Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea sunt convocaţi pe 29 martie 2021 de Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, pentru a aproba semnarea unui memorandum cu austriecii de la Verbund pentru dezvoltarea în comun a unor proiecte de producere, transport şi vânzare a hidrogenului verde în baza proiectului „Green Hydrogen @ Blue Danube“.
Astfel, Hidroelectrica vrea să dezvolte prin parteneriat cu Verbund hidrogen „verde“ prin electroliza apei la scară largă în România, utilizând un mix de energie verde (eoliană off grid şi hidro on-grid), iar ulterior hidrogenul rezultat să fie înglobat într-un ulei mineral şi transportat pe Dunăre către ţări din programul Transnaţional Dunărea Interreg, precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Ulterior acestui pas, Hidroelectrica vrea să reconvertească uleiul în hidrogen gazos şi să îl vândă către consumatori.
„Hidroelectrica doreşte implicarea sa „în lanţul valoric al producerii hidrogenului verde cu prioriatate în etapa 1 – producţia de hidrogen verde şi hidrogenerea LOHC (înglobare în ulei -n.red). Însă, în paralel, doreşte să exploreze şi zona de desfacere a hidrogenului, căutând clienţi industriali locali, dornici de achiziţia de hidrogen“, potrivit convocatorului.
Ce presupune „Green Hydrogen @ Blue Danube“:
Producţia de hidrogen „verde“ prin electroliza apei la scară largă în România, utilizând un mix de energie verde (eoliană off grid şi hidro on-grid). Transportul hidrogenului pe Dunăre către utilizatori din ţările programului Transnaţional Dunărea Interreg, precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia, Moldova, Ucraina. „Transport low-cost pe Dunăre, prin intermediul unei flote dedicate de barje-tanc (atât cu propulsie cât şi fără propulsie, propulsia fiind tot verde).
Implementarea infrastructurii necesare pentru utilizarea hidrogenului în statele membre participante, de-a lungul Coridoarelor Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T).
Hidroelectrica menţionează că valoarea concretă a obiectivului de investiţie va fi stabilită pe baza studiului de fezabilitate care va fi aprobat de organele de conducere a corporativă a partenerilor.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, dar şi cea mai aşteptată listare la Bursa de Valori Bucureşti, a încheiat anul 2020 cu un profit net de 1,45 mld. lei, în creştere cu 4,8% faţă de anul precedent, dar cu venituri în scădere cu 8,7%, la 3,9 mld. lei.
Statul român prin Ministerul Energiei are 80% din Hidroelectrica, în timp ce restul de 20% îi revin Fondului Proprietatea.
https://www.zfcorporate.ro/energie/hidroelectrica-vrea-sa-produca-hidrogen-verde-cu-austriecii-de-la-19937088
 

Sfidând recesiunea economică provocată de pandemia Covid-19, porturile maritime românești au încheiat prima lună din 2021 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 6,63% față de cel consemnat în ianuarie 2020. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 5.098.646 tone.
Marfa a fost, îndeosebi cereale și minereuri, astfel că transportatorii au profitat de iarna relativ blândă pentru a-și duce la bun sfârșit contractele. Rețelele feroviare și rutiere care leagă porturile cu țara și Europa n-au mai fost blocate de zăpezi, iar navigația pe Dunăre nu a fost afectată de secetă ori îngheț.
Traficul maritim s-a ridicat la 3.823.733 tone, în creștere cu 3,26% față de aceeași perioadă din 2020, iar cel fluvial, la 1.274.913 tone, fiind mai mare cu 18,16%.

