In contextul in care prevenirea raspandirii noului coronavirus este prioritara, iar nevoile sistemului medical, ale celor care se afla in prima linie a luptei cu pandemia sunt stringente, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta se implica in sprijinirea spitalelor si ofera ajutor concret.

CN Administratia Porturilor Maritime SA a raspuns chemarii in ajutor a medicilor si a cumparat pentru trei unitati medicale din judetul Constanta aparatura solicitata, necesara desfasurarii in siguranta a actului medical, in conditiile actuale de pandemie, dar si echipamente de protectie, materiale de curatare, echipamente sanitare, dezinfectanti si alte obiecte esentiale folosite in scopul protejarii pacientilor si personalului.

Spitalul CF Port, unitate care va asigura testarea lucratorilor de pe platforma portuara si in special a celor din serviciile de siguranta, va primi in zilele urmatoare intreaga aparatura medicala necesara depistarii SARS-Co-V-2, necesara stabilirii diagnosticului de Covid-19, precum si un sistem care dezinfecteaza aerul si suprafetele din incaperi, distrugand virusii si contribuind la stoparea lor.

De aceeasi aparatura necesara diagnosticarii Covid-19, va beneficia cat de curand si Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta, achizitia acestuia fiind in derulare.

Pentru Spitalul Municipal Mangalia, CN APM SA a cumparat doua monitoare pentru functii vitale, cu toate accesoriile necesare acestora. Totodata, pentru protectia personalului medical, spitalul va fi aprovizionat si cu echipamente si dezinfectanti.

CN APM SA va veni si in sprijinul copiilor si adolescentilor bolnavi de SIDA de la Casa Speranta, punandu-le la dispozitie materialele de protectie si dezinfectantii absolut necesari unor bolnavi cu imunitate scazuta.

Trecem printr-o perioada in care este mai important ca oricand sa ramanem uniti, solidari si implicati. Sa luptam fiecare cu efectele acestei pandemii, atat cat ne sta in putere, chiar si numai prin faptul ca respectam recomandarile autoritatilor.

CN Administratia Porturilor Maritime SA saluta eforturile tuturor celor implicati in aceasta lupta, fiecare initiativa care sustine aceste demersuri si ramane alaturi de comunitatea locala.

https://www.portofconstantza.com/pn/ro/stire/1/0/17595

Astazi, soseste in portul Constanta nava ‚Sea Partner’, marcand deschiderea unei noi linii maritime ROPAX (transport camioane, automobile si pasageri), care va opera pe ruta Karasu (Turcia) – Constanta.

Nava va face escala in portul Constanta, saptamanal, in fiecare zi de joi. ‚Sea Partner’ transporta 60 de unitati, din care 5 autoutilitare noi cumparate de administratii locale din Romania.

Linia de transport maritim se numeste Sea Lines, agentul navei va fi LAM Romania si nava va fi operata de Sea Container Services.

Acest serviciu, care revine in portul Constanta dupa o intrerupere de aproape 5 ani, isi propune pe de o parte, scurtarea timpului de tranzit pentru marfurile care circula pe sosele intre Turcia si Europa Centrala si de Est, iar pe de alta parte, oferirea unei alternative mai sigure si mai ieftine de transport decat transportul rutier, pentru toti soferii care calatoresc intre Romania si Turcia.

CN Administratia Porturilor Maritime considera ca acesta este doar primul pas in dezvoltarea transportului RO-RO in Marea Neagra si isi propune ca in cel mai scurt timp, portul Constanta sa fie legat cu astfel de servicii regulate si cu alte porturi importante din Marea Neagra.

https://www.portofconstantza.com/pn/ro/stire/1/0/17596

Aparatură medicală şi echipamente sanitare pentru trei spitale din judeţul Constanţa au fost cumpărate de Administraţia Porturilor Maritime.

Administraţia Porturilor Maritime a cumpărat aparatură medicală şi echipamente sanitare pentru trei spitale din judeţul Constanţa. „În contextul în care prevenirea răspândirii noului coronavirus este prioritară, iar nevoile sistemului medical, ale celor care se află în prima linie a luptei cu pandemia sunt stringente, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa se implică în sprijinirea spitalelor şi oferă ajutor concret. Administraţia Porturilor Maritime SA a răspuns chemării în ajutor a medicilor şi a cumpărat pentru trei unităţi medicale din judeţul Constanţa aparatura solicitată, necesară desfăşurării în siguranţă a actului medical, în condiţiile actuale de pandemie, dar şi echipamente de protecţie, materiale de curăţare, echipamente sanitare, dezinfectanţi şi alte obiecte esenţiale folosite în scopul protejării pacienţilor şi personalului“, a anunţat Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC).

Spitalul CF Port va asigura testarea lucrătorilor de pe platforma portuară şi în special a celor din serviciile de siguranţă. Unitatea va primi în zilele următoare întreaga aparatură medicală necesară depistării SARS-Co-V-2, necesară stabilirii diagnosticului de Covid-19, precum şi un sistem care dezinfectează aerul şi suprafeţele din încăperi. De aceeaşi aparatură necesară diagnosticării Covid-19, va beneficia cât de curând şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa, achiziţia acestuia fiind în derulare. Pentru Spitalul Municipal Mangalia, CN APM SA a cumpărat două monitoare pentru funcţii vitale, cu toate accesoriile necesare acestora. Totodată, pentru protecţia personalului medical, spitalul va fi aprovizionat şi cu echipamente şi dezinfectanţi. „CN APM SA va veni şi în sprijinul copiilor şi adolescenţilor bolnavi de SIDA de la Casa Speranţa, punându-le la dispoziţie materialele de protecţie şi dezinfectanţii absolut necesari unor bolnavi cu imunitate scăzută.

Trecem printr-o perioadă în care este mai important ca oricând să rămânem uniţi, solidari şi implicaţi. Să luptăm fiecare cu efectele acestei pandemii, atât cât ne stă în putere, chiar şi numai prin faptul că respectăm recomandările autorităţilor. CN Administraţia Porturilor Maritime SA salută eforturile tuturor celor implicaţi în această luptă, fiecare iniţiativă care susţine aceste demersuri şi rămâne alături de comunitatea locală“, a mai precizat APMC. Administraţia portuară Constanţa participă şi la montarea Spitalului Modular de Izolare şi Tratament COVID-19. Spitalul, care este amplasat pe stadionul Portul aparţinând Administraţiei Porturilor Maritime SA, va funcţiona ca o extindere a secţiei de Boli infecţioase a Spitalului Militar de Urgenţă din Constanţa. „Echipe ale CN APM SA, colegi din cadrul sucursalelor companiei, sunt în aceste zile pe stadionul Portul pentru a oferi asistentă, pentru a facilita racordările la utilităţile publice, realizarea unor lucrări de construcţii sau amenajări în zonă. Astfel, judeţul Constanţa va beneficia, în cel mai scurt timp, de o nouă facilitate medicală, cu aproximativ 55 de paturi, care va fi capabilă să trateze cazuri de COVID-19. Acesta este al doilea spital militar mobil din România, primul fiind amplasat în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan Otopeni“, a precizat administraţia portuară.
https://adevarul.ro/locale/constanta/trei-spitale-constanta-dotate-aparatura-administratia-porturilor-spitalul-militar-campanie-instalat-stadionul-sau-1_5e8590a05163ec427161856c/index.html

Joi, soseşte în portul Constanţa nava ‚Sea Partner’, marcând deschiderea unei noi linii maritime ROPAX (transport camioane, automobile şi pasageri), care va opera pe ruta Karasu (Turcia) – Constanţa.

Nava va face escală în portul Constanţa, săptămânal, în fiecare zi de joi. ‚Sea Partner’ transportă 60 de unităţi, din care 5 autoutilitare noi cumpărate de administraţiile locale din România. Linia de transport maritim se numeşte Sea Lines, agentul navei va fi LAM România şi nava va fi operată de Sea Container Services. Acest serviciu, care revine în portul Constanţa după o întrerupere de aproape 5 ani, îşi propune pe de o parte, scurtarea timpului de tranzit pentru mărfurile care circulă pe şosele între Turcia şi Europa Centrală şi de Est, iar pe de altă parte, oferirea unei alternative mai sigure şi mai ieftine de transport decât transportul rutier, pentru toţi şoferii care călătoresc între România şi Turcia.

