Asemenea unei uriașe trompe de elefant, un furtun imens se vede deasupra calei unei nave din portul românesc Constanța, la Marea Neagră, vărsând tone de porumb în navă, înainte de a porni. Blocarea de către Rusia a porturilor maritime ale Ucrainei i-a forțat pe exportatorii țării să caute alternative pentru a-și transporta mărfurile valoroase. Așa că acum cerealele țării sunt încărcate în trenuri, camioane sau șlepuri în micile porturi dunărene Reni și Izmail din sud-vest, pentru transport spre portul românesc. Invadarea Ucrainei de către Rusia a transformat Constanța într-un centru vital de export maritim pentru producția Ucrainei, scrie Business Recorder, citată de Rador.
Înainte de război, Ucraina exporta 4,5 milioane de tone de produse agricole pe lună prin porturile sale – 12% din grâul mondial, 15% din porumb și 50% din uleiul său de floarea-soarelui.
„Trebuie să ne asigurăm că cerealele ajung fără întârziere la consumatori, pentru a evita riscul foametei”, a declarat Viorel Panait, directorul executiv al Comvex, care se ocupă de materiile prime vrac din portul Constanța.
„Sperăm să accelerăm ritmul… pentru că, având în vedere situația nefericită prin care trec vecinii noștri ucraineni, trebuie să-i ajutăm cât putem”, a spus el pentru AFP.
‘Oportunitate’
Bulgaria vecină a declarat, săptămâna aceasta, că este dispusă să ajute la exportul de cereale ucrainene din portul său Varna de la Marea Neagră – și se apucă să-și modernizeze infrastructura.
Între timp, Constanța mută încărcătura cât de repede poate.
Vasul Lady Dimine, încărcat cu porumb, este al doilea vas cu cereale, de săptămâna trecută, care acostează la Pier 80, cu destinația Portugalia, odată încărcat.
Primul vas, încărcat cu 70.000 de tone de porumb ucrainean, a părăsit Constanța vinerea trecută, iar un al treilea este programat peste șase zile.
Prima navă, care transporta o marfă de 70.000 de tone, a necesitat 49 de trenuri sau șlepuri pentru încărcătură, a spus Panait.
Încărcarea unor astfel de nave într-un port care nu a fost echipat corespunzător ar însemna că mii de camioane pot să blocheze drumurile, a adăugat el.
Chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, Constanța a depășit, anul trecut, portul Le Havre din Franța, pentru a deveni centrul Europei pentru exporturile de cereale, a declarat directorul portului, Florin Goidea.
El a spus: „Obiectivul nostru este să expediem mărfurile cât mai repede posibil și să sprijinim astfel economia ucraineană”.
Biroul său are o perspectivă uluitoare asupra lucrărilor de pe docul plin de macarale și de încărcătoare de nave.
„Războiul din Ucraina este o provocare, dar și o oportunitate”, a spus Goidea.
Proiecte în derulare
Pentru a face față acestei provocări, guvernul României a venit cu două proiecte pentru a debloca traficul rutier și a facilita fluxul de mărfuri către port.
În primul rând, intenționează ca, până la sfârșitul anului, să aibă reparate 95 de linii de cale ferată care datează din epoca comunistă, blocate dee ani de zile de sute de vagoane ruginite.
Proiectul de 200 de milioane de lei (40 de milioane de euro) ar trebui să permită portului Constanța să egaleze sau chiar să bată recordul de 67,5 milioane de tone de mărfuri în tranzit, înregistrat în 2021, a spus Goidea.
Ministerul Transporturilor vrea licitații pentru lucrările de redeschidere a unei linii de cale ferată de cinci kilometri (trei mile), la peste 200 de kilometri nord de Constanța.
Linia respectivă ar face legătura dintre Giurgiulești din R. Moldova – situată între România și Ucraina – și Galați, pe Dunăre, în estul României.
Acest scurt tranzit este esențial, deoarece cele două localități au același ecartament de cale ferată folosit în fosta Uniune Sovietică, facilitând transportul mărfurilor.
Renovarea liniei este planificată pentru această vară.
Între timp, la Constanța, traficul pe sensul opus s-a blocat.
Zeci de piese de turbine eoliene care aveau ca destinație Ucraina zac abandonate de-a lungul unuia dintre drumurile aglomerate.
„Nu a mai rămas nimeni la care să ajungă”, a spus un angajat al portului.
https://economedia.ro/portul-romaniei-la-marea-neagra-devine-hub-pentru-exportul-ucrainean.html#.YnyYbxYzaM8

