Virusul mortal din China ar putea bloca importurile anumitor produse la noi în țară. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a transmis o adresă către Direcția de Sănătate Publică Constanța prin care cere sprijinul pentru a împiedica punerea pe piață a unor produse chinezești.

Interdicţia s-ar putea referi, în primul rând, la produse textile, la cosmetice şi la jucării pentru că sunt foarte multe astfel de produse importante din China şi, spun reprezentanţii ANPC, portul Constanţa este locul pe unde intră cele mai multe produse chinezeşti. Reprezentanţii ANPC că ar putea ca asta să fie un pericol pentru români.

ANPC a transmis o solicitare către Direcţia de Sănătate Publică Constanţa, către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, către Direcţia Generală a Vămilor, Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud şi reaminteşte ANPC în această situaţie că şi inspectorii protecţiei consumatorilor trebuie să participe la intrarea în ţară a acestor produse care provin din China.

Peste 80 de persoane au murit în China din cauza coronavirusul şi există această suspiciune că produsele care vin din China ar putea fi infectate cu periculosul virus.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/anpc-vrea-blocarea-importurilor-din-china-de-frica-coronavirusului-tipurile-de-produse-care-ar-putea-fi-afectate-1251291

Vasul de croazieră „Costa Venezia” s-a întors în portul Shenzhen, din sud-estul Chinei, lângă Hong Kong, în dimineața de 26 ianuarie 2020, după o croazieră de șase zile în Vietnam. La sosire, pe navă a urcat o echipă medicală. Toți cei 4.973 de pasageri și cei 1.249 de membri ai echipajului au fost controlați dacă prezintă simptome de febră și de pneumonie. Patru persoane au fost găsite cu temperatură ridicată. 148 de pasageri care locuiesc în Wuhan sau au vizitat recent Wuhan-ul, au fost izolați pentru un control mai strict. Pasagerii și echipajul au petrecut toată ziua la bord, acordându-li-se permisiunea de a coborî pe uscat abia seara, pe 26 ianuarie. Următoarea croazieră programată, la care se înscriseseră 5.155 turiști a fost anulată.

Marile companii de pe piața turismului de croazieră pun în aplicare interdicția de îmbarcare a turiștilor care vin din orașul Wuhan sau provincia Hebei. Tuturor pasagerilor a căror călătorie a fost anulată li se rambursează sumele avansate. Companii precum Costa Cruises, Royal Caribbean Cruises, MSC Mediterranean Cruises, Dream Cruises, Star Cruises și Oceania Cruises au pus în aplicare aceste măsuri stricte începând cu data de 24 ianuarie 2020, pentru a preveni apariția focarelor de coronavirus la bordul navelor, informează presa din China.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-coronavirusul-ucigas-loveste-in-turismul-de-croaziera-394215?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

O navă încărcată cu produse din metal, sub pavilion sârbesc, a eșuat, luni, pe Dunăre, în apropiere de Calafat.

Surse citate de Mediafax susțin că incidentul s-a produs luni la kilometrul fluvial 780, unde un şlep-motor, sub pavilion sârbesc, încărcat cu produse din metal, a rămas împotmolit într-un banc de nisip din cauza nivelului scăzut al apei Dunării.

Până acum, echipajul nu a solicitat ajutor autorităţilor române, conform sursei citate.

Potrivit datelor furnizate de Apele Române, cotele Dunării înregistrau, luni dimineaţa, o scădere cu 10 centimetri sub nivelul zero, la Calafat, şi un debit de 2610 mc/s.

„În urmatorul interval de 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în ţară (sectiunea Baziaş), conform prognozei INHGA-CNPH,va fi staţionar la valoarea de 2700 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii ianuarie (4950 mc/s). Pentru intervalul 29.01.2020-02.02.2020, conform prognozei elaborate de INHGA-CNPH, debitul Dunării la intrarea în ţară (sectiunea Baziaş) va fi în scădere până la valoarea de 2600 mc/s, la sfârşitul intervalului, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor ianuarie (4950 mc/s) şi februarie (5300 mc/s)”, informează Administraţia Naţională „Apele Române”.

https://www.dcnews.ro/nava-incarcata-cu-produse-din-metal-esuata-pe-dunare_725820.html

Continuă lucrările la epava navei cu oi scufundate în Portul Midia. În ultimele zile scafandrii au făcut inspecţii subacvatice ca să verifice modul de prindere a macaralei de corpul navei. De acum, pregătirile pentru ridicarea şi readucerea la suprafaţă a vasului au intrat în linie dreaptă.