CN Administraţia Porturilor Maritime consideră că acesta este doar primul pas în dezvoltarea transportului RO-RO în Marea Neagră şi îşi propune ca în cel mai scurt timp, portul Constanţa să fie legat cu astfel de servicii regulate şi cu alte porturi importante din Marea Neagră.

https://adevarul.ro/locale/constanta/linie-regulata-transport-maritim-ruta-turcia-constanta-nava-escala-saptamana-1_5e85d0d45163ec42716331b6/index.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) SA a achiziţionat echipamente medicale esenţiale şi consumabile pentru trei unităţi medicale din judeţul Constanţa, necesare în diagnosticarea şi prevenirea infectării cu noul coronavirus, informează, joi, un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, CNAPM se implică în sprijinirea a trei unităţi spitaliceşti din judeţul Constanţa pentru care a achiziţionat aparatură, echipamente de protecţie şi materiale sanitare în valoare de aproximativ 300.000 de lei, în scopul protejării pacienţilor şi corpului medical.
Astfel, în urma donaţiei CNAPM, Spitalul Căi Ferate Port, unitate care va asigura testarea lucrătorilor de pe platforma portuară şi în special a celor din serviciile de siguranţă, va primi, în zilele următoare, întreaga aparatură medicală necesară depistării SARS-CoV-2, necesară stabilirii diagnosticului de COVID-19, precum şi un sistem de dezinfectare a aerul şi suprafeţelor din încăperi.

De aceeaşi aparatură necesară diagnosticării COVID-19 va beneficia şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa, iar pentru Spitalul Municipal Mangalia, CNAPM a achiziţionat două monitoare pentru funcţii vitale, cu accesoriile necesare, unitatea urmând să fie aprovizionată şi cu echipamentele necesare şi dezinfectanţi.

Aceeaşi sursă mai precizează că CNAPM va veni şi în sprijinul copiilor şi adolescenţilor bolnavi de SIDA, de la Casa Speranţa, din Constanţa, punând la dispoziţie materialele de protecţie şi dezinfectanţii absolut necesari unor bolnavi cu imunitate scăzută.

https://www.agerpres.ro/social/2020/04/02/constanta-compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-doneaza-spitalelor-echipamente-pentru-combaterea-covid-19–479218

Numărul companiilor și oamenilor de afaceri care dau dovadă de responsabilitate socială și vin în sprijinul sistemului sanitar crește de la o zi la alta. Răspunzând chemării medicilor, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA a cumpărat pentru trei unități medicale din județul Constanța aparatura solicitată, necesară desfășurării în siguranță a actului medical, în condițiile actuale de pandemie, dar și echipamente de protecție, materiale de curățare, echipamente sanitare, dezinfectanți și alte obiecte esențiale folosite în scopul protejării pacienților și personalului, se arată într-un comunicat de presă.

„Spitalul CF Port, unitate care va asigura testarea lucrătorilor de pe platforma portuară și în special a celor din serviciile de siguranță, va primi, în zilele următoare, întreaga aparatură medicală necesară depistării SARS-CoV-2, necesară stabilirii diagnosticului de Covid-19, precum și un sistem care dezinfectează aerul și suprafețele din încăperi, distrugând virușii și contribuind la stoparea lor.
De aceeași aparatură necesară diagnosticării Covid-19, va beneficia cât de curând și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, achiziția acestuia fiind în derulare.

Pentru Spitalul Municipal Mangalia, CN APM SA a cumpărat două monitoare pentru funcții vitale, cu toate accesoriile necesare acestora. Totodată, pentru protecția personalului medical, spitalul va fi aprovizionat și cu echipamente și dezinfectanți.

CN APM SA va veni și în sprijinul copiilor și adolescenților bolnavi de SIDA de la Casa Speranța, punându-le la dispoziție materialele de protecție și dezinfectanții absolut necesari unor bolnavi cu imunitate scăzută.

Trecem printr-o perioadă în care este mai important ca oricând să rămânem uniți, solidari și implicați. Să luptăm fiecare cu efectele acestei pandemii, atât cât ne stă în putere, chiar și numai prin faptul că respectăm recomandările autorităților.

CN Administrația Porturilor Maritime SA salută eforturile tuturor celor implicați în această luptă, fiecare inițiativă care susține aceste demersuri și rămâne alături de comunitatea locală”, se spune în comunicat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cn-apmc-a-cumparat-aparatura-medicala-si-echipamente-sanitare-pentru-trei-spitale-din-constanta-399867?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Pe timpul stării de necesitate, în porturile maritime românești nu vezi țipenie de om pe platforme, pe cheuri și căile de acces. În schimb, nave sunt berechet.
Ieri, 2 aprilie 2020, în danele operative se aflau la încărcare – descărcare 43 de nave. De n-ar fi baletul neobosit al macaralelor și podurilor rulante și furnicarul de camioane ce vin și pleacă, nici n-ai bănui că portul e viu.
Nezărind picior de docher, chiar intri la bănuieli. Nu cumva toate operațiunile de manipulare a mărfurilor, de încărcare și descărcare a navelor sunt efectuate de fantome? Sau cine știe, poate că toate mașinăriile astea care se agită sunt dotate cu inteligență artificială ori sunt conduse de la distanță. Oare așa departe au ajuns tehnologiile din industria portuară?
Dar ce să vezi: sediile companiilor portuare au devenit adevărate fortărețe. Trupe înarmate cu măști și mănuși de protecție sanitară veghează ca niciun vizitator să nu le calce pragul. De la vajnicii apărători aflu că „regii”, „prinții”, „prințesele” și „castelanii” acestor „cetăți” s-au autoexilat și lucrează de la distanță.

XXX

Stimați cititori, după ce v-am descris atmosfera din porturile maritime în timpul stării de necesitate, vă propun să discutăm puțin și despre rezultatele activității lor.
După recordul istoric înregistrat anul trecut, porturile maritime românești au încheiat primele două luni din 2020 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 4,28% față de cel consemnat în aceeași perioadă din 2019. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 10.062.148 tone.
Marfă a fost, îndeosebi cereale, astfel că transportatorii au profitat de vremea blândă pentru a-și duce la bun sfârșit contractele. Rețelele feroviare și rutiere care leagă porturile cu țara și Europa n-au mai fost blocate de zăpezi, iar navigația pe Dunăre nu a mai fost afectată de secetă ori îngheț.
Traficul maritim s-a ridicat la 7.765.068 tone (în creștere cu 4,17% față de aceeași perioadă din 2019), iar cel fluvial, de 2.297.080 tone (mai mare cu 4,68%).

XXX

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 8.863.030 tone de mărfuri, cu 7,66% mai mult față de ianuarie – februarie 2019. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de: cereale (+47,03%), mărfuri containerizate (+4,29%), îngrășăminte (+32,83%), petrol brut (+232,49%), produse chimice (+57,89%), produse alimentare (+37,635).
În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase au reprezentat 41,61% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: mărfurile containerizate (12,05%), îngrășămintele și produsele chimice (11,84%), hidrocarburile (11,23%), minereurile și deșeurile metalice (9,75%), combustibilii solizi (6,35%) și produsele metalice (3,84%).
În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 1.067.925 tone, respectiv 112.621 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 4,29%, în tone, și cu 12,21%, în TEU.

XXX

În lunile ianuarie – februarie, zona petrolieră Midia a derulat un trafic total de 1.163.346 tone de mărfuri, cu 16,33% mai mic decât în aceeași perioadă din 2019. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 92,98% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat un declin de 18,90%.

XXX

Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 35.772 tone de mărfuri, cu 103,48% mai mult decât în ianuarie – februarie 2019. În structură, cimentul reprezintă 74,37% din traficul total, produsele petroliere – 22,59%, iar produsele metalice – 3,03%.

XXX

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 39,3 milioane de tone de mărfuri, în scădere cu 3,8% față de perioada ianuarie – februarie 2019. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 24,9 milioane tone de mărfuri, cu 3,2% mai puțin decât în aceeași lună a anului precedent.

În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 3,9 milioane de tone (-10,2%), Kavkaz – 1,8 milioane de tone (-20,3%), Taman – 3,3 milioane de tone (+45,2%), Rostov pe Don – 2,6 milioane de tone (+15,8%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-din-porturile-maritime-romanesti-continua-sa-creasca-399868?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele două luni ale anului 2020, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2019):
a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 3.402.513 tone (+46,96%);
– petrol brut – 1.238.290 tone (+19,46%);
– articole diverse – 1.067.985 tone (+4,14%);
– îngrășăminte – 954.039 tone (+31,22%);
– cărbune – 563.080 tone (+0,12%);
– produse metalice – 341.681 tone (+3,87%);
– produse chimice – 145.455 tone (+50,18%);
– minerale brute sau prelucrate – 109.815 tone (+48,96%);
– produse alimentare – 66.836 tone (+37,63%);
– ciment – 65.616 tone (+114,70%);
– echipamente, mașini – 52.351 tone (+3,65%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 11.700 tone (+76,79%);
– animale vii – 6.506 tone (+14,24%);
b) în scădere față de anul precedent
– produse petroliere – 837.538 tone (-37,22%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 651.119 tone (-23,80%);
– semințe uleioase – 289.019 tone (-17,75%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 213.226 tone (-71,31%);
– lemn, plută – 40.210 tone (-10,13%);

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-399873?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

La data de 12 martie, a fost finalizată operațiunea de scoatere a încărcăturii din interiorul navei Queen Hind, toate manevrele fiind realizate cu respectarea normelor de mediu și sub supravegherea instituțiilor abilitate ale statului, precizează Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” – SA Constanța. La început de aprilie, nava se află, în continuare, la CN APM.