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri indicatorii tehnico-economici pentru dezvoltarea infrastructurii din Portul Brăila, o investiție estimată la 126 de milioane de lei, fonduri europene, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În prezent, se fac lucrări de modernizare pentru danele 31-38 situate în bazinul portuar (docuri) cu o valoare de 127 milioane lei, a mai precizat ministrul de resort. Proiectul de Hotărâre de Guvern publicat încă din martie arată că, o mare parte din construcțiile existente în Port au o vechime de 80 -100 de ani : ,,Portul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi românești, situat pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim și este inclus în rețeaua TEN-T globală. Situat în orașul Brăila, pe malul stâng al Fluviului Dunărea, Portul Brăila are 44 dane (D1-D44), însumând 5.069 ml de cheuri de acostare, din care 27 dane (D17 ÷ D40 si D42 ÷ D44) în lungime de 3.654 ml sunt în administrarea APDM.
Conform studiului de fezabilitate au rezultat ca fiind necesare următoarele lucrări, pentru a moderniza frontul portuar situat la Dunăre, construcțiile existente având o vechime de 80 – 100 ani:
-modernizarea danelor 26 și 27 prin construcția unor cheuri verticale tip estacadă, cu o lungime totală de 350 ml;
reabilitarea drumului de utilitate publică DUP 4, acesta având o lungime totală de 312 ml și asigură accesul la danele 26 și 27;
-dezvoltarea și modernizarea infrastructurii utilitare a portului, precum: modernizarea rețelelor pentru furnizare curent electric, realizarea iluminatului pe dane și pe drumurile de utilitate publică, modernizarea rețelelor de alimentare cu apă pentru furnizare apă potabilă la nave și la consumatorii portuari, realizarea rețelelor de canalizare pluvială.”
Dezvoltarea traficului de mărfuri în Portul Brăila depinde de condițiile de operare ale mărfurilor, condițiile de staționare a navelor și facilitățile pe care infrastructura portuară o poate asigura în orice anotimp. Conform Master plan-ului General de Transport al României, pentru Portul Brăila au fost identificate o serie de deficiențe cum ar fi: dane care trebuie modernizate, drumurile și liniile de cale ferată din port sunt congestionate, drumul de acces din nordul portului nu este într-o stare tehnică corespunzătoare, semnalizarea este deficitară, danele sunt degradate și portul are și legături deficitare cu celelalte moduri de transport, mai arată Ministerul Transporturilor.
Prin Master planul General de Transport al României s-a stabilit că trebuie luate o serie de măsuri pentru funcționarea optimă a portului Brăila:
– modernizarea danelor
– descongestionarea drumurilor și liniilor de cale ferată din port
– reabilitarea drumului de acces din nordul portului
– îmbunătățirea semnalizării
– creșterea gradului de interoperabilitate cu celelalte moduri de transport.
https://economedia.ro/guvernul-a-aprobat-o-investitie-de-126-de-milioane-de-lei-pentru-modernizarea-portului-braila-constructiile-din-portul-braila-au-o-vechime-de-80-100-de-ani.html#.YnyYyRYzaM8

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța anunță că reparațiile la digul de sud din portul Midia au fost finalizate.
CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a făcut recepția la lucrările de reparații de la digul de sud din portul Midia. Valoarea lucrărilor, din fondurile proprii ale CN APM SA, este de 47.767.100 lei.
Potrivit unui comunicat al CNAPMC, lucrările au început în luna noiembrie 2018, s-a reparat mantaua de blocuri și ulterior s-a completat cu stabilopozi noi, s-au refăcut coronamentul și panta taluzului prin completări cu blocuri de piatră pe partea dinspre port.
„Furtunile din ultimii ani au determinat o serie de deteriorări, fiind necesare lucrări importante de reparații.
Digul de Sud al portului Midia este constituit dintr-un tronson vechi, executat înainte de anul 1953, de 1.400 m lungime, și tronsonul nou, executat după 1978, de 2.560 m lungime, în prelungirea tronsonului vechi; ultimul segment de cca. 100 m se termină cu muzoarul farului roșu, lungimea totală a digului fiind de 4.040 m“ – au precizat reprezentanții CN APMC.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/constanta-reparatiile-la-digul-de-sud-din-portul-midia-au-fost-finalizate-cat-au-costat-lucrarile-782913.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a anunțat că, Începând de astăzi, 11 mai 2022, de la ora 8:00, fluxurile de trafic prin punctele de acces din partea de sud a portului Constanța sunt organizate după cum urmează:
– poarta de acces nr. 14 este destinată ieșirii autotrenurilor pline sau goale care părăsesc portul Constanța Sud după efectuarea de către autorități a controalelor specifice;
– poarta de acces nr. 10 este destinată intrării autoturismelor și ieșirii camioanelor goale (platformă, cap tractor) fără containere și autoturismelor;
– poarta de acces nr. 10 bis este destinată intrării autotrenurilor pline sau goale.
https://cugetliber.ro/stiri-economie-masuri-pentru-fluidizarea-traficului-in-portul-constanta-456004

