"400 din cele 700 de vagoane părăsite CFR care blocau Portul Constanța au fost scoase de pe linii" - Revista presei 30 mai 2022

„400 din cele 700 de vagoane părăsite CFR care blocau Portul Constanța au fost scoase de pe linii” – Revista presei 30 mai 2022

Port Constanta

G4Media.ro / 400 din cele 700 de vagoane părăsite CFR care blocau Portul Constanța au fost scoase de pe linii/ Directorul Portului: Avem probleme, ne chinuim să dirijăm traficul, să găsim soluții de a-i îndruma pe ucraineni. Nu este ușor, dar asta e, și dacă ne-am plânge, ce facem?

400 din cele 700 de vagoane ruginite și nefuncționale din Portul Constanța au fost scoase de pe linii până în acest moment, urmând ca la începutul lunii iunie să înceapă lucrările la primele 35 de linii de cale ferată, a declarat pentru G4Media și Info Sud-Est directorul Portului Constanța, Florin Goidea.
În contextul războiului din Ucraina, autoritățile române au trebuit să ia mai multe măsuri pentru a crește operaționalitatea portului și a face față traficului crescut de mărfuri din ultimele trei luni.
“Prima problemă era să trecem mare parte din traficul auto pe CF (căi ferate n.red.), în sensul ăsta s-au luat măsuri urgente, n-am crezut niciodată că se vor scoate 400 de vagoane de pe liniile din port. 400 s-au scos până acum, iar în prima decadă a lui iunie încep lucrările la primele 35 de linii de cale ferată pentru reabilitare. Și sper foarte mult ca parte din traficul auto care aglomerează portul Constanța să treaca pe CF. Am declarat-o de multe ori. Portul Constanța a fost proiectat ca un port CF. Dar din cauza faptului că 30 de ani nimeni nu s-a îngrijit de căile ferate din port, la triaje mă refer, au ajuns în situația în care au ajuns”, a declarat Florin Goidea, directorul CN APMC.
Acesta a mai adăugat că se lucrează de asemenea și la triajul din Palas, acolo unde s-au eliberat din liniile care sunt legate direct de Oil Terminal.