Banii de pe asigurarea pentru acoperirea costurilor dezeșuării navei, dar și a incinerării leșurilor de berbeci urmează a fi recuperați de CN APM, dar procedeul este unul de durată, putând să se ajungă inclusiv la un proces pentru recuperarea banilor de la asigurator, dacă părțile nu se vor înțelege. Nava Queen Hind se află, în prezent, în custodia CN APM Constanța, conform conducerii instituției.

Au fost eliminate toate riscurile biologice și de mediu, operațiunea, care a durat două săptămâni, desfășurându-se fără incidente. Pe 25 februarie 2020, nava Queen Hind a fost adusă în condiții de siguranță la cheu, considerându-se încheiate operațiunile de dezeșuare și ranfluare. Din momentul în care nava Queen Hind a fost acostată în dană, șenalul navigabil a fost în totalitate eliberat, fiind ridicate toate restricțiile în ceea ce privește navigația în condiții de siguranță în zona Midia.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a semnat, pe 14 ianuarie 2020, cu Grup Servicii Petroliere, contractul privind serviciile de dezeșuare și ranfluare a navei Queen Hind și scoaterea și neutralizarea încărcăturii din interiorul navei. Valoarea contractului este de 19.150.000 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/nava-queen-hind-esuata-cu-mii-de-animale-in-portul-midia-ce-s-a-mai-intamplat-intre-timp-ultimele-informatii-de-la-autoritati-716330.html?print

Astăzi, sosește în portul Constanța nava ‚Sea Partner’, marcând deschiderea unei noi linii maritime ROPAX (transport camioane, automobile şi pasageri), care va opera pe ruta Karasu (Turcia) – Constanța.

Nava va face escală în portul Constanţa, săptămânal, în fiecare zi de joi. ‚Sea Partner’ transportă 60 de unităţi, din care 5 autoutilitare noi cumpărate de administraţii locale din România.

Linia de transport maritim se numeşte Sea Lines, agentul navei va fi LAM România şi nava va fi operată de Sea Container Services.
Acest serviciu, care revine în portul Constanța după o întrerupere de aproape 5 ani, îşi propune pe de o parte, scurtarea timpului de tranzit pentru mărfurile care circulă pe șosele între Turcia şi Europa Centrală şi de Est, iar pe de altă parte, oferirea unei alternative mai sigure şi mai ieftine de transport decât transportul rutier, pentru toţi şoferii care călătoresc între România şi Turcia.

CN Administraţia Porturilor Maritime consideră că acesta este doar primul pas în dezvoltarea transportului RO-RO în Marea Neagră şi îşi propune ca în cel mai scurt timp, portul Constanţa să fie legat cu astfel de servicii regulate și cu alte porturi importante din Marea Neagră, a transmis un comunicat din partea CN Administraţia Porturilor Maritime.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-administratia-porturilor-maritime-se-deschide-o-noua-linie-regulata-de-transport-maritim-pe-ruta-karasu-turcia-portul-constanta-716283.html

În contextul în care prevenirea răspândirii noului coronavirus este prioritară, iar nevoile sistemului medical, ale celor care se află în prima linie a luptei cu pandemia sunt stringente, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța se implică în sprijinirea spitalelor și oferă ajutor concret.

CN Administrația Porturilor Maritime SA a răspuns chemării în ajutor a medicilor și a cumpărat pentru trei unități medicale din județul Constanța aparatura solicitată, necesară desfășurării în siguranță a actului medical, în condițiile actuale de pandemie, dar și echipamente de protecție, materiale de curățare, echipamente sanitare, dezinfectanți și alte obiecte esențiale folosite în scopul protejării pacienților și personalului.

Spitalul CF Port, unitate care va asigura testarea lucrătorilor de pe platforma portuară și în special a celor din serviciile de siguranță, va primi în zilele următoare întreaga aparatură medicală necesară depistării SARS-Co-V-2, necesară stabilirii diagnosticului de Covid-19, precum și un sistem care dezinfectează aerul și suprafețele din încăperi, distrugând virușii și contribuind la stoparea lor.
De aceeași aparatură necesară diagnosticării Covid-19, va beneficia cât de curând și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, achiziția acestuia fiind în derulare.

Pentru Spitalul Municipal Mangalia, CN APM SA a cumpărat două monitoare pentru funcții vitale, cu toate accesoriile necesare acestora. Totodată, pentru protecția personalului medical, spitalul va fi aprovizionat și cu echipamente și dezinfectanți.

CN APM SA va veni și în sprijinul copiilor și adolescenților bolnavi de SIDA de la Casa Speranța, punându-le la dispoziție materialele de protecție și dezinfectanții absolut necesari unor bolnavi cu imunitate scăzută.

Trecem printr-o perioadă în care este mai important ca oricând să rămânem uniți, solidari și implicați. Să luptăm fiecare cu efectele acestei pandemii, atât cât ne stă în putere, chiar și numai prin faptul că respectăm recomandările autorităților.

CN Administrația Porturilor Maritime SA salută eforturile tuturor celor implicați în această luptă, fiecare inițiativă care susține aceste demersuri și rămâne alături de comunitatea locală, a transmis un comunicat de presă din partea CN Administrația Porturilor Maritime SA.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/coronavirus-ultimele-stiri-despre-epidemia-de-coronavirus/administratia-porturilor-maritime-a-cumparat-aparatura-medicala-si-echipamente-sanitare-pentru-trei-spitale-din-judetul-constanta-716257.html

Astăzi, sosește în portul Constanța nava ‚Sea Partner’, marcând deschiderea unei noi linii maritime ROPAX (transport camioane, automobile şi pasageri), care va opera pe ruta Karasu (Turcia) – Constanța. Linia de transport maritim se numeşte Sea Lines, agentul navei va fi LAM România şi nava va fi operată de Sea Container Services.

Nava va face escală în portul Constanţa, săptămânal, în fiecare zi de joi. ‚Sea Partner’ transportă 60 de unităţi, din care 5 autoutilitare noi cumpărate de administraţii locale din România.

Acest serviciu, care revine în portul Constanța după o întrerupere de aproape 5 ani, îşi propune pe de o parte, scurtarea timpului de tranzit pentru mărfurile care circulă pe șosele între Turcia şi Europa Centrală şi de Est, iar pe de altă parte, oferirea unei alternative mai sigure şi mai ieftine de transport decât transportul rutier, pentru toţi şoferii care călătoresc între România şi Turcia.

CN Administraţia Porturilor Maritime consideră că acesta este doar primul pas în dezvoltarea transportului RO-RO în Marea Neagră şi îşi propune ca în cel mai scurt timp, portul Constanţa să fie legat cu astfel de servicii regulate și cu alte porturi importante din Marea Neagră.

https://www.intermodal-logistics.ro/o-noua-linie-regulata-de-transport-maritim-pe-ruta-karasu-turcia-portul-constanta

Astazi, soseste in portul Constanta nava ‚Sea Partner’, marcand deschiderea unei noi linii maritime ROPAX (transport camioane, automobile si pasageri), care va opera pe ruta Karasu (Turcia) – Constanta. Nava va face escala in portul Constanta, saptamanal, in fiecare zi de joi. ‚Sea Partner’ transporta 60 de unitati, din care 5 autoutilitare noi cumparate de administratii locale din Romania.

Linia de transport maritim se numeste Sea Lines, agentul navei va fi LAM Romania si nava va fi operata de Sea Container Services.

Acest serviciu, care revine in portul Constanta dupa o intrerupere de aproape 5 ani, isi propune pe de o parte, scurtarea timpului de tranzit pentru marfurile care circula pe sosele intre Turcia si Europa Centrala si de Est, iar pe de alta parte, oferirea unei alternative mai sigure si mai ieftine de transport decat transportul rutier, pentru toti soferii care calatoresc intre Romania si Turcia.

