Aflat în cel de al 125-lea an de la momentul așezării pietrei de temelie de către regele Carol I, portul Constanța a suferit transformări uriașe de-a lungul timpului. Investițiile realizate în ultimele două decenii și conexiunea sa cu Dunărea, prin canalele navigabile au transformat marele port românesc într-o platformă de distribuție a mărfurilor care pleacă din Europa Centrală și de Est.

Port sigur și mai ieftin
Portul Constanța este un port sigur, grație digurilor solide care îi asigură o bună protecție împotriva valurilor, a adâncimilor mari și a serviciilor de siguranță a navigației pe care le pune la dispoziția navelor. Administrația portuară investește în mod sistematic în lucrările de consolidare a digurilor. Iată, pe data de 1 noiembrie 2021 va fi lansată procedura pentru lucrările de la digul de larg.
Pe de altă parte, calitatea serviciului de pilotaj maritim a crescut prin preluarea sa de către Administrația portuară, începând cu data de 1 ianuarie 2021. Drept dovadă, numărul incidentelor navale din portul Constanța a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. În plus, prețul acestui serviciu s-a diminuat cu 20%, fapt ce contribuie la creșterea atractivității portului Constanța pe piața Mării Negre.

În era digitalizării
În zilele noastre, portul Constanța se pregătește să intre în era digitalizării. În curând va fi lansat proiectul Port Comunity Sistem, prin care se urmărește integrarea tuturor autorităților și operatorilor portuari într-un sistem informatic integrat, în vederea creșterii vitezei operaționale și a fluidizării traficului de mărfuri.
În plus, sistemul informatic intern al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța va fi modernizat, având în vedere și faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2022 se trece la sistemul de E-facturare.
La rândul lor, agenții economici portuari, care vor fi integrați în Port Comunity Sistem, își vor dezvolta și moderniza propriile sisteme informatice.
Port Comunity Sistem va integra informații privind traficul nave, traficul de mărfuri, traficul de mărfuri periculoase, documentele vamale și multe altele. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect va fi realizat din fondurile proprii ale Administrației portuare, valoarea lui fiind estimată la 250.000 de euro, urmând ca investiția să fie finanțată din fonduri europene.

Bariere de acces inteligente
Un alt proiect digital, la care se lucrează în prezent, se referă la accesul în incinta porturilor maritime. Pe viitor, taxa de intrare va fi achitată on-line, transmițându-se, totodată, datele de identificare a vehiculului (tip și număr de înmatriculare). Prin această metodă se va pune capăt și practicii înșelătoare, prin care solicitanții plăteau taxa de acces pentru autoturisme, dar intrau în port cu camioane cu marfă. Pe viitor, barierele inteligente de la porțile de acces în port se vor ridica numai dacă vor recunoaște numărul de înmatriculare, faptul că a fost achitată taxa și dacă tipul vehiculului corespunde cu cel ce a fost declarat.

Proiectul EALING
Momentul în care porturile lumii vor scăpa de poluarea aerului provocată de nave pe timpul escalelor nu e prea departe. Pe viitor, vapoarele nu vor mai folosi motoarele proprii și nu vor mai arde carburanți pentru a produce energia electrică de care au nevoie pe perioada staționării, pentru funcționarea echipamentelor de la bord. Necesarul de curent electric le va fi furnizat de la mal, pe cât posibil din surse de energie verde. Măsura are drept scop reducerea emisiilor de gaze în atmosferă. Mari porturi din SUA și Europa au început, deja, să facă investițiile necesare pentru aplicarea acestei măsuri, să se modernizeze, iar printre acestea se numără și porturile maritime românești.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța este partener în cadrul proiectului EALING, care are drept obiectiv trecerea la alimentarea navelor cu energie electrică de la mal, pe timpul escalelor. Bugetul proiectului este de 6.960.240 euro, finanțarea fiind asigurată prin programul european Connecting Europe Facility 2019. Proiectul a demarat pe data de 1 iunie 2020, finalizarea lui fiind prevăzută până la 30 iunie 2023. Bugetul CNAPMC pentru acest obiectiv este de 101.194 euro, din care 50.597 euro reprezintă finanțare europeană și 50.597 euro, surse proprii.
În proiect sunt implicați 16 parteneri: porturi, asociații profesionale, autorități din: Spania, Italia, Germania, Grecia, Bulgaria, România, Slovenia și Portugalia. Coordonatorul lui este Fundația Valencia Port.
La finalul proiectului, cel puțin 16 porturi din diferite regiuni ale Uniunii Europene, de la Marea Mediterană, Marea Neagră și Atlantic, vor avea infrastructura și echipamentele necesare trecerii la alimentarea navelor cu energie electrică de la mal.

Energia verde, un vis
În domeniul producției de energie verde, Administrația portuară intenționează să utilizeze suprafețele gropilor de gunoi dezactivate, pentru a le acoperi cu panouri fotovoltaice. Totodată, în colaborare cu primăria Constanța se lucrează la un proiect în valoare de 20 de milioane de euro, pentru acoperirea suprafețelor de faleză portuară cu panouri fotovoltaice. Administrația locală deține 60% din aceste suprafețe, restul fiind în proprietatea portului și a unor particulari. Rămâne de văzut cum se va rezolva problema proprietăților private, pentru a putea fi demarat proiectul. Se dorește ca finanțarea să fie asigurată printr-un parteneriat public-privat, accesând fonduri europene.
La rândul lor, operatorii portuari privați ar putea investi în producția de energie verde, acoperind magaziile și silozurile cu panouri fotovoltaice.
Proiectul centralelor eoliene de pe digurile de larg ale portului Constanța a fost abandonat în urmă cu mai mulți ani, întrucât experții au decis că actualele diguri nu pot suporta forțele uriașe ce se dezvoltă în astfel de instalații. În schimb, se pot construi ferme eoliene în zona de litoral, care asigură adâncimile adecvate pentru amplasarea centralelor. O serie de entități și-au exprimat interesul pentru acest proiect, dar totul depinde de Administrația Națională Apele Române, gestionarul zonei de litoral al României.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-modern-constanta-a-implinit-125-de-ani-de-existenta-incotro-se-indreapta-ii-440797