Despre problemele de infrastructură ale portului, Florin Goidea a indicat în primul rând mobilitatea mărfurilor transportate cu camioanele în interiorul portului:
“Probleme au fost la început cu calea ferată, ați văzut că guvernul imediat a investit, chiar vreau să vă spun că se lucrează și toate autoritățile au pus umărul fără discuție. Vama și-a mărit numărul de lucrători, și-a mărit programul, noi am căutat să asigurăm tot felul de fluxuri prin port astfel încât să reușim să îndrumăm camioanele ucrainene către terminalele unde aveau marfă. Dăm și flyere la porți, în patru limbi, ucraineană, turcă, engleză și română. Cum deschide flyerul, găsește o hartă unde sunt precizate terminalele, ca să nu umble aiurea prin port și să aglomereze”, a declarat directorul Portului Constanța.
“Bineînțeles că începutul a fost mai greu, toată lumea a început cu blocajul Portului. N-a fost un blocaj, a fost o aglomerare în unele terminale. Pentru că și operatorii portuari au luat marfă pe care s-o descarce, atât datorită faptului că sunt câștiguri materiale, cât și de a ajuta. E drept că s-au produs sincope, gen nu știu ce container pentru România a ajuns la Pireu, și așa mai departe, dar în situația asta deosebită sincopele astea sunt absolut normale. Dar din dorința de a face știri din astea bombastice, s-au exagerat multe lucruri”, a mai declarat Florin Goidea.
Cu toate acestea, problemele există iar războiul din Ucraina nu a prins Portul Constanța în cea mai fericită formă:
“E adevărat că nu e simplu. Încă o dată spun. Avem probleme, ne chinuim să dirijăm traficul, să gasim soluții de a-i îndruma pe ucraineni, până și pe autostradă sunt mesaje în ucraineană – nu aglomerați portul dacă nu aveți treabă. Pentru că portul nu este un loc de depozitare pe termen lung a unei mărfi, marfa trebuie să circule prin port”, a mai spus Goidea.
Cât despre nevoile pe termen mediu și lung, acestea există, la fel cum există și câteva planuri creionate în sertarele Portului:
“Planuri de investiții există, trebuiesc dane în plus, trebuiesc făcute molurile 3 și 4, trebuie eventual investiții la insulă. Avem masterplan de transport, în sensul că vrem să reparăm toate drumurile, toate, absolut. Mai este o problemă, multe din greutățile noastre cu managementul de trafic sunt și datorită faptului că avem investiții. N-am știut că se întâmplă în Ucraina, dar avem investiții – lărgirea la patru benzi la poarta 10 și 10bis. Vă dați seama, poartă vitală de intrare a camioanelor. Acum am creat un circuit, intră pe la poarta 10bis, am operaționalizat poarta 14, intră camioanele și ies pe acolo. Poartă operaționalizată înseamnă că au vamă și poliție de frontieră. Împreună am lucrat cu toții rapid, am operaționalizat poarta 14 pe ieșire, poarta 10 bis numai să intre. De ce? Că mai rămăsese o bandă jumate, vă dați seama, două camioane și gata, se blocau. Un balamuc mare de tot. Că noi avem șanțuri săpate ca să ne extindem. Podurile iarăși, care erau în program, și am început să le facem, podul de la poarta 5, care este în renovare. Chiar astăzi m-am întâlnit cu constructorii și le-am zis domnule, urgentați, urgentați, faceți mai târziu trotuare și alte acareturi care sunt pe lângă pod, dar să am calea principală, să îi dau drumul cât mai repede”, a declarat Goidea.
“Erau lucrări la care eu nu pot să renunț. Că de-aia e portul cum e în multe chestii, că au trebuit făcute multe lucrări, și am pornit foarte multe lucrări. Avem investiții din surse proprii în valoare de 128 de milioane de lei, în derulare și unele din ele vor începe. Nu e ușor, știți cum e, cu licitație cu documentație, aviz de mediu etc. Dar eu sunt sigur că ne vom descurca și dacă toți suntem aplecați asupra problemei, soluții vom găsi. Nu este ușor, dar asta e, și dacă ne-am plânge, ce facem?”, a conchis Florin Goidea, directorul Portului Constanța.
Cifrele din Portul Constanța în cele trei luni de război
De la începutul invaziei Rusiei, în 24 februarie, și de la blocada nordului Mării Negre organizată de Moscova, Portul Constanța a devenit un hub important pentru exporturile de cereale ucrainene, care sunt încărcate, în mare parte, în porturile de pe Dunăre Reni și Ismail.
Traficul total de mărfuri cu proveniență/destinație Ucraina derulat prin Portul Constanța în cele trei luni de război s-a ridicat la 819.106 tone, din care trafic maritim 362.599 tone și trafic fluvial 456.507 tone.
De la începutul războiului au ajuns în Portul Constanța 9.010 containere, din care 3.484 au fost expediate, restul fiind depozitate în terminale.
De asemenea, la această dată, în Portul Constanța sunt depozitate în silozuri circa 90.000 tone de cereale și sunt așteptate peste 100.000 tone, majoritatea pe barje dinspre porturile Reni și Ismail.
Totodată au fost exportate deja peste 180.000 tone cereale din Ucraina, la bordul navelor. Alte 100.000 de tone de mărfuri din Ucraina au reprezentat alte mărfuri: echipamente, minereuri, cărbune, țevi.
https://www.g4media.ro/exclusiv-400-din-cele-700-de-vagoane-parasite-cfr-care-blocau-portul-constanta-au-fost-scoase-de-pe-linii-directorul-portului-avem-probleme-ne-chinuim-sa-dirijam-traficul-sa-gasim-solutii-de-a-i-i.html

G4Media.ro / Cum explică Florin Goidea, directorul Portului Constanța, aglomerația de barje cu grâu ucrainean din Sulina: „Ucrainenii au vrut să ajungă cu toate navele la încărcare, dar ar fi blocat Dunărea / Cel mai important pe Dunăre este siguranța navigației”

