• Investiție de 113,390 milioane de lei, cu finanțare europeană

Evoluția omenirii sau a unei țări poate fi descrisă printr-un singur indicator: consumul de energie electrică. El surprinde perioadele de creștere și de criză economică, decalajele de dezvoltare între diferite regiuni și țări ale lumii.
Consumul de curent electric ne spune chiar și în ce stadiu de evoluție tehnologică se află societatea respectivă: cât de mult au pătruns mecanizarea, cibernetizarea și robotizarea în economia ei, care este raportul dintre forța omului și cea a mașinii în procesul de producție.
Teoria este valabilă nu doar în plan macro, ci și la nivel mediu sau micro. Iată, în decurs de un deceniu, consumul de energie electrică al portului Constanța a crescut cu 64,22%, de la 47.496 Mwh, în 2001, la 78.000 Mwh, în anul 2020.
În perioada respectivă, au avut loc mari investiții, care au dus la creșterea capacităților de operare portuară și a volumului activității, îndeosebi în sectorul cerealier. Drept urmare, traficul de mărfuri din portul Constanța a înregistrat un salt de 68.99%, de la 34,4 milioane de tone, în 2001, la recordul de 58,132 milioane de tone atins în 2019.
După cum puteți observa, stimați cititori, evoluția consumului de energie electrică o reflectă fidel pe cea a volumului de mărfuri manipulate.

Rețea energetică uzată fizic și moral

Distribuția energiei electrice către consumatorii portuari este efectuată de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, prin Sucursala Energetică Port, care efectuează activitățile de exploatare și reparații ale instalațiilor de distribuție a energiei electrice către consumatorii portuari.
În prezent, furnizarea energiei electrice în zona de nord a portului Constanța se realizează la tensiunea de 6 kV, printr-o rețea de distribuție cu un grad avansat de uzură. În portul Constanța Sud, distribuția energiei electrice se face prin rețele electrice subterane de 20 kV, iar posturile de transformare 6/0,4 kV, respectiv 20/0,4 kV, sunt în mare parte învechite, uzate fizic și moral. Ca urmare, CNAPMC a decis să modernizeze infrastructura de distribuție a energiei electrice.

Proiectul de investiții

În cadrul proiectului de investiții se propune: „Înlocuirea în totalitate a echipamentelor de pe medie tensiune/joasă tensiune din posturile de transformare existente cu echipamente noi, în conformitate cu standardele actuale de performanță și siguranță cu funcționare pe partea de medie tensiune la 20 kV, obiectivul final al beneficiarului fiind trecerea întregii rețele de distribuție a energiei electrice RED de la tensiunea de lucru 6 kV la tensiunea de 20 kV. (…) Pentru a putea realiza trecerea rețelei electrice de distribuție de la tensiunea de 6 kV la tensiunea de 20 kV, având în vedere că stațiile de transformare existente Port I și Port II sunt în proprietatea E-Distribuție Dobrogea, se propune realizarea unei stații de transformare noi 110/20 kV, denumită Port VI, din care să poată fi preluați consumatorii portuari existenți alimentați din cele două stații de transformare ale operatorului de distribuție (SNC – Port I și Port II).”
Potrivit proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției, valoarea totală a acesteia (inclusiv TVA) este de 113.390.408,44 lei, durata de execuție fiind de 32 de luni. Finanțarea se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 și de la bugetul de stat.

Obiective urmărite

Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice din portul Constanța va permite:
– trecerea întregii rețele de distribuție a energiei electrice RED de la tensiunea de lucru de 6 kV la tensiunea de 20 kV;
– mutarea punctului de delimitare a RED față de rețeaua operatorului E-Distribuție Dobrogea pentru consumatorii din portul nou și portul vechi, care în prezent este la nivelul medie tensiune, la nivelul înaltă tensiune, fapt ce va permite distribuția de energie electrică cu pierderi mai mici;
– creșterea gradului de siguranță în alimentarea consumatorilor;
– reducerea consumului propriu tehnologic;
– dezvoltarea sistemului SCADA care oferă posibilitatea conducerii prin dispecer a instalațiilor electrice;
– upgradarea și extinderea sistemelor de telegestiune a energiei electrice existente, fapt ce va permite monitorizarea tuturor sistemelor de măsurare a consumurilor de energie electrică activă, reactivă (inductivă și capacitivă), precum și putere electrică pe liniile electrice și la toți consumatorii din zona de nord a portului Constanța.

Bază sigură pentru viitoarele investiții

Pornind de la această bază energetică sigură și eficientă, agenții economici portuari vor putea continua să investească în noi capacități de depozitare și operare a mărfurilor. Totodată, se creează posibilitatea alimentării navelor cu energie electrică de la uscat.

