Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, prin care trec anual 67 de milioane de tone de mărfuri, este supraîncărcat cu containere de la începutul războiului din Ucraina.
Sunt atât de multe nave încât există o listă de așteptare în largul litoralului românesc. Cele mai multe vapoare, încarcate cu mâncare, dar și alte bunuri, trebuiau să ajungă la Odesa, zonă înconjurată de marina rusă, potrivit analiștilor internaționali.
Adevărate blocuri de containere, înalte și de 13 metri, au apărut acum pe platforma Portului Constanța.
Containerele conțin haine, fructe și legume congelate, fructe de mare, electronice, dar și cherestea.
Sunt mărfuri care trebuiau să ajungă în Ucraina, dar monitorizarea prin satelit făcută de un site specializat în urmărirea navelor din toată lumea, demonstrează că portul ucrainean Odesa este ocolit de toate navele comerciale. Mai sunt doar cinci vapoare acostate la cheu, iar unul dintre acestea este American.
Între timp, o publicație internațională care urmărește mișcările navelor militare a dat publicității o hartă cu blocada făcută de marina rusească. Sunt 14 nave de război, susțin jurnaliștii. Fregate, dar și nave specializate în desant.
Laurențiu Mironescu, comandant de navă: „Sunt fluxuri de marfă care sub o formă sau alta sunt împiedicate să ajungă la destinatar, destinatarii din Ucraina și originatori de fluxuri de marfă din Ucraina care vor să exporte.”
Viorel Panait, directorul unui operator portuar: „Ne confruntăm cu o problemă de logistică aceea de interconectare către spațiul ucrainean în condițiile în care noi ca parte a UE am dezvoltat aceste lucruri cu țintă către coridoarele europene, astfel încât Constanța să fie poarta UE. În aceste condiții trebuie să dăm dovadă de foarte multă creativitate, fantezie, pentru a putea găsi aceste rute de conectare cu Ucraina.”
Astfel se poate explica de ce în largul Portului Constanța sunt 21 de nave care așteaptă să fie descărcate, iar danele sunt aproape toate ocupate.
Într-un terminal din Portul Constanța sunt depozitate zeci de componente pentru o fermă de eoliene din Ucraina. Ar fi trebuie descărcate în Portul Odesa, dar din cauza războiului au ajuns la noi. Deocamdată nu se știe dacă și cum vor ajunge din nou în Ucraina.
Ca să ajungă totuși la destinație camioanele din Ucraina și Republica Moldova au nevoie de coridoare speciale. 16 companii sunt deja acceptate pentru a folosi drumul verde.
Florin Spătaru, ministrul Economiei: „Sunt camioane care aşteaptă în vămi şi sunt ceva probleme în portul Constanţa şi noi, Ministerul economiei, am făcut demersuri către toate autorităţile pentru a putea să fluidizam un astfel de trafic.”
Adriana Calapis, director în cadrul Ministerului Transporturilor: „Au venit cu solicitarea ca să poată să își ducă marfa, nemaiputând duce de la Odesa la Chișinău, au venit cu varianta ca toată marfa să vină prin portul Constanța, să meargă spre Chișinău.”
Portul Constanţa primește în mod normal pe an 67 de milioane de tone de mărfuri. Autoritățile anunță că traficul s-a dublat în această perioadă.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/aglomeratie-de-nave-in-rada-portului-constanta-din-cauza-razboiului-din-ucraina-nu-mai-pot-ancora-la-odesa.html

Atribuirea a avut loc la data de 11 martie 2022, iar rezultatul final este afișat la data de 14 martie 2022
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract, în urma unei licitații publice, prin care achiziționează serviciul de verificare și întreținere sisteme electronice de securitate și detecție la incendii – clădiri CN APM SA.
Atribuirea a avut loc la data de 11 martie 2022, iar rezultatul final este afișat la data de 14 martie 2022. Verificarea şi întreţinerea sistemelor electronice de securitate şi detecţie la incendii pentru: Clădire Gara Maritima; Clădire Terminal Pasageri, Muzeu Port, Statie Tratare Ape Uzate (WWT), Statie Tratare Ape Levigat (LLT), Incinerator Deseuri, Clădire Bursa Nouă, Clădire Bursa Veche, Clădire SSP, Staţie de transformare Port 3, Secţia Construcţii – Ateliere, Secţia Construcţii – Birouri şi Vestiar, Secţia Instalaţii Port Vechi, Clădire Rădăcină Mol 3, Clădire Cămin Poarta 2, Clădire Rădăcină Mol 1S, Cladire Policlinica Port, Cladire Pavilion Graniceri Poarta 6, Cladiri Serviciul Aprovizionare, Cladire sediu SEP, Cladire sediu SNTP, Cladire Poarta 1, Port Mangalia.
Valoarea finală a contractului este de 88.939 lei, iar firma câștigătoare este Prosafe Solutions SRL.