Atacul de la Odesa blochează pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial activitatea din port. Președintele Volodimir Zelenski cere ajutorul comunității internaționale pentru deblocarea porturilor, pentru a preveni o criză alimentară globală. Sunt state africane sau asiatice dependente de grâul și de porumbul ucrainean în proporție de peste 90%. România este o rută alternativă pentru cerealele ucrainene care ajung în portul Constanța pe calea ferată, cu barje sau nave mici.
În portul Odesa, silozurile sunt pline cu grâne gata să plece la export. Deocamdată, toate transporturile pe mare sunt blocate.
Ucraina este al patrulea exportator mondial de porumb și al șaselea de grâu.
Națiunile Unite au anunțat că 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina.
Reprezentanții agențiilor ONU atrag atenția că, în mai puțin de două luni, se va strânge recolta de anul acesta, iar spațiile de depozitare sunt deja pline.
Josef Schmidhuber, director adj. FAO: „În lunile iulie-august, în ciuda războiului, o nouă recoltă se va strânge şi asta ar putea crea probleme serioase de depozitare în Ucraina dacă nu se deschide rapid un coridor al grâului pentru exporturile din Ucraina”.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: „Activitatea obişnuită pe mare este blocată de Rusia. Şi asta este o lovitură nu doar pentru Ucraina. Fără exporturile noastre agricole, zeci de ţări din diferite părţi ale lumii sunt deja în pragul unei crize alimentare. Iar cu timpul, situaţia poate deveni dramatică”.
Agresiunea rusă asupra Ucrainei se va răsfrânge dramatic, în curând, în țări că Zimbabwe sau Ghana. Sunt doar două state din cele 54 de națiuni de pe continentul negru care depind de importurile de cereale din Ucraina.
Josef Schmidhuber, director adj. FAO: „E o situaţie groaznică în acest moment în Ucraina. Sunt aproape 25 de milioane de tone de grâu care ar putea fi exportat, dar nu poate părăsi ţara pentru că nu există infrastructură şi porturile sunt blocate”.

România este o rută alternativă pentru grânele ucrainene.
Însă înainte de a ajunge în portul Constanţa, cerealele din Ucraina au de parcurs un lung drum. Mai întâi sunt încărcate în trenuri, camioane sau barje în micile porturi dunărene Reni şi Izmail, de la frontiera Ucrainei cu România.
Florin Goidea, director CN Administrația Porturilor Maritime: „În momentul actual, avem circa 90 de mii de tone recepţionate, iar avizate către port sunt în jur de 80 de mii de tone. De la unul din terminalele portului a plecat deja o navă de 70 de mii de tone la export cu marfă ucraineană”.
Pentru a umple o navă cu o capacitate de 70.000 de tone este nevoie de 49 de trenuri şi de tot atâtea barje sau de câteva mii de camioane. O asemenea activitate nu suprasolicită, deocamdată, activitatea în portul Constanța, ne-a asigurat directorul său.
http://stiri.tvr.ro/25-de-milioane-de-tone-de-cereale-sunt-blocate-in-ucraina–romania–ruta-alternativa–zelenski–fara-exporturile-noastre-agricole–zeci-de-tari-din-diferite-parti-ale-lumii-sunt-deja-in-pragul-unei-crize-alimentare_904740.html#view