CN Administratia Porturilor Maritime considera ca acesta este doar primul pas in dezvoltarea transportului RO-RO in Marea Neagra si isi propune ca in cel mai scurt timp, portul Constanta sa fie legat cu astfel de servicii regulate si cu alte porturi importante din Marea Neagra.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15312-se-deschide-o-noua-linie-regulata-de-transport-maritim-pe-ruta-karasu-turcia-portul-constanta.html

In contextul in care prevenirea raspandirii noului coronavirus este prioritara, iar nevoile sistemului medical, ale celor care se afla in prima linie a luptei cu pandemia sunt stringente, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta se implica in sprijinirea spitalelor si ofera ajutor concret.

CN Administratia Porturilor Maritime SA a raspuns chemarii in ajutor a medicilor si a cumparat pentru trei unitati medicale din judetul Constanta aparatura solicitata, necesara desfasurarii in siguranta a actului medical, in conditiile actuale de pandemie, dar si echipamente de protectie, materiale de curatare, echipamente sanitare, dezinfectanti si alte obiecte esentiale folosite in scopul protejarii pacientilor si personalului.

Spitalul CF Port, unitate care va asigura testarea lucratorilor de pe platforma portuara si in special a celor din serviciile de siguranta, va primi in zilele urmatoare intreaga aparatura medicala necesara depistarii SARS-Co-V-2, necesara stabilirii diagnosticului de Covid-19, precum si un sistem care dezinfecteaza aerul si suprafetele din incaperi, distrugand virusii si contribuind la stoparea lor.

De aceeasi aparatura necesara diagnosticarii Covid-19, va beneficia cat de curand si Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta, achizitia acestuia fiind in derulare.

Pentru Spitalul Municipal Mangalia, CN APM SA a cumparat doua monitoare pentru functii vitale, cu toate accesoriile necesare acestora.

Totodata, pentru protectia personalului medical, spitalul va fi aprovizionat si cu echipamente si dezinfectanti.

CN APM SA va veni si in sprijinul copiilor si adolescentilor bolnavi de SIDA de la Casa Speranta, punandu-le la dispozitie materialele de protectie si dezinfectantii absolut necesari unor bolnavi cu imunitate scazuta.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15298-apm-a-cumparat-aparatura-medicala-si-echipamente-sanitare-pentru-trei-spitale-din-judetul-constanta.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează o licitație pentru efectuarea reviziei la instalația hidraulică a navei Nicolae Zeicu.

Termenul limită pentru depunerea ofertei este 10 aprilie 2020, iar valoarea estimată a achiziției este de 60.000 de lei.

Serviciile de revizie la instalația hidraulică pentru nava Nicolae Zeicu, constă în examinarea vizuală a instalației hidraulice privind pierderi de ulei hidraulic, starea furtunurilor de presiune, a conductelor (posibil corodate în timp) și a elementelor de îmbinare a instalației etc.

Este necesară măsurarea presiunilor supapelor de presiune aflate pe instaIație, dezvoltate și compararea lor cu presiunile din schema tehnică a instalației. Trebuie să se aibă în vedere și procurarea și înlocuire a două pompe hidraulice tip Denyson Hydraulic TB 003 3R00 A 100 aflate pe motorul principal, care acționează ventilatoarele hidraulice din compartimentul mașină.

Demontare-montare componente:

-hidromotoare, 2 bucăți, care acționează ventilatoarele hidrauIice
-supapele de presiune de pe instalație
-hidromotor acționare macara hidraulică punte
-hidromotor acționare mecanism lansare baraje (refăcut etanșeitatea sistemului hidraulic lansare baraj)
-transport la secția de reparații (atelier) demontare în păți componente, șlefuit, lepuit suprafețe înlocuit garnituri de forță și etanșare, asamblat componente. Efectuat reglaje primare de presiuni pe banc, reglajele finale se vor face cu instalația în funcțiune. Este necesar, de asemenea, transportul la navă, montatul de componente pe poziție.
Trebuie efectuate probe de funcționare, efectuate reglaje finale pe fiecare circuit în parte.
Oferta declarată câștigătoare va fi oferta cu prețul cel mai scăzut, care îndeplinește cerințele caietului de sarcini.
Despre nava Nicolae Zeicu Nava Nicolea Zeicu a intrat în dotarea în dotarea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța în luna mai 2005, și este o navă colectoare de reziduuri.
A fost botezata după numele unuia dintre cei mai importanți directori pe care i-a avut de-a lungul timpului Administrația Porturilor Constanța. Nașa navei a fost chiar fiica acestuia Adina Baz.

La ceremonie au participat reprezentanți ai firmei constructoare FR. Fassmer GmbH&Comp. Nava a fost achiziționată cu 2.600.000 euro. Vasul măsoară 24,70 m lungime și 6 m lățime maximă, un pescaj maxim de 2,20 m și are o capacitate de colectare de 100 metri cubi. Nava portuara multifuncțională „Nicolae Zeicu” a fost construită de firma germană FR. Fassmer GmbH& Comp, în șantierul naval din Berne / Motzen.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/nava-nicolae-zeicu-intra-in-reparatii-ce-imbunatatiri-i-se-aduc-716206.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit contractul „Studii de fezabilitate drum ocolitor poarta nr. 2 port Midia – drum pe latura de vest a bazinului danelor 1-8 port Midia“ societății Drum Construct SRL din Galați.

Valoarea contractului este de 48.000 lei. Lotul 2 – Studiu de fezabilitate Drum + parcare zona chei fluvio-maritim Port Constanța – a fost anulat.

Persoanele ce dețin funcții de decizie în cadrul entității contractante precum și persoanele din cadrul entității contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire, sunt: Adina Iuliana Baz – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcția Exploatare, Tomescu Ion – director Direcția Tehnică, Maria Mergiu – director economic, Hanganu Ciprian – director coordonator, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcția Comercială, Ifimov Otilia – șef Departament Achiziții Publice, Pepi Tănase Iulian – șef Serviciu Juridic și Contencios, Kiss Laszlo Eduard – șef Sucursala Energetică Port Constanța, Daniel Niculescu – șef Sucursala de Servicii Port Constanța, Banias Emil Sorin – șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer; Gămălan Adina – șef Birou Control Financiar Preventiv, Laura Coada – Responsabil Achiziție din cadrul Departamentului Achiziții Publice, Constantin Brandi –șef Serviciu Patrimoniu, Florin Chirilă – șef Serviciu Tehnic Reparații, dar și membrii Consiliului de Administrație: Șerban Daniela, Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Petrașcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Pascu Bogdan.

Drum Construct SRL, în datele Registrului Comerțului Înființată în anul 2008, Drum Construct SRL are sediul în municipiul Galați. Capitalul social subscris de 250 lei, integral vărsat, este compus din 25 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 10 lei. Asociați persoane fizice sunt: Stanciu Iuliana, cu 95% din capitalul social, și Filote Ciprian-Alin, cu 5% din capitalul social. Administratorul firmei care se ocupă de activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea este Stanciu Iuliana. În anul fiscal 2017, societatea cu 18 salariați a declarat o cifră de afaceri de 4.376.443 lei și un profit de 76.841 lei. Situația financiară pe anul 2018 arată astfel: un profit de 106.080 lei, un număr de 18 salariați și o cifră de
afaceri de 3.470.938 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-societate-din-galati-va-elabora-studiul-de-fezabilitate-pentru-drumul-ocolitor-la-poarta-nr-2-din-portul-midia-document-716210.html?print

Ordonanţele Militare 3 şi 4 prevăd anumite obligaţii privind transportul maritim şi fluvial şi operaţiunea de pilotaj al unei nave străine care soseşte într-un port românesc.

Reporterii „Adevărul” au discutat cu Cosmin-Laurenţiu Dumitrache, directorul general al Autorităţii Navale Române (ANR), despre toate măsurile excepţionale impuse în cazul sosirii navelor străine.
„Din punct de vedere al traficului maritim, în Portul Constanţa operăm normal deocamdată. Trebuie asigurat acel culoar verde pentru nave. Dacă navele de marfă nu ar opera s-ar bloca totul. Ne desfăşurăm activitatea în continuare”, precizează Dumitrache.
Ordonanţa Militară 3 a prevăzut, în cazul traficul fluvial, ca navele care merg către Tulcea, Galaţi, Brăila să stea în carantină deoarece pilotul stă mai mult la bordul navei şi este riscul mai mare de infectare cu COVID-19.
Efectul a fost imediat: s-au înregistrat anumite întârzieri. „ Impactul economic a fost mai mare pentru operatorul de mărfuri decât asupra Autorităţii Navale Române în mod direct”, spune Dumitrache.