Prosafe Solutions SRL
Firma a fost înființată în anul 2015, cu sediul social în municipiul Constnața, pe bulevardul Tomis, nr. 257-259. Activitatea principală constă în „Lucrări de instalații electrice”, potrivit codului CAEN. Asociați în firmă, cu cote egale, sunt Vasile Hugeanu și Liviu Pătrașcu, ambii având și calitatea de administratori. În anul 2020, firma a raportat 1 singur salariat, la o cifră de afaceri de 77.743 lei, cu un profit de 26.704 lei. Compania a încheiat 3 contracte de achiziții publice in valoare totală de 3.576,00 lei, toate în județul Constanța.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-porturilor-maritime-sa-isi-verifica-sistemele-de-securitate-si-detectie-la-incendii-ce-firma-a-angajat-document-777049.html

Compania Naționala Administrația Porturilor Maritime SA a organizat o licitație publică.
Societatea câștigătore este RIELLO UPS ROMANIA S.R.L.
Potrivit LicitatiaPublica.ro, valoarea achiziției este de 178.915 lei.
Contractul a fost atribuit la data de 3 martie 2022. Rezultatul final a fost publicat pe licitatiapublica.ro la data de 16 martie 2022.
Tipul procedurii- Procedură simplificată.

Descrierea contractului:
Surse neintreruptibile de tensiune (UPS)
Despre societatea câștigătoare – RIELLO UPS ROMANIA S.R.L.
Potrivit Confidas.ro., societatea a fost înființată în anul 1992 și are sediul social în Dumbrăvița, județul Timiș.
Domeniul de activitate principal al firmei îl reprezintă „fabricarea altor echipamente electrice”.
Pentru anul fiscal 2020, societatea a raportat cifra de afaceri de 17.515.602 lei, profit net de 1.089.952lei și un număr de 21 angajați.
Asociați sunt RPS SPA , cu un aport părți sociale de 399990 lei și Cosoroabă Gheorghe Marius Ioan, cu un aport părți sociale de 10 lei.
Andrea Cattivelli este administrator/presedinte Consiliu De Administratie. Membri în consiliul de administrație sunt: Fabio Passuello, Oscar Tempera și Cosoroabă Gheorghe Marius Ioan.
Cosoroabă Gheorghe Marius Ioan este administrator și asociat și în cadrul firmei SCR DEVELOPMENT SRL.
Compania RIELLO UPS ROMANIA SRL a încheiat 235 contracte de achiziții publice in valoare totală de 7.289.143,95 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cnapm-constanta-a-batut-palma-cu-o-firma-din-timis-detalii-din-contract-document-777044.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța a încheiat un acord cadru pentru studiu climatic și Actualizare proiect Dig de Larg – Port Constanța la km 1+140 – 4+850
Potrivit Licitație publica.ro, denumirea completă a proiectului atribuit este „Studiu climatic şi Actualizare proiect Dig de Larg – Port Constanța la km 1+140 – 4+850“.
Societatea care se va ocupa de studiul climatic pentru Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța este SC S Engineering Design SRL.
Atribuirea a avut loc în data de 04.03.2022.

Descrierea contractului
Obiectul contractului constă în prestarea următoarelor servicii:
– Servicii de proiectare, elaborare studii şi documentaţii pentru infrastructura portuară la obiectivul :
-Dig de Larg – Port Constanța la km 1+140 – 4+850
Prin :
Studiu climatic şi Actualizare proiect Dig de Larg – Port Constanța la km 1+140 – 4+850 ” care va cuprinde :

1- Expertiză Tehnică;
2- Studiu privind evaluarea vulnerabilității schimbărilor climatice (Climate Change Vulnerability Assessment) – based on JASPERS Guidance – The Basics of Climate Change Adaptation Vulnerability and Risk Assessment.
3- Documentația pentru obținerea Certificatului de Urbanism;
4- Documentaţii pentru obținerea Avizelor și Acordurilor;
5- Întocmire DTAC+DTOE;
6- Întocmire PTh (CS+LC+DDE);
7- Asistență tehnică a proiectantului pe perioada desfăşurării lucrărilor;
8- Proiect de urmărire în timp a construcției.