„Portul Constanța este parte în proiectul EALING, care se referă la posibilitatea alimentării navelor prin surse de energie electrică de la țărm, pe timpul staționării în porturi. Noi vom face eforturi să îl implementăm. Pentru nave va fi avantajos să se conecteze la punctele de alimentare cu energie electrică de la cheu. Acesta este de altfel unul dintre motivele pentru care realizăm modernizarea infrastructurii energetice a portului Constanța. Instalațiile electrice sunt foarte vechi, datând din anii ’60 – ’70. Trebuie înlocuite cu altele noi, moderne”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Florin Goidea – directorul general al CNAPMC.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-infrastructura-energetica-a-portului-constanta-va-fi-extinsa-si-modernizata-426300
 

Compania Norwegian Cruise Line a anunțat că va relua croazierele pe 25 iulie pentru „pasagerii complet vaccinați”, după mai mult de un an de suspendare a activității din cauza pandemiei de COVID-19, relatează AFP. Compania americană își va relua croazierele treptat cu 3 din cele 17 nave care alcătuiesc flota sa, pe noi rute în Grecia și Caraibe, arată Agerpres.
„Toți pasagerii care se îmbarcă la bordul navelor noastre de croazieră până la 31 octombrie 2021 trebuie să fie complet vaccinați și testați înainte de îmbarcare”, a declarat directorul companiei, Harry Sommer. Norwegian Cruise Line are o istorie de 50 de ani în turismul de croazieră
https://www.profit.ro/stiri/life/norwegian-cruise-line-cu-operatiuni-si-in-romania-reia-croazierele-dar-numai-pentru-pasagerii-complet-vaccinati-20103161
 

Un număr de 50 de containere cu deșeuri, provenite din Germania, au fost aduse cu mai multe nave în Portul Constanța.
Reprezentanții Gărzii de Mediu și Garda de Coastă Constanța fac cercetări, miercuri după-amiază, pentru a stabili cu exactitatea situația de fapt în ceea ce privește modul în care deșeurile considerate periculoase au ajuns în țara noastră.
https://focuspress.ro/zeci-de-containere-cu-deseuri-din-germania-aduse-in-portul-constanta-cu-mai-multe-nave/
 

Pandemia Covid a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, importanța decisivă a transportului de mărfuri pe apă. Mai ieftin, mai sigur și mai prietenos cu mediul înconjurător decât transportul auto și feroviar, acesta prezintă un risc cu mult mai mic de transmitere a virusului.
Din păcate, în Uniunea Europeană se vorbește mult și se face prea puțin pentru transferul a cât mai multor fluxuri de mărfuri de pe uscat pe Dunăre. În continuare, navigația fluvială are probleme cu asigurarea adâncimilor optime în perioadele de secetă, prea puține din porturile dunărene sunt dotate cu terminale de containere, iar flota de nave portcontainer încă nu s-a născut.
Anul 2021 a început deosebit de promițător pentru canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. „În primele trei luni din 2021, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o creștere remarcabilă – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 8,828 milioane de tone capacitate, cu 11,59% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2020. Au fost transportate 4,376 milioane de tone de mărfuri, cu 12,29% mai mult decât în ianuarie – martie 2020.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 44%. În ianuarie – martie 2020, ponderea lor era de numai 42%. Pe locurile următoare se situează următoarele grupe de mărfuri: minereurile – 29%, produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 12%, produse chimice – 10%, metal și produse din metal – 3%, alte produse (inclusiv ciment) – 1%.

Principalul beneficiar al canalelor navigabile
În debutul anului 2021 s-a produs o spectaculoasă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în primele trei luni din 2020, acesta era de 62% din total, în ianuarie – martie 2021 a sărit la 67%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 4,376 milioane de tone de mărfuri derulate în primele trei luni din 2021, în contul Serbiei au fost transportate 38%. Pentru România, doar 33%, Ungaria – 14%, Bulgaria – 8%, Croația – 2%, Austria – 2%, Slovacia – 1%, Germania – 1% și Republica Moldova – 1%.
În primele trei luni ale anului 2021, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 5,936 unități navale, cu 7,17% mai multe decât în ianuarie – martie 2020, din care: 4.187 barje, 839 șlepuri, 18 nave fluvio-maritime, 890 remorchere împingătoare și două nave de pasageri (yacht-uri).
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.