Timp de 4 zile, muncitorii au sudat mai multe piese pe corpul navei, pentru ca legăturile macaralei ce va fi folosită la ridicare, să treacă prin ele iar epava să fie bine prinsă. Azi dimineață a ajuns în port și macaraua gigant de 1800 de tone care va ridica nava.

Scafandrii au fost chemați să inspecteze poziționarea punctelor de prindere și să descopere eventualele erori.

În același timp, exact sub chila epavei a fost poziționată o piesă cu elemente de cauciuc, ce va ține nava pe loc în momentul rotirii. Astfel va ajunge în poziție dreaptă și nu va aluneca în şenalul navigabil.

La ieșirea din apă, scafandrii sunt curățați cu jeturi de apă. E o măsură de precauție pentru că acționează în zona în care în apă sunt și resturi de animale.

O ambarcațiune din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea va face măsurători din aer pentru a vedea dacă detectează agenți biologici în jurul epavei.

http://stiri.tvr.ro/nava-din-portul-midia–pregatita-pentru-repozi–ionare_855550.html#view

Stimați cititori, ardeam de nerăbdare în așteptarea acestui record. Aveam semnale că portuarii nu se vor lăsa și, până la sfârșitul anului 2019, vor depăși vârful de trafic de mărfuri, de 62,3 milioane de tone, atins de portul Constanța în 1988.

În ediția din 18 septembrie 2019 a cotidianului „Cuget Liber”, sub titlul „Porturile maritime românești se îndreaptă spre un record de trafic de mărfuri”, prognozam că, la final de an, cantitățile de mărfuri manipulate vor depăși 65 de milioane de tone. Uite că a fost o estimare întrucâtva… pesimistă! După ce a tras linie și a făcut socotelile, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a anunțat un record absolut, de 66.603.292 tone. Rezultatul este cu 6,91% superior celui realizat în urmă cu 31 de ani.

Pentru această performanță istorică, merită felicitați operatorii din porturile Constanța (cu zona Midia) și Mangalia, administrațiile porturilor maritime și canalelor navigabile, armatorii din flota fluvială românească, companiile de pilotaj și remorcaj, exportatorii și importatorii români și străini care și-au trimis mărfurile în aceste porturi!

XXX
Dar să vedem cum s-au derulat lucrurile în 2019. Traficul general a fost mai mare cu 8,64% față de cel realizat în 2018. Împreună, porturile Constanța, zona Midia și Mangalia au manipulat 66.603.292 tone de mărfuri.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 18,73%, față de anul 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: îngrășămintele (+30,83%), minereurile și deșeurile de fier (+14,77%), produsele metalice (+10,58%), petrolul brut (+7,38%), produsele petroliere (+6,75%), cărbunele (+1,71%).

Traficul maritim a fost de 51.458.726 tone (în creștere cu 5,80% față de 2018), iar cel fluvial, de 15.144.566 tone (mai mare cu 19,58%).

XXX
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 58.132.555 tone de mărfuri, mai mult cu 9,67% față de anul 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+18,62%), hidrocarburi (+16,47%), minereuri și deșeuri de fier (+14,77%), combustibili solizi (+1,71%) și îngrășăminte (+34,60%).

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Dacă în 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 40,68%, în 2019 au reprezentat 36,65% din volumul total de mărfuri manipulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (15,55%), mărfurile containerizate (11,27%), hidrocarburile (11,35%), îngrășămintele și produsele chimice (7,53%), combustibilii solizi (6,60%) și produsele metalice (4,32%).

În anul 2019, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 0,17%, în tone, respectiv 0,30%, în TEU.

XXX
În anul 2019, zona Midia a portului Constanța a înregistrat un trafic total de 8.195.807 tone de mărfuri, mai mare cu 0,14% față de cel din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,07% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au redus cu 0,48%.

