În primele șase luni ale anului 2021, portul Rotterdam a înregistrat o creștere de 5,8% a volumelor de marfă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la 231,6 milioane de tone. S-au semnalat creșteri ale volumelor pentru minereurile de fier (+34,4%), cărbune(+35,8%) și mărfuri containerizate (+8.7% în TEU).
Veniturile autorității portuare au crescut în primele șase luni ale anului cu 7,5%, până la 387,6 milioane euro, profitul operațional fiind cu 16,4% mai mare, până la 174,9 milioane EUR.
Volumele de marfă containerizată în tone au crescut cu 4,4% și nu mai puțin de 8,7% în TEU. Niciodată nu au fost expediate atât de multe containere prin Rotterdam în decurs de jumătate de an. Există două motive pentru diferența dintre tone și TEU. În primul rând, au fost manipulate mai multe containere goale, în special în primul trimestru, decât în aceeași perioadă din 2020. A doua cauză este că exista deja o tendință de scădere a greutății medii a containerelor pline.
Creșterea cererii de bunuri de larg consum, în combinație cu întreruperile lanțurilor logistice (inclusiv blocajul Canalului Suez, focarul de coronavirus și blocajele în porturile din sudul Chinei) au provocat întârzieri la transport la nivel global și tarife ridicate. Manipularea fluxurilor de containere s-a realizat fără prea mari probleme în Portul Rotterdam.
Fluxurile RORO s-au redresat în al doilea trimestru, după o scădere accentuată imediat după Brexit la începutul anului 2021. În al doilea trimestru se observă chiar o ușoară creștere față de 2019. Volumele sunt substanțial mai mari decât în 2020 (+ 8,8%). Ar trebui remarcat că în prima jumătate din 2020 volumele au fost puternic influențate negativ de restricțiile impuse. Performanța altor categorii de mărfuri vrac a crescut cu 14,7%, în principal pe fondul creșterii cererii de metale neferoase și oțel.
https://www.intermodal-logistics.ro/portul-rotterdam-a-recuperat-volumele-pierdute-in-2020

Sub conducerea ministrului Cătălin Drulă, continuă transferul de activități și atribuții de la Ministerul Transporturilor către Ministerul Afacerilor Interne. Iată, pe site-ul instituției a fost pus în dezbatere publică proiectul hotărârii de guvern privind sistemul de coordonare a misiunilor de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație civilă și responsabilitățile instituțiilor care desfășoară aceste misiuni, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul aviației civile.
Se propune ca Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să asigure coordonarea operațională a misiunilor de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație civilă produs pe uscat și pe apele interioare.
Ministerul Transporturilor va asigura, în continuare, coordonarea operațională a misiunilor de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație civilă produs pe mare, în zona de responsabilitate a României, prin Autoritatea Navală Română.
Totodată, în proiect, sunt prevăzute atribuțiile specifice ale Departamentului pentru Situații de Urgență și ale Autorității Navale Române în legătură cu activitatea de coordonare operațională a misiunilor de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație civilă.
Practic, prin acest act normativ, Autorității Navale Române i se ia atributul de a coordona misiunilor de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație civilă produs pe apele interioare, pentru a fi transferat către Departamentul pentru Situații de Urgență din MAI. Aceasta contravine prevederilor OG 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare care, la articolul 7 (n) precizează că Autoritatea Navală Română „coordonează activitățile de căutare și salvare a vieții omenești, a navelor și aeronavelor aflate în pericol pe mare și în apele naționale navigabile ale României”. Responsabilii din Ministerul Transporturilor ar trebui să știe că prevederile unei legi nu pot fi modificate printr-o hotărâre de guvern.
Stimați cititori, după desființarea Companiei Naționale de Radiocomunicații Navale „Radionav” și a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, Autoritatea Navală Română va fi jumulită de atribuțiuni și competențe până când nu va mai rămâne nimic din ea.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-autoritatea-navala-romana-mai-pierde-o-competenta-433804