Previziuni
Cum va evolua traficul de mărfuri în următoarele luni? Pe măsură ce pandemia Covid-19 se va domoli ca urmare a vaccinării în masă a populației planetei, economia mondială și comerțul internațional se vor relansa. Astfel că prin porturile de la Dunăre, pe canalele navigabile și prin portul Constanța vor fi tranzitate mai multe mărfuri.
Potrivit informațiilor din piață, în silozurile din țările riverane Dunării se găsesc cantități importante de cereale care vor fi exportate pe măsură ce prețurile cresc.
Apoi, în luna iulie va începe exportul de cereale din noua recoltă, care se anunță a fi foarte bună. Iarna a fost blândă, ploi au fost de ajuns, iar culturile de păioase n-au mai dus lipsă de apă.
Dacă în perioada următoare, fluxurile de mărfuri se vor menține cel puțin la nivelul primelor trei luni, canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari vor încheia anul 2021 cu un trafic total de 17,504 milioane de tone de mărfuri, depășind astfel recordul istoric de 16,744 milioane de tone, atins în 2019.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-canalul-dunare-marea-neagra-tinteste-spre-un-nou-record-426225
 

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că acele 11 nave cu animale din România destinate exportului, care se aflau în zona Canalului Suez atunci când acesta a fost blocat, au ajuns la destinaţie, în Iordania şi Arabia Saudită. În urma informaţiilor centralizate de la şapte dintre aceste nave, s-a constatat că mortalitatea înregistrată a fost, în medie, de 0,22%, potrivit news.ro.
Potrivit ANSVSA, trei nave care au plecat în perioada 16-18 martie din portul Constanţa, având la bord, în total, 24.310 ovine şi 371 de bovine, au ajuns în porturile de destinaţie: Aqaba, în Iordania (2 nave), şi Jeddah, în Arabia Saudită (1 navă), în intervalul 30-31 martie.
Alte trei nave care au plecat în 19 martie din portul Constanţa, având la bord în total 26.627 de ovine şi 472 de bovine, au ajuns în porturile de destinaţie: Aqaba, în Iordania (1 navă), şi Jeddah, în Arabia Saudită (2 nave), în intervalul 31 martie – 4 aprilie.
Cinci nave care au plecat în perioada 23-24 martie din portul Constanta, având la bord, în total, 54.790 de ovine şi 770 de bovine, au ajuns în porturile de destinaţie: Aqaba, în Iordania (1 navă), şi Jeddah, în Arabia Saudită (4 nave), în intervalul 2-5 aprilie.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) menţionează că, pentru a monitoriza situaţia animalelor aflate pe aceste nave, a colaborat cu operatorii economici şi organizatorii transporturilor celor 11 nave, Comisia Europeană şi autorităţile competente ale ţărilor din vecinătate: Egipt, Liban, Libia, Siria, Iordania, Israel, Turcia şi Cipru.
„Până la această dată, celula de criză constituită de ANSVSA în urma incidentului din Canalul Suez, a centralizat informaţiile primite de la comandanţii a 7 nave, conform cărora procentul de mortalitate înregistrat a fost în medie de 0,22% (fiind cuprins între 0,09 – 0,35%). Pe măsură ce sosesc şi restul de informaţii privind animalele de pe celelalte 4 nave, acestea vor fi centralizate şi vor fi făcute publice. Atenţionăm toţi operatorii economici care intenţionează să desfăşoare pe viitor activităţi de comerţ cu animale vii, că ANSVSA a modificat procedurile în direcţia intensificării verificărilor privind suplimentarea cantităţilor de furaje şi apă cu minim 25%”, arată Autoritatea.
Potrivit sursei citate, având în vedere debutul perioadelor cu temperaturi ridicate este necesar să se ţină cont că la transportul rutier la temperaturi de peste 30°C este obligatorie creşterea spaţiului destinat animalelor cu 10%. În ceea ce priveşte transportul maritim, la o temperatură mai mare de 35°C sunt obligatorii creşterea spaţiului destinat animalelor cu 15%, separarea animalele cu coarne de cele fără coarne şi prezenţa unui medic veterinar pe tot parcursul călătoriei până la destinaţia finală.
Traficul maritim în Canalul Suez a fost reluat în 29 martie, în urma aducerii pe linia de plutire a portcontainerului Ever Given, care a eşuat şi a blocat canalul, a anunţat Autoritatea Canalului Suez (SCA), relata Reuters. Armatorul navei, Evergreen Line, a confirmat într-un comunicat că portcontainerul a fost adus complet pe linia de plutire.
https://www.bursa.ro/ansvsa-animalele-de-pe-cele-11-nave-aflate-in-zona-canalului-suez-au-ajuns-la-destinatie-49818242
 