Blocajul barjelor ucrainene la Sulina a avut loc pentru că toți au vrut să ajungă concomitent la încărcare și nu se putea face o astfel de manevră pe Dunăre, așa cum se întâmplă într-un port maritim, a declarat pentru G4Media și Info Sud-Est directorul Portului Constanța (CN APMC), Florin Goidea. Poziția sa vine după ce mai mulți oficiali ucraineni au acuzat administrația portului Sulina că nu permite accesul navelor ucrainene.
“Nu s-a întâmplat din cauză că nu erau destui piloți, ci pentru că ucrainenii au vrut să ajungă cu toate navele acolo. Așa ceva nu se poate. Nu poți să blochezi Dunărea. Zonele de ancoraj pe Dunăre sunt mici, nu sunt ca în mare liberă. Și pe Dunăre circulă vapoare, circulă convoaie, circulă diverse nave”, a mai explicat Florin Goidea, întrebat fiind care a fost cauza aglomerării a zeci de barje în rada Sulina.
Pentru a rezolva situația și a găsi soluții de decongestionare, șefii autorităților navale și portuare din România, Ucraina și Republica Moldova s-au întâlnit joi, la Galați, la sediul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ).
“Ieri a fost întâlnire acolo, ați văzut, și s-a luat decizia care trebuia să fie luată de mult. Știți care este problema, eu ca și comandant de navă am stat la Sulina la rând, am avut șase-șapte nave înaintea mea care erau la tranzitare. Cel mai important lucru pe Dunăre este siguranța navigației. Nu degeaba când au făcut canalul, Comisia Dunării a stabilit distanța între nave, când intră, când ies, să nu se întâmple accidente și să nu se întâmple blocaje. Acum am văzut că s-a rezolvat frumos, porturile vor da către AFDJ navele care trebuie să intre, care au loc la dană în funcție de rata lor de operare, au plecat una-două, intră cutare și cutare”, a precizat Florin Goidea.
Acesta a mai adăugat că problema a apărut în momentul în care toată lumea a vrut să ajungă cât mai repede la încărcare:
“Blocajul a fost pentru că toți au vrut să ajungă la încărcare și nu se putea face chestia asta pe Dunăre, nu din cauză că nu erau destui piloți, ci pentru că ucrainenii au vrut să ajungă cu toate navele acolo. Așa ceva nu se poate. Nu poți să blochezi Dunărea. Zonele de ancoraj pe Dunăre sunt mici, nu e ca și când stai în mare liberă. Iar pe Dunăre circulă vapoare, circulă convoaie, circulă diverse nave”, a mai precizat directorul CN APMC.
Întrebat dacă există o cooperare între Portul Constanța și Sulina și dacă APMC poate găsi și alte soluții de deblocare a situației de acolo, Goidea a răspuns că sunt lucruri diferite, care nu au legătură între ele:
“Nu avem legatură unii cu alții, pentru că sunt două chestii diferite. Noi doar primim barjele care vin, adică operatorii portuari primesc barjele care sunt încărcate la Reni, la Sulina, sau autopropulsatele care vin, descarcă în terminale aici în vederea exportului pe nave mult mai mari. Sunt lucruri total diferite, nu avem treabă unii cu alții, decât ministerul, avem același minister”, a conchis Florin Goidea, directorul CN APMC.
Context
De la începutul invaziei Rusiei, în 24 februarie, și de la blocada nordului Mării Negre organizată de Moscova, Portul Constanța a devenit un hub important pentru exporturile de cereale ucrainene, care sunt încărcate, în mare parte, în porturile de pe Dunăre Reni și Ismail. Reorientarea barjelor ucrainene către aceste porturi a aglomerat circulația pe Dunăre și a crescut timpii de așteptare în rada Sulina, la intrare din Marea Naeagră pe canal.
Joi, autoritățile din România, Ucraina și Republica Moldova s-au întâlnit pentru a decongestiona situația și au convenit o coordonare comună a activităților. Porturile vor comunica AFDJ, care organizează pilotajul, adică însoțește navele la intrare în canal, lista navelor care pot fi operate și care au cheu liber, și astfel se vor stabili prioritățile și ordinea de intrare a navelor.
De asemenea, în urmă cu cateva zile Administraţia Zonei Libere (AZL) Sulina, Căpitănia Portului Sulina şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din Galaţi au creat un nou front de acostare în oraşul Sulina pentru a veni în sprijinul navelor maritime care aşteaptă zile la rând să intre din Marea Neagră pe şenalul navigabil.
În ceea ce privește Portul Constanța, traficul total de mărfuri cu proveniență/destinație Ucraina derulat pe aici în cele trei luni de război s-a ridicat la 819.106 tone, din care trafic maritim 362.599 tone și trafic fluvial 456.507 tone.
De la începutul războiului au ajuns în Portul Constanța 9.010 containere, din care 3.484 au fost expediate, restul fiind depozitate în terminale.
De asemenea, la această dată, în Portul Constanța sunt depozitate în silozuri circa 90.000 tone de cereale și sunt așteptate peste 100.000 tone, majoritatea pe barje dinspre porturile Reni și Ismail.
Totodată au fost exportate deja peste 180.000 tone cereale din Ucraina, la bordul navelor. Alte 100.000 de tone de mărfuri din Ucraina au reprezentat alte mărfuri: echipamente, minereuri, cărbune, țevi.
https://www.g4media.ro/cum-explica-florin-goidea-directorul-portului-constanta-aglomeratia-de-barje-cu-grau-ucrainean-din-sulina-ucrainenii-au-vrut-sa-ajunga-cu-toate-navele-la-incarcare-dar-ar-fi-blocat-dunarea-cel.html