XXX
Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 271.722 tone de mărfuri, cu 140,26% mai mult decât în anul 2018. În structură, cimentul reprezintă 53,16% din traficul total, iar produsele petroliere 35,35%.

XXX
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 258,08 milioane de tone de mărfuri, în 2019, în scădere cu 5,2% față de anul 2018.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-au-stabilit-un-nou-record-in-traficul-de-marfuri-393950

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în anul 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de 2018):
a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 21.329.156 tone (+18,73%);
– petrol brut – 8.027.409 tone (+7,38%);
– produse petroliere – 6.296.060 tone (+6,75%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 5.189.807 tone (+14,77%);
– îngrășăminte – 4.024.682 tone (+33,82%);
– cărbune – 3.834.946 tone (+1,71%);
– produse metalice – 2.529.108 tone (+10,58%);
– produse chimice – 640.255 tone (+3,40%);
– minerale brute sau prelucrate – 615.906 tone (+37,38%);
– ciment – 363.850 tone (+76,87%);
– produse alimentare – 349.544 tone (+108,99%);
– animale vii – 96.399 tone (+28,87%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 48.801 tone (+72,60%);
– articole fabricate din metal – 10.900 tone (+35,93%);
b) în scădere față de anul precedent
– articole diverse – 6.561.433 tone (-0,09%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 3.861.530 tone (-2,88%);
– semințe uleioase – 2.141.252 tone (-34,36%);
– echipamente, mașini – 376.115 tone (-29,74%);
– lemn, plută – 289.549 tone (-8,00%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 11.755 tone (-56,55%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%);
– piele, textile, confecții – 1.608 tone (-51,91%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-393954

Macaraua care urmează să fie folosită pentru verticalizarea navei „Queen Hind” a ajuns în portul Midia.

„În continuare, se lucrează la sudarea pe bordul navei a unor grinzi de întărire a sistemului de rotire/ridicare. Scafandrii execută lucrări de pregătire a corpului epavei pentru ridicare”, au precizat reprezentanţii firmei care realizează operațiunea de ranfluare.

În sfârșitul de săptămână încheiat, macaraua GSP Neptun a plecat din Agigea și a acostat în dana 10 a portului Midia, unde va rămână până la încheierea operațiunilor de pregătire a epavei. După ce va fi repusă în poziția verticală, cu ajutorul macaralei de 1.800 de tone, nava va fi deplasată la mal.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/grafic-record-de-trafic-de-marfuri-in-porturile-maritime-18733431

Guvernul polonez ar putea obţine ajutorul Japoniei pentru construcţia hubului de transport CPK, incluzând investiţii în aeroport şi cale ferată, potrivit Warsaw Voice.

Experţii polonezi vor merge în Coreea de Sud şi Singapore pentru a încerca să obţină ajutorul celor două ţări cu componenta de aeroport a hubului, în condiţiile în care Polonia analizează constituirea unui consorţiu de consultanţă cu experţi din Asia.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/polonia-vrea-sa-si-construiasca-hubul-de-transport-cpk-cu-ajutorul-gigantilor-din-estul-indepartat-18746908

Grupul croat DIV a încheiat un acord de preluare a şantierului naval norvegian Kleven Verft, relatează Intellinews.

Acesta s-a aflat în dificultate în ultimii ani şi a fost preluat de compania norvegiană de transport maritim Hurtingruten pentru finalizarea navelor deja comandate.

Grupul industrial croat a semnat acum un acord de achiziţionare a şantierului de la Hurtingruten, contractul fiind aşteptat a fi finalizat în următoarele săptămâni.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/div-din-croatia-preia-santierul-naval-norvegian-cu-probleme-kleven-verft-18746713

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), împreună cu Camera de Comerț și Industrie Prahova și Institutul Kaizen, au organizat astăzi, 23 ianuarie, workshop-ul „Creșterea performanței companiilor românești în regiunea extinsă a Mării Negre”, eveniment organizat în marja președinției CCIR la Consiliului de Afaceri al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (BSEC – BC).

În primul semestru al anului 2020, România va asigura Președinția-în-Exercițiu a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (BSEC), sub motto-ul ,,Bridging Shores through Enhancing Cohesion”, acesta fiind al șaselea mandat asumat de țara noastră de la înființarea Organizației. Tot în această perioadă, CCIR va deține Președinția rotativă a Consiliului de Afaceri al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (BSEC – BC).