Miercuri, 27 octombrie 2021, în portul Constanța se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare un număr de 41 nave, la Midia, 3 nave, iar la Mangalia, o singură navă. Din totalul de 45 de nave: 13 nave operează cereale, 6 nave – produse chimice, 5 nave – fier vechi, 4 nave – hidrocarburi, 3 nave – îngrășăminte, 2 nave – produse metalice, 2 nave – șrot, 2 nave – ciment, o navă – animale vii, o navă – piatră, o navă – nisip, o navă – echipamente, o navă – mazăre, o navă – celuloză, o navă – produse siderurgice și o navă – soia. Navele aflate sub operare sunt, în general, de capacitate mică și medie. Cea mai mare este vrachierul „Pacific Vista” (295 metri lungime), care a acostat în terminalul Comvex pentru a descărca 170.551 tone de minereu de fier.
În rada portului Constanța așteptau 18 nave să intre la operare. Dintre acestea, patru nave urmează să încarce cereale, patru vor descărca produse chimice, iar trei au adus cărbuni.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-45-de-nave-se-afla-in-operare-in-porturile-maritime-440798

Mihai Daraban – președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a primit vizita lui Guillermo Ordorica Robles -ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite Mexicane în România. Întâlnirea a avut drept scop dinamizarea schimburilor comerciale bilaterale.
„Având în vedere poziționarea geografică a celor două state, comerțul dintre România și Mexic se poate realiza numai prin portul Constanța. Astfel, este foarte important ca atât ambasada cât și comunitatea de afaceri mexicană din România să fie mai active în această zonă, mai ales că portul Constanța oferă o serie de facilități din punct de vedere al infrastructurii și accesibilității, dar și din punct de vedere al dezvoltării unei platforme logistice pentru depozitare sau producție, avându-se în vedere statutul de zonă liberă. După cum se știe, industria de petrol și gaze este foarte puternică în România și există deja o cooperare româno-mexicană în acest domeniu, ceea ce reprezintă o bună oportunitate de dezvoltare în viitor. România este o țară membră a Uniunii Europene, iar înființarea unei companii în țara noastră, indiferent de statul din care provin acționarii oferă acces la fonduri și subvenții europene”, a declarat Mihai Daraban.
La rândul său, Guillermo Ordorica Robles a spus: „Profit de această întâlnire pentru a vă propune înființarea unui consiliu de afaceri româno-mexican, având în vedere că, în prezent, în România există doi consuli onorifici, respectiv la Cluj și Timișoara și sperăm, cu ajutorul dumneavoastră, să putem identifica un al treilea consul pentru zona Constanța. Ne-am dori ca acest consiliu să fie înființat cu ajutorul CCIR, împreună cu ambasada și consulatele onorifice aparținând Mexicului. Țara noastră se află în plin proces de deschidere politică externă, devenind al doilea partener comercial al Statelor Unite ale Americii, încurajând politici de piață liberă. Totodată, Mexicul este în proces de reînnoire al acordului de parteneriat UE-Mexic, care în curând va fi ratificat în rândul statelor membre.”
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ccir-se-implica-in-infiintarea-unui-consiliu-de-afaceri-romano-mexican-440826

Compania Națională Administrația Porturilor Martitime S.A. Constanța a că a semnat, în vară, contractul pentru proiectarea și execuția proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10”. Recent, Portul Constanța a finalizat și procedura privind contractarea unei firme care să supervizeze lucrările, societatea câștigătoare fiind Venturo Investment SRL. Numai că, licitația a fost anulată, CNAPM fiind obligată la reevaluarea ofertei acesteia, după ce un alt ofertant, TPF Inginerie SRL, a contestat rezultatul, invocând nerespectarea documentației de atribuire și a legislației incidente.
Contractul pentru proiectarea și execuția proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10” a fost atribuit, în urma unei proceduri de licitație deschisă, consorțiului format din Acvatot S.R.L., OMNI Construct Llogistic S.R.L., Sirius Proiectare Studii S.R.L. și Dimex-2000 Company S.R.L.. Valoarea contractului este de 33.686.881,60 de lei, fără TVA, iar durata de execuție a lucrărilor este de 24 de luni, din care patru luni sunt rezervate proiectării. Legea spune că trebuie să există și o firmă care să supervizeze lucrările, sau un diriginte de șantier, așa că CNAPM a organizat o nouă licitație, care a și ajuns la final. Firma câștigătoare este Venturo Investment SRL, numai că nu poate fi semnat contractul, deocamdată. Pentru că un alt ofertant, TPF Inginerie SRL a contestat la CNSC rezultatul. Societatea a cerut anularea actelor atacate și a tuturor actelor subsecvente prin care oferta depusă de Venturo Investment SRL a fost desemnată drept câștigătoare a procedurii, precum și reevaluarea ofertei depusă de aceasta.
Consiliul a admis contestația formulată de TPF Inginerie SRL, în contradictoriu cu entitatea contractantă CNAPM și a dispus anularea, în parte, a raportului procedurii nr. 39678/21.09.2021 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunile cu privire la oferta depusă de Venturo Investment SRL, precum și cele referitoare la aplicarea criteriului de atribuire și stabilirea clasamentului și obligă entitatea contractantă ca, în termen de 10 zile să reevalueze oferta depusă de firma câștigătoare, cu respectarea documentației de atribuire și a legislației incidente.
TPF Inginerie este administrată de Constantinescu Marian Ion și belgianul Spitaels Thomas Francois. Anul trecut, societatea a avut cifra de afaceri de peste 12 milioane de lei și profit de aproape 900.000 lei.
Venturo Investment SRL este controlată de Vasile Grigorie și Manolescu Mihaela Anca și a avut, anul trecut, cifra de afaceri de peste 15 milioane de lei și profit de peste 4 milioane de lei.
https://www.replicaonline.ro/licitatia-pentru-largirea-unui-drum-din-port-anulata-494929/