Ordonanţa Militară 4 vine, însă, şi anulează precizarea OM3. Astfel, articolul 11 din OM 4 spune: „(1) Transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, accesul navelor în porturile româneşti, precum şi inspectarea şi operarea navelor se desfăşoară fără restricţii, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire a infectării cu COVID-19, impuse de Ministerul Sănătăţii.”
„Ordonanţa 4 schimbă lucrurile faţă de Ordonanţa 3, în sensul că navele care intrau pe Dunărea maritimă trebuiau să rămână 14 zile la radă, la Mila 44 sau la Sulina, iar acum, conform articolului 11, intră toate navele. Astfel, nu mai există întârzieri pe Dunărea maritimă”, explică directorul general ANR.

În legătură cu operaţiunea de pilotaj, atât Ordonanţa 3, cât şi Ordonanţa 4, prevăd că persoanele care fac acest lucru trebuie să folosească echipamente speciale. „Se interzice accesul piloţilor la bordul navelor maritime şi fluvio-maritime, sosite din zonele de risc roşu sau galbene, dacă nu dispun de echipamentul de protecţie stabilit de Ministerul Sănătăţii” – Ordonanţa 4.
În porturile maritime româneşti, pilotajul (conducerea navei din radă până la cheu) este asigurat de firme private, ele fiind responsabile de respectarea OM4 privind echiparea piloţilor. În cazul navelor fluviale, pilotajul (din Sulina spre porturile Tulcea, Galaţi sau Brăila) este asigurat de corpul de piloţi ai Administraţiei Fluviale Dunărea De Jos.
„Piloţii de pe Dunăre stau mai mult la bordul navei, cei de pe mare mai puţin: o oră versus 4-5 ore (Tulcea) sau 8-10 ore (Galaţi sau Brăila), dar dacă sunt condiţii de vizibilitate redusă, nava este ancorată, dar pilotul rămâne la bord”, mai spune Cosmin-Laurenţiu Dumitrache.

DSP verifică marinarii străini
Marinarii străini nu au voie să debarce în porturile româneşti. Ei rămân la bordul navei până aceasta părăseşte portul, dar sunt verificaţi de medicii din cadrul Direcţiei de sănătate Publică (DSP) Constanţa.

„Indiferent din ce zonă vin (chiar dacă nu este o zonă afectată de coronavirus), nicio persoană nu debarcă. Conform Ordonanţei Militare 3, nicio persoană străină nu intră în ţară, iar portul este zonă de frontieră”, mai spune Dumitrache.

Care este circuitul sosirii unei nave comerciale în Portul Constanţa, indiferent de zona din care provine: piloţii îşi iau măsuri de siguranţă (Ordonanţa Militară 3 şi 4), manevrează nava, intră în port, marinarii sunt verificaţi de DSP. Comandantul, anterior, completează o declaraţie maritimă de sănătate unde specifică dacă echipajul este sănătos sau nu. După emiterea avizului de liberă practică, din partea celor de la DSP, nava poate opera, adică încarcă sau descarcă mărfuri şi sunt recomandări ale DSP de a se evita contactul cu echipajul de la bord.
„Nu am avut nicio problemă legată de acest virus până acum. Doar un marinar, în urmă cu câteva săptămâni, a avut o stare febrilă, a fost testat negativ şi apoi adus la bordul navei. Dacă o navă ar veni şi aflăm că există suspiciune la bord de îmbolnăvire cu COVID-19, atunci ea nu va fi introdusă/manevrată spre dană. Se poate proceda la debarcarea membrilor de echipaj care prezintă riscuri”, explică directorul general ANR.

În ceea ce priveşte echipamentele angajaţilor Autorităţii Navale, obligatorii în prevenirea infectării cu coronavirus, Cosmin-Laurenţiu Dumitrache spune că în acest moment el există, însă este pe final. De aceea ANR face eforturi de a achiziţiona astfel de echipamente. „Este penurie de echipamente, în special măşti…tragem de ele. În continuu încercăm să achiziţionăm echipamente şi le luăm imediat cele găsim pe piaţă, altfel blocăm activitatea”, afirmă directorul.

https://adevarul.ro/locale/constanta/masuri-speciale-privind-traficul-maritim-impuse-ordonantele-militare-daca-navele-marfa-n-ar-opera-s-ar-bloca-totul-1_5e81b7fc5163ec42714e5c0c/index.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC) participă, în aceste zile, la montarea Spitalului Modular de Izolare şi Tratament COVID-19 (achiziţionat de MapN din Olanda) instalat de MApN pe Stadionul Portul.

Invitat în direct, prin telefon, directorul general al CNAPMC, Costel Stanca, ne-a vorbit despre implicarea în această acțiune.

Ați decis să vă implicați, vă rog să îmi spuneți câte echipe, câți tehnicieni şi specialişti ai APMC lucrează?

Costel Stanca: Am implicat încă din prima zi 24 de angajați ai APMC: instalatori, constructori și electricieni care au participat alături de Forțele Navale să pregătească infrastructura pentru spital. Astăzi avem 12 colegi mobilizați în această zonă pentru a crea accesul pietonal între Spitalul Căi Ferate și cel Modular și pentru igienizarea zonei. În funcție de necesități, noi suntem gata să suplimentăm numărul de muncitori, astfel încât spitalul să fie gata în cel mai scurt timp.

Sunt echipați adecvat împotriva infectării?

Costel Stanca: Sigur, noi ne-am pregătit încă de când a început această perioadă cu toate echipamentele necesare, pentru toți colegii care sunt implicați cu activitățile pentru spital, dar și pentru cei care au activități în cadrul Portului Constanța. Echipamentul special este în funcție de situația în care se află. Cei care intră în contact cu publicul sau cu terțe persoane au măști de protecție, mănuși, iar în toate punctele există dezinfectanți, în toate clădirile și inclusiv la intrarea în port. Cei care lucrează în această zonă au desigur și echipament de protecția muncii. Pentru că acolo nu este o zonă în care să fi venit bolnavi,deocamdată acolo este o zonă unde sunt pregătiți cu toate cele necesare, unde se desfășoară activitățile fără a fi expuși.Dacă discutăm despre cei care ar putea să intre în contact cu navele de exemplu, noi avem deja parteneriat făcut cu companiile de pilotaj. Nu sunt angajații noștri direct însă suntem în comunicare. Pentru cei care nu au reușit să facă rost de combinezoane și alte astfel de echipamente noi suntem pregătiți să le punem și lor la dispoziție, deja avem solicitări de la ei în acest sens.

Se lucrează în ture?

Costel Stanca: Pentru situația spitalului nu este cazul, însă noi în port avem ture care desfășoară activități continue și avem un plan de continuitate pe care-l respectăm cu strictețe. Noi pregătim partea de infrastructură și de racord la utilitățile publice, însă partea de construcție aparține militarilor.

Care credeți că este termenul de finalizare a spitalului modular?

Costel Stanca: Din câte am înțeles, pentru primul spital realizat la noi, la București, în curtea Institutului Ana Aslan, a durat aproape o lună până să fie pus în funcțiune complet. Pentru că există deja o experiență , din discuțiile purtate cu cei implicați, am înțeles că va dura mai puți de atât. Eu mă aștept ca peste 3 săptămâni să fie funcțional complet. Acum așteptăm să fie utilat, să se aducă paturi.

Terenul este pus la dispoziție de CNAPMC?

Costel Stanca: Proprietarul Stadionului Portul este Administrația Porturilor Maritime. Avem acolo 31.000 de metri pătrați. Terenurile pe care s-au montat corturile înseamnă 22.000 de metri pătrați. Există și un teren de antrenament care va fi folosit ca parcare și sunt cam 900 de metri pătrați incinte care vor fi folosite în cadrul acestui complex.

CONSTANŢA: CNAPM participă la montarea Spitalului Militar Modular pentru COVID-19, instalat pe Stadionul Portul. Interviu cu directorul Costel Stanca

Armata a finalizat de instalat un spital mobil ROL 2 de izolare și tratament COVID-19, pe Stadionul Portul, din Constanța. Sistemul Medical Modular de Intervenție și Tratament (SMMIT) de la Constanța are o capacitate de 55 de paturi și are rolul de a trata cazurile ușoare și medii de infectări cu COVID-19, pentru descongestionarea altor unități medicale, spitale din zona Dobrogei. Unitatea mobilă va avea și o tabără de carantinare, cu o zonă de izolare și traj de 150 de paturi.