Prioritatea mandatului României îl constituie continuarea dezvoltării cooperării economice regionale interguvernamentale în cadrul BSEC, cu accent asupra dezvoltării următoarelor domenii: transporturi, energie, mediu, combaterea criminalității, și organizarea proiectelor în concordanță cu resursele financiare existente.

Domnul Eduard Costin, Directorul Direcției de Relații Externe al CCIR, a transmis mesajul președintelui Mihai Daraban: „Din totalul de 12 state membre ale OCEMN, doar trei sunt membre ale Comunității Europene, respectiv România, Bulgaria și Grecia. Remarc necesitatea eliminării decalajelor în raport cu UE și a creării unui cadru propice compatibilizării graduale a OCEMN și a membrilor acestei organizații cu Comunitatea Europeană. Cifrele actuale sunt o dovadă relevantă a acestor decalaje. Astfel, comparând media produsului intern brut pe cap de locuitor al UE, de 28.280 euro, la nivelul anului 2018, cu cea a statelor OCEMN, care în aceeași perioadă a înregistrat 7.114 euro, constatăm o diferență alarmantă. Inițiativa CCIR de a organiza acest eveniment, în parteneriat cu Institutul Kaizen România, vine în sprijinul antreprenorilor din aceste țări prin expunerea unor modalități de eficientizare și modernizare a activității economice și implicit de creștere a capacității operatorilor economici de accesare a piețelor extern.”

„Evenimentul de astăzi este deosebit de important atât pentru Camera de Comerț și Industrie Prahova, cât și pentru județul Prahova – unul dintre cele mai puternice județe ale României din punct de vedere economic, pentru că reprezintă un excelent cadru de dialog pe teme actuale de interes pentru reprezentanții mediului de afaceri, din doua puncte de vedere. Primul este legat de faptul că Regiunea Mării Negre are o mare importanță strategică datorită resurselor naturale foarte bogate, în special petrol și gaze, iar Prahova, după cum se știe, este fieful sectorului petrolier în România. Al doilea punct de vedere are legătură cu nevoia de inovare, de continua îmbunătățire, la nivelul companiilor prahovene și românești”, a declarat președintele CCI Prahova, dl. Aurelian Gogulescu.

Dl. Julien Bratu, director general al Kaizen Institute Romania, a susținut o prezentare din partea companiei, cu privire la măsurile care pot fi aplicate cu scopul de a crește performanța companiilor românești.

Cooperarea economică a Mării Negre (BSEC) a luat ființă odată cu semnarea Declarației de la Summit-ul de la Istanbul și a Declarației de la Bosfor de către șefii de stat și de guvern ai țărilor din regiune. BSEC servește ca un forum de cooperare într-o gamă largă de domenii pentru 12 state membre: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Serbia, Turcia și Ucraina.

https://www.capital.ro/cresterea-performantei-companiilor-romanesti-in-regiunea-extinsa-a-marii-negre.html

Constructorul canadian Bombardier discută o fuziune între divizia feroviară a companiei și producătorul francez de trenuri Alstom, potrivit surselor Bloomberg. Cei doi jucători, prezenți și în România, au purtat, în ultimele luni, negocieri privind combinarea activităților în domeniul sistemelor feroviare, discuțiile fiind însă într-un stadiu incipient.

