CN Administrația Porturilor Maritime SA invită operatorii economici interesați la consultare publică în ceea ce privește normele de fundamentare a tarifelor practicate de administrație cu agenții economici.

Consultarea publică va avea loc miercuri, 7 noiembrie, între orele 10:00 – 14:00, la sediul la sediul CN APM SA, Incinta Port, Gara Maritimă.

Pentru o buna organizare a consultărilor, participarea operatorilor economici la consultarea publică se va asigura numai pe baza unei confirmări scrise din partea agenților, până pe 5 noiembrie, la ora 16:00.

Documentațiile relevante pot fi consultate la sediul companiei până pe 7 noiembrie, în baza unei cereri scrise depuse de operatorul economic la sediul CN APM SA.

Administrația Porturilor Maritime organizează o consultare publică pe tema tarifelor percepute agenților economici

La jumătatea anului viitor ar putea fi lansată licitaţia internaţională pentru vânzarea unui pachet de 26,69% din totalul de 44,69% pe care statul îl deţine acum la Rompetrol Rafinare, administratorul Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, pentru care kazahii de la KazMunayGas, proprietarii entităţii, s-au angajat să plătească 200 de milioane de dolari printr-un memorandum semnat în 2013. Astfel, statul va încasa doar această sumă dintr-o datorie istorică de peste 600 de milioane de dolari pe care o avea de recuperat.

„Nu ştiu de unde a tot apărut această sumă. Nu există nicio datorie“, a declarat Alexey Golovin, vicepreşedintele pentru dezvoltare şi strategie din cadrul KMG International, firma care deţine grupul Rompetrol.

Declaraţiile lui Golovin au fost făcute în contextul în care la finalul săptămânii trecute statul român, prin Ministerul Energiei şi SAPE (Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energiei), alături de KMG International au semnat formarea unui fond de investiţii, parte a unui memorandum semnat între stat şi kazahi în 2013 şi care abia acum îşi produce primele efecte.

Continuarea pe: https://www.zfcorporate.ro/energie/in-2019-ar-putea-fi-vandut-un-pachet-din-rompetrol-rafinare-petromidia-punct-final-din-saga-datoriilor-de-peste-600-mil-dolari-pe-care-statul-nu-le-va-recupera-niciodata-17573805

Damen Shipyards Group a creat un nou post de director, respectiv cel de director de vânzări RoPax, în care a fost numit, în octombrie a.c., Chiel de Leeuw. În comunicatul remis cu această ocazie, reprezentanții Damen Shipyards Group apreciază cea mai recentă recentă achiziție, respectiv șantier din Mangalia, ca fiind cel mai mare din grup și având resursele și infrastructura de a realiza nave dintre cele mai complexe, inclusiv feriboturi, piață pe care Damen Shipyards Groups intenționează să se extindă.

„Numirea lui Chiel de Leeuw în noul post creat, de director de vânzări RoPax marchează un pas important în strategia de extindere în proiectarea și construirea unor nave mai mari, unice în sectoarele offshore, croaziere și RoPax. În noul său rol, Chiel va fi responsabil pentru crearea de noi afaceri pe piețele RoRo și RoPax, pentru navele cu o lungime de peste 120 de metri. (…) Damen consideră că este momentul potrivit pentru o mutare în piața RoRo/RoPax. Analiza efectuată de departamentul de dezvoltare a afacerilor a identificat a anticipat o creștere a cererii pentru navele de această dimensiune în următorii cinci până la zece ani, pe baza ciclurilor de piață și a noilor reglementări privind emisiile, care îi determină pe proprietari să ia în considerare atât soluțiile modernizate, cât și asigurarea conformității”, se arată în comunicatul Damen Shipyards Group.

În continuare, reprezentanții Damen Shipyards Group arată că de ajutor atât noului director de vânzări RoPax, cât și planurilor de extindere pe o nouă piață, le este de folos nouă achiziție, Damen Shipyards Mangalia. „Cu docuri de până la 60 de metri și un milion de metri pătrați de spațiu operațional, este acum cel mai mare șantier naval din grup și dispune de resurse și infrastructură pentru a întreprinde cele mai mari și mai complexe nave”, au mai precizat reprezentanții Damen Shipyards Group.

„Este o piață competitivă, dar cu resursele umane și fizice excepționale ale Damen, plus o perspectivă pozitivă asupra cererii pentru următorii ani, sunt optimist că putem aduce noi idei și soluții sectorului”, a afirmat Chiel de Leeuw.

https://www.replicaonline.ro/santierul-din-mangalia-apreciat-in-cadrul-damen-shipyards-group-iata-din-ce-motive-371190/

Atractivă din punct de vedere financiar, meseria de navigator este caracterizată, și în prezent, de numeroase probleme care pun în pericol viața și sănătatea oamenilor, cu lipsuri și hibe. Dintre acestea menționăm necesitarea unor măsuri pentru urgentarea intervențiilor medicale pe nave, în caz de accidente și îmbolnăviri, îmbunătățirea metodelor de comunicare între navigatori și cei dragi, de pe țărm, reducerea birocrației și consecințele salvării vieții migranților.