Porturile de la Dunărea Maritimă, de la Tulcea, Galați și Brăila, au înregistrat în ultimii ani ușoare creșteri ale cantităților de mărfuri operate, dar în exloatarea portuară de pe acest sector al Dunării încă sunt resimțite efectele crizei economice, volumul mărfurilor fiind cu mult sub valorile de trafic de înainte de 2007-2008, când prin aceste porturi treceau anual între 12 și 15 milioane de tone de mărfuri.
Începând din 2012, porturile de la Dunărea Maritimă s-au confruntat cu o scădere a indicatorilor economici și cu două excepții, în 2015 și 2019, când cantitatea de mărfuri exploatate portuar a depășit 9 milioane de tone, în anii care au urmat, nici revirimentul din siderurgie, domeniu de bază pentru porturile din Galați și Tulcea, dar nici apariția unor noi categorii de mărfuri exportate în țările arabe nu au determinat depășirea acestui „plafon”.
În 2020, cantitatea de mărfuri tranzitate a fost sub nivelul din 1991
Potrivit datelor Administrației Portuare a Dunării Maritime (APDM) Galați, în anul 2020, în porturile de la Tulcea, Galați și Brăila, a fost exploatată o cantitate de 8,4 milioane de tone de mărfuri, sub nivelul de 8,8 milioane de tone înregistrat în 1991, un an de referință pentru acest domeniu.
Cea mai mare pondere a avut-o traficul fluvial. În cele trei porturi au acostat anul trecut 3.209 de nave sau barje, în care au fost încărcată sau descărcată o cantitate totală de 5,6 milioane de tone de mărfuri. În traficul maritim, au fost operate portuar 614 nave, cu o cantitate de 2,8 milioane de tone. Numărul total al navelor care în 2020 au acostat la Tulcea, Galați și Brăila, a fost de 3.823, mai puține decât în 2019, când în cele trei porturi au acostat 4.365 de nave fluviale și maritime.

Portul Galați, cel mai important de la Dunăre
Potrivit datelor APDM, Galațiul este cel mai important port de la Dunăre, prin acesta fiind tranzitate în 2020 de un număr de 2.030 de nave, cu o cantitate de 5,4 milioane de tone de mărfuri, cei mai importanți curenți de marfă fiind exporturile de laminate și importurile de materii prime sau de fier vechi prin Portul Mineralier Romportmet SA, al Combinatului Siderurgic „Liberty”.
În Portul Brăila au acostat în 2020 un număr de 1.199 de nave, pentru care au fost operate 1,65 milioane de tone de mărfuri, în scădere față de anul 2019, când portul brăilean a fost tranzitat de 2,2 milioane de tone de mărfuri. Este în scădere și activitatea din Portul Tulcea, în care anul trecut au acostat 594 de nave, față de 930 în 2019 și au fost operate portuar 1,39 milioane de tone de mărfuri, cu mult sub indicatorii din 2019, când Portul Tulcea a fost tranzitat de 2,068 milioane de tone de mărfuri.

Mărfurile noi, berbecuți și baloți de lucernă pentru țările arabe
Structura mărfurilor care tranzitează porturile dunărene oferă imaginea economiei din regiune. Fiecare port are specificul său, mărfurile tranzitate ținând de activitățile economice din zonă, care determină și structura curenților de marfă, în special la export. Dacă în porturile de la Galați și Tulcea ponderea mare este deținută de laminate și minereuri pentru cele două combinate siderurgice, în Portul Brăila au fost remarcați în ultimii ani noi curenți de marfă care au câștigat o pondere ceva mai mare, aceștia fiind exportul de berbecuți și de baloți de lucernă pentru țările arabe.