Pasajul respectiv este situat pe drumul dintre Poarta 3bis și Poarta 5, este construit in 1981, are partea carosabilă de 7,90 m lățime și două trotuare pietonale de câte 1,30 m. Suprastructura este alcătuită din 9 grinzi prefabricate cu o înălțime de 0,72m.
CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța continuă seria reparațiilor capitale din surse proprii cu pasajul superior de la Poarta 4 din Portul Constanța.
Pasajul respectiv este situat pe drumul dintre Poarta 3bis și Poarta 5, este construit in 1981, are partea carosabilă de 7,90 m lățime și două trotuare pietonale de câte 1,30 m. Suprastructura este alcătuită din 9 grinzi prefabricate cu o înălțime de 0,72m.
Dată fiind vechimea pasajului, elementele constructive sunt în stare de degradare și necesită lucrări de reabilitare: refacerea secțiunii din beton a grinzii prin tencuire manuală cu mortare speciale, execuție placă nouă de suprabetonare peste grinzile existente, montare parapet pietonal zincat, închiderea fisurilor și a crăpăturilor, desfacerea sistemului rutier pe cale și pe trotuare, deblocarea rosturilor de dilatație pe culee, reparații la antretoaze, montare aparate noi de reazem din neopren, executarea unei hidroizolații performante, realizarea de îmbrăcăminte cu asfalt pe zona carosabilă și trotuare, montarea de parapete pe pod de tip H4b din oțel zincat etc.
Valoarea lucrărilor este de 1.946.497,95 lei (fără T.V.A.), include lucrările de construcție și montaj și se execută de către SC CYM Recicling Medical Europe 94 SRL. Termenul de realizare este de 6 luni, iar proiectantul este SC Nordic Vision SRL .
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/au-inceput-lucrarile-de-reparatii-capitale-la-pasajul-superior-de-la-poarta-4-din-portul-constanta-care-este-valoarea-lucrarilor-761955.html

Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați a reluat licitațiile pentru platforma multimodală din Portul Galați, după ce precedentele proceduri fuseseră anulate din lipsă de ofertanți, din cauza valorii estimate prea mici.
Aceste licitații vin după ce devizele de lucrări din cadrul proiectului platformei multimodale au fost reactualizate, informează cotidianul Viața Liberă.
Pentru deblocarea proiectului, în cazul Etapei 1 s-a renunțat la finanțarea prin CEF și s-a trecut la recalcularea proiectului în vederea depunerii unei noi finanțări prin POIM. În cazul Etapei 2, ce a fost din start depusă pe POIM, s-a trecut la recalculare, dar și în acest caz este nevoie de aprobarea surselor de finanțare suplimentare.
Potrivit datelor publicate pe SEAP, noua valoare estimată a contractului pentru „Lucrări pentru execuţia cheului din cadrul proiectului Platformă Multimodală Galaţi – Etapa 1 – Modernizarea infrastructurii portuare” este de 179,4 milioane de lei, în creștere semnificativă față de valoarea anterioară, de 102,7 milioane de lei.
Un segment de cale ferată de pe platforma multimodală din Portul Galați va fi relocat
În cazul Etapei 2 – „Modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic şi relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară”, noua valoare a contractului înaintată de APDM Galați este de 68,71 milioane de lei, în creștere față de valoarea anterioară, de 42,46 milioane de lei.
”Având în vedere că în urma procedurilor derulate anterior și anulate ca urmare a lipsei depunerii ofertelor, s-a actualizat devizul general, astfel încât este necesară încheierea unui act adițional la contractul de finanțare nr. 78 din 23.09.2020, cod SMIS 120940, după emiterea Deciziei DG COMP privind ajutorul de stat”, se arată în documentația tehnică a licitației.
În cazul licitației PMG – Etapa 1 – „Modernizarea Infrastructurii Portuare”, termenul de depunere a ofertelor este 29 noiembrie 2021. În cazul PMG – Etapa 2 – „Modernizarea Infrastructurii Rutiere”, ofertele pot fi depuse până pe 2 decembrie.
https://clubferoviar.ro/platforma-multimodala-din-portul-galati/