„Marți, 31.03.2020, a ajuns, la Constanța, cel de-al doilea convoi militar cu materialele necesare pentru instalarea taberei de carantinare a SMMIT Constanța, iar lucrările de asamblare și montare a zonei de izolare și triaj (150 paturi), continuă în jurul formațiunii medicale modulare de tratament, pe Stadionul Portul”, anunță Grupul de Informare Publică al MApN.
Militarii din forțele navale și terestre se ocupă de montarea unității medicale, iar autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice, operatorii economici și alte entități juridice din Constanța sprijină MApN, pentru asigurarea facilităților necesare funcționării SMMIT.

După finalizarea montării și operaționalizarea logistică a spitalului mobil, va urma operaționalizarea medicală care prevede dotarea cu aparatură medicală a facilității medicale și obținerea acreditării/avizării a SMMIT Constanța de către Ministerul Sănătății.

„În conformitate cu Ordonanța Militară nr. 04 și cu ordinul de acțiune al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța trece în coordonarea MApN, în baza unui protocol încheiat cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor / Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, iar activitatea de asistență medicală a bolnavilor din cadrul structurii comune constituită din facilitățile SMMIT și cele ale Spitalului CF Constanța va fi asigurată de personal medical și de suport din MApN împreună cu personalul Spitalului Clinic CF Constanța, sub comanda unui medic militar, desemnat de MApN. Locotenent-colonelul Nicolae-Cătălin Boca este medicul militar care va coordona activitatea integrată a acestui ansamblu medical de la Constanța”, mai anunță Armata.

https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23767250-coronavirus-constanta-armata-spital-mobil.htm

Aflați în prima linie a războiului cu pandemia de coronavirus, operatorii din portul Constanța au adoptat măsuri sanitare severe.
„La compania Comvex, încă din primele clipe ale apariției acestei pandemii, am început să luăm o serie de măsuri, să achiziționăm materiale de protecție și dezinsecție – a declarat directorul general Viorel Panait.

Am organizat un program, cu o pauză de o oră, între ture, astfel încât lucrătorii din turele diferite să nu se întâlnească unii cu alții. În ora dintre ture se dezinfectează cu clor toate spațiile comune, toate clădirile. Mecanizatorilor și macaragiilor le-au fost puse la dispoziție substanțe pentru a dezinfecta cabinele mașinilor și utilajelor pe care lucrează, la început și la final de tură. A fost redus numărul persoanelor îmbarcate pe autovehiculele cu care compania transportă personalul la muncă. De asemenea, s-a luat măsura organizării telemuncii în cazul unora dintre activități.

Comunicările cu navele aflate la operare și schimbul de documente se fac digital. Se evită, astfel, contactul dintre personalul companiei și cel al navelor. Docherii și mecanizatorii care urcă la bordul navelor aflate în operare sunt echipați cu măști și mănuși de protecție și nu intră în contact cu echipajul”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-masuri-de-protectie-sanitara-aplicate-de-compania-comvex-399697?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța va scoate din conturi 10.488.000 lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții “Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre – Marea Neagră și Canal Poarta Albă – Midia, Năvodari în vederea creșterii siguranței navigației.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 05.05.2020, ora 15:00, urmând să fie deschise în aceeași zi. Cuantumul garanției de participare este de 104.880 lei. Contractul presupune realizarea expertizei tehnice pentru construcții și amenajări hidrotehnice, taluzuri, drumuri și poduri, a studiilor topografice (pentru fiecare canal), a studiilor geotehnice (pentru fiecare canal); a studiilor batimetrice (pentru fiecare canal); a studiilor de analiză li de stabilitate a malurilor și taluzurilor, a studiilor hidraulice, inclusiv la confluența cu Fluviul Dunărea și modelare matematică a influenței valurilor produse de nave asupra malurilor în cazul creșterii vitezei de navigație, studiilor de trafic pentru o perioadă de 5 ani pentru fiecare canal navigabil. De asemenea, se va obține documentația tehnică pentru Certificatul de Urbanism în vederea obținerii Autorizației de Construire (DTCU); documentațiile tehnice pentru obținerea Avizelor/Acordurilor specificate în C.U. inclusiv acordul de mediu și documentația necesară obținerii avizului de Gospodărire a Apelor (DTAA); Studiu de Fezabilitate (cu respectarea conținutului – cadru S.F. obiectiv mixt de investiții – conf. H.G. nr. 907 din 2016) + documente suport elaborate conform cerințelor Ghidului Solicitantului; Documentații Tehnice pentru avizarea Studiului de Fezabilitate și indicatorilor tehnico-economici în CTE Ministerul Transporturilor și Documentații Tehnice pentru obținerea tuturor celorlalte avize care sunt necesare aprobării la finanțare a proiectului.

Responsabili de atribuirea contractul
Persoanele cu funcție de decizie din cadrul entității contractante responsabile de organizarea, derularea și finalizarea procedurii de atribuire sunt: director general – Daniel Georgescu; director executiv, Direcția Juridica – Diana Niculescu; director economic, Direcția Economică – Cornelia Popescu; șef birou analize economice – tarife, economist – Daniela Boaghe; șef Serviciu Achiziții – Camelia Sârbu; director executiv, Direcția Tehnică Administrativ – Costel Ghinea; director executiv, Direcția Exploatare – Lucian Bucuroiu, șef Serviciu Construcții Investiții -Silviu Udrea, șef Serviciu Pregătire li Derulare Proiecte – Moren Abdurafi, responsabil Managementul Mediului – Laurenția Olteanu, Subinginer Construcții Investiții – Eugenia Negrici. La aceștia de adaugă membrii Consiliului de Administrație: președinte CA – Ionuț Rusu, Daniel Georgescu, Georgeta Bumbac, Voicu Cheța, Gabriel Valentin Pârvulescu, Gabriel Dănuț Ofițeru, Ionuț Laurențiu Voicu.

Condiții pentru ofertanți
Operatorii economici participanți la procedura trebuie să demonstreze că media cifrei de afaceri generale pentru ultimele 3 exerciții financiare disponibile / încheiate aferente anilor 2016, 2017, 2018 a fost de minim 10.488.000 lei. Ofertantul trebuie să facă dovada că a prestat, în ultimii 5 ani, la nivelul unuia / mai multor contracte, servicii similare duse la bun sfârșit, în valoare cumulată de minim 9.439.200 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/se-modernizeaza-canalul-dunare-marea-neagra-si-canalul-poarta-alba-midia-navodari-in-vederea-cresterii-sigurantei-navigatiei-document-716120.html

România s-a situat, anul trecut, pe primul loc în UE la producția de porumb și la floarea soarelui și pe locul patru la grâu, după Franţa, Germania și Polonia, anunță Institutul Național de Statistică, citat de Mediafax.
La cartofi România s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit și Belgia.

Comparativ cu 2018, în 2019 suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a crescut cu 3,3%, în timp ce producţia a scăzut cu 6,5%, faţă de anul precedent, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar). Producția de grâu a fost de 9,870 milioane tone (10,144 milioane tone în 2018), iar la porumb de 16.9 milioane tone, față de 18,6 milioane tone în 2018.
Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2019, reprezintă 47,9% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 38,8%.

Producţia de cereale a scăzut în principal din cauza reducerii cu 9,2% a producției la porumb boabe.
La leguminoase pentru boabe, producția a crescut cu 27,7%, la 244.000 de tone, ca urmare a creșterii randamentului la hectar, faţă de anul precedent.
La plante uleioase, producţia a scăzut cu 9,0%, deşi suprafaţa cultivată a crescut (+3,4%). Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (+12,6%, la 3,450 milioane tone), iar scăderi la rapiţă (-47,1%, la 853.000 de tone) şi soia boabe (-20,6%, la 370.000 de tone).

La cartofi suprafaţa cultivată a crescut cu 0,6%, iar producţia a scăzut cu 10,2%, faţă de anul precedent, la 2,715 milioane tone.

În cazul legumelor producţia a scăzut cu 7,9%, la 3,496 milioane tone, ca urmare atât a scăderii suprafeței cultivate, cât și a randamentului la hectar, faţă de anul precedent.

În anul 2019, producţia de struguri a scăzut cu 15,0%, la 972.000 de tone, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-15,5%), faţă de anul precedent, iar producţia de fructe din livezi a scăzut cu 10,7%, 732.000 de tone, din cauza scăderii randamentului la hectar față de anul precedent.

https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23766362-romania-primul-loc-productia-porumb-floarea-soarelui.htm

Industria alimentară românească, un sector de 50 mld. lei în 2019, s-ar putea dubla la 100 mld. lei în contextul investiţiilor în procesare, iar balanţa comercială deficitară a României în zona de produse agroalimentare s-ar putea echilibra dacă fermierii ar trimite mare parte din recolte către fabricile din România. Cu graniţe închise şi cu o nevoie în creştere de produse alimentare, deficitul de materie primă din fabricile locale ar putea fi suplinit tot de producţie agricolă românească. „Au trecut 30 de ani de la Revoluţie şi noi am pierdut timpul“.
„Sunt prea puţini procesatori în România pentru a fi consumată materia primă disponibilă. Noi dăm cât grâu ni se cere procesatorilor de făină, dar surplusul îl trimitem în afara ţării. Dacă ar fi mai mulţi procesatori, producătorii ar da toată materia primă pe piaţa internă. Acum se procesează mai puţin decât se produce. E nevoie de timp şi de condiţii pentru a apărea procesatorii“, a spus pentru ZF Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj.