G4Media.ro / Programul Regiunea Dunării va avea un buget de 266 de milioane de euro până în 2027

Țările riverane Dunării, printre care România și Bulgaria, vor avea acces la peste 266 de milioane de euro pentru a finanța proiecte comune în cadrul programului Regiunea Dunării 2021-2027, transmite publicația 24Chasa, citată de Rador.
Cele paisprezece țări care participă la acest program au adoptat versiunea finală la o întâlnire de la Budapesta. Autoritatea de management, Ministerul de Finanțe al Ungariei, va depune oficial programul la Comisia Europeană. Este de așteptat ca acesta să fie aprobat la începutul lunii septembrie anul acesta, după care va începe implementarea efectivă.
Pentru a sprijini și promova cooperarea transnațională, s-a decis ca Ucraina să participe la program cu întregul său teritoriu. Regiuni din Austria, Bulgaria, Cehia, Germania (Bavaria și Baden-Württemberg), Croația, România, Slovenia și Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Moldova și Ucraina vor participa la Regiunea Dunării.
Beneficiarii vor putea depune propuneri de proiecte în cadrul a patru priorități: „O regiune a Dunării mai competitivă și mai inovatoare”, „O regiune a Dunării mai verde și cu emisii reduse de carbon”, „O regiune a Dunării mai socială” și „O mai bună gestionare a cooperării în regiunea Dunării”.
La propunerea Comisiei Europene, fondurile economisite în cadrul Instrumentului European de Vecinătate în cadrul Programului Dunărea 2014-2020 în valoare de 5 milioane de euro, prevăzuți pentru Ucraina și Moldova, vor fi redirecționate către alte programe europene cu participarea ambelor țări la finanțarea activităților de ajutor umanitar și sprijin pentru refugiați. În cadrul întâlnirii s-au discutat oportunitățile de susținere a Strategiei Dunării pe care viitorul program le va oferi, precum și mecanismele pentru ducerea mai ușor la îndeplinire a proiectelor și inițiativelor comune.
https://www.g4media.ro/programul-regiunea-dunarii-va-avea-un-buget-de-266-de-milioane-de-euro-pana-in-2027.html

Ziua de Constanța / Gaz Services SRL a semnat un contract cu Administrația Porturilor Maritime Constanța

Ziua de Constanța / Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța, contract cu o firmă din București

ClubFeroviar.ro / DB va transporta cerealele ucrainene spre porturile germane. Portul Constanța, de ajutor

Profit.ro / Vama cumpără scanere și deschide noi puncte de frontieră cu Ucraina. Angajările de personal extern au fost reduse la 80 de persoane, dar pentru noile puncte poate fi nevoie de personal suplimentar