Lansarea unui serviciu de supraveghere cu o dronă de mari dimensiuni a zonei de coastă de la Marea Neagră, în parteneriat cu Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă, a avut loc, marţi, la Grupul de Nave Mangalia, în prezenţa ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, scrie Agerpres.
Bode a menţionat că prin utilizarea de către Poliţia de Frontieră a respectivului sistem de supraveghere se va îmbunătăţi răspunsul structurilor operative la provocările din ce în ce mai mari din teren.
„Poliţia de Frontieră are, începând de astăzi, încă un instrument în activitatea de monitorizare a spaţiului aerian şi terestru, un sistem complex de supraveghere, care va inspecta zona de coastă a Mării Negre, oferind informaţii importante pentru asigurarea securităţii frontierelor. Mă bucur să constat că se fac paşi importanţi în dotarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce va îmbunătăţi răspunsul structurilor operative la provocările din ce în ce mai mari din teren”, a spus ministrul Bode.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) a informat, printr-un comunicat de presă, că Poliţia de Frontieră Română implementează sistemul MALE RPAS (Medium Altitude Long Endurance – Remotely Piloted Aircraft System), un sistem de pilotare de la distanţă a aparatelor de zbor fără pilot, tip drone de dimensiuni mari, pentru supravegherea multifuncţională a zonei de coastă de la Marea Neagră. Serviciul este operaţional începând cu martie 2021, în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră Române, la Marea Neagră.
„Acest sistem este pus la dispoziţie de către Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă – E.M.S.A. şi utilizat atât pentru detectarea timpurie a unor situaţii/evenimente/incidente, cât şi pentru creşterea capacităţii de reacţie şi intervenţie în cadrul misiunilor specifice privind supravegherea şi controlul frontierei de stat, monitorizarea traficului naval, căutarea şi salvarea pe mare, protejarea mediului şi a faunei marine, precum şi asigurarea intereselor statului român în zona contiguă şi zona economică exclusivă”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, serviciul este alocat pentru o perioada de 6 luni, prin intermediul companiei SCHIEBEL Aircraft GmbH, care asigură personalul specializat şi tehnica aferentă pentru operarea acestuia.
„De asemenea, serviciul de referinţă va avea o contribuţie semnificativă în planul operativ al misiunilor specifice, în contextul implicării Poliţiei de Frontieră Române în planificarea şi organizarea operaţiunii comune cu scopuri multiple la Marea Neagră – Multipurpose Maritime Operation 2021 – coordonată de Agenţia Frontex, cu suportul agenţiilor E.M.S.A. şi E.F.C.A., care se va desfăşura în colaborare cu instituţiile naţionale de profil, A.N.R. şi A.N.P.A., respectiv cu autorităţile corespondente din R. Bulgaria, urmărindu-se în acest sens dezvoltarea interoperabilităţii parţilor participante în cadrul activităţilor circumscrise funcţiilor gărzii de coastă”, a mai informat IGPF.
Implementarea acestui serviciu de mare complexitate s-a realizat în cooperare cu Statul Major al Forţelor Aeriene şi ROMATSA R.A., care au acordat sprijinul de specialitate în conformitate cu competenţele instituţionale, astfel încât operaţiunile de zbor să se realizeze în condiţii de siguranţă şi cu respectarea normelor legale în vigoare.
Anul trecut, conform IGPF, Poliţia de Frontieră Română a implementat un proiect similar folosind sistemul RPAS (Remotely Piloted Aircraft System), un sistem de pilotare de la distanţă a aparatelor de zbor de mici dimensiuni, pentru supravegherea multifuncţională a zonei de coastă de la Marea Neagră. Proiectul a fost furnizat şi finanţat în totalitate de Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi a fost utilizat pentru a îndeplini diferite scopuri, inclusiv prevenirea poluării maritime, detectarea pescuitului ilegal, supravegherea frontierelor maritime şi operaţiunile de căutare şi salvare.
https://www.bursa.ro/o-drona-de-mari-dimensiuni-va-supraveghea-zona-de-coasta-a-marii-negre-64418243
 

Ordonanța de urgență prin care statul interzice accesul companiilor din China la licitațiile publice pentru proiecte de infrastructură din România a fost publicată în Monitorul Oficial. Legislația se referă doar la licitațiile viitoare, cele în curs nefiind afectate.
Executivul adoptase un memorandum în acest sens în ianuarie după cum a anunțat atunci G4Media, dar procesul a fost întârziat de faptul că fostul șef al ANAP s-a opus inițiativei, motiv pentru care a și fost înlocuit.
Ordonanța stabilește că la licitații vor putea participa doar operatori economici dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European (SEE), din țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), din țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană sau din țări terțe care nu au semnat AAP, dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piață în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare. UE a încheiat un acord privind achizițiile publice cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară.
Așadar, China nu se regăsește în niciuna dintre aceste categorii, drept urmare nu va putea participa la licitațiile din țara noastră.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, prin ordin comun al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, va fi aprobată lista țărilor care se încadrează în categoriile care vor fi acceptate să participe la licitațiile publice.
Guvernul arată că unul din motivele pentru care ia această decizie este că în ultimii ani „s-a constatat o creștere a numărului de ofertanți din spațiul extracomunitar la procedurile de achiziții publice, care oferă garanții reduse cu privire la respectarea unor cerințe, cum ar fi: standardele de calitate certificate, standardele de mediu și dezvoltare durabilă, cerințe legate de condiții de muncă și protecție socială, politici concurențiale”.
„În acest sens, participarea operatorilor din statele terțe extracomunitare la procedurile de achiziții publice, în special în domeniul transporturilor, precum și în alte domenii strategice, cu impact asupra dezvoltării economice și sociale durabile a țării, poate periclita decisiv marile investiții publice din România”, arată ordonanța de urgență.
Executivul apreciază că investiții în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro doar din domeniul transporturilor pot fi grav afectate de întârzierea intrării în vigoare a prevederilor acestei ordonanțe.
Ordonanța de urgență mai poate fi atacată în prezent la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului Renate Weber. Ea va merge de asemenea în Parlament, unde legea de adoptare a ordonanței poate veni cu modificări.