x x x

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 4.509.264 tone de mărfuri, cu 10,80% mai mult față de ianuarie 2020. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de: cereale (+10,22%), minereuri de fier (+64,26%) minereuri neferoase (creștere de 3,6 ori), produse petroliere (+24,68%), îngrășăminte (+3,67%) și produse chimice (+14,03%).
În structura fluxurilor de mărfuri derulate, ponderea cerealelor și semințelor uleioase s-a redus la 37,25%, față de 40,12% în ianuarie 2020. În schimb, ponderea minereurilor și deșeurilor metalice a crescut la 16,83%, față de 9,10% cât era cu un an în urmă. Ponderi importante au înregistrat: hidrocarburile (11,92%), îngrășămintele și produsele chimice (10,53%), mărfurile containerizate (10,01%), combustibilii solizi (6,75%) și produsele metalice (2,70%).
În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 451.451 tone, respectiv 46.206 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 18,19%%, în tone, și cu 18,93%, în TEU, față de luna ianuarie 2020.

x x x

În prima lună a anului 2021, zona petrolieră Midia a derulat un trafic total de 567.958 tone de mărfuri, cu 18,30% mai mic decât în ianuarie 2020. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 94,12% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o diminuare de 17,80%.

x x x

Micuțul port Mangalia a manipulat 21.424 tone de mărfuri, cu 26,54% mai mult decât în ianuarie 2020. În structură, produsele petroliere reprezintă 45,91% din traficul total, iar cimentul, 44,69%.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 17,33 milioane de tone de mărfuri, în scădere cu 15,9% față de luna ianuarie 2020.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-din-porturile-maritime-romanesti-in-ianuarie-2021-423547
 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în luna ianuarie 2021, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile față de aceeași perioadă din 2020):

a) în creștere față de anul precedent

– cereale – 1.642.744 tone (+10,22%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 482.657 tone (+64,26%);
– îngrășăminte – 409.144 tone (+1,21%);
– produse petroliere – 297.401 tone (+24,67%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 276.491 tone (creștere de 3,6 ori);
– produse chimice – 79.589 tone (+12,48%);
– minerale brute sau prelucrate – 79.430 tone (+49,77%);
– produse alimentare – 41.705 tone (+6,16%);
– animale vii – 9.410 tone (+40,20%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 6.102 tone (+18,48%);

b) în scădere față de anul precedent

– petrol brut – 647.627 tone (-2,22%);
– articole diverse – 451.451 tone (-18,20%);
– cărbune – 304.705 tone (-6,92%);
– produse metalice – 123.394 tone (-34,32%);
– semințe uleioase – 37.171 tone (-73,89%);
– ciment – 25.328 tone (-0,77%);
– lemn – 24.670 tone (+27,09%);
– echipamente, mașini – 22.808 tone (-1,74%).
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-423550
 

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a precizat în cadrul dezbaterilor proiectului legii bugetului că România trebuie să reorganizeze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe cei şase piloni, cum prevede acum Parlamentul European. În perioada următoare discuţiile cu miniştrii vor continua, ca forma refăcută să fie gata în cel mai scurt timp. Ministrul Ghinea a subliniat că cei şase piloni ai PNRR nu erau în vigoare anul trecut când au demarat negocierile şi a dat asigurări că materialul va fi reorganizat aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană. Ministrul Investiţiilor a mai spus că priorităţile din PNRR vor fi refăcute pe fiecare componentă, adăugând că cea mai mare problemă o reprezintă „costurile pe care instituţiile româneşti le-au pus acolo”. De asemenea, ministrul s-a mai referit la faptul că România nu este în întârziere cu PNRR şi a subliniat că este în linie cu calendarul de aprobare, care înseamnă 30 aprilie – finalizarea depunerii oficiale. Prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde euro.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-planul-national-de-redresare-si-rezilienta-va-fi-refacut-423544
 

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa organizează licitație publică pentru a moderniza și extinde rețeaua de alimentare cu apă la cheu Danele 85 – 99, anunț ce-l puteți consulta în secțiunea Documente a materialului.
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa organizează licitație publică pentru a încheia un contract modernizare și extindere a rețelei cu apă la cheu Danele 85 – 99.
Valoarea estimată a contractului este de maxim 3.800.000 lei.