Creșterea cererii de transport feroviar de containere între China și Europa – cauzată de creșterea tarifelor de transport maritim și de întârzierile navelor portcontainer – provoacă probleme pe șinele Drumului Mătăsii. De fapt, congestia crește, însă nu atât pe linie, cât în terminalele de încărcare. Situația a apărut în porturile de frontieră Alashankou, Khorgos și Erenhot. Primele două reprezintă un important pasaj de mărfuri între China și Kazahstan, iar al treilea este situat în deșertul Gobi, la granița dintre China și Mongolia. Una dintre cauzele problemei, pe lângă creșterea traficului, este prevenirea răspândirii coronavirusului, care în China duce adesea la opriri și izolări în zonele afectate încă de la primele cazuri.
Potrivit presei locale, tranzitul dintre China și Kazahstan a scăzut din august tocmai din cauza măsurilor împotriva pandemiei, iar în Alashankou numărul trenurilor în tranzit au scăzut de la 15 la 5-6 pe zi. Acest lucru determină o coadă la graniță estimată la 150 de unități, cu 7.000 de vagoane, pe lângă întârzierea a încă 100 de trenuri pe linie, cu 5.000 de vagoane. Întârzierile la acest terminal de frontieră duc timpul de tranzit al trenurilor din China către Duisburg la 24-30 de zile, în creștere față de ultimele 18 zile. În Khorgos, așteptările se ridică la 12-15 zile, cu timpi de tranzit către Duisburg de 28-35 de zile. Situația este atât de gravă încât China Railways a suspendat traficul feroviar prin Alashankou și Erenhot de luni, 25 octombrie 2021. În primul caz, suspendarea va dura până la 1 noiembrie, iar în al doilea până la 28 octombrie. Acest lucru le va permite terminalelor să “desfunde” liniile, deși cu întârzieri suplimentare.
Ca efect în lanţ, după ce blocajele maritime au mutat marfa pe calea ferată, acum cele de pe feroviar cresc cererea de transport rutier între China și Europa, o soluție care în urmă cu doar câțiva ani ar fi fost considerată imposibilă. Acum, grație și aplicării regimului TIR pe întregul Drum al Mătăsii și creșterii tarifelor maritime, aeriene și feroviare, camioanele devin o alternativă din ce în ce mai populară, cel puțin pentru cei care au nevoie să transporte rapid cantități de mărfuri incompatibile cu avionul. Un exemplu este importatorul german de pantofi Hamm Market Solutions, care a adus în iulie 84.000 de perechi de pantofi din provincia Guangdong în orașul german Osnabruck folosind douăsprezece camioane articulate.
Transportul rutier din China către Europa este deservit de diverși expeditori de marfă și companii de logistică, care au stabilit și legături fixe. De exemplu, DHL are între 30 și 50 de camioane care călătoresc în fiecare săptămână. Transportul nu se efectuează cu un singur vehicul, dar cea mai folosită schemă este folosirea transportatorilor chinezi până la granița cu Rusia și apoi vehicule rusești sau belaruse pentru a continua spre vest, poate cu o altă transbordare a containerului mai spre vest, explică Trasporto Europa. Dar și în transportul rutier apar blocaje la granițele chineze, din nou din cauza restricțiilor legate de pandemie. Dar deocamdată creșterea continuă și IRU a calculat că în primele opt luni ale lui 2021 volumele transportate rutier din China către Europa au crescut cu 33% față de aceeași perioadă a anului precedent.
https://logisticpost.ro/articole/pe-ruta-china-europa-marfurile-transferate-anterior-de-pe-maritim-pe-feroviar-sunt-redistribuite-acum-catre-rutier.html

DB Schenker lansează în România connect 4.0 – cu seviciul connect4land și serviciul connect4air. Platforma digitală le furnizează clienților oferte în timp real pentru serviciile de transport rutier internaţional și domestic în regim de grupaj.
Lansată la nivel european în 2020, platforma connect 4.0 s-a bucurat de un real succes printre clienţii DB Schenker, Aceasta oferă posibilitatea de a accesa online ofertele de preţ pentru transportul rutier, aerian şi maritim.
Platforma connect 4.0, disponibilă și în România, asigură transparenţă deplină asupra preţurilor, afișează opţiuni complete privind rezervarea rapidă a transporturilor. În plus, îi oferă clientului posibilitatea de a alege data de expediere şi de livrare a mărfurilor, cu acces permanent 24/7. Totodată, informaţii imediate şi complete precum timpul de tranzit sau urmărirea transporturilor sunt disponibile pe platformă.
Suplimentar, connect4land include opţiuni multiple, precum serviciul premium, dacă se optează pentru livrări într-un interval de timp definit sau serviciul standard, dacă există mai multă flexibilitate cu privire la timpul de tranzit.
“Prin lansarea connect 4.0 facem un alt pas important către un viitor digital şi ne asigurăm încă o dată că respectăm angajamentul de a ne îmbunătăţi permanent serviciile pentru clienţii noştri” a declarat Albin Budinsky, CEO, DB Schenker în România. “Comunicarea directă şi personală cu clienţii noştri va rămâne, desigur, un aspect important al activităţii noastre principale. Sperăm ca anul viitor și connect4ocean, sistemul de ofertare online pentru transportul maritim, să fie disponibil în România”, conchide acesta.
Platforma connect 4.0 este parte integrantă din strategia de digitalizare a companiei și s-a dovedit a fi un instrument extrem de util, prin care orice client are acces instantaneu la o rețea globală de logistică și transporturi, mai cu seamă în această perioadă pandemică dificilă.
Platforma poate fi accesată la https://www.dbschenker.com/ro-ro/connect
DB Schenker în România
DB Schenker este un furnizor de top în industria de transport şi logistică la nivel naţional. Compania are 4 sucursale și aproximativ 45 de puncte de lucru situate în toate regiunile ţării şi aproximativ 1,000 de angajaţi, DB Schenker oferă o gamă completă de servicii de transport şi logistică (rutier: camioane complete şi parţiale, transporturi în regim de grupaj, operaţiuni aeriene, maritime şi feroviare, logistică contractuală adaptate la nevoile partenerilor săi.
https://www.intermodal-logistics.ro/db-schenker-lanseaza-in-romania-connect-4-0

Pe data de 16 octombrie 2021 s-au împlinit 125 de ani de la momentul așezării pietrei de temelie a portului modern Constanța, de către regele Carol I. Și tot în acest an se împlinesc trei decenii de când industria portuară a pornit pe drumul economiei de piață. Investițiile realizate în ultimele două decenii și conexiunea sa cu Dunărea, prin canalele navigabile au transformat marele port românesc într-o platformă de distribuție (hub – cum îi spun portuarii) a mărfurilor care pleacă din Europa Centrală și de Est.