Sursele Bloomberg au subliniat că tranzacția nu este certă. Bombardier, constructor de avioane și trenuri, ia în calcul diferite soluții strategice după ce compania a avertizat că rezultatele financiare pentru ultimul trimestru din 2019 vor fi dezamăgitoare. Totodată, Bombardier a anunțat, săptămâna trecută, că ia în calcul desființarea unui joint venture cu Airbus, mutare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra bilanțului. La momentul anunțului, acțiunile companiei au pierdut 39%. Alstom este lider mondial în sisteme feroviare integrate. Compania dezvoltă și comercializează sisteme, echipamente și servicii pentru sectorul feroviar, de la trenuri de mare viteză până la metrouri și tramvaie. În România, compania este furnizor de trenuri și servicii de mentenanță pentru Metrorex, fiind implicată, printre altele, și în proiectul reabilitării tronsonului feroviar Simeria-Sighișoara, parte din Coridorul IV Pan-European, care leagă Germania de Turcia, cu trecere prin Cehia, Austria, Ungaria, România și Bulgaria, desemnat de UE drept una dintre cele mai importante rute de transport pe calea ferată. Bombardier are, la Cluj-Napoca, un centru de servicii cu 687 de angajați și afaceri de 88,8 milioane de lei (date pentru 2018). Birourile de shared-services din Cluj-Napoca deservesc activitatea globală a companiei, respectiv 60 de unități de producție din 28 ed țări, pe trei direcții: resurse umane, finanțe și achiziții. În 2017, Bombardier a purtat negocieri pentru combinarea diviziei feroviare cu cea a Siemens, însă germanii au ales până la urmă o fuziune cu francezii de la Alstom. Astfel, în septembrie 2018, Siemens și Alstom au semnat un memorandum de înțelegere privind fuziunea diviziei feroviare a grupului german cu Alstom, operațiune care ar fi creat un gigant european în domeniu, cu vânzări de peste 15 miliarde de euro și 65.000 de angajați în mai mult de 60 de țări, inclusiv în România. Compania rezultată, Siemens Alstom, urma să rivalizeze cu giganții chinezi cu capital de stat, precum CRRC, cel mai mare producător de material rulant din lume, care s-au extins agresiv pe piețele internaționale.

Tranzacția a fost, ulterior, blocată de Comisia Europeană.

https://www.profit.ro/bloomberg/divizia-feroviara-a-bombardier-negociaza-o-fuziune-cu-alstom-cele-doua-companii-prezente-si-in-romania-19237272

Primele livrări de gaze naturale ruseşti destinate să ajungă în Ungaria
prin conducta TurkStream ar putea să aibă loc la finalul lui 2021 sau începutul lui 2022, a declarat secretarul de stat pentru Energie din Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei din Ungaria, Peter Kaderjak, informează MTI.

Într-un interviu acordat postului de televiziune M1, Peter Kaderjak a subliniat că gazoductul TurkStream, a cărui prima fază s-a finalizat, va conecta direct Rusia de Turcia via Marea Neagră. Potrivit lui Kaderjak, prelungirea gazoductului va continua în direcţia Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

Secretarul de stat a subliniat că, în prezent, Ungaria poate achiziţiona gaze naturale din Austria, unde ajung gaze naturale atât din sud, de exemplu din Africa de Nord, cât şi din nord, de exemplu din Norvegia. Cealaltă alternativă sunt gazele naturale lichefiate care ajung în Europa prin mai multe terminale. Peter Kaderjak a spus că gazele naturale lichefiate ar putea ajunge pe piaţa ungară graţie terminalului din Croaţia.

La finele anului trecut, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, declara şi el că va fi lansată o procedură de rezervare de capacitate pentru conducta TurkStream începând din 2021, adăugând că Ungaria ar putea să primească anual 10 miliarde metri cubi de gaze naturale la frontiera cu Serbia.

Conducta TurkStream face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

TurkStream va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră, prin intermediul a două linii. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

https://www.bursa.ro/ungaria-ar-putea-sa-primeasca-gaze-naturale-via-conducta-turkstream-peste-doi-ani-40768832

După semnarea „fazei întâi” a acordului cu China şi a acordului dintre Statele Unite, Mexic şi Canada, noile fronturi al războiului comercial al Statelor Unite se îndreaptă către Europa, Marea Britanie şi blocajul în relaţiile cu Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), relatează CNBC.

În privinţa Uniunii Europene, preşedintele american Donald Trump a subliniat la Forumul Mondial de la Davos că relaţiile nu stau pe roze.

Trump a spus că „a fost foarte dificil de negociat” cu blocul european şi că acesta a profitat de SUA, adăugând că UE „nu are de ales” decât să încheie un acord.

Dar, dincolo de discuţiile dificile dintre Biroul Reprezentantului pentru Comerţ al Statelor Unite, UE şi OMC, mulţi investitori se aşteaptă ca Statele Unite să dea prioritate discuţiilor cu Marea Britanie.