Reprezentanții Sindicatului Liber al Navigatorilor au participat, în perioada 8 – 9 octombrie a.c., la întrunirea Federației Europene a Lucrătorilor din Transporturi, care s-a desfășurat la Bruxelles. Ocazie pentru responsabilii din domeniu să expună problemele de actualitate din navigație. Una dintre cele mai stringente nemulțumiri ale marinarilor vizează sănătatea și siguranța la bordul navelor. „Sunt necesare noi măsuri care să asigure intervenții urgente și reducerea timpilor de așteptare, în cazul accidentelor și îmbolnăvirilor, până se asigură o asistență medicală calificată. Acest lucru a cauzat prejudicii majore navigatorilor aflați în situațiile amintite, ajungându-se până la decesul acestora din cauza neluării măsurilor urgente de transport de la navă până la cel mai apropiat punct de intervenție medicală specializată”, a punctat Adrian Mihălcioiu, lider SLN Constanța, prezent la întrunire.

De altfel, cazurile în care marinarii au decedat la bordul navelor, în urma îmbolnăvirilor sau accidentelor au tot fost mediatizate de-a lungul anilor. Unul dintre cele mai recente cazuri este cel a unui marinar constănțean, de 36 de ani, Stelian Mevlit. Acesta a decedat, în 2017, în sala motoare a navei „Berge Artic”, la doar o săptămână după îmbarcare. Nava la bordul căruia era constănţeanul se afla la 277 kilometri în largul Lauban, în apele statului malaysian Sabbah.

Sindicaliștii consideră că este necesară introducerea unui medic la bordul navelor, în funcție de numărul membrilor echipajului și rutele de navigație. „Este o dezbatere care este abia la început, dar deosebit de importantă pentru navigatori”, a punctat Adrian Mihălcioiu.

De menționat că, în prezent, la bordul navelor nu este asigurat medic, ofițerul I punte având atribuții în acest sens, având cursuri medicale, la un nivel de bază.

Pe multe nave navigatorii nu au acces la internet!

Un alt punct atins de sindicaliștii de la ETF vizează realizarea unei campanii privind drepturile sociale ale navigatorilor, care trebuie să beneficieze de asigurări de sănătate și asigurări sociale în conformitate cu MLC 2016.

Facilitățile de comunicare sunt un alt of al navigatorilor. „În urma unui sondaj realizat pe un număr de peste 1.000 de navigatori, aceștia au afirmat în proporție covârșitoare că internetul este o necesitate la bordul navei. Telefonul prin satelit a fost și el menționat, antena TV prin satelit sau noutățile din presă, de asemenea, căci îi țin pe navigatori conectați cu uscatul”, a mai arătat liderul sindical.

O altă nemulțumire vizează birocrația. „Este necesară reducerea activităților administrativ/birocratice pentru navigatori și armatori, având în vedere multitudinea de documente ce trebuiesc întocmite până/la sosirea navei în port, în timpul staționării și la plecare dau mare bătaie de cap ofițerilor. Apoi, documentele cerute diferă de la o țară la alta și iarăși fac ca timpul alocat efectiv operațiunilor de navigație și operare a mărfii să nu fie suficient sau să creeze situații de stres și suprasolicitare. De aceea, reducerea acestor documente și standardizarea lor sunt măsuri foarte importante”, a adăugat liderul sindical.

Zona din ce în ce mai PERICULOASĂ în largul Africii de Vest

Sindicaliștii mai atrag atenția și asupra problemelor ridicate de salvarea migranților găsiți în largul apelor. „Sunt deja dezbateri pe acest subiect, legate de imposibilitatea de a nu interveni când oameni sunt în pericol pe mare, dar și problemele cu care se confruntă navigatorii și armatorii când au salvat vieți omenești pe mare, dar nu au unde să îi debarce, deoarece foarte multe state nu mai acceptă migranți”, a arătat liderul sindical.

„Pirateria și atacurile armate asupra navelor și echipajelor este o temă de mare actualitate, având în vedere zona Africii de Vest, care devine pe zi ce trece tot mai periculoasă. S-a menționat cazul navei Glarus, unde, în urma atacului piraților au fost luați ostatici 12 navigatori, printre care și un român, navigatori care și în acest moment se află în mâinile piraților”, a mai arătat Mihălcioiu.

https://www.replicaonline.ro/navigatorii-vor-conditii-mai-bune-pe-nave-este-nevoie-de-medic-internet-si-mai-putina-birocratie-371194/

Compania S.C. TEAM LOGISTIC SPECIALISTS S.R.L intenționează să construiască un imobil ce are ca scop găzduirea unor birouri și nu numai în Portul Constanța, zona de Sud. Din acest motiv a fost depus la Agenția pentru Protecția Mediului (APM), un proiect conform documentului ”Construcție P+1E-spațiu birouri; construcție hală parter-spațiu depozitare; construcție platformă betonată la cota +1.20-spațiu depozitare, descărcare; construcție platformă betonată la cota +0.20-spațiu depozitare, descărcare/parcare.”