Aproape de un nou record istoric
În prezent, prin portul Constanța se exportă, în medie pe an, circa 20 de milioane de tone de cereale și semințe uleioase, atingându-se capacitatea maximă de depozitare și operare a terminalelor specializate existente. Sectorul cerealier din portul Constanța s-a dovedit a fi cel mai dinamic din punct de vedere investițional în ultimele două decenii. La capacitățile existente se vor adăuga, în curând, noile silozuri de la Socep și Umex, care vor face ca potențialul de operare al portului Constanța să crească până la 22 de milioane de tone de cereale. Grație recoltelor excepționale din acest an, din România, Serbia, Ungaria și Croația, dar și al creșterii altor categorii de mărfuri, portul Constanța se îndreaptă spre un record istoric al traficului de mărfuri din acest an. Pe primele nouă luni din 2021 s-a înregistrat o depășire cu 11% a traficului din anul precedent.

Avantajele transportului pe apă
Transportul pe apă rămâne, în continuare, cel mai ieftin și mai prietenos față de mediu. De aceea, statul român trebuie să susțină, în continuare, dezvoltarea porturilor de la mare și de pe Dunăre, eliminarea pragurilor și asigurarea adâncimilor optime pe calea de navigație fluvială.
Viitoarea strategie de transport a României ar trebui să aibă în centrul ei transportul maritim și fluvial – susțin specialiștii din industria portuară, care le reamintesc guvernanților că, în prezent, 80% din cantitățile de mărfuri care intră în țara noastră vin prin portul Constanța.

Conexiunea pe uscat, în suferință
Astăzi, rolul și importanța portului Constanța în comerțul extern al României și al Europei sunt afectate, în bună măsură, de starea dezastruoasă a rețelelor rutiere și feroviare naționale, care ar trebui să-i asigure conexiunea pe uscat cu țara, cu continentul. Din această cauză, porturile maritime românești au pierdut numeroase fluxuri de mărfuri în favoarea porturilor europene concurente.
Intervențiile și presiunile portuarilor au obligat autoritățile române să investească în infrastructura feroviară. În prezent, a intrat în linie dreaptă un proiect de investiții de circa 700 de milioane de euro, al companiei CFR SA. În cadrul lui, în decurs de un an sau doi vor începe și lucrările de reabilitare a triajelor de la Valu lui Traian și de la Palas, care sunt vitale pentru portul Constanța.
În plus, CFR Marfă și ANAF vor trebui să rezolve problema celor 600 de vagoane aflate în conservare sau în executare silită, care blochează rețeaua feroviară din portul Constanța.

Funcția feroviară a portului
Specialiștii atrag atenția că portul Constanța a fost proiectat ca un port feroviar, în care mărfurile să intre și să plece pe calea ferată. În prezent, din rețeaua sa feroviară, Administrația portuară deține 58 de kilometri, CFR SA – 256 kilometri, iar operatorii privați, 11 kilometri. Din cauza blocajelor existente și a lipsei investițiilor pe rețeaua administrată de CFR SA, funcția feroviară a portului este grav afectată.
În acest context, trebuie menționat faptul că marile porturi europene și-au propus ca, până în anul 2030, între 20% și 30% din fluxurile de mărfuri care, în prezent, se derulează pe rețele rutiere, să treacă pe calea ferată.

Campionul adâncimilor de la Marea Neagră
Cea mai mare investiție din portul Constanța, în acest an, și care este în curs de finalizare o reprezintă lucrările de dragaj, prin care adâncimile din dane și de pe șenalele navigabile sunt aduse la cotele de proiectare. În prezent este aproape de final dragajul în portul de lucru, de la Agigea, unde adâncimile au fost aduse de la 7 la 9 metri, fiind necesare și lucrări de refacere a cheurilor.
Astăzi, Constanța este portul de la Marea Neagră care asigură cele mai mari adâncimi. Drept urmare, în terminalul Comvex au putut acosta nave cu pescajul de 19 metri.

Investiții cu fonduri europene și proprii
Modernizarea rețelei de alimentare cu energie electrică a portului Constanța – una dintre cele mai mari lucrări de investiții aflate în pregătire și care e finanțată din fonduri europene – face obiectul proiectelor „Electrice 1” și „Electrice 2”. Primul – care vizează sectoarele cunoscute sub numele „portul vechi” și „portul nou” – a fost adjudecat și a început proiectarea lucrărilor de execuție. În cadrul celui de al doilea, va fi modernizată rețeaua din sectorul Agigea.
Din fondurile proprii ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța sunt finanțate lucrările de refacere a rețelei de apă, lucrările de reparații curente și de reparații capitale ale infrastructurii portuare (cheuri, platforme și cale ferată). Numai pentru rețeaua feroviară proprie, compania a alocat 10 milioane de lei.
Tot din fonduri europene, se derulează proiectul „Protect”, care va fi finalizat în 2022. În cadrul, va fi construită, la Galați, o navă tanc de 15.000 tone, pentru colectarea apelor reziduale și a apelor periculoase. De asemenea, va mai fi construită o stație de epurare modernă, care se va adăuga celei existente. (Va urma)
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-modern-constanta-a-implinit-125-de-ani-de-existenta-incotro-se-indreapta-i-440697