OFICIAL Companiile din China vor fi excluse de la licitațiile pentru infrastructură. Ordonanța, publicată în Monitorul Oficial

Cifra de afaceri a transportatorilor locali de marfă a crescut în 2019 cu 47% față de 2015 și cu 163% față de 2010, la 66,4 miliarde de lei, arată un raport al companiei KeysFIn. Pentru 2020, analiștii KeysFin estimează un declin de aproximativ 2%, până în apropierea nivelului de 65 de miliarde de lei, în baza schimbării comportamentului de consum – food retail în defavoarea bunurilor de folosință îndelungată – generată de pandemia de COVID-19. Companiile mari au avut cea mai slabă performanță, arată analiza. Și asta din cauza Societății Naționale de Transport Feroviar CFR Marfă, companie situată pe locul 4 după cifra de afaceri, care a înregistrat de departe cea mai mare pierdere din industrie.
„România reprezintă un hub strategic pentru transportul de marfă din regiune, însă avantajele noastre competitive nu au fost valorificate la maximum în anul pandemiei. Chiar dacă există companii în creștere pe această piață, scăderea înregistrată de industrie arată lipsa unei strategii clare de valorificare a poziției țării noastre, precum și a resursei umane interne. De asemenea, din păcate, infrastructura deficitară limitează afacerile din transporturile de marfă. Pentru 2021, considerăm că situația se va redresa doar dacă business-ul pierdut va fi înlocuit cu surse noi de venit, precum transportul din pharma sau din alte domenii ale căror volume au crescut considerabil“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
Numărul de companii din domeniu a crescut cu 22% față de 2015 și a fost cu 60% peste nivelul din 2010, la 41,5 mii de companii în 2019. Rezultatul net al acestora a crescut cu 35% față de 2015 și a fost cu 2,8 miliarde de lei peste pierderea de 0,4 miliarde din 2010, la 2,4 miliarde de lei în 2019. Dintre cele 41,5 mii de companii analizate, aproximativ 23,9 mii (58%) au înregistrat profit, 13,3 mii (32%) pierdere, iar restul au avut un rezultat net nul în 2019.
Pe tipuri de companii, companiile mari au avut cea mai slabă performanță, respectiv o pierdere de 126 de milioane de lei din cauza Societății Naționale de Transport Feroviar CFR Marfă, companie situată pe locul 4 după cifra de afaceri, care a înregistrat de departe cea mai mare pierdere din industrie, de 237,4 milioane de lei (35% din cifra de afaceri) în 2019.
Cumulat, în 2019, primii 10 transportatori locali de marfă au avut o cifră de afaceri de 5,86 miliarde de lei, adică 8,9% din totalul industriei.

Topul transportatorilor din România
AQUILA PART PROD COM SRL a rămas lider de piață și în 2019, cu o cifră de afaceri de 938,6 milioane de lei (1,4% din total) după scăderea de 3,6% înregistrată față de 2018.
GRUP FEROVIAR ROMAN SA a urcat pe locul al doilea după cifra de afaceri (este în același timp al doilea angajator și numărul 2 ca profitabilitate) în 2019 după ce se situa pe poziția a patra în 2018, în urma unui avans de 8,7% față de 2018, la aproape 733 milioane de lei în 2019.
CARRION EXPEDITION SRL a coborât de pe locul secund, pe poziția a treia după cea mai mare scădere a cifrei de afaceri din top 5, de 781,7 milioane de lei în 2018 la 724,5 milioane de lei în 2019.

Top angajatori
Numărul de angajați din industria transporturilor locale de marfă a crescut cu 18% față de 2015 și a fost cu 43% peste nivelul din 2010, la aproximativ 187.500 în 2019. Pentru 2020, analiștii KeysFin estimează scădere a numărului de angajați până în apropierea nivelului de 178.000, în baza datelor de la Institutul Național de Statistică.
Cel mai mare angajator este Societatea Română de Transport Feroviar, cu 5,4 mii de angajați reprezentând 2,9% din total. Urmează Grup Feroviar Român, cu 2,2 mii de angajați și 1,2% din total, și Aquila Part Prod Com, cu 2007 angajați și 1,1% din total. Primii 10 angajatori locali au avut pe statele de plată în 2019 18.000 de angajați, respectiv 7,2% din totalul angajaților industriei.