Exploatarea portuară de la Dunăre nu poate depăși criza
Dacă în perioada 2002-2008 în cele trei porturi maritime de la Dunăre erau operate portuar în fiecare an 10-15 milioane de tone, după 2009 porturile dunărene au trecut printr-o situaţie mai dificilă decât aceea din 2001, când unul din efectele războiului din fosta Iugoslavie a fost scăderea navigaţiei şi a operării portuare la Dunăre. În 2000 și 2001, chiar și pe fondul războiului din fosta Iugoslavie traficul portuar la Dunărea Maritimă era de 9-12 milioane de tone. În 2006, au fost exploatate portuar 15,2 milioane de tone.
https://www.puterea.ro/in-exploatarea-portuara-de-la-dunarea-maritima-revirimentul-din-ultimii-ani-nu-depaseste-efectele-crizei/

Compania daneză de logistică A.P. Moller-Maerks a anunţat lansarea de servicii de transport de mărfuri cu tren bloc în ambele direcţii, import şi export, din portul bulgăresc Burgas, către al doilea cel mai mare oraş al ţării, Plovdiv, începând cu 22 iulie, scrie Seenews.
Jysk Bulgaria şi compania bulgărească de ambalaje Mondi Paper vor fi primele care vor folosi acest serviciu în Bulgaria.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/a-p-moller-maerks-lanseaza-servicii-de-transport-marfuri-cu-tren-20204165

Mai este capabil Ministerul Transporturilor să gestioneze sectorul maritim? Măsurile luate în ultimul timp de a desființa Compania Națională de Radiocomunicații Navale „Radionav” și Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pun la îndoială acest lucru.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a reușit să stârnească un adevărat război sindical, prin declarația că atribuțiile ARSVOM vor fi preluate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, instituție aflată în subordinea Ministerului de Interne.
În prezent, situația este confuză. Sindicatul Liber al Marinarilor din ARSVOM a încercat să afle direct de la sursă, de la conducerea Ministerului Transporturilor, ce se va întâmpla cu personalul și patrimoniul Agenției, dar secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și Doina Cojocaru – noua șefă a direcției navale n-au fost în stare să îi lămurească.
Oare să fie vorba de o decizie luată pe genunchi, fără o fundamentare bazată pe lege și considerente economice? Pentru a lămuri problema care frământă opinia publică și personalul ARSVOM-ului, cotidianul „Cuget Liber” i-a transmis Ministerului Transporturilor mai multe întrebări, la care, pe data de 22 iulie 2021, biroul de presă al ministerului a transmis următoarele răspunsuri:

1. Respectarea obligațiilor statului român, asumate prin ratificarea convențiilor, acordurilor internaționale menționate nu este împiedicată și nici condiționată de subordonarea entităților cu atribuții privind ducerea la îndeplinire a prevederilor actelor internaționale la care România a aderat, față de o structură sau alta a administrației publice centrale. Prin urmare, toate obligațiile ce derivă din Convenția Internațională SAR 1979, Convenția SOLAS 1974 și Acordul de cooperare privind serviciile de căutare și salvare pe mare între statele riverane ale Mării Negre, semnat la Ankara în 1998, vor fi în continuare respectate, astfel cum România și le-a asumat, indiferent de ministerul în subordinea căruia activează entitatea cu atribuții în acest sens.

2. În ceea ce privește exercitarea atribuțiilor Companiei Naționale Radiocomunicații Navale „Radionav” SA, vă informăm că în urma întâlnirii ce a avut loc în data de 25.03.2021, la invitația Ministerului Transporturilor, unde au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale – Statul Major al Forțelor Navale (MApN-SMFN), ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), ai Autorității Navale Române (ANR), precum și A&A CONSULTANTS – lichidatorul judiciar al Radionav, a rezultat faptul că numai Ministerul Apărării Naționale are capacitatea, capabilitatea și disponibilitatea de a aloca resursele financiare pentru punerea în funcțiune a sistemelor din patrimoniul RADIONAV.

3. În acest sens, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Apărării Naționale au inițiat demersurile necesare predării – preluării patrimoniului Radionav, demersuri ce se află în curs de desfășurare, cu respectarea procedurilor legale în vigoare.