Șantierul Naval Constanța se numără printre companiile constănțene care dau dovadă de responsabilitate față de proprii angajați și față de comunitate. Iată, din dorința ca activitățile de pe platformele de lucru, din docuri și halele de producție, din laboratoare și birouri să se desfășoare în condiții de securitate sanitară, Șantierul Naval Constanța, în colaborare cu conducerea DSP și cu sprijinul Sindicatului Liber al Navaliștilor, a redeschis centrul de vaccinare. Unitatea este situată la primul etaj al clădirii P+2, de lângă poarta nr. 1 de acces în șantier. Programul de vaccinare este următorul: în zilele de marți și joi, în intervalul orar 9.00 -14.00.
Programul de vaccinare se adresează salariaților din SNC și familiilor lor, subcontractorilor și colaboratorilor șantierului. Programarea se face utilizând adresa de e-mail vaccinare@snc.ro, direct la pontatoare sau la telefoanele interne: 130, 375, 152, 155, 475.
În susținerea acestei campanii de vaccinare împotriva virusului SARS-COv2, Sindicatul Liber al Navaliștilor a dat startul la vaccinare, începând chiar cu președintele organizației, Dede Perodin.
Totodată, sindicatul a adresat următorul apel de suflet către angajații SNC, familiile lor, subcontractorii și colaboratorii societății: „Vaccinați-vă pentru a ne putea menține sănătatea nealterată! Dragi colegi, sănătatea este bunul cel mai de preț al vieții noastre și a celor pe care îi iubim: familie și prieteni. De ea depinde împlinirea viselor și proiectelor de viață ale fiecăruia dintre noi și tot de ea depinde realizarea obiectivelor pe care compania în care muncim și le-a propus!”
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-s-a-redeschis-centrul-de-vaccinare-din-snc-sindicatul-a-lansat-un-apel-de-suflet-catre-angajati-si-colaboratori-440699

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța continuă seria reparațiilor capitale din surse proprii cu pasajul superior de la Poarta 4 din Portul Constanța.
Pasajul respectiv este situat pe drumul dintre Poarta 3bis și Poarta 5, este construit în 1981, are partea carosabilă de 7,90 metri lățime și două trotuare pietonale de câte 1,30 metri. Suprastructura este alcătuită din nouă grinzi prefabricate, cu o înălțime de 0,72 metri.
Dată fiind vechimea pasajului, elementele constructive sunt în stare de degradare și necesită lucrări de reabilitare: refacerea secțiunii din beton a grinzii prin tencuire manuală cu mortare speciale, execuție placă nouă de suprabetonare peste grinzile existente, montare parapet pietonal zincat, închiderea fisurilor și a crăpăturilor, desfacerea sistemului rutier pe cale și pe trotuare, deblocarea rosturilor de dilatație pe culee, reparații la antretoaze, montare aparate noi de reazem din neopren, executarea unei hidroizolații performante, realizarea de îmbrăcăminte cu asfalt pe zona carosabilă și trotuare, montarea de parapete pe pod de tip H4b din oțel zincat etc.
Valoarea lucrărilor este de 1.946.497,95 lei (fără T.V.A.), include lucrările de construcție și montaj și se execută de către SC CYM Recicling Medical Europe 94 SRL. Termenul de realizare este de 6 luni, iar proiectantul este SC Nordic Vision SRL .
https://www.ctnews.ro/au-inceput-lucrarile-de-reparatii-capitale-la-pasajul-superior-de-la-poarta-4-din-portul-constanta/

Recent, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA (CNAPM) a lansat o licitație pentru a achiziționa un studiu de fezabilitate privind oportunitatea construirii unui parc fotovoltaic în incinta Portului Constanța.
Durata de realizare a studiului este de 6 luni de la data semnării contractului, iar valoarea estimată este de 150.000 de lei.
Studiul reprezintă o documentație tehnico-economică care prevede o amplă analiză – tehnică, comercială, de management etc. – și va trebui să analizeze posibilitatea amplasării a cinci parcuri fotovoltaice, respectiv la rampa ecologică de la poarta 7 și pe mai multe parcele din zona porților 5, 6 ,7 , 8 și 9.
Termenul de depunere a ofertelor este 5 noiembrie 2021.
Prin construirea unui parc fotovoltaic în incinta portului, APMC dorește să reducă costurile cu energia electrică. Și asta pentru că este operator de distribuție pentru toate firmele care activează pe raza portului.
Precizăm că CNAPM Constanța cumpără energie electrică de la compania Getica 95, catalogată drept cel mai important furnizor de energie de pe piața concurențială, cu o cotă de piață în luna ianuarie de 12,5%. Însă, pe data de 15 iunie a.c., această companie și-a cerut insolvența invocând probleme majore de lichiditate.
Potrivit Ziarului Financiar, printre cei mai mari cumpărători de energie de la Getica 95 se numără, pe lângă CNAPMC, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Metrorex, STS.
https://www.ordinea.ro/administratia-porturilor-maritime-vrea-sa-amenajeze-parcuri-fotovoltaice-vezi-de-ce/

Proiectul „Modernizare și extindere capacitate de operare în Portul Ovidiu” va fi supravegheat de TPF Inginerie SRL
Atribuirea a avut loc pe 15 octombrie
Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constnața a atribuit un contract, în urma unei licitații publice, pentru supervizarea proiectării și execuției obiectivului de investiții „Modernizare și extindere capacitate de operare în Portul Ovidiu”.
Atribuirea a avut loc pe 15 octombrie a.c., iar rezultatul final a fost afișat pe 26 octombrie. Supervizorul trebuie să ducă la îndeplinire rolul său, în sensul definit de Hotărârea Guvernului nr.1/2018 din 10 ianuarie 2018, pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice.
Valoarea finală a contractului este de 1.577.642 lei, iar firma câștigătoare este TPF Inginerie SRL.
Despre TPF Inginerie SRL
Societatea a fost înmatriculată în anul 2010, în București.
Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 24 mai 2021, capitalul social subscris este de 2.000.000 lei, integral vărsat, compus din 200.000 părți sociale, fiecare a câte 10 lei.
Asociat persoană juridică este T.P.F. SA, cu sediul social în Belgia. Administratorii societății sunt Marian Ion Constantinescu și Spitaels Thomas Francois.
Domeniul de activitate principal este activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/tpf-inginerie-srl-contract-pentru-supervizarea-executiei-lucrarilor-pentru-modernizarea-portului-ovidiu-document-761913.html