Prin prezenta investiție, Team Logistic Specialists, intenționează să creeze noi locuri de muncă în zona de Sud a Portului Constanța. În acea zonă traficul de containere este extrem de important, iar serviciile care trebuie asigurate pentru derularea unui trafic modern de containere nu sunt reprezentate numai de încarcare și descărcare pe și de pe navele portcontainer ci și de activitățile de descărcare sau încărcare a mărfurilor din și în containere.

Astfel de activități, în prezent, nu sunt suficiente, iar investiția este necesară și din acest punct de vedere, pentru că acest proiect are ca scop asigurarea tuturor serviciilor necesare derulării unui trafic modern de containere.

Prin creșterea traficului portuar, vor crește și veniturile și pentru CN-APM-SA Constanța dar și pentru Bugetul de stat.

Suprafața totală a terenului pe care se va amenaja investiția, este de 8626mp.

https://www.replicaonline.ro/team-logistic-specialists-doreste-sa-creeze-noi-locuri-de-munca-in-portul-constanta-371246/

Cei 12 navigatori de pe bulk-carrier-ul elvețian de 46. 513 tdw „Glarus”, răpiți pe data de 17 septembrie 2018, au fost eliberați de pirații nigerieni. Potrivit primelor informații, starea lor e bună, având în vedere circumstanțele. Nu există informații privind răscumpărarea, dar cu certitudine că aceasta a fost achitată. De mai mulți ani, armatorii, operatorii navelor, firmele de asigurări și autoritățile se feresc să spună dacă s-au plătit răscumpărări și în ce sumă, pentru a nu încuraja pirateria și terorismul pe mare.

Faptul că cei 12 navigatori, printre care și un ofițer român, au fost prizonieri doar 41 de zile de zile demonstrează că armatorul a acționat rapid, fiind decis să elibereze cât mai repede echipajul.
Punerea în libertate a celor 12 marinari a fost salutată de Sindicatul Liber al Navigatorilor, care a anunțat că, în prezent, navigatorii sunt investigați medical și vor fi repatriați.

„Compania le va acorda tot suportul necesar în perioada următoare pentru ca aceștia să poată trece peste traumele psihice suferite în timpul cât au fost reținuți de banda de criminali nigerieni” – a transmis societatea Massoel Shipping.

„Reamintim că în zona golfului Guineea, în acest an, au crescut în intensitate atacurile unor grupări anti guvernamentale nigeriene împotriva navelor comerciale care tranzitează zona. Luptele din zona Deltei Nigerului pentru acapararea resurselor petroliere și a puterii politice sunt din ce în ce mai intense, iar navigatorii și lucrătorii din zonă sunt deseori victime ale acestor lupte. SLN se alătură tuturor sindicatelor la nivel global care fac apel către comunitatea internațională să fie mai activă în aceste zone, pentru a apăra liniile comerciale și navele de transport și a acorda protecția necesară echipajelor de pe aceste nave”, se spune în mesajul sindicatului.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ofiterul-roman-de-pe-nava-glarus-eliberat-dupa-41-de-zile-de-prizonierat-361375?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

KazMunayGas International (KMGI) și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) deținută de Ministerului Energiei au semnat, vineri, contractul de asociere prin care se înființează Fondul de investiții în energie kazah – român, conform prevederilor Memorandumului de Înțelegere dintre statul român și KMGI (fostul Grup Rompetrol).

Fondul kazah – român preconizează un nivel investițional de aproximativ 1 miliard de dolari pe o durată de 7 ani. Contribuția KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuția statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI.

Structura acționariatului fondului de investiții ce va derula proiecte în domeniul energiei este: KMGI – 80% și statul român – 20%.

Principala prioritate a fondului vizează dezvoltarea proiectelor energetice, contribuind, astfel, pozitiv la dezvoltarea sectorului energetic din România, precum și la consolidarea securității energetice a țării prin diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi la consolidarea unui climat investiţional favorabil în România.

KMGI a identificat deja cel puțin două proiecte majore, cu o valoare a investițiilor care depășește 200 de milioane de dolari, ce pot fi dezvoltate în cadrul Fondului kazah – român și care vor impacta pozitiv economia României, în special, prin crearea directă a aproximativ două mii de locuri de muncă.

Unul dintre proiectele vizate de Fondul mixt de investiții se referă la construcția unei centrale de cogenerare (de producere combinată de energie electrică și termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia. Centrala de cogenerare va avea capacitatea de a alimenta cu energie atât orașul Năvodari, cât și Rafinăria Petromidia. Valoarea investiției se ridică la 120 de milioane de dolari și se estimează că proiectul va fi finalizat în 4 ani din momentul demarării.

Un alt proiect se referă la extinderea cu aproximativ 80 de stații a rețelei de benzinării pe piața locală. Noile stații vor fi dezvoltate prin investiții de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-se la 100 de milioane de dolari.