• Marea Britanie

La prima vedere, poate fi tentant de crezut că SUA şi Marea Britanie vor încheia un acord cuprinzător, în contrast cu discuţiile tensionate îndelungate şi tarifele aplicate reciproc de SUA şi China.

SUA şi Marea Britanie şiăau apărat reciproc interesele, de-a lungul deceniilor, fie în teatrele militare din Orientul Mijlociu sau prin dialogul comercial generos.

Dar oficialii comerciali ai ambelor părţi încep să avetizeze că ar putea exista câteva obstacole care să împiedice Londra şi Washingtonul să ajungă rapid la un acord.

Discuţiile oficiale dintre Londra şi Washington nu pot începe înainte ca Marea Britanie să iasă din UE, la sfârşitul acestei luni, dar unele subiecte dificile sunt deja clare.

Una dintre cele mai importante bariere pentru un acord facil între SUA şi Marea Britanie poate fi insistenţa negociatorilor americani pentru un acces mai mare la Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) al Marii Britanii.

NHS este considerat ca fiind bijuteria coroanei pentru Marea Britanie, oferind asistenţă medicală gratuită, fiind de o mare importanţă atât pentru conservatori cât şi pentru laburişti.

Deşi premierul Boris Johnson a afirmat în repetate rânduri că NHS nu este de vânzare, comentariile făcute anul trecut de Trump, că programul va fi o parte a unui acord „magnific”, i-a speriat pe unii în Marea Britanie.

Un al doilea obstacol în carea unui acord între SUS şi Marea Britanie este angajamentul britanic pentru standardele de siguranţă alimentară ale UE.

Unele dintre cele mai populare reglementări europene în rândul politicienilor britanici sunt cele referitoare la siguranţa alimentelor.

Marea Britanie s-a angajat în mod special să se opună apelurilor Statelor Unite ca Londra să cumpere exporturile anumitor produse agricole americane. Timp de ani de zile, UE a interzis statelor membre să importe carne de la vite tratate cu hormoni şi carne de pui spălate cu apă clorinată, pentru combaterea bacteriilor.

În timp ce carnea tratată cu apă clorinată este considerată sigură de către guvernul american, mulţi oficiali britanici nu sunt convinşi de acest lucru.

Secretarul britanic pentru mediu Theresa Villiers a declarat la începutul acestei luni că „există bariere legale pentru aceste importuri, care vor fi menţinute”.

Pentru reprezentantul american pentru Comerţ Robert Lighthizer, pentru Congres şi pentru Trump, încheierea unui acord comercial complet cu Marea Britanie, fără fazele existente în discuţiile comerciale cu China, ar fi o uşurare, atât în privinţa logisticii cât şi a opticii.

https://www.bursa.ro/cnbc-noile-fronturi-ale-razboiului-comercial-american-se-indreapta-catre-europa-si-marea-britanie-27468836

Compania feroviară ucraineană (UZ) intenționează să construiască o linie de standard UIC (1.435 mm) până la granița poloneză. Aceasta va permite companiilor feroviare naționale și străine să călătorească direct cu trenul spre și dinspre Polonia și Uniunea Europeană, fără a fi nevoie să înlocuiască boghiurile.

Rețeaua feroviară ucraineană are un ecartament rusesc de 1.520 mm, în timp ce majoritatea rețelelor naționale au un ecartament al șinelor de 1.435 mm (Irlanda, Finlanda, Spania și Portugalia fiind excepții), potrivit mediarail.wordpress.com. Cele trei țări baltice – Letonia, Lituania și Estonia – au, de asemenea, un calibru rusesc de 1.520 mm. În plus, gabaritul oferă mai mult spațiu în Ucraina decât în ​​Europa. Imperativele tehnice au limitat schimburile între partea rusă (țările baltice, Ucraina, Belarus) și Europa, în special la granițele poloneze și slovace.

Ucraina dorește să se emancipeze de la „fratele rus” și ar dori să se conecteze la Europa fără a fi nevoie să schimbe boghiurile sau osiile la granițe, așa cum se întâmplă în continuare în Brest, în granița cu Belarus.

VIDEO. Ucraina vrea conexiune feroviară cu UE la ecartament european