Autoritatea Vamală Română (AVR) are în derulare procedura de achiziție a 17 scanere de mare capacitate, inclusiv scanere mobile, dar și a unor scanere mobile de dimensiuni mai reduse, de nivelul unei dube, a declarat, pentru Profit.ro, președintele AVR, Bogdan Mihei. În ce privește angajarea de personal din sursă externă, acesta a afirmat că numărul posturilor scoase la concurs a fost redus la 80 de persoane, după ce Vama și-a acoperit o bună parte din necesarul de personal de suport prin transfer de la alte instituții. Cei 80 de noi lucrători vamali sunt necesari în mare parte la regionala București, mai ales la portul Constanța. Cele 15 sisteme mobile de scanare de care a dispus Vama în trecut sunt nefuncționale de mai mulți ani. „În ce privește achiziția de scanere pentru vămi, sunt în desfășurare pașii și procedurile pentru achiziție. Există voință și finanțare, în mare parte din fonduri europene. Vor fi scanere fixe, dar și scanere mobile, cu care intenționăm să dotăm frontiera extracomunitară. Vor fi 17 scanere de capacitate mare, inclusiv dintre cele care pot fi relocate. Suplimentar vor fi și o serie de scanere mai mici, mobile, de nivelul unei dube, cu care să te poți deplasa la unele operațiuni”, a declarat Mihei pentru Profit.ro.

La începutul lunii mai, Profit.ro a anunțat că AVR intenționează să ocupe prin concurs în acest an doar 150 de posturi, după ce la începutul anului, în contextul separării de ANAF, avea în plan să angajeze 350 de oameni. Numărul angajărilor externe a fost acum redus, cel puțin într-o primă etapă, la 80 de persoane. Guvernul a anunțat că de la 1 iulie vor fi suspendate angajările în sectorul public, ceea ce ar putea îngreuna angajările ulteriorare, în funcție și de scopul acestora. „Referitor la angajări, din numărul de posturi pe care am anunțat inițial că le scoatem la concurs, am optat să angajăm mai puțin și să ne acoperim din necesarul de personal suport prin transfer de la alte instituții. Acum avem un număr de 80 de posturi, în mare lucrători vamali, pe care le scoatem la concurs, mai ales pentru regionala București, unde trebuie să acoperim și necesarul din portul Constanța (Constanța ține de regionala București) În următoarea perioadă, însă, am avea nevoie de personal suplimentar. În urma discuțiilor cu omologii din Ucraina, urmează și deschiderea unor noi puncte vamale, pentru care vor fi necesare resurse de personal”, a spus șeful Vămii. Tranzitul de mărfuri prin portul Constanța a crescut semnificativ în ultimele luni, în contextul în care din cauza războiului din Ucraina, o parte semnificativă a exporturilor ucrainene, mai ales de cereale, se desfășoară prin portul românesc.

Trei puncte noi de frontieră România-Ucraina. Comisia Europeană introduce culoare de export pentru produsele agricole ucrainene Recent, președintele AVR, Bogdan Mihei, și șeful Serviciului Vamal al Ucrainei, Vyaceslav Demcenko, au semnat o declarație comună pentru deschiderea a trei puncte de frontieră între România și Ucraina. Din partea EUAM Ucraina (European Union Advisory Mission Ukraine), documentul a fost semnat de Dorel Fronea, strategic customs adviser, EUAM Ukraine. Fronea a condus în trecut vama română. „În urma întâlnirii, luând în considerare solicitarea oficială a SVS, s-a considerat oportună deschiderea Punctelor de Trecere a Frontierei Racovăț/-Diakivți, Vicovu de Sus/-Krasnoilsk și Ulma-Ruska, pentru necesitatea facilitării comerțului și securizării frontierelor”, a anunțat AVR.