Noi locuri de muncă în România

„Constituirea Fondului kazah – român reprezintă un succes atât pentru compania noastră, cât și pentru statul român și, implicit, pentru români. Politica de investiții a Fondului este concepută pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor profitabile, durabile și care aduc dividende acționarilor săi. Aceasta înseamnă generarea de beneficii reale atât pentru statul român, cât și pentru KMGI, care va înregistra, astfel, o creștere a profitabiliății. Privim cu încredere și cu foarte multă responsabilitate către viitorul nostru împreună cu partenerii români”, a spus Daniyar Berlibayev, președintele Consiliului de Administrație al KMG International.

„Constituirea Fondului de Investiții kazah-român nu este doar o oportunitate de a atrage noi investiții în sectorul energetic românesc dar, de asemenea, un semnal clar că putem să contribuim la dezvoltarea industriei energetice naționale. Prin investițiile pe care crearea acestui fond le presupune vor fi create noi locuri de muncă în România, iar sectorul energetic național va beneficia de un aport de capacitate de producție”, a spus Constantin Văduva, președintele Directoratului SAPE.

Fondul este construit având la bază o politică de investiții transparentă, cu criterii și mecanisme de evaluare clare a proiectelor, ambele părți având posibilități egale de a propune proiecte spre finanțare. Mai mult, reprezentații SAPE au drept de veto asupra tuturor proiectelor de investiții, pe considerente de securitate națională.

Statul român, prin SAPE este reprezentat la nivelul tuturor organelor de conducere ale Fondului. Astfel, în conformitate cu structura acționariatului, SAPE va desemna un membru în componența Consiliului de Administrație, părțile agreând desemnarea câte unui membru SAPE și la nivelul Consiliului Director și a Comitetului de Inițiere a Investițiilor.

KMGI a fost asistat în această tranzacție, în domeniul juridic, de compania Suciu Popa care prin profesionalismul si expertiza sa a adus o contribuție importantă de-a lungul procesului.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-a-fost-infiintat-fondul-de-investitii-in-energie-kazah-roman-361211

Grupul britanic Liberty are planuri de creştere a capacităţii Combinatului ArcelorMittal Galaţi cu 1 milion de tone până în anul 2021-2022, precum şi intenţia de a investi în producţia primară de oţel şi în cea de rulouri laminate la cald, potrivit Agerpres.

Planurile de creştere pentru combinatul siderurgic de la Galaţi au fost dis-cutate joi, la Bucureşti, de către Jon Bolton, Chief Executive Officer al companiei Liberty Steel, cu Viorel Ştefan, viceprim-ministru al Româ-niei.

Un comunicat al companiei informează: „Oficiali ai Liberty House s-au întâlnit cu reprezentanţi ai echipei de management şi ai sindicatelor de la Galaţi şi au discutat despre planurile de creştere a capacităţii cu 1 milion de tone până în anul 2021-2022, precum şi despre intenţia de a investi în producţia primară de oţel şi în cea de rulouri laminate la cald. Jon Bolton a discutat cu Viorel Ştefan şi despre oportunităţile pe care le oferă colaborarea cu Guvernul României pentru a susţine planurile ambiţioase de creştere şi de investiţii în infrastructură”.

Potrivit sursei citate, aceste oportunităţi includ, pe de o parte, creşterea capacităţii de producţie a combinatului, iar pe de altă parte, investiţiile în educaţie, cercetare şi dezvoltare precum şi explorarea potenţialului de a crea noi produse din oţel cu o valoare adăugată.

În momentul de faţă Liberty fabrică produse ce pot completa oferta exis-tentă a combinatului de la Galaţi şi astfel susţine actualul plan de dezvoltare în România. Aceste produse includ produse tubulare pentru petrol şi gaze naturale, şine pentru căile ferate, produse speciale pentru industria aviatică şi de apărare.

În plus, a fost adusă în discuţie posibilitatea colaborării şi pe alte paliere cu Alianţa GFG, cum ar fi: servicii financiare, energie, infrastructură şi zona imobiliară. Rolul Fundaţiei GFG în încurajarea, susţinerea şi promovarea tinerilor care îşi doresc să urmeze o carieră în zona industrială a fost, de asemenea, o prioritate pe agenda discuţiilor.

„Pentru Liberty House, relaţia cu Guvernul României este foarte importantă şi există deschidere pentru colaborări viitoare”, se mai spune în comunicat.

În data de 12 octombrie, Grupul britanic Liberty, parte a Alianţei mondiale GFG aparţinând omului de afaceri Sanjeev Gupta, a anunţat un acord condiţionat pentru cumpărarea a patru combinate siderurgice din Europa, res-pectiv ArcelorMittal de la Galaţi, România, şi Ostrava din Republica Cehă, precum şi laminoarele de la Skopje din Macedonia şi Piombino din Italia.