Entitatea contractanta va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare/ informațiilor suplimentare cu cel puțin 4 zile înainte de termenul limită stabilit pentru depunerea ofertelor.

Ofertanții pot solicita clarificări cel târziu cu 7 zile înainte de data limita de depunere a ofertelor/ candidaturilor. La clarificările transmise după această dată entitatea contractantă nu va răspunde.
Valoarea totala a achizitiei (fara TVA): 1026714.68 RON
Despre Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța, firma câștigătoare
Potrivit Confidas.ro, SC S Engineering Design SRL (fondată în anul 2005) se ocupă de „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea“ și este controlată de Simescu Adrian și de Simescu Carmen Alexandra, fiecare deținând câte 50% din capital. Simescu Adrian mai apare în SC Actingcon SRL.
Tot potrivit Confidas.ro, compania S engineering design SRL a încheiat 29 contracte de achiziții publice in valoare totală de 2.892.009,01 lei.
În 2017, cu nouă salariați, firma a avut un profit net de 4.416 lei și o cifră de afaceri netă de 620.735 de lei.
În 2018, numărul salariaților a rămas nouă, profitul net a fost 4.781 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 665.207 lei.
În 2019, fără niciun salariat, firma a avut un profit net de 123.882 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 904.205 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sc-s-engineering-design-sr-a-obtinut-un-alt-contract-de-la-compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-document-777036.html

Un set de propuneri privind modificarea legislaţiei maritime va fi prezentat anul acesta de către Comisia Europeană. Astfel, potrivit comisarului Adina Vălean, vor fi revizuite trei directive în domeniul maritim cu măsuri de siguranţă privind statele de pavilion, controlul statelor de pavilion, al portului de origine şi investigarea accidentelor. „Regimul siguranţei maritime este strict şi până acum a fost eficient în prevenirea accidentelor şi poluării apelor. Prin controlul statului de pavilion se urmăreşte armonizarea inspecţiilor la nivel central european, dar şi ca monitorizarea şi supravegherea să fie eficiente şi bine ţintite. Sunt analizate mai multe cerinţe tehnice privind statele membre cu privire la controlul portului de origine. De asemenea, se doreşte analizarea profilului de risc, pentru ca navele care poluează mai mult să fie supravegheate”, a explicat Adina Văleanu cu prilejul participării la şedinţa Comisiei TRAN din Parlamentul European.
https://traficmedia.ro/ue-pregateste-modificari-pe-legislatia-maritima/

România a exportat în ultimele două săptămâni 179.300 de tone de grâu și 47.700 de tone de orz în afara blocului comunitar. Sunte cele mai mari cantități vândută în această perioadă în UE. Ucraina ar fi trebuit să acopere anul acesta 10% din exporturile mondiale de grâu și 17% din cele de orz.
În ultimele două săptămâni , România a livrata cele mai mari cantități de grâu din UE, în contextul blocajului de la Marea Neagră din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, arată ultimele date ale Comisie Europene updatate în data de 14 martie.
Astfel, în săptămâna ce începe cu 28 februarie, traderii au livrat peste 122.800 de tone de grâu, iar săptămăna următoare s-au adăugat alte 56.500 de tone. În ambele săptămâni cantitatea de marfă românescă este cea mai mare din UE. De asemenea, față de exporturile săptămânale din acest an calendaristic, vorbim despre cantități mari.
În 2022, cel mai mult într-o singură săptămână s-a livrat în mijlocul lunii ianuarie, respectiv peste 200.000 de tone.
Franța, cel mai mare exportator european din acest an comercial care a început cu 1 iulie 2021, a exportat în cele două săptămâni câte 75.500, respectiv 5.000 de tone.
Exporturi importante în aceste două săptămâni au fost raportate și de Germania – 96.300 de tone, Lituania – 47.400 de tone sau Estonia – 27.700.
Per total, în primele 37 de săptămâni ale acestui an comercial, România a vândut peste granițele UE peste 5,1 milioane de tone de grâu, adică 27% din valoarea totală exportată de statele membre. Suntem astfel al doilea cel mai mare exportator european după Franța care a avut licrări de 5,7 milioane de euro.
Exporturi mari de orz
O altă cereală care s-a vândut în cantități mari în cele două săptămâni este orzul, respectiv 47.700 de tone, dintre care peste 38.700 de tone în prima săptămână de după război. Este cea mai mare cantitate livrată de România într-o singură săptămână, în acest an calendaristic.
Per total, în acest an comercial, România a vândut peste granițele UE 1,6 milioane de tone de orz. Suntem al doilea cel mai mare exportator european după Franța care a livrat peste 2,5 milioane de tone.
În ceea ce privește porumbul, suntem lideri de piață cu peste 3 milioane de tone exportate, dintre care 136.000 de tone în ultimele două săptămâni.
Potrivit celor mai recente date ale Comisiei pentru Agricultură a SUA (USDA) Ucraina ar fi trebuit să asigure în acest an comercial 10% din exporturile mondiale, în timp ce Rusia, care a interzis exporturile, mai acoperea alte 16%.
În cazul orzului, Ucraina este al doilea cel mai mare exportator mondial după Australia și acoperă 17% din piață, în timp ce Rusia deține o cotă de 13%.
https://www.economica.net/export-de-grau-romanesc_568960.html