În același timp, pentru îndeplinirea angajamentelor de trafic de radiocomunicații navale de apel, pericol și salvare, asumate de statul român prin convențiile internaționale, se aplică și se respectă Planul de cooperare privind intervenția unitară, în situații de urgență, pentru căutarea și salvarea vieții omenești pe mare, asumat de Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne și aprobat de primul-ministru al României la finele anului 2013. Planul și anexele acestuia au caracter public și se regăsesc pe site-ul Autorității Navale Române.

4. Cu privire la transferul către noua structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a patrimoniului și personalului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare – ARSVOM, vă informăm că proiectul de act normativ aflat în elaborare în prezent la nivelul celor două ministere are în vedere preluarea inclusiv a elementelor de patrimoniu, precum și a personalului agenției.

5. Referitor la atribuțiile exercitate în prezent de Autoritatea Navală Română pentru îndeplinirea obligațiilor statului român asumate prin convențiile și acordurile internaționale invocate de dumneavoastră, prin proiectul de act normativ aflat în elaborare în prezent se va stabili punctual în sarcina cărei entități se vor afla acestea, astfel încât activitatea de căutare și salvare a vieții omenești pe mare să se realizeze în condiții de maximă eficiență și siguranță, sub toate aspectele.

6. În ceea ce privește Autoritatea Navală Română, nu putem vorbi despre o restrângere a activității sale, ci mai degrabă despre o colaborare pe linie instituțională cu noua entitate ce va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în scopul asigurării unor intervenții unitare, oportune și de maximă eficiență pentru căutarea și salvarea vieții omenești pe mare.

În acest sens, prin noul act normativ vor fi stabilite responsabilitățile privind coordonarea acțiunilor, managementul intervențiilor, schimbul de informații, precum și monitorizarea situațiilor de urgență, în scopul eliminării/reducerii la minim a riscului pierderilor de vieți omenești.

x x x

Stimați cititori, nu știu dacă aceste răspunsuri îi satisfac pe marinarii de la ARSVOM, dar eu tot nu pot pricepe de ce vrea Ministerul Transporturilor să scape de ARSVOM, o instituție cu tradiție de 87 de ani în salvarea vieților omenești pe mare!
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-patrimoniul-si-personalul-arsvom-vor-fi-preluate-de-ministerul-de-interne-433650

Compania Damen Shipyards Mangalia va fi reorganizată. Decizia a fost luată vineri, 23 iulie 2021, de adunarea generală a acționarilor, a anunțat Ministerul Economiei. Printre măsurile cuprinse în planul de reorganizare se numără restructurarea a 228 de locuri de muncă, personalul disponibilizat urmând să primească nouă salarii compensatorii.
Conducerea companiei i-a solicitat acționariatului încă din luna august 2020 să aprobe planul de restructurare, dar decizia a fost amânată în mod repetat, la solicitarea ministerului, până la clarificarea unor aspecte de ordin tehnic.

Șantierul naval trăiește pe datorie
Potrivit Ministerului Economiei, întrucât situația financiară a companiei s-a deteriorat continuu, aceasta a fost nevoită să se împrumute pentru a-și achita datoriile și a evita executarea silită. „Cheltuielile operaționale ale companiei au fost susținute financiar din credite bancare precum și de către grupul de firme Damen, care, în calitate de acționar minoritar, a acordat împrumuturi prevenind astfel acumularea de restanțe la plata obligațiilor societății față de stat, angajați, creditori, furnizori, etc. Astfel, în contextul pandemic actual care a generat consecințe negative asupra performanței operaționale și financiare a majorității organizațiilor, societatea e nevoită în continuare, în absența unor noi contracte, să asigure lunar toate cheltuielile operaționale, inclusiv de personal, pentru a evita acțiuni de executare silită”, precizează comunicatul dat publicității.