Peste două treimi dintre mărfurile din România, transportate rutier
Volumul mărfurilor transportate a scăzut cu 2% față de 2019, la 394 milioane de tone în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Transportul rutier de mărfuri a crescut cu 4% față de 2019, la 266,5 milioane de tone în 2020, în timp ce transportul feroviar de mărfuri s-a redus cu 15,5% la 49,7 milioane de tone, cel aerian a scăzut cu 14,9% la 40 de mii de tone, cel maritim s-a contractat cu 11,1% la 47,2 milioane de tone, iar transportul pe căile navigabile interioare a scăzut și el cu 8,2% față de 2019, la 30,5 milioane de tone în 2020.
Ca pondere a modului de transport în anul pandemiei, analiștii KeysFin observă o creștere a transporturilor rutiere de 3,8 p.p. la 67,7% din total. Urmează transportul feroviar cu 12,6% din total (scădere de 2 p.p. față de 2019), cel maritim cu 12% (reducere anuală de 1,2 p.p) și cel pe căi navigabile interioare cu 7,7% din total (contracție anuală de 0,5 p.p.) în 2020.
În transportul rutier internațional de mărfuri, 92,9% din totalul mărfurilor descărcate au provenit din state membre ale Uniunii Europene și 91,8% din totalul celor încărcate au avut ca destinație state membre ale Uniunii Europene. Cele mai mari cantități de mărfuri au provenit din Germania (21,8%), Ungaria (15,7%) și Italia (10,2%), iar în ceea ce privește încărcările, 20,1% din volumul mărfurilor au avut ca destinație Germania, 14,8% Italia și 11,9% Ungaria.

Transportatorii din România, afaceri de 65 miliarde de lei în 2020. Analiști: “infrastructura deficitară limitează afacerile din transporturile de marfă”

Pe 22 martie, cel de-al doilea tren al Rail Cargo Group a plecat din Ganzhou, China către terminalul operatorului feroviar din Budapesta. Timpul de tranzit este estimat între 15 și 18 zile.
Odată ajunse în Budapesta, mărfurilor vor fi transbordate către numeroasele destinații europene incluse în rețeaua TransNET a Rail Cargo Group. Operatorul are o rețea vastă în Europa, iar Budapesta nu este destinația finală pentru multe din produsele transportate din China.
Primul tren din Ganghou a plecat din China pe 15 martie, în timp ce al doilea a urmat la mai puțin de 10 zile distanță. Circulând pe Noul Drum al Mătăsii, trenul traversează frontiera în China și Kazahstan prin punctul de frontieră Alashankou/Dostyk și intră în Europa pe la frontiera dintre Ucraina și Ungaria, mai exact prin punctul Chop/Zahony. Una dintre caracteristicile acestui nou serviciu este timpul de tranzit mai scurt. Serviciul va avea o frecvență de o călătorie dus-întors pe săptămână. Rail Cargo Group oferă servicii adiționale, cum ar fi monitorizare a rutei prin GPS, formalități vamale, servicii de asigurare de transport.
https://www.intermodal-logistics.ro/al-doilea-tren-pe-ruta-ganzhou-budapesta-organizat-de-rail-cargo-group
 

♦ Grupul Rompetrol, cel mai mare producător de produse petroliere din România prin intermediul răfinăriei Petromidia, spune că pe termen lung principalul obiectiv va fi revenirea la situaţia de dinaintea pandemiei, 2020 fiind unul dintre cei mai grei ani pentru industria de profil.
„Următorul deceniu este unul în care, la început, vor fi rea¬lizate eforturi mari pentru revenirea la capacităţile şi la rezultatele obţinute înaintea pandemiei de COVID-19. Observăm o uşoară stabilizare a pieţei globale, dar efectele pozitive se vor resimţi asupra businessului abia în anii care urmează“, au explicat reprezentanţii grupului Rompetrol, cei care au în portofoliu rafinăria Petromidia, cea mai mare unitate de procesare a petrolului din România.
Rafinăriile au fost printre cele mai afectate facilităţi de producţie din economia globală în 2020, fiind prinse într-o furtună gene¬rată de condiţii meteorologice atipice, criza santiară, res¬tricţiile de circulaţie aferente şi nevoia constantă de inves¬tiţii generată de tranziţia ener¬getică. Capacitatea de ra¬finare a primit o lovitură dură la nivel european, în contextul în care marii jucători au analizat oprirea sau trecerea în conservare a unor facilităţi de producţie întinse în toată Europa, din Anvers şi până în Scoţia sau Franţa.
În România mai există astăzi patru rafinării, dintre care doar trei mai au activităţi în prelucrarea ţiţeiului, acestea fiind: Petromidia, a Rompetrol, care a procesat 4,8 mi¬lioane de tone de materii prime în 2020 (1,16 mil. tone de benzină şi peste 2,6 mil. tone de motorină şi com¬bustibil de aviaţie), Petrobrazi, a OMV Petrom, cu o capa¬citate de 4,5 mi¬lioane de tone pe an, Petrotel, a Lukoil, cu o capacitate de circa 2,4 milioane de tone pe an.