Conform unui comunicat de presă, cele patru combinate au peste 12.500 de angajaţi şi vor poziţiona grupul în centrul industriei siderurgice de pe continent. Tranzacţia ar majora capacitatea de laminare totală a Grupului Liberty la peste 15 milioane de tone pe an.

Finalizarea procesului de achiziţie a pachetului de dezinvestire (format din combinatele de la Ostrava, Galaţi, Skopje şi Piombino) depinde de finalizarea achiziţiei combinatului Ilva de către Arcelor Mittal şi este condiţionat de aprobarea Uniunii Europene precum şi de concluziile consultărilor cu consiliile angajaţilor la nivel local şi european.

Grupul Liberty face parte din Alianţa GFG, un grup mondial de întreprinderi din industria energetică, minieră, metalurgică, inginerie, logistică şi servicii financiare, cu sediul la Londra, cu centre suplimentare în Dubai, Hong Kong, Singapore, Sydney, Paris şi New York şi o prezenţă în aproximativ 30 de ţări la nivel mondial. Alianţa, care are un efectiv de angajaţi de aproximativ 14.000 persoane şi o cifră de afaceri ce depăşeşte 15 miliarde de dolari, include întreprinderi indus-triale şi metalurgice integrate sub marca „Liberty”, un grup de resurse, energetic, transport şi infrastructură sub marca „SIMEC”, precum şi Wyelands, o filială bancară şi financiară, precum şi o filială imobiliară, JAHAMA Estates.

http://www.bursa.ro/pana-in-2021-2022-liberty-intentioneaza-sa-creasca-capacitatea-combinatului-arcelormittal-galati-…&s=companii_afaceri&articol=356466.html

Administratorul infrastructurii feroviare din Slovacia, ŽSR, a inaugurat un nou terminal intermodal in Lužianky, in Districtul Nitra, in partea central-vestica a Slovaciei. Terminalul TIP Lužianky are trei unitati functionale separate: expeditie feroviara, depozitare si intermediere containere.

Terminalul TIP Lužianky are o suprafata de 50.000 de metri patrati care permit depozitarea produselor, iar infrastructura feroviara este formata din patru linii de expeditie de 700 m si o rampa de incarcare supraetajata. Terminalul este conectat la statia Lužianky care se afla la o distanta de 2,15 km, iar legatura dintre terminal si statie consta intr-o linie simpla, neelectrificata. Partea estica a terminalului este conectata direct la Jaguar Land Rover Slovacia, iar in partea de nord se afla zona de expeditie feroviara.

Terminalul a fost proiectat de Prodex, iar constructia a fost realizata de Strabag. Valoarea proiectului a fost de 39,9 milioane de euro, iar documentatia proiectului si asistenta tehnica au fost evaluate la 1,8 milioane de euro. Terminalul TIP Lužianky a fost finantat de ŽSR care a folosit fonduri obtinute din alte activitati comerciale realizate anterior.

Terminalul va deservi mai ales industria auto, Jaguar Land Rover Slovacia fiind cel mai mare client al sau in prezent. Anul acesta, compania si-a extins activitatea in Slovacia prin mutarea productiei SUV-ului Land Rover Discovery si a altor modele in Lužianky cu o capacitate de productie de pana la 150,000 de vehicule pe an. ŽSR a semnat doua contracte cu Jaguar Land Rover, unul pentru inchirierea unui depozit pentru produse finite si altul pentru prestarea de servicii de transport pentru produsele finite. In ambele cazuri, contractele pe termen lung sunt valabile pana la sfarsitul lui 2048. ŽSR estimeaza ca terminalul TIP Lužianky sa genereze venituri la bugetul companiei de cel putin 2,7 milioane de euro si chiar pana la 3,5 milioane de euro pe an. ŽSR se astepta la un profit de 100 de milioane de euro.

Slovacia a inaugurat un terminal pentru industria auto

Calitatea slabă a infrastructurii limitează perspectivele de creştere economică ale ţării noastre, consideră Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, în cadrul unei conferinţe.
Domnia sa a declarat: „Calitatea slabă a infrastructurii o cunoaştem cu toţii, este resimţită de toţi cetăţenii şi limitează perspectivele de creştere economică pentru România, în special în sectoarele transporturi, mediu şi energie. De fiecare dată, discut cu autorităţile să urgenteze proiectele în domeniu, punând accent pe ceea ce Uniunea Europeană finanţează”.

Comisarul european pentru politică regională a precizat că fondurile europene nu înseamnă împrumuturi, ci sunt bani gratuiţi care vin ca alocaţie din bugetul UE pentru România. Conform acesteia, ţara noastră nu a fost pregătită post-aderare ca să acceseze fondurile europene pentru exerciţiul bugetar 2007-2013, când Comisia de la Bruxelles a alocat 19,5 miliarde euro numai pe politica de coeziune.

Corina Creţu a spus: „Din păcate, din cele 19,5 miliarde de euro alocate pe fondurile pe care le-am gestionat s-au pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport. Dacă ne uităm la partea plină a paharului, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar aproximativ 14,5 miliarde de euro au fost lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde au fost salvate din proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea în proiecte realizate, cum ar fi Autostrada Soarelui, pentru care statul plătea credite. De asemenea, am preluat salariile funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene din România, pentru a ajunge la rata de 90% şi de a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”.