România nu poate fi competitivă în Europa în ceea ce priveşte transportul feroviar de marfă, în condiţiile în care viteza medie este de circa 18 km/h, a declarat Adrian Sandu, secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), citat de Agerpres.
“Ca priorităţi ale asociaţiei noastre – sunt puse într-o anumită ordine: educaţia, sistemul dual în universităţi, cercetare şi dezvoltare. Avem nevoie de şcoli tehnice pentru că vedem din ce în ce mai mult lipsa specialiştilor în producţie, stabilizarea pieţei de vehicule, dezvoltarea infrastructurii atât de transport rutier, cât şi de transport feroviar. Nu putem să fim competitivi în Europa la transportul feroviar de marfă cu o viteză medie de circa 18 km pe oră. Suntem la coada Europei”, a menţionat Adrian Sandu, la evenimentul “Pria Logistics, Automotive &Transport”.
Acesta a subliniat că este nevoie de o integrare locală a componentelor şi furnizorilor în România.
“Atât Dacia, cât şi Ford, au nevoie de furnizori cât mai aproape de uzinele de producţie, astfel încât să evităm pe viitor probleme de genul celor apărute din cauza pandemiei sau a condiţiilor de transport nefavorabile”, a adăugat reprezentantul ACAROM.
Adrian Sandu a menţionat ca actori principali ai industriei auto: Dacia, cu două uzine şi un centru de logistică, Ford, cu două facilităţi de producţie – una de motoare şi una de vehicule – “plus o mulţime de furnizori prezenţi pe platforma de la Craiova”. De asemenea, al treilea actor ca importanţă este reprezentat de furnizorii de componente auto (600 de companii) care generează circa 68-70% din cifra de afaceri totală a sectorului auto.
“Comisia Europeană pune o presiune din ce în ce mai mare asupra emisiilor de CO2 şi împinge industria auto către o electrificare forţată, neluând în calcul cum va fi produsă energia electrică ce va fi consumată de viitoarele vehicule electrice, neluând în calcul adaptarea sistemului de transport al mărfurilor care în prezent utilizează preponderent camioane alimentate cu motorină şi, de asemenea, neluând în calcul adaptarea infrastructurii de transport şi încărcare a vehiculelor electrice într-un viitor apropiat”, a adăugat secretarul general al asociaţiei.
ACAROM – Asociaţia Constructorilor de Automobile din România – este o asociaţie de tip profesional şi patronal compusă din societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în industria de automobile, asociate în scopul reprezentării intereselor sectorului automobile. ACAROM a luat fiinţă în 1996 şi este o asociaţie de utilitate publică. Membrii asociaţiei au activităţi legate de: concepţia, fabricarea şi comercializarea de automobile, materiale, componente, module, părţi din automobil, sau realizează servicii legate de automobile, precum şi echipamente pentru fabricarea şi întreţinerea automobilelor.
https://economedia.ro/asociatia-constructorilor-de-automobile-nu-putem-fi-competitivi-in-europa-la-transportul-feroviar-de-marfa-cu-o-viteza-de-18-km-pe-ora.html#.YXjfsBYzaM8

Creșterea traficului care duce din Europa de Est către coridoarele transasiatice ale regiunii Caucaz are drept consecință implicarea unor teritorii care până acum au rămas aproape în pragul dezvoltării. Cazul uneia dintre cele mai învechite rețele de căi ferate din Europa, cea a Republicii Moldova, este semnificativ. Pentru a demonstra cum se schimbă scenariul geopolitic în acest domeniu, stau dovadă împrumuturile acordate luna aceasta de BERD căilor ferate din Moldova. Suma aparent modestă de 23,5 milioane de euro, va avea repercusiuni pozitive asupra unei linii de cale ferată, pentru o mare parte a traseului destinat doar traficului de marfă, care din sudul țării, de la Căușeni, ajunge la granițele cu România și Ucraina, în Giurgiulești. Această linie are cel mai însemnat volum de trafic feroviar din Moldova, fiind folosită de transporturile în tranzit către cele două țări învecinate.
Şi Republica Cehă investeşte în modernizarea căilor ferate, finalizând două proiecte de electrificare pentru un total de 38 km. Managerul infrastructurii SŽ a intervenit pe primii 29 km de la Olomouc la Uničov prin adoptarea tracțiunii electrice cu curent continuu de 3 kV, dar cu predispoziția de a trece la standardul de 25 kV. Cu finanțare parțială UE, șinele au fost reînnoite, linia a fost dotată cu semnalizare europeană Etcs și viteza a crescut la 160 km/h. Căile ferate SŽ continuă lucrările de electrificare pe următorul tronson de 29 km de la Uničov până la Šumperk, cu finalizarea lucrărilor în 2022. A doua intervenție a vizat coridorul cu șină dublă de 8,5 km de la Brno la Střelice, electrificat la 25 kV. Dublarea și electrificarea secțiunii vestice de 10,5 km de la Střelice la Zastávka rămâne de finalizat, iar lucrările vor începe în primăvara lui 2022.
https://logisticpost.ro/articole/cresterea-traficului-spre-coridoarele-transasiatice-atrage-investitii-in-caile-ferate-din-moldova-si-cehia.html