Marje negative
Pe fondul perturbărilor survenite la nivelul cererii din cauza crizei sanitare, corelate cu o volatilitate fără precedent înregistrată de industria petrolului, marii rafinori s-au confruntat cu situaţii dure. Printre acestea se numără şi scăderea marjei brute de rafinare în teritoriu negativ în T2, influenţată de nivelul stocurilor, de cerere şi de contextul global.
„2020 a început, pentru întreagă indus¬trie, de la un nivel scăzut al marjelor de rafinare, fără precedent în ultimii ani. Odată cu impu¬nerea măsurilor restrictive şi cu scăderea mobilităţii în rândul populaţiei, cererea de produse pe-troliere a scăzut drastic. Marii rafinorii de pe întreg con¬ti¬nentul au rămas cu stocuri consi¬derabile de combustibil şi alte produse conexe, iar asta a dus la o scădere şi mai accentuată a marjei de rafinare. De exemplu, în al doilea trimestru al lui 2020, au fost consemnate valori negative la marja brută de rafinare (-14 USD/tonă)“, au explicat reprezentanţii Rompetrol Rafinare, compania care adminis¬trează Petro¬midia (Năvodari).
Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC) a încheiat anul 2020 cu o pierdere de 220,15 mil. dolari (885 mil. lei), faţă de pierderea de 49 milioane de dolari (197 mil. lei) din 2019, la afaceri de 2,3 mld. dolari (9,4 mld. lei), în scădere cu 39%.

Revizie în pandemie
De asemenea, condiţiile meteo¬rologice au fost nefaste, întrucât portul Midia a fost închis doar în luna februarie 2020 de 12 ori. În anul 2020, gradul de utilizare a capacităţii de rafinare în rafinăria Petromidia a fost de 71,8%, în scădere cu 25,7% comparativ cu 2019. Este de menţionat în cazul rafinăriei Petromidia că aceasta a fost închisă timp de o lună şi jumătate, încă de la începutul stării de urgenţă, pentru o revizie generală.
„Revizia gene¬rală a rafinăriei Pe¬tro¬midia a fost eveni¬mentul major al anului trecut. Din mijlocul lui martie, până la finalul lui aprilie, au fost exe¬cu¬tate aproximativ 1.500 de lucrări. Echi¬pele au intervenit asupra unui număr de 1.000 de utilaje statice, 150 de utilaje rotative, peste 2.600 de ţevi şi conducte şi aproximativ 560 de uti¬la¬je elec¬trice. La final, proiectul a fost în¬cheiat cu succes, fără evenimente şi cu sig¬uranţa că instalaţiile îşi vor con¬ti¬nua ope¬rarea în cele mai bune con¬diţii tehnice“.
A patra rafinărie care mai func¬ţionează astăzi în România – Vega din Ploieşti – are o tradiţie de peste un secol, dar nu mai realizează ben¬zină şi motorină. Cu o capacitate de pro¬ducţie anuală de circa 400.000 de tone, Vega este astăzi unicul pro¬ducător de bitumuri din România, furnizând aproape o cincime din necesarul la nivel naţional.
Astfel, la Ploieşti, Vega nu prelucrează ţiţei, ci produse distilate medii, provenite de la Petromidia Năvodari, parte a aceluiaşi grup şi cea mai mare rafinărie din România. Doar în 2020 compania a obţinut la Ploieşti 120.000 de tone de bitum.