Descrierea contractului
În zona studiată se propune înlocuirea conductei existente în lungime de 1860 m conform planului de situație anexat si modificarea traseului. De asemenea, in vederea alimentarii cu apa a navelor care acostează in zona fluvio-maritima, rețeaua se va extinde si in danele 94-99. Rețeaua nou proiectata va fi executata din conductă de polietilenă PE100 SDR 17, PN 10 cu diametrul de 200mm, pozată îngropat în pat de nisip. Se va alege un traseu in vecinătate, astfel încât sa se respecte distantele de coexistenta fata de rețelele electrice existente in zona.
Conducta se va monta îngropat, sub adâncimea de îngheț stabilită, pe un pat de pozare realizat din nisip de minim 15 cm, conform datelor producătorului Valoarea totala estimata: 3.800.000 lei, fara TVA, din care – Valoare Proiectare: 150.000 lei, fara TVA – Valoare Lucrari: 3.650.000 lei fara TVA Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor : 8 Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 5 -a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractanta nu va raspunde.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 15.03.2021, ora 15. 00
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cnapm-constanta-modernizeaza-si-extinde-reteaua-de-alimentare-cu-apa-la-cheu-741046.html
 

Contractul a fost semnat cu firma Danco Pro Communication, din București.
Este vorba despre „Servicii de transport aerian de persoane (rezervare și emitere bilete de avion), servicii de transfer / transport auto, servicii de cazare și servicii de asigurare medicală de călătorie“.
Valoarea contractului este de 1.464.892,5 lei, suma echivalând cu 300.521,5919 euro.
Compania bucureșteană Danco Pro Communication va asigura serviciile de transport aerian pentru Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în schimbul sumei de peste 300.000 de euro.
Cele două entități au semnat recent contractul de colaborare, în urma unei achiziții desfășurate prin procedura simplificată.
Anunțul a fost publicat recent în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.
Titlul contractului este reprezentat de „Servicii de transport aerian de persoane (rezervare și emitere bilete de avion), servicii de transfer / transport auto, servicii de cazare și servicii de asigurare medicală de călătorie“.
Potrivit descrierii acestuia, contractul implică „achiziția serviciilor de transport aerian de persoane (rezervare și emitere bilete de avion), serviciilor de transfer/transport auto, serviciilor de cazare și serviciilor de asigurare medicală de călătorie“.
Valoarea contractului este de 1.464.892,5 lei, suma echivalând cu 300.521,5919 euro, la un curs de 4,8745 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Națională a României pentru data de 26 februarie 2021 și valabil până la 1 martie 2021.
Așa cum am precizat anterior, contractul a fost semnat cu firma Danco Pro Communication SRL, din București.

Ce spune Registrul Comerțului
Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 26 februarie 2021, firma a fost înființată în 1997 și are sediul social în Sectorul 2, pe strada Maior Coravu, nr. 29 C.
Capitalul social subscris este de 2.031.000 lei, integral vărsat, acțiunile fiind împărțite între Daniela Rodea, ce deține 10%, și Daniel Cornel Rodea, ce deține pachetul majoritar, de 90%, și este, totodată, administratorul firmei.
Domeniul principal de activitate este reprezentat de „activități ale agențiilor turistice“.
În anul 2017, cu 15 salariați, societatea a avut un profit net de 558.204 lei și o cifră de afaceri netă de 42.781.923 de lei.
În 2018, numărul salariaților a fost 16, profitul net s-a ridicat la 776.753 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 49.484.273 de lei.
În 2019, numărul salariaților a rămas 16, profitul net a fost de 975.953 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 49.833.467 de lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/transport-aerian-de-peste-300-000-de-euro-la-administratia-porturilor-constanta-cine-a-castigat-contractul-740973.html
 