Din cifrele oferite de comisarul european cu prilejul conferinţei EuroImpact reţinem că, prin intermediul fondurilor europene, în ţara noastră s-au înfiinţat 14.000 de întreprinderi mici şi mijlocii care au un total de 51.000 locuri de muncă, au fost realizate 2000 de proiecte de cercetare şi dezvoltare, s-au reabilitat din punct de vedere al eficienţei energetice 40.000 de apartamente şi s-au închis 299 de depozite neconforme de deşeuri. Tot pe fonduri europene, 2.488 de şcoli beneficiază de internet, 100 de policlinici şi spitale au fost modernizate.

În actualul exerciţiu bugetar al Comisiei Europene, 2014-2020, ţara noastră are alocate 31 miliarde euro, inclusiv bani pentru susţinerea agriculturii şi a investiţiilor publice. Pentru absorbţia mai rapidă, DG Regio a stabilit ca fiecare stat membru să fie obligat să aloce din fondurile europene primite minimum 6% oraşelor şi regiunilor. În acest context, comisarul european a spus că a fost surprinsă de decizia guvernului Dăncilă de a realiza în parteneriat public-privat spitalele regionale. Corina Creţu a criticat modul în care a crescut valoarea de construire a celor trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi: „Am semnat în 2015 acest Program Operaţional Regional, a fost dorinţa Guvernului României de atunci de a introduce aceste trei spitale regionale – 300 de milioane de euro, din care 150 de milioane finanţare europeană şi 150 de milioane finanţare naţională şi locală. Între timp s-au făcut studiile de fezabilitate. Aici vreau să spun că este o inadvertenţă şi o greşeală în ceea ce s-a declarat, aceea că studiul de fezabilitate al Băncii Europene de Investiţii ar costa 120 de milioane de euro. În realitate, costă 1,8 milioane de euro. (…) Dar s-a ajuns la această sumă între 1,2 miliarde şi 1,5 miliarde având în vedere faptul că (…) 105 milioane de euro a costat designul pentru cele trei spitale regionale (…), urmând ca 830 de milioane să fie alocaţi pentru construcţii şi echipamente de calitate”.

Ea a spus că speră să reuşească să găsească fondurile europene pentru a acoperi diferenţa dintre cele 150 de milioane euro alocate iniţial de UE şi valoarea actuală necesară pentru ridicarea celor trei spitale regionale.

Referitor la fondurile europene, Corina Creţu a precizat că acestea au contribuit la întărirea economiei în toate ţările membre, inclusiv în Marea Britanie, dar s-a vorbit prea puţin despre efectele concrete.

„Este foarte important ca cetăţenii UE din fiecare ţară să ştie ce s-a făcut şi ce se poate face cu fondurile UE, în condiţiile unui limbaj antieuropean din ce în ce mai pregnant. Avem de-a face cu un limbaj antieuropean foarte pregnant şi România nu-şi permite luxul nici măcar să se gândească la ieşirea din UE”, a concluzionat Corina Creţu.

Pentru viitorul ciclu financiar multianual al UE, 2021-2027, Comisia Europeană a propus o creştere cu 8% a fondurilor şi de coeziune pentru ţara noastră, dar pentru stabilirea acestui buget este nevoie de un acord al Consiliului UE cu Parlamentul European.

http://www.bursa.ro/corina-cretu-comisar-european-pentru-politica-regionala-romania-a-pierdut-2-miliarde-euro-in-dome…&s=politica&articol=356537.html

Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, îşi va opri, până în 15 noiembrie, activitatea rafinăriei Petromidia şi a diviziei de petrochimie, pentru desfăşurarea reviziei programate. În aceeaşi perioadă, şi rafinăria Vega îşi va reduce activităţile de producţie.

Yedil Utekov, directorul general al Rompetrol Rafinare, a declarat, într-un comunicat: „Această revizie tehnică programată este importantă pentru menţinerea rafinăriilor şi a diviziei de petrochimie la capacităţile optime de producţie, dar şi pentru crearea cadrului necesar viitoarelor investiţii. În plus, aceasta va permite funcţionarea continuă a instalaţiilor de producţie din cadrul rafinăriei Petromidia până în 2020, când este programată revizia generală de 4 ani”.

Lucrările de revizie a celor trei unităţi de producţie (rafinăriile Petromidia şi Vega, divizia de petrochimie) se vor ridica la circa 21,5 milioane de dolari, la care s-ar putea adăuga circa 4,5 milioane dolari pentru alte operaţiuni suplimentare. Sub coordonarea companiei Rominserv – contractorul general al KMG International – peste 40 de companii partenere, 2.000 de persoane pe platforma Midia şi circa 200 de persoane la Vega vor contribui la finalizarea cu succes a acestor lucrări, conform comunicatului citat.