Deschiderea celor trei puncte de frontieră ar însemna preluarea traficului de autoturisme de la vama Siret, care ar fi astfel degrevată pentru a face față unui tranzit mai intens de mărfuri cu Ucraina, în special cu cereale care au ca destinație exportul. Operaționalizarea noilor puncte de frontieră ar putea să aibă loc în următoarele luni, în funcție și de evoluția unor lucrări ce au loc pe partea ucraineană, finanțate din fonduri UE. Deschiderea celor trei puncte de frontieră face parte din proiectul Solidarity Lanes inițiat de Comisia Europeană pentru a ajuta Ucraina să exporte cereale. Exporturile de cereale sunt importante pentru economia ucraineană, dar și pentru țări care depind puternic de importuri pentru a-și asigura securitatea alimentară. Atacarea Ucrainei, un mare exportator de cereale de către Rusia, de asemenea un exportator major, a perturbat piața alimentelor la nivel global. „20 de milioane de tone de cereale trebuie să fie exportate din Ucraina în mai puțin de trei luni, folosind în principal infrastructura UE. Este o provocare uriașă, astfel că este esențial să coordonăm și să optimizăm lanțurile logistice, să introducem noi rute și să evităm, pe cât posibil, blocajele. Pentru soluții pe termen scurt și pe termen lung, vom colabora cu autoritățile ucrainene, dar și cu statele membre din vecinătatea acesteia, care au depus toate eforturile să acorde sprijin în această criză”, a transmis într-un comunicat al UE, comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/foto-vama-cumpara-scanere-deschide-puncte-frontiera-ucraina-angajarile-personal-extern-au-reduse-80-persoane-noile-puncte-nevoie-personal-suplimentar-20719449

Profit.ro / Putin, dispus să permită exportul ”fără opreliști” al cerealelor ucrainene, provenind inclusiv din porturi situate la Marea Neagră

Rusia este pregătită să ajute un export ”fără opreliști” al cerealelor din Ucraina, a dat asigurări președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. ”Rusia este pregătită să ajute la găsirea unor opțiuni în vederea unui export fără opreliști de cereale, inclusiv a unor cereale ucrainene provenind din porturi situate la Marea Neagră”, anunță Kremlinul într-un comunicat, publicat în urma acestei convorbiri la telefon, relatează News.ro.

Această discuție telefonică intervine în contextul unor temeri cu privire la o gravă criză alimentară, din cauza ofensivei ruse în Ucraina. UPDATE 20:05 A fost vorba de o discuție solicitată de către cei doi lideri occidentali, potrivit Berlinului, și care a durat 80 de minute. Liderul de la Kremlin s-a ”angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate cu scopul de a proteja porturile ucrainene în vederea permiterii exportului de cereale cu vaporul, pentru a efectua acțiuni ofensive”, dă asigurări Cancelaria germană, precizând că cei trei lideri s-au pus de acord asupra ”rolului central” pe care urmează să-l joace ONU în garantarea exporturilor. Vladimir Putin consideră, în schimb, că dficultățile în livrările alimentare au fost provocate de ”o politică economică și financiară greșită a unor țări occidentale și de sancțiuni antiruse” impuse de către aceste țări, potrivit comunicatului Krelimnului. O creștere a livrărilor de îngrășăminte și produse agricole rusești va conduce la o scădere a tensiunilor pe piața agricolă internațională, ”ceea ce va necesita, evident, ridicarea unor sancțiuni adecvate” impuse Moscovei, a subliniat el.

Producția Ucrainei, un mare exportator de cereale, mai ales de porumb și grâu, este blocată din cauza confruntărilor armate. Rusia, alt mare exportator de cereale, nu-și poate vinde producția și îngrășămintele, la rândul său, din cauza sancțiunilor occidentale impuse sectoarelor financiar și logistic. Cele două țări produc un sfert din grâu la nivel mondial.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/putin-dispus-sa-permita-exportul-fara-oprelisti-al-cerealelor-ucrainene-provenind-inclusiv-din-porturi-situate-la-marea-neagra-20721920

Agerpres / Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român a accesat un credit de 83 milioane euro, pentru construcţia noii centrale de cogenerare de la Petromidia

Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român (FIEKR) a încheiat cu succes un credit sindicalizat în valoare totală de 83 milioane euro pentru a finanţa construcţia noii centrale de cogenerare de pe platforma Petromidia.
Termenul estimat pentru punerea în funcţiune a centralei de cogenerare este finele lunii iulie 2023.