Grupul de firme Cerealcom exploatează o suprafaţă de circa 25.000 de hectare şi comercializează aproximativ 1 milion de tone de cereale pe an, atât din producţia proprie, cât şi de la alţi fermieri. Compania are silozuri cu o capacitate de stocare de peste 500.000 de tone de cereale, amplasate în sud-vestul României, dar şi în portul Constanţa, unde traderul are o capacitate de depozitare de 100.000 tone, care permite încărcarea navelor de mare tonaj.

În industria alimentară activează alte 12.000 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de 44 de miliarde de lei în 2018, şi 50 mld. lei estimat în 2019, şi 153.000 de angajaţi, conform datelor de la Registrul Comerţului. „Au trecut 30 de ani de la Revoluţie şi noi am pierdut timpul“, a întărit Mihai Anghel.

Înainte de criza economică din 2008-2009, industria alimentară din România însemna circa 1.500 de fabrici, făbricuţe, ateliere şi centre de producţie, dintre care mai funcţionează în prezent o treime. Realizarea produselor cu valoare adăugată ar trebui să fie o miză pentru România, şi nu vânzarea materiei prime, consideră antreprenorii din domeniu.

În 2018, în România erau 20.000 de companii în agrobusiness, care au avut o cifră de afaceri de 37 mld. lei şi 38.400 de angajaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Totodată, peste 93.500 din afacerile agricole din România sunt de tip PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală), IF (întreprindere familială), arată datele confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

Cu alte cuvinte, deşi industria alimentară creşte an de an, este încă prea mică pentru a absorbi toată producţia agricolă locală. La o piaţă agricolă de aproape 40 de miliarde de lei, piaţa alimentară ar fi trebuit să fie cel puţin dublă, însă România şchioapătă la acest capitol.
Cerealcom Dolj, business înfiinţat în urmă cu mai bine de două decenii, este în prezent unul dintre cei mai mari producători agricoli şi traderi de cereale din România, cu afaceri de 677 mil. lei (145 mil. euro) şi un profit de 5,7 mil. lei (1,2 mil. euro) în 2018, ultimul an pentru care există date publice, potrivit Ministerului de Finanţe.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/cumreinviembusinessul-industria-alimentara-merge-inainte-cel-bun-moment-industria-alimentara-romaneasca-acum-dubla-50-100-mld-lei-toata-productia-agricola-cereale-animale-vii-procesa-intern-19036920

Cauza este faptul că epidemia COVID-19 sufocă transportul aerian, maritim și rutier, se arată într-o analiză publicată în cunoscută publicație Forbes. Transporturile feroviare China-Europa vor exploda.

De la începutul pandemiei COVID-19, zeci de țări din întreaga lume și-au închis efectiv economiile – fabricile au fost închise, magazinele au fost închise și lanțurile de aprovizionare au ajuns în t dezordine. În această criză, o formă neașteptată de transport trans-continental este în creștere: calea ferată trans-eurasiatică.

Transporturile feroviare China-Europa vor exploda

Serviciile feroviare China-Europa au fost mult criticate de-a lungul existenței lor. malignizat și criticat de-a lungul existenței sale. Rețeaua 30 – plus, care se întinde între China, Asia Centrală și Europa, este încă puternic subvenționată de China și a devenit sinonimă cu puterea subtilă a Beijingului – uneori până la punctul în care sfidează fundamentele pieței.

Cu toate acestea, persoanele din interiorul industriei știu că multe dintre aceste linii feroviare China-Europa furnizează o linie de mijloc foarte necesară între transportul aerian costisitor și cel lent pe ocean. Din cauza impactului pandemiei COVID-19, aceste trenuri sunt din ce în ce mai necesare ca niciodată, arată analiza Forbes, disponibilă integral aici.

Forbes: Transporturile feroviare China-Europa vor exploda

În contextul pandemiei de Coronavirus, Grupul GRAMPET anunță lansarea unui nou proiect care are în vedere mobilizarea transportului feroviar pentru companiile românești care importă materiale și echipamente medicale din China.

Trenul Solidarității Românești va utiliza resursele și parteneriatele pe care Grupul GRAMPET le-a consolidat ca partener în Asociația de Transport Internațional Trans-Caspica pentru a veni în sprijinul companiilor care au nevoie de o soluție rapidă și eficientă din punct de vedere al costurilor.

„Această criză a bulversat enorm industria de transport, aducând blocaje pe aproape toate căile de transport – naval, aerian și rutier, precum și creșteri exponențiale de costuri. În condițiile în care foarte multe materiale și echipamente medicale necesare combaterii COVID-19 sunt aduse din China, Grupul GRAMPET poate să faciliteze aceste importuri rapid, pe cale feroviară, datorită relațiilor comerciale pe care le-a construit în timp cu această parte a lumii și a parteneriatelor pe care le are ca membru în Asociația de Transport Internațional Trans-Caspica, parte din proiectul Noul Drum al Mătăsii”, spune Gruia Stoica, Președintele Grupului GRAMPET.

În funcție de comenzi, volumul de marfă și numărul de containere implicat, operatorul va definitiva detaliile logistice, inclusiv punctul de plecare al acestui transport special cu destinația România.

https://www.intermodal-logistics.ro/impact-coronavirus-grupul-grampet-vrea-sa-lanseze-primul-tren-china-romania

Cei doi mari exportatori de la Marea Neagră, Ucraina și Rusia, au anunțat că limitează exportul de cereale. Deciziile au venit pe fondul pandemiei de coronavirus care a cauzat achiziții externe foarte mari și creșteri la prețurile alimentelor.
În ambele țări, pentru a stopa creșterea prețurilor la produsele alimentare și produse de panificație de pe piața internă, industria alimentară: brutării și fabricile de panificație, a cerut restricții la export.

Prețuri în creștere la grâul de export
Guvernele au răspuns la această solicitare prin introducerea unor cote de export și cote pentru exportul de cereale. Ulterior, prețurile la cereale la nivel mondial au reacționat la restricțiile impuse de cei doi exportatori de top, cu o creștere accentuată vineri și creșterea a continuat și luni. Astfel, prețurile la export pentru grâul rusesc panificabil au crescut la 217 dolari pe tonă în porturile de la Marea Neagră, în timp ce prețurile interne rusești au suferit o ușoară scădere provocată de o creștere a ofertei.

Fermierii vând stocurile rămase de anul trecut
Rusia și Ucraina limitează exportul de cereale până în iunie. Ce strategie aplică marii exportatori de la Marea Neagră

Cei doi mari exportatori de la Marea Neagră, Ucraina și Rusia, au anunțat că limitează exportul de cereale. Deciziile au venit pe fondul pandemiei de coronavirus care a cauzat achiziții externe foarte mari și creșteri la prețurile alimentelor.

În ambele țări, pentru a stopa creșterea prețurilor la produsele alimentare și produse de panificație de pe piața internă, industria alimentară: brutării și fabricile de panificație, a cerut restricții la export.

Prețuri în creștere la grâul de export
Guvernele au răspuns la această solicitare prin introducerea unor cote de export și cote pentru exportul de cereale. Ulterior, prețurile la cereale la nivel mondial au reacționat la restricțiile impuse de cei doi exportatori de top, cu o creștere accentuată vineri și creșterea a continuat și luni. Astfel, prețurile la export pentru grâul rusesc panificabil au crescut la 217 dolari pe tonă în porturile de la Marea Neagră, în timp ce prețurile interne rusești au suferit o ușoară scădere provocată de o creștere a ofertei.

Fermierii vând stocurile rămase de anul trecut
În această perioadă, fermierii ruși își vând o parte importantă din producția de grâu de anul trecut. Fac loc în depozite, iar sumele pe care le încasează acum sunt folosite pentru lucrările de primăvară.