Contextul internațional – vinovatul de serviciu
Cine este de vină că s-a ajuns în această situație? Ministerul Economiei dă vina pe contextul economic internațional: „Reorganizarea activității este consecința directă a faptului că activitățile de construcție și reparație navală au scăzut dramatic în 2020 din cauze de piață și din cauza pandemiei Covid-19. Noile comenzi de construcții navale din Europa au scăzut cu 64% în tonaj, anul trecut, comparativ cu 2019. În urma acestor evoluții, Damen a anunțat în data de 6 iulie 2020 o reorganizare care a implicat pierderea a 642 de locuri de muncă în Galați și 228 de locuri de muncă în Mangalia. Tot în Olanda, câteva sute de locuri de muncă au fost declarate redundante. Aceste reorganizări au fost deja implementate la șantierele navale din Galați și Olanda.”

Cum se vor face concedierile
Comunicatul de presă precizează că planul de restructurare al Damen Shypiards Mangalia a fost aprobat cu acordul primului ministru Florin Cîțu. În privința modului de efectuare a restructurării se fac următoarele precizări:

– Numărul lucrătorilor rămași după restructurare nu va coborî sub cel existent în 2018, când concernul Damen a devenit acționar al companiei. În acest interval de timp, numărul total de angajați a crescut de la 1.690 (iulie 2018) la 1.935 (iulie 2021);

– Disponibilizările se vor face preponderent din sfera activității indirect productive și servicii suport (200 angajați) și doar 28 posturi aferente activității direct productive.

Sindicatul se opune
Eugen Arsenie – vicepreședintele Sindicatului „Navalistul“ din cadrul companiei Damen Shipyards Mangalia a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”: „Am văzut comunicatul, dar nu am primit nicio adresă oficială. Organizația noastră nu este de acord cu disponibilizările de personal. Chiar am organizat acțiuni de protest, am pichetat sediul societății «2 Mai Mangalia», care este acționar majoritar în compania noastră, am fost la Ministerul Economiei… Luni, 26 iulie, vom avea o ședință și vom stabili cum vom acționa în continuare.”

Statul român face jocul olandezilor
Marin Florian, fostul președinte al Sindicatului „Navalistul“, în prezent pensionar, deține împreună cu familia sa peste 300 de acțiuni la Damen Shipyards Mangalia. În calitate de mic acționar a declarat următoarele pentru ziarul „Cuget Liber”: „Cei de la Damen nu sunt serioși. Ce au făcut în trei ani de zile? Au sărbătorit, dar comenzi ioc! Șantierul din Mangalia este unul dintre cele mai mari șantiere din Europa și cu cele mai mari docuri de construcții și reparații. De când au venit cei de la Damen, docurile sunt goale. Dacă stăm bine și ne gândim, fostul premier Tudose a avut dreptate când a spus că la Mangalia se vor construi bărcuțe. Când a intrat în asociere, partea olandeză a venit cu un contract de management în care arăta ce își dorește să facă și susținea că va angaja până la 3.000 de salariați. Când i s-a cerut să prezinte public contractul și să arate dacă l-a respectat, a susținut că este secret. Spre deosebire de olandezi, sud-coreenii erau deschiși. Prezentau ce planuri au, ce vor să construiască; nu era nimic secret. Atâta timp cât olandezii nu fac nimic, e normal să fie secret. Iar statul român, care este acționar majoritar, în loc să își apere cetățenii, face jocul olandezilor.”

Declarații fără acoperire
Stimați cititori, a trecut foarte puțin timp de când foștii miniștri ai economiei îi lăudau pe constructorii navali din Mangalia și susțineau că statul român îi va proteja. Iată, în martie 2018, când oficialii români au bătut palma cu Damen Shypyards Group pentru preluarea companiei Daewoo – Mangalia, Dănuț Andrușcă – ministrul economiei de la acea dată afirma: „Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când statul român preia controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Din calitatea de acționar majoritar putem să protejăm eficient interesele statului român și putem să protejăm inclusiv forța de muncă înalt calificată de la Șantierul Naval”.