Una dintre cele mai importante componente în activitatea portuară este comunicarea, transmite marți directorul Școlii Portuare, Costin Avătavului. Potrivit acestuia, operatorii portuari trebuie să prezinte, să consulte, să explice, să negocieze și să informeze agenții economici internaționali în legătură cu activitatea pe care o desfășoară. „Școala Portuară a înțeles importanța componenței lingvistice în activitatea de formare profesională a lucătorilor portuari și a pus bazele unui parteneriat durabil cu Cambridge Center Constanța. Este esențial ca angajații de pe platforma portuară să învețe cât mai multe limbi de circulație internațională pentru a-și îmbunătăți și profesionaliza activitatea. Cele mai solicitate cursuri sunt cele de limbă engleză, dar potofoliul oferă o paletă largă de opțiuni pentru cei ce aleg instituția noastră. Excelența în servicii este cheia succesului unei afaceri, iar standardele de acum există doar pentru a fi depășite”, a transmis Avătavului.
https://tomisnews.ro/scoala-portuara-a-demarat-un-parteneriat-cu-cambridge-center-constanta/

Portul Constanța este sufocat de nave
Zeci de vapoare sunt ancorate în port, iar multe altele așteaptă în largul Mării Negre să le vină rândul
Portul Constanța poate descărca zilnic o sută de mii de tone de marfă
Florin Goidea spune că se fac eforturi pentru fluidizarea traficului şi expedierea cât mai rapidă a mărfurilor din port
Urmează să fie achiziţionate două scanere, în Porturile Constanţa Nord şi Constanţa Sud Agigea, iar personalul vamal a fost suplimentat cu 20 de angajaţi
Începând de astăzi se operaționalizează poarta 14 astfel încât intrarea camioanelor să se facă prin poarta 10 bis iar ieșirea prin poarta 14
S-au dezafectat cca 400 de vagoane și la începutul lunii următoare se începe reabilitarea primelor 35 de linii din triajele portului
Se vor elibera de vagoane liniile de la 2 la 7 în triaj Palas, linii necesare pentru activitatea derulată de compania Oil Terminal
În permanență au loc ședinte de pentru soluționarea urgențelor care apar
Portul Constanța este sufocat de nave.
Zeci de vapoare sunt ancorate în port, iar multe altele așteaptă în largul Mării Negre să le vină rândul.
Cele mai multe nave trebuiau să ajungă la Odesa, dar zona este înconjurată de armata rusă.
Singura variantă este acum portul Constanța, unde traficul de mărfuri s-a dublat de când a început războiul.
Navele comerciale care staționează în largul litoralul românesc s-au înscris pe o listă de așteptare, pentru că toate danele portului Constanța sunt ocupate de containere pline de mărfuri.
În imaginile surprinse de reporterii ZIUA de Constanța se văd zeci de ambarcațiuni și mii de containere.
„Portul Constanța primește în acest moment un aflux de nave mult mai mare față de ceea ce operau în trecut, de aceea, trebuie să lucreze 24 din 24 și trebuie să demareze toate aceste procese de descărcare mult mai rapid față de cum o făceau înainte”, a declarat și ministrul economiei, Florin Spătaru.
Portul Constanța poate descărca zilnic o sută de mii de tone de marfă.