Acesta arată că, în perioada de revizie, vor fi implementate 22 de proiecte de investiţii pe platforma Midia şi 5 în Vega, pregătirea instalaţiilor pentru funcţionare continuă a rafinăriei Petromidia până în 2020, dar şi verificarea şi reavizarea a peste 830 de conducte şi echipamente sub presiune în Petromidia şi 283 în Vega.

Un proiect important al acestei revizii îl reprezintă înlocuirea la rafinăria Petromidia a unei coloane de stripare din instalaţia DGRS (Desulfurare gaze şi recuperare sulf) – un echipament cu o lungime de 24 de metri, diametru de 2,7 metri şi o greutate de circa 30 de tone. Proiectată de Rominserv şi realizată în România de Comes Săvineşti, aceasta va înlocui coloana pusă în funcţiune în 1980 şi va asigura o creştere a capacităţii de procesare şi a gradului de protejare a mediului înconjurător, potrivit sursei citate.

De asemenea, la rafinăria Vega vor fi înlocuite două coloane, de 23 şi 26 de metri, din instalaţia Rectificare, timpul necesar pentru demontarea celor vechi, adaptări şi înlocuiri de conducte, montarea echipamentelor interioare şi exterioare, punerea în funcţiune a acestora fiind estimată la 24 de zile. Cele două au fost proiectate de Ludan Engineering şi realizate de UZUC Ploieşti.
Finalizarea lucrărilor de mentenanţă vizează atingerea unui grad de disponibilitate mecanică în Rafinăria Petromidia de 96,6%.

Pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor şi atingerea obiectivului de zero accidente, companiile implicate au luat măsuri suplimentare de protecţia muncii şi instruirea tuturor subcontractorilor care îşi vor desfăşura activitatea pe platformele Petromidia şi Vega în această perioadă.

Rafinăria Petromidia a procesat în prima jumătate a anului circa 3,1 milioane tone de materie primă, în creştere cu peste 27% faţă de nivelul obţinut în perioada similară din 2017. Rafinăria reprezintă peste 43% din capacitatea internă de prelucrare, fiind cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre.
În aceeaşi perioadă, rafinăria Vega Ploieşti a procesat o cantitate totală de 194 mii tone, în creştere cu 28% faţă de perioada similară din 2017. În prezent, rafinăria este cea mai longevivă unitate de profil din România şi este singurul producător intern de bitum şi hexan.

Pentru acest an, Petromidia şi-a propus să prelucreze o cantitate totală de 5,44 milioane tone de materii prime, după ce aceasta a atins în 2017 un record de 5,66 milioane tone. În acelaşi timp, rafinăria Vega intenţionează să atingă un nivel de 387 mii tone de materii prime procesate, în creştere cu circa 4% faţă de volumul înregistrat anul trecut.

Divizia de petrochimie şi-a majorat, în primul semestru al anului în curs, producţia totală de polimeri cu 26% faţă de perioada ianuarie-iunie a anului trecut, până la un nivel de 81.600 de tone. Pentru acest an, divizia de petrochimie şi-a propus obţinerea unei cantităţi de 205.000 tone de polimeri, faţă de un nivel de 147.000 de tone de polimeri atins în 2017.

Segmentul de petrochimie este unicul producător de polipropilenă şi polietilene din România, reuşind constant să-şi majoreze cota de piaţă şi pe categoriile secundare de produse. Strategia sa de dezvoltare îi asigură o poziţie competitivă pe piaţa internă, dar şi pe cea regională – zona Mării Negre şi a Mării Mediterane, Europa Centrală şi de Est.

http://www.bursa.ro/15-zile-petromidia-navodari-si-vega-ploiesti-intra-in-revizie-356562&s=companii_afaceri&articol=356562.html

Jucătorii care activează în transportul de mărfuri pe calea ferată îşi asigură cea mai mare parte a businessului din contracte pe cărbuni, produse agricole, minereuri metalifere sau produse rafinate din petrol. Principala problemă cu care se confruntă transportatorii sunt restricţiile de viteză, trenurile merg cu o viteză medie de 20 de kilometri pe oră, ceea ce creşte durata unui transport până la destinaţie.

Cel mai mare transportator de marfă pe calea ferată este compania naţională CFR Marfă, care a transportat 27,3 milioane de tone de marfă anul trecut, în creştere cu 11,1% faţă de anul 2016, potrivit oficialilor companiei.

Operatorul a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri preliminară de 730 de milioane de lei, sub nivelul prognozat în bugetul de venituri şi cheltuieli şi uşor în creştere faţă de nivelul de 687 de milioane de lei din anul 2016, arată datele publice.

Operatorul de stat a reuşit anul trecut să semneze un acord-cadru pe patru ani cu CET Govora SA pentru transportul a 9 mil. tone de cărbune energetic de la depozitele Alunu, Berbeşti până pe estacadele de descărcare aparţinând CET Govora. CFR Marfă transporta circa 83% din cărbunele de pe calea ferată (date din 2016) şi deţine un rol strategic în asigurarea cărbunelui necesar funcţionării sistemului energetic naţional.