Un an mai târziu (pe data de 3 iunie 2019), Niculae Bădălău – un alt ministru al economiei afirma: „Dovedim, o dată în plus, că parteneriatul dintre Damen și România este un succes. (…) Prin specialiștii din Șantierul Naval de la Mangalia avem capacitatea să construim în România o gamă largă de nave complexe, de mare capacitate și foarte avansate din punct de vedere tehnologic. România redevine astfel un lider în Europa în construcția navală.”

În ciuda acelor declarații, astăzi, 228 de constructori de nave își pierd locurile de muncă, cu acordul primului ministru al României.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-de-ce-s-a-asociat-statul-roman-cu-olandezii-ca-sa-faca-disponibilizari-la-damen-shipyards-mangalia-433741

O firmă din județul Iași va elabora studiul de fezabilitate pentru proiectul de amenajare a unei parcări în zona sud
Valoarea finală este de 64.000 de lei
Nordic Vision este firma câștigătoare
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract, în urma unei licitații publice pentru achiziția unui studiu de fezabilitate și proiect tehnic pentru parcarea din incinta Port, zona sud.

Atribuirea a avut loc la data de 2 iulie 2021, rezultatul final fiind publicat pe licitatiapublica.ro la data de 22 iulie. Valoarea finală este de 64.000 de lei, iar firma câștigătoare este Nordic Vision SRL.
Conform caietului de sarcini, din experiența CN APM SA în derularea proiectelor de elaborare a studiilor de fezabilitate și proiectelor tehnice, s-a demonstrat că prestatorii tratează uneori cu superficialitate realizarea de studii și investigații de teren – topografice, geotehnice, etc., identificarea utilităților, dimensionarea lucrărilor, identificarea zonelor de alunecare a terenului și propunerea de soluții tehnice adecvate, etc., astfel încât la execuția lucrărilor s-au constatat diferențe.

Aceste diferențe au generat în timp costuri suplimentare majore în cadrul proiectelor, iar responsabiltiatea proiectantului a fost aproape inexistentă.

Pentru realizarea obiectivului parcare incintă Port incintă Port Constanța zonă Sud, se va lua în considerare și realizarea consolidărilor astfel încât să se asigure suportul pentru această parcare.

Despre Nordic Vision SRL

Societatea a fost înființată în anul 2018, cu sediul social în Iași, în satul Valea Lupului, comuna Valea Lupului, pe strada Luminii. Asociat unic și administrator este Cătălin Ungureanu. În 2020, firma a avut trei salariați, cu o cifră de afaceri de 1.491.506 lei, cu un profit de 931.417 lei.

Compania Nordic Vision S.R.L. a încheiat 74 contracte de achiziții publice in valoare totală de 3.553.366,73 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-firma-din-iasi-a-semnat-un-contract-cu-cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-document-753307.html

Cargill Agricultura, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din România, a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 3 mld. lei şi a rămas la nivelul din 2019, deşi anul agricol a fost dificil, producţia de cereale micşorându-se cu 40%, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
Paradoxal, compania a revenit pe profit, deşi în 2018 şi 2019, ani foarte buni pentru agricultura românească, a fost pe pierdere. De exemplu, în 2019, compania a avut o creştere de 8% faţă de anul precedent, dar şi o pierdere de 0,8 milioane de lei, iar în 2018 a avut o pierdere de 17,6 milioane de lei la afaceri de 2,8 miliarde de lei, mai arată datele publice.
Mai mult, comerciantul american a eficientizat la maximum necesarul de forţă de muncă, diminuându-şi numărul mediu de angajaţi de la an la an, ajungând de la 280 de persoane în 2014 la 129 de persoane anul trecut, deşi, din datele statistice, comerţul cu cereale a rămas la fel de dinamic.
În fiecare an, 10-12 milioane de tone de cereale iau calea exportului prin Portul Constanţa, acolo unde compania are şi silozuri, iar anul trecut, avea o capacitate de depozitare de 242.750 de tone de cereale la nivel naţional.
Americanii de la Cargill mai deţin în România şi alte companii cu activităţi în producţia de furaje pentru animale, consultanţă marketing, servicii de transport şi de depozitare a mărfurilor şi operaţiuni portuare, cum sunt Cargill Nutriţie Animală, Cargill Cereale, Canopus Star, Provimi România, Cargill Oil şi Grain Trade Consulting, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.
Grupul Cargill are peste 150 de ani de existenţă, fiind fondat de W. W. Cargill şi acum este prezent în 70 de ţări/ regiuni şi are peste 150.000 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
Piaţa comerţului cu cereale este dominată de companii cu acţionariat străin, cel mai mare trader de cereale fiind COFCO International (fosta Nidera), cu venituri de 4 miliarde de lei în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile.
Comerţul cu cereale, seminţe, furaje şi tutun neprelucrat este un sector în care activează circa 1.200 de companii, traderii de cereale şi distribuitorii de materii prime agricole, conform Confidas.
https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/americanii-de-la-cargill-au-ramas-la-3-mld-lei-in-2020-dar-au-20201705