Plafon de 7 milioane de tone la export până în iunie
Propunerea de a limita exporturile de cereale la 7 milioane de tone din aprilie până în iunie a fost rezultatul unei solicitări a guvernului rus, potrivit World-Grain.com. Executivul a cerut Ministerului Agriculturii să examineze dacă exporturile de alimente din Rusia ar trebui limitate din cauza pandemiei de coronavirus. Ministerul a anunțat acum că măsurile vor viza principalele culturi – grâu, secară, orz și porumb.
Potrivit traderilor, plafonul de export nu este critic. Așteptările anterioare ale analiștilor cu privire la volumul exporturilor ruse până la sfârșitul actualului sezon 2019/20 din 30 iunie erau, de asemenea, de ordinul a circa 7 milioane de tone.

Ar putea urma măsuri suplimentare
Cu toate acestea, decizia guvernului rus de a limita exporturile a ridicat temeri în rândul multor comercianți și analiști care apreciază că vor urma măsuri suplimentare de restricție. De subliniat că Rusia a limitat întotdeauna exporturile de cereale în perioadele sale dificile din punct de vedere economic. Cel mai frecvent, aceste decizii au fost luate atunci când s-a constatat o depreciere a rublei și o creștere a prețurilor pe piața internă, sau când recoltele din an au fost sub așteptări.
Rusia a exportat 25,2 milioane de tone de grâu, secară, orz și porumb în perioada iulie-decembrie 2019. De la începutul acestui an până la 26 martie, exporturile rusești de grâu, secară, orz și porumb au totalizat 7,2 milioane de tone, au precizat surse oficiale.
În noul an de comercializare 2020/21, exporturile rusești de cereale s-ar putea ridica la aproape 46 de milioane de tone. Din această cantitate, 36 de milioane de tone vor fi grâu.

Prognoza preliminară la export se bazează pe recolta de cereale din Rusia în 2020, pe care analiștii o estimează la 127,5 milioane de tone, dintre care 81 milioane de tone de grâu.
Ucraina a pus prag de 20,2 milioane de tone la export până în iunie

În Ucraina, ministrul Afacerilor Economice a declarat vinerea trecută că exporturile de grâu au fost monitorizate zilnic și că vor fi luate măsuri dacă este necesar. Brutarii și morile din țară au solicitat în mod repetat restricționarea exporturilor de cereale pentru a împiedica creșterea prețurilor pâinii dacă răspândirea noului coronavirus se accelerează în continuare.
Ministerul Afacerilor Economice din Ucraina a propus acum ca comercianții de cereale să limiteze exporturile de grâu la 20,2 milioane de tone până în iunie 2020, au informat analiștii APK-Inform vineri. Ucraina a exportat deja anul acesta 17,73 milioane tone de grâu, potrivit datelor oficiale.

Majorări de prețuri în cascadă
Într-o scrisoare către guvern, asociațiile din morărit și panificație au declarat că o creștere a cererii exportatorilor a majorat deja prețul intern al grâului cu până la 18 dolari pe tonă și ar putea crește prețul făinii cu mai mult de 20 de dolari pe tonă.
În astfel de condiții, prețurile pâinii ar putea crește cu 15 la sută până la 20 la sută.

De miercurea trecută, și Ucraina a intrat în stare de urgență timp de 30 de zile pentru a proteja populația de răspândirea noului coronavirus.
https://agrointel.ro/137513/rusia-si-ucraina-au-limitat-exportul-de-cereale-pana-in-iunie-ce-strategie-aplica-marii-exportatori-de-la-marea-neagra/

Achizitorii publici din statele membre ale Uniunii Europene (UE) au la dispoziţie soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil, se arată într-un comunicat de presă publicat, joi, de Reprezentanţa în România a Comisiei Europene (CE).

„Astăzi, 1 aprilie, Comisia pune la dispoziţie orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor posibilităţilor oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice, având în vedere situaţia de urgenţă cauzată de pandemia de coronavirus. Legislaţia UE le oferă deja achizitorilor publici din statele membre soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil”, menţionează forul european.

Comisarul european responsabil cu piaţa internă, Thierry Breton, subliniază că, pe fondul crizei actuale declanşată de coronavirus, este normele europene vor permite achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, „chiar şi ore, dacă este necesar”.

„Achizitorii publici se confruntă, în situaţia de urgenţă actuală, cu o presiune imensă de a asigura disponibilitatea unor echipamente individuale de protecţie, cum ar fi măşti şi mănuşi de protecţie, ventilatoare şi alte materiale medicale pentru toţi cei care lucrează neobosit în timpul acestei crize. Doresc să îi ajut prin explicaţii complete cu privire la toate mecanismele de flexibilitate şi soluţiile oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice pentru cumpărarea unor astfel de materiale cât mai repede. Criza actuală declanşată de coronavirus reprezintă o urgenţă extremă şi imprevizibilă – tocmai pentru o astfel de situaţie, normele noastre europene le permit achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, chiar şi ore, dacă este necesar. Invit toţi achizitorii publici să exploateze la maximum aceste flexibilităţi şi să nu ezite să solicite orientări suplimentare din partea Comisiei, dacă este necesar”, susţine Breton.

Conform CE, prin soluţiile oferite achizitorilor publici se urmăreşte scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale.

„Orientările evidenţiază opţiunile şi mecanismele de flexibilitate prevăzute de legislaţia UE. Acestea oferă o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri de licitaţie pe care le au la dispoziţie achizitorii publici, inclusiv termenele-limită aplicabile. Orientările evidenţiază posibilităţi care variază de la scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale, cum ar fi urgenţa extremă legată de lupta împotriva coronavirusului. Oferă, de asemenea, clarificări cu privire la modul în care achizitorii publici ar putea găsi soluţii şi modalităţi alternative de a intra în contact cu piaţa, în această situaţie în care ne confruntăm cu o penurie de bunuri esenţiale”, se precizează în comunicatul oficial.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/04/01/covid-19-comisia-europeana-relaxeaza-conditiile-prevazute-de-cadrul-ue-privind-achizitiile-publice–478923

În ultima săptămână, preţurile porumbului au înregistrat fluctuaţii pe bursele internaţionale, finalizând cu o scădere moderată, iar cele ale grâului au rămas pe o creştere uşoară. În săptămâna curentă, sentimentul de risc global continuă să se redreseze, îmbunătăţind perspectivele de export, arată o analiză a Commoditrader, platformă online de comerţ internaţional cu cereale şi materii prime agricole

Compania a analizat evoluţia pieţelor locale şi burselor internaţionale de mărfuri agricole din săptămâna precedentă şi cea curentă, factorii de influenţă, precum şi impactul asupra preţurilor porumbului şi grâului. Virusul COVID-19 poate avea un impact dramatic asupra pieţei în situaţia în care vom avea interziceri la export pentru ţări importante exportatoare cum ar fi Rusia, Statele Unite, Canada sau Ucraina. În aceste zile, Argentina îşi închide porturile pentru următoarele două săptămâni. Rusia a implementat cote, însă acţiuni suplimentare adoptate la nivel global pot deveni factori de influenţă asupra preţurilor şi volatilităţii pieţelor în următoarele săptămâni şi chiar luni de zile.

Evoluţia porumbului – deocamdată niciun semn de scădere a pieţei

Odată cu reducerea numărului contractelor din 18 martie, piaţa s-a consolidat peste aceste valori minime. Piaţa încearcă să găsească un nivel de preţ care să poată îmbunătăţi cererea, ca o compensare a cererii uriaşe de etanol. Deşi exporturile au fost mai puternice decât era de aşteptat, vorbindu-se chiar despre creşterea cantităţilor de furaje cumpărate de China, acestea au fost compensate de preocupările continue pentru o aprovizionare împovărătoare. S-au înregistrat acţiuni pe preţurile porumbului, ceea ce a determinat fluctuaţii, şi în cele din urmă scăderi semnificative de la vârfurile anterioare, finalizând sesiunea de vineri cu pierderi modeste. Totuşi, ca rezultat cumulat al săptămânii trecute, porumbul a reuşit să marcheze un câştig modest care a întrerupt o serie de 2 săptămâni de pierderi. Scăderea masivă a preţului ţiţeiului a fost o sursă timpurie de presiune asupra porumbului, care ar putea avea ca efect slăbirea perspectivelor cererii de etanol pe termen scurt. În ciuda impactului coronavirusului asupra comerţului global, aşteptările pentru o creştere accentuată a suprafeţelor cultivate cu porumb din SUA au continuat să influenţeze piaţa de porumb până în weekend. Privind aspectele mai tehnice ale prognozei pieţei, indicatorii de preţ sunt pozitivi şi ar trebui să sprijine niveluri mai mari de preţ.

În România, la început de săptămână, s-au remarcat preţuri uşor mai mici decât pe parcursul săptămânii precedente.
Continuarea pe: https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-influenteaza-pandemia-preturile-porumb-grau-1_5e84d2395163ec42715e5e6c/index.html