Anul acesta în iulie, compania de stat a organizat primul transport de tip Ro-La, o formă particulară de transport combinat în care vehicule rutiere autopropulsate sunt transportate pe calea ferată în trenuri compuse din vagoane specializate. Acest tip de transport a fost efectuat pe ruta Dorneşti-Giurgiu Nord Fr.- Ruse şi retur. Transporturile tip Ro-La au fost efectuate în trenuri complete formate din maxim 20 de vagoane specializate pe care au fost încărcate 20 de TIR-uri, potrivit oficialilor companiei.

O cotă semnificativă din piaţa de transport feroviar de mărfuri şi-a asigurat în ultimii ani GFR, companie controlată de Gruia Stoica (condamnat la închisoare cu suspendare), care este principalul concurent al operatorului de stat. GFR a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 724 milioane lei şi un profit net de 2 ,8 milioane de lei, faţă de afaceri de 710 milioane de lei şi un profit net de 2 milioane de lei în 2016, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

În piaţă sunt şi jucători care s-au confruntat cu scăderi în business. Transferoviar Grup a ajuns la afaceri de 167 de milioane de lei, faţă de 203 milioane de lei cu un an în urmă, arată datele publice. Compania va contracta un credit de 5 mil. de lei de la Banca Transilvania pe un termen de patru ani pentru achitarea datoriilor curente către ANAF, potrivit unei hotărâri a adunării generale extraordinare a acţionarilor.

Operatorii feroviari concurează în mod direct cu transportatorii rutieri, care reuşesc să atragă cea mai mare parte a mărfurilor pe şosele, ce rămân principalul culoar de transport.

Liniile de cale ferată în exploatare însumau 10.774 km anul trecut, arată cele mai recente date de la Statistică. Principala problemă rămâne însă lipsa de investiţii în modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare.

În prezent sunt peste 1.000 km restricţionaţi, sunt puncte unde trenurile trebuie să încetinească chiar şi până la 5 km/h ca să nu deraieze, potrivit datelor de la Asociaţia Pro Infrastructură.

În România, traficul de mărfuri pe calea ferată a scăzut de la 66 de milioane de tone de marfă la doar circa 53 de milioane de tone de marfă în 2016, arată datele de la Statistică.

Cărbunii, produsele rafinate din petrol, produsele agricole şi minereurile metalifere sunt mărfurile care se transportă cel mai mult pe calea ferată. Datele de la Statistică mai arată că în transportul feroviar de marfă sunt 36.000 de vagoane, faţă de peste 50.000 de vagoane în 2007.

În ultimii ani asupra căilor ferate s-au abătut diferite reforme, cea mai drastică fiind spargerea căilor ferate în 1998, la sfaturile Băncii Mondiale, care a condiţionat astfel finanţarea deficitului bugetar al României.

Dacă în România nu există o strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare, în alte state membre UE calea ferată reprezintă un domeniu strategic, anual se fac investiţii de sute de milioane de euro pentru eficientizarea acestui mod de transport.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/calea-ferata-un-culoar-pentru-50-de-milioane-de-tone-de-marfa-anual-17534246

Rusia va suferi cele mai mari pierderi de venituri din cauza normelor care cer din 2020 combustibili mai curaţi în transportul naval.

Aceasta deoarece cel mai mare exportator mondial de petrol rezidual sulfuros, combustibilul care dă energie navelor maritime şi fluviale nu pare pregătit pentru schimbare, scrie Bloomberg.
Rafinării din întreaga lume se pregătesc de o schimbare care apare o dată într-o generaţie, menită să reducă poluarea cauzată de vapoare.

În timp ce rafinăriile din Europa şi de pe coastele Golfului Mexic par a fi bine poziţionate pentru a face pasul spre o producţie cu un procent mai mic de sulfuri, companiile ruseşti au făcut prea puţin pentru a se pregăti.

„Sectorul petrolier al Rusiei pare să se situeze printre marii pierzători din punct de vedere financiar“, a declarat Alexander Scerbakov, analist la IHS Markit.

„Nu există nici o şansă ca ei să fie 100% pregătiţi atunci când noile reguli vor fi lansate, astfel încât combustibilul petrolier bogat în sulf din Rusia se va vinde cu un discount sporit“, a spus el.

În 2020, veniturile pierdute ar putea ajunge la 3,5 miliarde dolari, potrivit Wood & Co Financial Services, o bancă de investiţii axată pe Europa emergentă.

Aceasta reprezintă mai mult de o treime din veniturile de
aproximativ 9 miliarde de dolari pe care furnizorii ruşi le-au obţinut din exporturile de combustibili anul trecut, potrivit calculelor Bloomberg bazate pe date vamale ruseşti.

https://www.zfcorporate.ro/energie/petrolistii-rusi-vor-pierde-miliarde-de-dolari-din-cauza-schimbarii-regulilor-privind-combustibilii-pentru-vapoare-17575213