TTS (Transport Trade Services), cel mai mare transportator român pe Dunăre, a încheiat cu Cargill Agricultura, jucător important pe piaţa de traderi de cereale din România, mai multe contracte, a căror valoare totală trece de 37 mil. lei, echivalentul a 10% din cifra de afaceri a companei.
“Contractele au ca obiect servicii de transport şi operaţiuni portuare pentru mărfuri agricole, şi au fost încheiate pentru întreaga perioadă a anului agricol 2021-2022, respectiv până la 31mai 2022”, specifică un anunţ al TTS pe bursă.
TTS , companie al cărui acţionar majoritar este antreprenorul Mircea Mihăilescu, a încheiat primul trimestru din 2021 cu un profit net de 15 milioane lei, plus 36,9% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au fost de 131,9 mil. lei, în creştere uşoară faţă de valoarea de 129,8 mil. lei raportată în T1/2020, potrivit calculelor ZF pe baza datelor din raportul financiar.
Transport Trade Services a intrat la tranzacţionare pe 14 iunie 2021 la BVB, fiind prima companie care face pasul spre piaţa reglementată de la producătorul de vinuri Purcari din februarie 2018 încoace. Compania a atras 288 milioane de lei de la investitori în perioada 24 mai – 4 iunie, în urma unei oferte cu o rată de suprasubscriere substanţială pe tranşa de retail, prin vânzarea a 50% din companie de către cei 14 acţionari persoane fizice.
Din cele 15 milioane de acţiuni scoase la vânzare, 12 milioane au fost pe tranşa investitorilor instiuţionali. 6,6 milioane au mers către Pavăl Holding, olandezii de la NN şi fondul de pensii Vital. 14 acţionari persoane fizice au vândut acţiuni TTS, în urma ofertei cel mai mare acţionar rămânând Mircea Mihăilescu, 74 de ani, antreprenorul şi cel care a fondat TTS. Deţinerea acestuia s-a înjumătăţit de la circa 50% la 25,26%, echivalentul unei investiţii de 154 mil. lei.
Transport Trade Services are o capitalizare de 600 milioane lei, acţiunile companiei apreciindu-se în ultima lună cu 1,5%, după tranzacţii de 17 milioane lei.
https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/transport-trade-services-incheie-contracte-de-37-mil-lei-cu-20200445

Preţul de transport al containerelor între China și Europa a depășit un nou prag psihologic în săptămâna 19-23 iulie 2021, cel de 13.000 de dolari pentru un container de 40”. Acest lucru este demonstrat de sondajele publicate de Drewry, unde pe ruta dintre Shanghai și Rotterdam tariful se ridică la 13.066 USD, o creștere de un procent față de săptămâna precedentă și de 623% într-un an. Pe ruta dintre portul chinezesc și Genova, creșterea procentuală săptămânală este aceeași, dar preţul rămâne sub 13.000 de dolari, ajungând la 12.733 de dolari (procent anual de 546%).
Indicele compozit Drewry, care ia în considerare rutele majore din Asia în Europa și America de Nord și rute transatlantice, a crescut cu 103 dolari în această săptămână, la 8.985,83 dolari per container de 40 de picioare (+349% într-un an).
Tarifele de transport de marfă de la New York la Rotterdam au crescut cu 6% pentru fiecare container de 40”. Ratele spot de la Shanghai la Los Angeles au crescut cu 2% şi, în mod similar, ratele Los Angeles – Shanghai au crescut cu 2%. Tarifele de transport marfă de la Rotterdam la Shanghai, Shanghai – New York și New York – Rotterdam rămân stabile.
Drewry crede că preţul va continua să crească în următoarele săptămâni, dar într-o măsură mai mică.
https://logisticpost.ro/articole/tariful-de-transport-al-unui-container-china-europa-depaseste-13-000-de-dolari.html