Mediterranean Shipping Company (MSC) este prima mare companie de transport maritim care ia măsuri în contextul creșterii costurilor cu combustibilii, anunțând că suprataxa percepută clienților va fi revizuită la două săptămâni și nu la o lună ca până acum.
Astfel, începând cu 15 aprilie 2022 și până când condițiile de piață se vor stabiliza, MSC va recalcula tarifele la două săptămâni pentru contractele spot și pentru cele trimestriale pe relația cu Asia.
MSC, cu sediul în Elveția, operează o flotă de 655 de nave, dintre care o parte sunt mega-containere de peste 22.000 TEU.
În ultimele zile, prețurile petrolului au avut o tendință de scădere, în jurul nivelului mediu de 100 dolari/barilul, deși multe companii petroliere au renunțat să mai deruleze afaceri cu Rusia.
De exemplu, Shell a încetat să achiziționeze țiței rusesc, urmărind să renunțe treptat la toate afacerile cu produse energetice din Rusia, ca urmare a războiului din Ucraina.
Totodată, compania BP a declarat că renunță la pachetul de 19,75% din gigantul petrolier rus Rosneft, decizia urmând să aibă un impact asupra veniturilor de până la 25 de miliarde de dolari.
Într-un mod similar, TotalEnergies a încetat să cumpere petrol din Rusia, deși una dintre rafinăriile sale fără ieșire la mare din Germania a continuat să primească țiței rusesc prin conducte.
https://t-times.ro/categorii/categorie-t/compania-de-transport-maritim-msc-va-revizui-suprataxa-de-combustibil-mai-des-de-la-1-luna-la-2-saptamani

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul bulgar, Rumen Radev, aflat în vizită la București, despre identificarea unor soluții pentru ”asigurarea navigabilității pe Dunăre”.
Într-o conferință de presă comună, șeful statului a punctat că ”interconectivitatea este esențială pentru noi toți, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele țări”.
”Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanțat de Comisia Europeană, menit să îmbunătățească navigația pe Dunăre, în partea comună româno – bulgară a Dunării. Interesul este unul comun și sunt convins că ministerele transporturilor din cele două țări vor accelera discuțiile în această direcție”, a mai transmis Klaus Iohannis.
Aspectele legate de interconectare peste Dunăre și dragare a şenalului navigabil al fluviului au fost abordate și la nivel de guverne, cu ocazia unei convorbiri telefonice între premierul Nicolae Ciucă și omologul său bulgar, Kiril Petkov, ce a avut loc la începutul lunii februarie.
Anterior acestui moment, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a avut o întâlnire cu miniştrii Dezvoltării Regionale şi Transporturilor din țara vecină cărora le-a propus să apeleze la sprijinul experţilor români pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate al Bulgariei necesar punerii în practică a proiectului ”Fast Danube”, informează Digi24.
Obiectivul principal al proiectului, care beneficiază de 85% finanţare UE şi 15% finanţare de la bugetul de stat, este de a identifica soluțiile tehnice care urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului, în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării de la Budapesta.
Transportul fluvial și cel maritim au un impact mai scăzut asupra mediului comparativ cu cel rutier sau aerian.
Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.
Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).
Așadar, implementarea acestui proiect ar aduce o contribuție semnificativă la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
https://www.caleaeuropeana.ro/klaus-iohannis-a-discutat-cu-rumen-radev-despre-asigurarea-navigabilitatii-pe-dunare-trebuie-sa-implementam-rapid-proiectul-fast-danube-co-finantat-de-comisia-europeana/