Acum se descarcă 67.000 de tone.
Practic, se lucrează la 70 la sută din capacitate.
„Este aglomeraţie în unele terminale din Portul Constnaţa, în contextul în care porturile ucrainene nu mai sunt operaţionale, însă nu este vorba despre un blocaj”, a declarat pentru ZIUA de Constanța, directorul Administrației Porturilor Maritime Constanța, Florin Goidea.
Acesta precizează că mărfurile care aveau destinația finală Ucraina și Republica Moldova mergeau în ţări non UE, iar România este o ţară a Uniunii Europene şi există regulamente vamale care trebuie respectate şi, din acest motiv, procedura la vamă este mai complicată.
Florin Goidea mai spune că se fac eforturi pentru fluidizarea traficului şi expedierea cât mai rapidă a mărfurilor din port.
De asemenea, urmează să fie achiziţionate două scanere, în Porturile Constanţa Nord şi Constanţa Sud Agigea, iar personalul vamal a fost suplimentat cu 20 de angajaţi.
Cât privește taxele percepute de operatori, care ar determina armatorii să-și țină navele în larg, în așteptare, directorul CNAPMC, spune că „administrația are terenul în concesiune de la minister și este dat în chirie operatorilor portuari care își fac politica economică și comercială iar administrația portuară nu se poate amesteca în acțiunile lor”.
Florin Goidea a dat asigurări că autoritățile chiar își fac treaba pentru a fluidiza expedierea mărfurilor din port.
„Vama a mărit semnificativ numărul de agenți și a prelungit programul de lucru.
Începând de astăzi se operaționalizează poarta 14 astfel încât intrarea camioanelor să se facă prin poarta 10 bis iar ieșirea prin poarta 14.
CFR lucrează, s-au dezafectat cca 400 de vagoane și la începutul lunii următoare se începe reabilitarea primelor 35 de linii din triajele portului.
Se vor elibera de vagoane liniile de la 2 la 7 în triaj Palas, linii necesare pentru activitatea derulată de compania Oil Terminal. În permanență au loc ședinte de pentru soluționarea urgențelor care apar”, a mai spus directorul CNAPMC pentru ZIUA de Constanța.
În plus, pentru că mărfurile descărcate la Constanța să ajungă la destinație, autoritățile au creat coridoare speciale, prin care acestea vor fi transportate cu camioanele spre Republica Moldova și Ucraina.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/florin-goidea-director-cnapmc-portul-nu-e-blocat-sunt-doar-aglomerari-in-unele-terminale-este-o-situatie-speciala-si-trebuie-sa-ne-adaptam-galerie-782890.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța anunță că Poarta 14 a Portului Constanța devine operațională.
Potrivit unui comunicat al CN APMC, pentru fluidizarea traficului de mărfuri în zona de sud a portului Constanța, începând cu 11 mai 2022, ora 8.00 se deschide Poarta 14 pentru sensul de ieșire al autovehiculelor cu mărfuri, iar intrarea se va face pe la Poarta 10 bis.
„Așadar, pentru transportul mărfurilor pe cale rutieră în zona liberă Constanța sud – sector sud Port Constanța, ambele porți vor funcționa pe câte un singur sens de circulație, toate mărfurile din zona de sud a portului vor intra numai pe la poarta 10 bis și vor ieși numai pe la poarta 14 a portului Constanța zona de sud.
La porți va funcționa biroul vamal, care are atribuții de supraveghere vamală a mărfurilor în flux continuu, 24 de ore din 24“ – au precizat reprezentanții CN APMC.
Fluxul de circulație pentru autovehiculele cu mărfuri va fi organizat cu respectarea tuturor regulilor, astfel încât să asigure fluidizarea necesară.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/poarta-14-a-portului-constanta-devine-operationala-cum-se-va-circula-in-zona-782811.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a atribuit recent un contract de achiziție structuri plutitoare.
Potrivit Licitatiapublică.ro este vorba despre achiziția de sisteme de baraj antipoluare – 500 ml.
Obiectul contractului constă în furnizarea cantității de 500 ml baraj antipoluare pentru prestarea serviciilor de asistență pentru prevenirea poluării bazinelor porturilor Midia și Constanța cu produse petroliere pe perioada operațiunilor de încărcare/descărcare ale navelor tanc.
Valoarea totală a achiziției (fără TVA) este de 263.500 lei.
Societatea căreia i-a fost atribuit contractul este Envirotech Constanța.

Despre Envirotech SRL

Potrivit datelor furnizate de confidas.ro, portal consultat la data de 10 mai 2022 societatea Envirotech SRL a fost înființată în anul 1999, având sediul social pe bulevardul Aurel Vlaicu din municipiul Constanța, județul Constanța. Asociat unic și administrator este Dănuț Florescu.
Pentru anul 2020, firma a raportat 28 de salariați, la o cifră de afaceri de 6.063.094 lei, cu un profit de 221.552 lei.
Conform confidas.ro, Dănut Florescu mai face parte din firmele Ambient Car Wash SRL, Anemona Trading SRL, Bytech Computers SRL, CRD Demolition SRL, Eagle Construct SRL.
În perioada 02.07.2021 – 03.01.2013 compania ENVIROTECH SRL a încheiat 256 contracte de achiziții publice in valoare totală de 16.647.116,89 RON.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-cumpara-sisteme-de-baraj-antipoluare-ce-societate-a-obtinut-contractual-documente-782860.html