Potrivit unui comunicat al Fondului, transmis vineri AGERPRES, băncile finanţatoare sunt Banca Comercială Română, în calitate de aranjor principal mandatat, bookrunner, agent de documentare, facilitate şi garanţii, alături de Raiffeisen Bank, Alpha Bank, OTP Bank şi Garanti Bank în calitate de aranjori principali mandataţi.
Investiţia este una de tip brownfield şi integrează inclusiv active ale Uzinei Termoelectrica Midia, dar şi personalul acesteia, pentru operarea echipamentelor existente şi cele ale noii centrale.

Creditul accesat recent de FIEKR reprezintă circa 65% din valoarea necesară realizării investiţiei, care este estimată la 148 milioane dolari, finanţarea beneficiind de o perioadă de graţie până în ianuarie 2024 – la 6 luni de la punerea în funcţiune a centralei. Perioada de rambursare este de 5 ani, cu un termen de maturitate pentru finele lunii ianuarie 2029.

CMS Romania au acţionat în calitate de consultant juridic pentru sindicatul de bănci.
Fondul de Investiţii prin Rompetrol Energy a selectat compania Calik Enerji drept contractorul general al proiectului (Engineering, Procurement and Construction), care a început execuţia contractului în luna iunie anul trecut cu activitatea de proiectare şi realizarea etapelor iniţiale ale lucrărilor. Până în prezent au fost realizate o serie de lucrări precum: demolarea în luna iunie a coşului de fum de aproximativ 150 metri din cadrului Uzinei Termoelectrica Midia, precum şi a halei vechi a turbinelor, scoase din operare de peste 10 ani, pregătirea terenului înainte de construcţie, construcţia fundaţiilor pentru noile turbine care momentan sunt în curs de execuţie la producător.
Noua unitate de producere combinată de energie electrică şi termică va funcţiona cu gaze naturale drept combustibil principal şi va utiliza parţial (în limita unui maxim 25%) din gazul rezultat din procesele tehnologice ale rafinăriei. Centrala va avea un grad deosebit de înalt de eficienţă care poate ajunge la 92%.

„Prin configuraţia tehnică (două turbine Siemens SGT-750 de înaltă eficienţă şi performanţă şi două cazane recuperatoare de căldură), noua centrală va genera aproximativ 80 MW energie electrică, din care cea mai mare parte pentru acoperirea integrală a necesarului de energie electrică a platformei Petromidia, precum şi abur tehnologic pentru platforma Petromidia de până la 180 tone/oră şi necesarul de apă caldă pentru sistemul de încălzire al oraşului Năvodari – până la 20 MWt/oră. Proiectul va genera anual circa 11 milioane USD impozite plătite către bugetul de stat”, se precizează în comunicat.

În acelaşi timp, centrala va permite o reducere anuală de aproximativ 290kt CO2 pentru producţia de energie electrică şi o economisire a resurselor energetice primare folosite de aproximativ 1,2 TWh.
Înfiinţat în octombrie 2018, FIEKR este deţinut de KMG International şi statul român prin Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie – SAPE, obiectivul principal şi strategic al acestuia urmărind dezvoltarea de proiecte energetice în România. În acelaşi timp, cei doi acţionari – KMGI şi Statul Român – se regăsesc şi în cadrul companiilor Uzina Termoelectrica Midia şi Rompetrol Rafinare – operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi a unicului producător de polimeri din România.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/05/27/fondul-de-investitii-in-energie-kazah-roman-a-accesat-un-credit-de-83-milioane-euro-pentru-constructia-noii-centrale-de-cogenerare-de-la-petromidia–925520

Economie

LogisticPost / O nouă linie Dachser permite transportul mărfurilor din Ungaria în România în doar 24 de ore

ZFcorporate.ro / Germania ajută Ucraina să-şi exporte grâul pe cale ferată

Revista presei

„400 din cele 700 de vagoane părăsite CFR care blocau Portul Constanța au fost scoase de pe linii” – Revista presei 30 mai 2022

Constanta Port Business Association