Odată cu preluarea completă a companiei logistice croate Log Adria, furnizorul de servicii logistice Rhenus își întărește prezența în Balcani, mizând în special pe serviciile de expediere și serviciile de transport prin porturile croate Rijeka și Ploče. Acum, Rhenus este reprezentat pentru prima dată prin locații proprii în Croația, compania fiind deja activă în România, Bulgaria, Slovenia și Serbia. „Log Adria își aduce în această preluare cunoștințele sale regionale. Rhenus va conecta această cunoaștere de lungă durată a clienților locali și a partenerilor de afaceri cu propria rețea globală, care, prin achiziţie, se extinde semnificativ“, subliniază Patrick Schäffer, purtător de cuvânt al Rhenus Commodity.
Fondată în 2014, compania Log Adria oferă servicii de transport maritim din orașul-port Rijeka și servicii de expediţii. Deţine, de asemenea, o filială de transport maritim şi în Ploče, în sudul țării, și locații de transport aerian în capitala Zagreb și în Belgrad (Serbia).
https://logisticpost.ro/articole/rhenus-achizitioneaza-furnizorul-croat-de-servicii-logistice-log-adria.html

Ceea ce la început părea a fi o excepție, tinde să devină aproape o regulă: numărul trenurilor de marfă care cântăresc 2.000 de tone sau mai mult e tot mai mare pe liniile italiene.
Printre primele companii implicate în acest front, amintim DB Cargo Italia, care la sfârșitul lui martie a mutat un convoi de 2.500 t cu bobine din tablă pentru clientul Marcegaglia, de la Ravenna la Chiasso Smistamento și apoi către hub-urile din Germania pentru diverși clienți finali. Zece zile mai târziu, serviciul s-a repetat.
De asemenea, grupul In Rail-Fuori Muro a înregistrat în serviciile sale din 2021 o masă medie transportată care depășește 2.000 t. Posibilitatea de a crește capacitatea de transport a trenurilor de marfă a avut la bază un studiu comandat de Politehnica din Torino împreună cu Universitatea din Roma Tor Vergata şi validat de Bureau Veritas și livrat către RFI, managerul rețelei care a şi dat permisele de circulație.
Trenuri grele foloseşte şi Evm Rail, companie de transport feroviar specializată în special pe transportul de cereale. Evm a început primele servicii cu convoiuri de 2.200 t dedicate cerealelor pe relaţii legate de țări din Europa de Est, în special Ungaria și România.
Standardul pentru trenurile de marfă a fost stabilit la 1.600 t, iar trenurile de 2.000 t au fost autorizate, în mod formal prin derogare, doar pe anumite linii. Evoluția reglementării din 2019 a permis RFI să permită tranzitul trenurilor mai grele atunci când este complet operațional și fără autorizații specifice. Managerul de rețea a stabilit, prin urmare, cerințele tehnice pentru aceste trenuri, cu posibilitatea unor excepții suplimentare bazate pe cereri justificate și documentate. Și asta se întâmplă din partea mai multor companii feroviare, pentru care aceste practici devin aproape o rutină.
https://logisticpost.ro/articole/tot-mai-multe-trenuri-de-marfa-de-peste-2-000-de-tone-pe-calea-ferata-italiana.html