Uniunea Europeană a finalizat un plan pentru a facilita exporturile, pe rutele terestre, pentru stocurile de produse alimentare ale Ucrainei, în condiţiile în care invazia rusească a blocat accesul la porturile ucrainene la Marea Neagră, transmite publicația Bloomberg, citată de Agerpers.
Potrivit unor surse familiare cu subiectul, Comisia Europeană va analiza miercuri o strategie care să rezolve aspectele tehnice şi birocratice pentru a urgenta livrările de uleiuri vegetale, porumb şi grâu, unele dintre cele mai importante produse exportate de Ucraina.
Executivul comunitar este îngrijorat de blocajele logistice care ar putea îngreuna eforturile destinate utilizării rutelor terestre alternative via ţările vecine, deoarece problemele de infrastructură ar putea afecta exporturile în pofida recentelor eforturi de a elimina barierele comerciale cu Kievul.
Sectorul agricol şi alimentar este responsabil pentru aproape 10% din PIB-ul Ucrainei. Anul trecut, ţara vecină a exportat produse alimentare în valoare de 28 de miliarde de dolari la nivel mondial, inclusiv produse în valoare de şapte miliarde de euro în UE. Înainte de război, aproape cinci milioane de tone de produse agricole erau livrate în fiecare lună prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, care acum sunt blocate de navele ruseşti.
UE şi Ucraina lucrează pentru a găsi o soluţie până la vară, deoarece Ucraina trebuie să scape de cel puţin 25 de milioane de tone de produse alimentare blocate în ţară înainte de noua recoltă.
Însă există limite cu privire la cantităţile care pot fi transportate pe rutele terestre. Capacitatea maximă de export pe calea ferată este estimată la 1,1 milioane de tone de cereale pe lună şi 250.000 de tone de ulei de floare soarelui, a estimat luna trecută Roman Slaston, directorul general de la Ukrainian Agribusiness Club. Potrivit acestuia există provocări în calea ajungerii la această capacitate maximă, care este şi aşa mult mai mică faţă de ceea ce era exportat în mod normal pe calea maritimă.
În plus, produsele ucrainene se confruntă cu o multitudine de măsuri fitosanitare şi cote privind transporturile pe calea terestră, care le complică capacitatea de a trece prin diferite state membre până la destinaţia finală, susţin sursele citate de Bloomberg.
https://economedia.ro/ue-pregateste-un-plan-pentru-a-facilita-exporturile-pe-rutele-terestre-pentru-stocurile-de-produse-alimentare-ale-ucrainei.html#.YntE6xYzaM8

CFR Marfă, companie deținută de către Ministerul Transporturilor, va putea da în plată statului active mobile și imobile pentru a stinge creanțe fiscale și bugetare, prevede un proiect de ordonanță de urgență aflat acum pe masa Guvernului și analizat de Profit.ro. Executivul acordă astfel derogare de la Codul de procedură fiscală pentru a permite recuperarea de la CFR Marfă a unui ajutor de stat de circa 1 miliard de lei (fără dobânzi), așa cum a solicitat Comisia Europeană, dar va permite companiei de stat să achite, prin prevedere specială, și creanțele fiscale cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora. Ministerul Transporturilor, inițiatorul proiectului, notează că, având în vedere reincriminarea ca faptă penală a reținerii la sursă și nevirării unor contribuții și impozite cu reținere la sursă, CFR Marfă va achita prin operațiunea de dare în plată inclusiv aceste creanțe. Printre principalele active ale CFR Marfă se numără parcul de vagoane, în care sunt, însă, zeci de mii de vagoane vechi, neutilizate și fără revizii. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, CFR Marfă avea în 2018 circa 30.000 de vagoane, din care doar o treime erau în exploatare, active, cu revizii la zi. Restul erau în conservare sau cu reviziile expirate de mulți ani. La finele anului trecut, ANAF a scos la vânzare 200 de vagoane ale CFR Marfă. Potrivit informațiilor Profit.ro, vagoanele scoase la vânzare de ANAF nu erau dintre cele aflate în exploatare, iar suma obținută urma să meargă către stingerea unor datorii către o altă societate de stat, CFR Infrastructură. Conform unei modificări legislative intrate în vigoare la 1 martie (prevăzută în OUG 130/2021), ANAF trebuie să depună automat sesizare penală pentru restanțe mai mari de 60 de zile la reținerea și nevirarea a 19 tipuri de contribuții și impozite. Câteva sute de mii de firme ar putea ajunge să facă obiectul unor sesizări penale automate, dacă Guvernul nu introduce la nivelul ANAF un instrument de analiză care să protejeze companiile care ajung în imposibilitate de plată din motive obiective. În timp ce numărul companiilor de stat este unul redus, o parte dintre acestea sunt constant pe pierdere și acumulează datorii uriașe către bugetul statului.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a anunțat, la finalul lunii aprilie, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că a prezentat Comisiei Europene trei scenarii pentru compania CFR Marfă, aflată în proces de faliment, iar cel pe care îl preferă, fiind și cel mai simplu, este să fie aplicat modelul companiei erieene italiene Alitalia, care a intrat în faliment, a închis după 3 luni, iar apoi statul a cumpărat din active și a lanst o nouă companie, ITA. „Este de datoria mea este să le prezentăm pe toate trei și să alegem unul din ele, cu argumentele pe care le avem”, a spus ministrul. Potrivit termene.ro, CFR Marfă avea, la finele anului trecut, datorii de aproape 2 miliarde de lei către ANAF, din care 1,68 miliarde lei către bugetul de stat, iar restul către bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Compania, deținută integral de către Ministerul Transporturilor, a avut în 2020 o pierdere de 335 milioane lei, la afaceri de 517 milioane lei. Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, CFR Marfă avea 3.356 salariați la 1 martie 2022 și o cotă de 28,3% pe piața transportului feroviar de marfă, calculată pe baza datelor pentru primele nouă luni din 2021.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/stat-guvernul-pregateste-derogare-fiscala-cfr-marfa-dea-statului-vagoane-contul-contributiilor-angajatilor-pensie-sanatate-compania-stat-ar-evita-astfel-reincriminarea-fapta-penala-20701932