Cel mai mare port de la Marea Neagră, prin care trec anual 67 de milioane de tone de mărfuri, este supraîncărcat cu containere de la începutul războiului. Multe nave își încredințează marfa ucraineană dockerilor români, marfa fiind apoi transportată mai departe cu trenul sau pe cale rutieră, relatează Le Monde, citată de Rador.
Căpitanul navei Tanya, un vas de transport al companiei franceze CMA CGM, nu se aștepta să fie nevoit să-și prelungească escala cu două zile în portul românesc Constanța, de la Marea Neagră. Dar ofițerul nu a avut de ales. Nava, care a sosit pe 22 februarie la Constanța, urma să descarce o parte din încărcătură și să-și reia cursul pe 24 februarie, spre portul ucrainean Odesa.
În zori, a izbucnit războiul. „Era de neconceput să lăsăm nava să se aventureze mai departe în Marea Neagră. Mărfurile cu destinația Odesa au fost depozitate pe cheiurile Constanței, pentru a fi apoi transportate rutier sau cu trenul”, spune un purtător de cuvânt al CMA CGM.
Pe 26 februarie, Tanya a plecat cu destinația Pireu, Grecia. Nu este singura navă care a renunțat să se mai îndrepte spre Odesa, una dintre țintele bombardamentelor rusești, aflată la 300 de kilometri distanță. De la începutul conflictului, și alți transportatori au decis să-și încredințeze mărfurile ucrainene dockerilor constănțeni.
O furtună de zăpadă i-a luat prin surprindere miercuri după-amiaza, 9 martie, pe operatorii portuari români, după ce dimineața soarele strălucise înșelător. Navele andocate și stivele impunătoare de containere parcă au dispărut sub fulgii de zăpadă.
„Constanța nu va putea recupera toate transporturile planificate pentru Ucraina, dar activitatea terminalelor de aici crește încetul cu încetul, zi de zi”, ne spune Adrian Mihalcioiu, președintele sindicatului navigatorilor din România și inspector la ITF (Federația Internațională a Muncitorilor din Transporturi). Pentru moment, în orice caz, logistica rezistă bine.
Silozuri imense
Fostul vaporean este mândru să ne prezinte portul său, cel mai mare de la Marea Neagră. În 1991, înainte de prăbușirea URSS, 27.000 de oameni manipulau 120 de milioane de tone de marfă.
Astăzi, există doar 10.000 de angajați pentru 67 de milioane de tone de marfă. „Constanța primește o mulțime de cargouri-vrachier, care transportă în principal cereale. Grâul și porumbul sunt transbordate în șlepuri care pot ajunge la Rotterdam”.
Sub zăpadă, putem întrevedea silozuri uriașe, într-adevăr. Construcția canalului Dunăre-Marea Neagră, lucrare colosală care a costat viața a sute de deportați politici, oponenți ai regimului comunist al lui Ceaușescu, a făcut posibilă fluidizarea rutelor de transport.
Este greu de evaluat cu exactitate suprasolicitarea la care este supus portul românesc de la Marea Neagră. Site-ul Romania Insider, destul de bine informat, menționează între 6.000 și 7.000 de containere suplimentare pe zi.
Chestionat de publicația economică Ziarul Financiar, directorul administrației maritime, Florin Goidea, nu confirmă aceste cifre, dar precizează „că navele de containere și cargourile-vrachier cu destinația Ucraina și Moldova au cerut să poată descărca în porturile românești”, la Constanța cu prioritate.
„Marea Neagră este o zonă de confruntare în care Kremlinul vrea să finalizeze ceea ce a început cu anexarea Crimeii în 2014” – ne spune Vergil Chițac, primarul Constanței.
Steagul ucrainean flutură deasupra primăriei orașului cu 300.000 de locuitori, unde portul este principalul angajator. Ales să conducă municipalitatea la sfârșitul anului 2020, Vergil Chițac s-a confruntat mai întâi cu pandemia, iar acum cu războiul. Așezat într-un fotoliu mare de piele, fostul contraamiral al marinei române își cântărește bine cuvintele. Știe că portul va fi mai solicitat și că actualul conflict va cântări din ce în ce mai mult asupra orașului său.
„Totuși, pentru forțele NATO de care aparținem, Constanța este cea mai estică frontieră”.
Peste 2.000 de refugiați ucraineni au ajuns deja în oraș și „trebuie să îi primim cât mai bine posibil”. Consilierul orășenesc își amintește că de treizeci și unu de ani, Constanța este înfrățită cu Odesa, al cărei primar, Gennadii Truhanov, îi este prieten: „Înțelegeți ce simțim cu toții aici?“, ne spune.
Astfel, Constanța devine un punct strategic. În privința aceasta, companiile de asigurări maritime nu se înșală. Ele consideră acum apele din apropierea României „zone de risc”.
https://www.g4media.ro/reportaj-containerele-cu-marfa-din-ucraina-au-umplut-portul-constanta-dupa-inceperea-razboiului-navigatori-activitatea-terminalelor-de-aici-creste-incetul-cu-incetul-zi-de-zi.html