Rafinorii în drum spre tranziţia energetică
Dincolo de redresarea opera¬ţio¬na¬lă, pe termen lung reprezentanţii Rom¬pe¬trol spun că reducerea impactului de me-diu al activităţilor va juca un rol cheie. „Până în 2030 vom vedea tot mai multe direcţii care să ducă industria spre operarea cu un impact cât mai scă¬zut asupra mediului înconjurător. La rân¬dul nostru, vom continua pro¬gra¬mele de optimizare începute în 2014, la nivelul rafinăriei Petromidia, pentru că obiectivul, pe termen lung, este să operăm unităţile de producţie în cele mai stricte condiţii de siguranţă, atât pentru angajaţi, cât şi pentru me¬diul înconjurător şi comunităţile din zonă.“
La nivelul Rompetrol există o directivă concentrată pe eficienţă energetică încă de acum patru ani, care are şi o importantă componentă de scădere a amprentei de carbon pe platforma Petromidia din Năvodari. Astfel, în ultimii trei ani au fost investite peste 10 milioane de dolari în această direcţie.
„Este un subiect care ne preocupă în continuare şi pentru care avem un CAPEX planificat pentru următorii 5 ani de aproximativ 30 de milioane de dolari pentru proiecte“.
Totodată, Grupul KMG International a investit la Rompetrol sume importante în proiecte cu o compnentă de mediu semnificativă, printre care realizarea instalaţiei de recuperare a GPL-ului din gaze, care a ajutat la reducerea emisiilor de dioxid de sulf. De curând, grupul a hotărât să se concentreze mai mult pe zona de energie verde şi analizează direcţii precum parcuri eoliene sau fotovoltaice.
„Digitalizarea va juca un rol important în tranziţia energetică, prin componenta smart care contribuie la impactul redus aspura mediului înconjurător. Pe lângă conceptul de Smart Refinery, care prinde contur la nivelul rafinăriilor Petromidia şi Vega, prin instrumentele digitale înţelegem şi senzorii de verificare şi control, soluţii de monitorizare complexe, atât a emsiilor, cât şi pentru condiţiile meteorologice“, au adăugat reprezentanţii Rompetrol.
https://www.zfcorporate.ro/energie/petromidia-cea-mai-mare-rafinarie-din-romania-vedem-o-usoara-20032374
 

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Cătălin Drulă a anunțat miercuri execuție bugetară record pe proiectele de drumuri și căi ferate finanțate din fonduri europene, pe primele trei luni. Conform cifrelor prezentate de acesta, este vorba de o creștere cu 64% față de nivelul din aceeași perioada a anului trecut, până la 941 milioane de lei.
„O veste bună despre investițiile în drumuri și căi ferate. Avem o execuție bugetară record la trei luni la Ministerul Transporturilor pe fonduri europene, respectiv 941 milioane de lei. Pentru comparație, pe anii trecuți: 573 milioane de lei în 2020, 377 milioane de lei în 2019, 192 milioane de lei în 2018. Sunt facturi plătite, sunt lucrări care se regăsesc în teren pe șantierele de autostrăzi și drumuri”, a precizat Drulă.
Acesta a mai vorbit și de o posibilă suplimentare a bugetului Ministerului Transporturilor la o eventuală rectificare.
„Avem aproape 8 miliarde de lei alocați anul acesta și vrem să îi cheltuim și dacă se poate să și suplimentăm la rectificare, repet, proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile”, a menționat Drulă.

Drulă anunță execuție bugetară record la proiectele pe fonduri europene pe primele trei luni

România marchează o nouă premieră negativă pe piața agricolă, prin importul a 10.000 de tone de semințe de soia aflate acum pe drum, venind din Argentina. În plus, statul sud-american livrează și 25.000 de tone de floarea-soarelui.
Potrivit informațiilor agenției independende agriCensus, o încărcătură cu 10.000 de tone de semințe de soia, din Argentina, va ajunge zilele acestea în portul Constanța, o premieră negativă a ultimilor ani pentru România, al treilea cel mai mare producător de soia al UE, în 2019.
Mai mult, pe nava care transportă semințele de soia, care a plecat din portul Necochea pe 5 aprilie, se află și 25.000 de tone de semințe de floarea-soarelui cu aceeași destinație.
Aceasta în contextul în care Argentina a început să ne livreze semințe de floarea soarelui încă din luna martie. Atunci, 35.000 de tone au fost încărcate pe nava Ephiphania cu destinația Constanța.
Importurile vin ca urmare a secetei ce a lovit producția de semințe oleaginoase din zona Mării Negre, anul trecut, provocând o lipsă majoră de aprovizionare în întreaga regiune.
Potrivit datelor Comisiei Europene consultate de Economica, numai în luna ianuarie 2021, România a cumpărat din SUA 990 de tone de semințe de soia și alte 4.500 de tone din Ucraina.
Din datele Ministerului Agriculturii, producția de soia boabe s-a diminuat în 2020 cu 33% față de 2019, totalizând aproximativ 278.400 tone culese de pe o suprafață de 163.000 de hectare, mai mare cu aproape 4.800 de hectare decât în 2019. Randamentul a coborât astfel în 2020 la 1.709 kg/ha de la 2.630 kg/ha.
În anul de marketing 2019/2020, aproximativ 87% din exportul de boabe de soia al Uniunii Europene în țări terțe a provenit din România, care a livrat 127.000 tone, dintr-un total al vânzărilor UE de 145.000 tone.

Din mare exportator în importator: România cumpără în premieră din Argentina 10.000 de tone de semințe de soia