Operaţiunea de trecere de active în proprietatea statului va putea stinge şi creanţele bugetare ale CFR Marfă, pe lângă cele fiscale, conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate în şedinţa de miercuri a Guvernului.
Actul normativ reglementează măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, informează Guvernul.
Ordonanţa de urgenţă va produce efecte doar după comunicarea acceptului Comisiei Europene privind stingerea datoriilor SNTFM CFR Marfă prin dare în plată.
„Actul normativ aprobat reglementează o derogare de la regula prevăzută la art. 263 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în ceea ce priveşte datoriile SNTFM CFR Marfă SA. Astfel, OUG prevede că operaţiunea de trecere de active în proprietatea statului va putea stinge şi creanţele bugetare, pe lângă cele fiscale, reglementate în prezent. Totodată, ordonanţa stabileşte o procedură accelerată de trecere în proprietatea statului a bunurilor mobile şi imobile ale CFR Marfă SA în vederea stingerii creanţelor fiscale şi bugetare”, precizează sursa citată.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/05/11/procedura-accelerata-de-trecere-in-proprietatea-statului-a-bunurilor-cfr-marfa-in-vederea-stingerii-creantelor–916543

Noile scenarii geopolitice impuse de război au ca efect pozitiv accelerarea proiectelor deja planificate, care așteaptă să devină operaționale. Printre acestea se numără un nou coridor care traversează în diagonală toată regiunea centrală a Ungariei, evitând tranzitul de la nodul feroviar al capitalei Budapesta, pentru a realiza o legătură de mare capacitate de marfă între Austria și Slovacia pe de o parte și Marea Neagră și Balcani pe de altă parte, cu conexiuni spre Asia și Turcia.
Noua relație feroviară, care face parte din coridoarele TEN-T, ocolește Budapesta dinspre sud şi are o lungime cu puțin peste 200 km. Aceasta porneşte de la Szolnok, în centrul Ungariei, ajunge la Győr, principalul nod de nord-vest al Ungariei și aproape de granița cu Austria și Slovacia, nu departe de Viena și, respectiv, Bratislava. Prin aderarea la rețeaua națională de căi ferate, ruta va constitui un coridor în toată țara, începând de la vest în Győr, până la extremul est la granița cu Slovacia și Ucraina, reprezentată de nodul Záhony.
Şantierele vor fi deschise cât mai curând pe tronsonul central, lung de aproximativ 60 km, între Kecskemét şi Adony. Autoritățile maghiare estimează că întreaga linie dintre Szolnok și Győr va fi finalizată până în 2030. Numeroase lucrări de artă urmează să fie realizate de-a lungul traseului, inclusiv un nou pod feroviar peste Dunăre.
https://logisticpost.ro/articole/un-nou-coridor-feroviar-de-marfa-se-afla-in-lucru-in-ungaria.html