Un impresionant exercițiu NATO are loc în aceste zile pe malul românesc al Mării Negre.
Militari din șase state membre ale Alianței Nord-Atlantice își vor da mâna pentru a neutraliza minele rămase în zonă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Dispozitivele explozive pun în pericol o eventuală debarcare a trupelor pe uscat, dar și siguranța navelor militare și comerciale. La exercițiu vor participa mai multe ambarcațiuni, dar și avioane de luptă și MIG-uri staționate pe portavionul “Charles de Gaulle” din Marea Mediterană.
Mai multe nave de luptă din state membre NATO au sosit în ultima săptămână în Portul Constanța.
Timp de o săptămână, peste 700 de militari din România, Spania, Turcia, Grecia, Franța și Statele Unite își vor uni forțele și priceperea în cadrul exercițiului denumit “Poseidon 21”. Li se vor alătura scafandri militari specializați în explozibili și unități ISU. Experiență le vă fi extrem de utilă în cazul unei amenințări reale.
Cei care ajung zilele acestea pe litoral vor asista la o desfășurare de forțe impresionantă. Zona de coastă și apele internaționale din Marea Neagră vor fi survolate de avioane de luptă. Iar 11 ambarcațiuni de război vor caută mine submarine și marine.
Mihai Panait, șeful statului major al forțelor navale: „În apele teritoriale ale României încă avem baraje de mine istorice din cel de-al doilea război mondial”.
Iusuf Karagulle este căpitan și coordonează activitatea de căutare a minelor. Dispozitivele explozive pun în pericol nu doar navele militare, ci și navele comerciale care vin pe țărmul românesc.
Iusuf Karagulle – Comandant: „Folosim unitățile de mine hunting pentru că atunci când vrem să trimitem unități pe țărm acestea să aibă drumul liber și de asemenea să menținem apele deschise și sigure pentru a avea o siguranță a navelor care ajung în porturi”
Gelu Pîstaie – Șef de stat major al flotei – Director Exercițiu: „În cadrul exerticiilor au fost descoperite mine din al doilea război mondial, mine istorice. Aceste mine sunt inactive, dar este foarte important realizăm curățirea raioanelor maritime”
Situația tensionată din zonă – aflată la granița NATO cu Rusia – a intensificat în ultimii ani prezența militarilor Alianței Nord Atlantince.
Corneliu Pavel – Colonel Forțele Navale Române: „Situația în Marea Neagră este bine cunoscută pe plan mondial, în special după agresiunea Rusiei și după anexarea ilegală a peninsulei Crimea. Să nu uităm și despre conflictele din georgia și din Republica Moldova, din Transnistria”
La exercițiu urma să participe și bulgarii, cu două nave de război, însă echipajele au intrat în carantină după semnalarea unor cazuri de Covid. Militarii români au intrat preventiv în carantină înainte de îmbarcare, timp de două săptămâni, pentru a elimina orice risc.
Anul trecut, aproape tot echipajul unei misiuni românești s-a îmbolnăvit în timpul unei misiuni NATO.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/poseidon-21-exercitiul-militar-nato-pe-malul-romanesc-al-marii-negre-ce-vor-face-militarii.html
 

La mai puțin de o lună de la lansarea conexiunii Ro-Ro între Karasu, Turcia și Portul Constanța, România, serviciul a fost suspendat temporar. Ultima plecare a avut loc pe 18 februarie din Constanța.
Operatorul RO-PAX Sea Lines citează birocrația administrativă nesustenabilă, dar și costuri neprevăzute, acestea ducând la suspendarea temporară a legăturii.
“Sea Lines se află în consultări cu autoritățile, porturile și clienții și sprijină toate schimbările necesare pentru reluarea serviciului. În urma introducerii noii legături RO-RO începând cu 3 februarie, menită să faciliteze schimburile comerciale între Turcia și Europa Centrală, Sea Line suspendă temporar ruta Karasu-Constanța până când vom reuși să oferim un voiaj maritim sigur și eficient din punct de vedere al costurilor. Cererea a scăzut rapid întrucât este dificil să răspundem așteptărilor clienților ca urmare a numeroaselor provocări operaționale întâlnite. Ultimul voiaj a avut loc pe 18 februarie, din Constanța. Clienții care au rezervat un loc pe navă au fost informați în mod individual despre acest aspect,” explică Sea Lines într-un comunicat de presă.
Durata unui voiaj între Karasu și Constanța este de 12 ore, aceasta fiind cea mai scurtă și rapidă rută maritimă între Turcia și Europa, ceea ce o face să fie extrem de atractivă pentru transportul de marfă, dar și pentru turism.
https://www.intermodal-logistics.ro/serviciul-ro-ro-karasu-constanta-a-fost-suspendat-temporar
 