Bordul FENATPORT (Federația Asociațiilor Transportatorilor Portuari din Spania) atrage atenția asupra prolemelor din transportul portar din această țară și asupra consecințelor imediate asupra lanțurilor de aprovizionare dacă nu se iau imediat măsuri care să inverseze tendințele din prezent.
Principala problemă semnalată este creșterea constantă din ultimul timp a costurilor de transport, mai ales ca efect al scumpirii motorinei, cu circa 30% față de perioada similară a anului trecut, și situația critică a transportatorilor mici, care au cheltuieli tot mai mari și nu le pot transfera clienților. De aceea este nevoie urgentă de creșterea tarifelor pentru a acoperi costurile suplimentare din ultimul timp, altfel în curând nu vor mai fi suficiente camioane ce să facă transport în porturile din Spania.
În plus, și această organizație atrage atenția asupra faptului că meseria de șofer este tot mai puțin atractivă, ceea ce duce la criză de forță de muncă, mai ales de conducători auto.
Nu lipsesc nici problemele legate de infrastructura portuară, care duc la timpi de așteptare mari la încărcarea/descărcarea containerelor, ceea ce, de asemenea, influențează profitabilitatea operatorilor și duce la cozi care pun în pericol sănătatea șoferilor în condiții de pandemie. Eci pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie urgentă de investiții în infrastructură.
Pe ordinea de zi a întâlnirii asociației s-a aflat și termenul mare de plată la care s-a ajuns în transport, mai ales că în septembrie a intrat în vigoare în Spania legea care sancționează mai dur depășirea termenului legal de 60 de zile de la emiterea facturii. Iar FENATPORT le oferă asociațiilor partenere ale transportatorilor posibilitatea de a trimite la minister plângerile lor în acest sens, pentru ca legea chiar să producă efectele așteptate și să limiteze practica întârzierii mari a plăților.
Toate aceste probleme, mai atrage atenția asociația, pot face ca și în Spania să se ajungă în curând la criza din porturile Marii Britanii și terminalele să colapseze pentru că nu pot permite mărfurilor care ajung aici să și plece spre destinație.
https://traficmedia.ro/criza-de-camioane-si-blocaje-si-in-porturile-spaniole/

România a vândut în primele 16 săptămâni ale anului comercial 2021, care a debutat în iulie, peste 3,17 milioane de tone de grâu, adică aproape la fel de mult ca în tot anul agricol 2020/2021, arată ultimele date ale Comisiei Europene. Rămânem astfel liderul detașat al pieței, în contextul în care Germania a exportat puțin peste 1 milion de tone, iar Franța a raportat vânzări de 718.000 de tone. Calculând la o medie de aproximativ 200 de euro tona, exporturile au adus României peste 600 de milioane de euro. Numai în ultima săptămână marfa care a plecat din porturile locale s-a cifrat la 56.000 de tone, acestea urmând unei alte săptămâni cu exporturi de aproximativ 27.900 de tone. În săptămâna a 14-a s-au exportat chiar 120.300 de tone de grâu românesc. Per total, UE a livrat peste granițele sale peste 8,6 milioane de tone, cu 2,3 milioane mai mult decât în paerioada similară a anului trecut. Într-un an comercial, comunitatea exportă între 30 și 50 de milioane de tone. Principalele pieţe pentru grâul European sunt anul acesta Algeria, Egipt şi Coreea. România este lider de piaţă şi la orz şi la porumb. La orz, România a exportat peste 1,3 milioane de tone, din cele 2,7 tone livrate de UE în total, în timp ce am vândut 627.400 tone de porumb. Bulgaria care a fost anul acesta al doilea exportator de porumb la nivel European, a vândut abia 172.000 de tone.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-este-liderul-absolut-al-vanzarilor-din-ue-la-grau-si-orz-440703

Ţările din întreaga lume cumpără cantităţi fără precedent de grâu european după recoltele slabe înregistrate de alţi mari exportatori, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
Exporturile de grâu ale Uniunii Europene ar putea depăşi pragul de 11 milioane de tone până la finele acestei luni, susţine Nathan Cordier, analist la firma de consultanţă Agritel. Un astfel de volum ar fi cu 25% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut şi de asemenea cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată la acest moment al sezonului agricol.
Această cerere a dus la creşterea cotaţiilor futures la grâul de panificaţie până la un nivel record. Marţi, la bursa de la Paris cotaţiile la grâu au ajuns la 284 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008.
Grâul european acoperă un deficit provocat de livrările reduse din alte părţi ale lumii precum şi efectul taxelor la export care au redus vânzările de grâu ale Rusiei, cel mai mare exportator mondial. Un exemplu în acest sens este România, care după o recoltă consistentă în acest an a trecut în faţa Rusiei şi domină vânzările de grâu pe piaţa din Egipt, cel mai mare cumpărător mondial.
În plus, din cauza secetei care a afectat recoltele de grâu din America de Nord, cumpărătorii încearcă acum să obţină grâu cu un conţinut ridicat de proteine din nordul Europei. Algeria, un alt mare cumpărător mondial de grâu, se îndreaptă şi ea spre livrările din acea zonă iar China cumpără cantităţi mari de grâu din Franţa.
Cele mai recente date oficiale ale Comisiei Europene arată că vânzările de grâu ale UE se ridicau, la finele lunii octombrie, la nouă milioane de tone însă aceste cifre nu includ şi datele cu privire la exporturile Franţei, unul din cei mai mari vânzători de grâu din blocul comunitar. La rândul său, guvernul american se aşteaptă ca în sezonul actual, care se va încheia în luna iunie 2022, UE să exporte 35,5 milioane de tone de grâu, devansând Rusia în calitate de cel mai mare exportator mondial.
https://economedia.ro/lumea-cumpara-cantitati-record-de-grau-european-romania-devanseaza-rusia-pe-piata-din-egipt.html#.YXoxphYzaM8