Un nou val de contaminări cu varianta Omicron afectează peste 100 de orașe din China, ceea ce a dus, printre altele, la instituirea unor măsuri severe de restricții, inlcusiv în metropola tehnologică Shenzen, și în Shanghai.
De la începutul lunii martie, numărul total de contaminări a urcat de la 119 cazuri la 3.122 de cazuri, o creștere semnificativă pentru China, care aplică cu strictețe o strategie zero-Covid.
Potrivit Bloomberg, noile restricții opresc navele portcontainer să intre în portului Qingdao, unul dintre cele mai mari din țară, iar tarifele de transport au crescut din nou. Efectul general al noilor măsuri de blocare nu este încă estimat, dar analiștii se așteaptă la noi probleme în lanțurilor globale de aprovizionare deja masiv perturbate.
Ca urmare a noilor restricții, companiile Foxconn, furnizorul Apple, Huawei și Tencent, dar și multe altele fost nevoite să oprească producția în Shenzhen. „Trebuie să introducem și să implementăm măsuri stricte pentru a proteja orașul de pandemie”, spun autoritățile chineze citate de China Daily. Transportul public local a fost complet oprit, iar restricțiile în metropola cu 17,5 milioane de locuitori urmează să se aplice inițial până pe 20 martie.
https://t-times.ro/categorii/categorie-q/china-trece-printr-o-noua-perioada-de-restrictii-portcontainere-blocate-si-noi-cresteri-de-tarife-in-transport

Operatorul celui mai mare port fluvial din lume, Duisburger Hafen AG, a anunțat că se retrage, cu efect imediat, din toate activitățile comerciale pe care le derulează în Belarus.
Potrivit companiei, această decizie a fost adoptată pe fondul războiului din Ucraina și a sprijinului acordat Rusiei de către Belarus, după o consultare între Consiliul de administrație, Consiliul de supraveghere și acționari.
În Belarus, Duisburger Hafen AG are o participație minoritară de 0,59% în compania ce administrează parcului industrial și logistic Great Stone și deține 38,9% din acțiunile Eurasian Rail Gateway CJCS, care este responsabilă pentru construcția și exploatarea unui terminal bimodal.
În plus, reprezentanța din Minsk a fost deja închisă definitiv.
Pe de altă parte, Duisburger Hafen AG a mai anunțat nu are niciun fel de activități comerciale în Ucraina și în Rusia.
https://t-times.ro/categorii/logistica/portul-duisburg-se-retrage-din-toate-afacerile-derulate-in-belarus

În primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului din Ucraina, România a continuat să fie printre principalii furnizori de produse agroalimentare pentru piețele terțe, incluzând produse ușor procesate cum sunt făinurile din semințe oleaginoase sau procesate cum este uleiul de floarea-soarelui. Într-o singură săptămâna, România a exportat 6.300 de tone de floarea-soarelui.
Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, în perioada 27 februarie – 6 martie, România a livrat în afara granițelor UE o cantitate de peste 6.600 de tone de făină de floarea-soarelui, cea mai mare cantitate dintre statele membre.
De asemenea, a mai exportat 300 de tone de floarea-soarelui, aproximativ 5.000 de tone de soia boabe și în jur de 6.500 de tone de ulei de floarea-soarelui. În perioada analizată, România a fost astfel cel mai mare exportator de soia și de ulei de floarea-soarelui din UE.
Comisia Europeană a raportat pentru România și cea mai mare a treia cantitate livrată într-o singură săptămâna în acest an comercial, după o cantitate de 12.500 livrate în săptămâna 18 (săptămâna cu 25 octombrie) și 12.100 în săptămâna 12 (începând cu 13 septembrie). O cantitate similară de 6.300 de tone a mai fost comercializată în săptămâna 27 și 21 (5.900 de tone).
Suntem al patrulea exportator de floarea-soarelui din UE
În ceea ce privește situația din primele 36 de săptămâni ale acestui an comercial (perioada 01.07.2021 – 06.03. 2021) , România a exportat (în afara UE) 59.000 de tone de ulei de floarea-soarelui, fiind astfel al patrulea exportator al UE, după Estonia – peste 73.300 de tone, Ungaria – 72.500 de tone și Franța – 71.700 de tone. Am importat în schimb 14.800 de tone.
Spre comparație, din datele INS, în primele 11 luni ale anului calendaristic 2021, România a vândut peste granițe 60.350 de tone de ulei, cele mai mari cantități ajungând în Bulgaria, Ungaria, Grecia. România a mai exportat în Maroc, Liban, Israel, Noua Zeelandă.
România a fost și anul trecut exportator net de ulei de floarea-soarelui, cantitatea livrată fiind de 2,7 ori mai mare față de cantitatea cumpărată.
Export de peste 165.600 de tone de porumb în două săptămâni
La capitolul cereale, în primele două săptămâni de război, România a continuat trendul pozitiv înregistrat de la începutul acestui an comercial la porumb. A vândut peste 165.600 de tone de porumb, adică cea mai mare cantitate din UE.
Exporturile de grâu au fost însă mici, de 31.500 de tone, în contextul în care livrările de până acum au totalizat 4,9 milioane de tone. În a doua săptămână de război, România nu a făcut practic niciun export de grâu comun, dar am rămas al doilea exportator de grâu după Franța care a depășit 5,5 milioane de tone.
https://www.economica.net/romania-in-topul-exportatorilor-de-ulei_568401.html

Egiptul a cumpărat aproximativ 126.000 de tone de grâu din Rusia și Ucraina, în contextul în care conflictul dintre cele două țări continuă. Transporturile, care cuprind aproximativ 63.000 de tone din fiecare țară, sunt așteptate să ajungă în porturile egiptene în zilele următoare. De asemenea, guvernul a cumpărat aproximativ 63.000 de tone de grâu din România săptămâna trecută și a primit recent un alt transport de cereale din Franța, potrivit ministerului egiptean al Aprovizionării și Comerțului Interior, citat de Arab News.
Cu toate că a votat în favoarea rezoluției ONU ce condamnă atacul Rusiei asupra Ucrainei, Egiptul a căutat să mențină o poziție neutră în ceea ce privește sancțiunile internaționale, în condițiile în care derulează o serie de proiecte strategice majore cu Rusia, inclusiv în domeniul energiei nucleare. Totodată, în calitate de cel mai mare importator de grâu la nivel mondial, Egiptul își asigură mare parte din necesar din Rusia și Ucraina. Pe fondul războiului din Ucraina, președintele egiptean Abdel Fattah El-Sisi s-a întâlnit recent cu guvernul pentru a aproba noi stimulente care să încurajeze cultivatorii locali de grâu să își mărească producția. Ministrul Aprovizionării, Ali Al-Moselhi, a declarat că guvernul vizează achiziționarea a peste 6 milioane de tone de grâu din surse interne în actualul sezon de recoltă, care începe la jumătatea lunii aprilie. Potrivit premierului Mostafa Madbouly, rezerva strategică de grâu a țării este suficientă pentru următoarele luni, iar guvernul de la Cairo nu va trebui să recurgă la achiziționarea de noi transporturi din străinătate înainte de sfârșitul anului.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/egiptul-reia-importurile-de-grau-din-rusia-si-ucraina-in-pofida-razboiului-20638264