Comisia Europeană a aprobat luni un ajutor de stat de 870 milioane de euro pentru un proiect eolian offshore la Marea Nordului, prin care Danemarca își va majora producția de energie regenerabilă, în linie cu țintele Green Deal, anunță instituția într-un comunicat. Și Marea Neagră a fost inclusă în strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore, având un bun potențial natural pentru turbinele eoliene.
Ferma eoliană offshore Thor va fi situată în partea daneză a Mării Nordului și va avea o capacitate eoliană offshore de minim 800 MW până la maxim 1000 MW. Proiectul va include parcul eolian în sine, stația offshore și conexiunea la rețea de la stația offshore până la punctul de conexiune din prima stație terestră.
Măsura va ajuta Danemarca să își mărească cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie și să reducă emisiile de dioxid de carbon, în conformitate cu acordul verde european, fără a denatura concurența în mod nejustificat pe piața unică.
Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene și comisar responsabil de politica concurenței, a declarat: „Această măsură daneză este un foarte bun exemplu al modului în care statele membre pot oferi stimulente companiilor pentru a participa și a investi în proiecte de energie verde, în conformitate cu regulile europene privind ajutorul de stat. Proiectul parcului eolian offshore Thor va contribui la atingerea obiectivelor ambițioase ale UE privind energia și clima stabilite în Acordul verde, fără a denatura concurența în mod nejustificat pe piața unică.”
Comisia a afirmat că efectele pozitive ale acestui proiect, în special efectele pozitive asupra mediului, depășesc orice efecte negative posibile în ceea ce privește denaturarea concurenței, în special, deoarece selectarea beneficiarului și acordarea ajutorului vor fi efectuate printr-un proces de licitare competitiv.

Comisia Europeană: Marea Neagră are potențial natural
Comisia Europeană a lansat în noiembrie 2020 o nouă strategie e UE privind energia din surse regenerabile offshore, care prevede sprijin pentru creșterea de cinci ori a capacității eoliene offshore a Europei până în 2030.
Marea Neagră se numără printre mările la care noua strategie UE face referire. Documentul oficial al Comisiei Europene arată că Marea Neagră are un bun potențial natural pentru turbinele eoliene (atât cele fixate, cât și plutitoare) și pentru a capta energia valurilor.
„Potențialul de dezvoltare a energiei eoliene offshore de la Marea Neagră trebuie valorificat cu inteligență și calm, în interesul României. Pe lângă recunoașterea importanței din perspectiva UE care deschide oportunități de finanțare și transfer de know how, este nevoie și de realizarea rapidă a unui proiect pilot făcut cu o semnificativă participare românească și de investiții din fonduri nerambursabile europene pentru întărirea liniilor Transelectrica în Dobrogea. Trebuie ca energia să poată fi evacuată”, a scris Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, despre inițiativa UE.

Studiu: Potențialul de energie eoliană offshore al României
Un studiu realizat de Energy Policy Group (EPG) analizează potențialul de energie eoliană offshore al României, identificând o capacitate naturală potențială de 94 GW, din care 22 GW folosind turbine fixe. Producția anuală de energie rezultată ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produși de turbine fixe.
Producerea de energie din surse eoliene offshore oferă avantaje importante: un număr ridicat de ore de funcționare, variabilitate scăzută și, implicit, erori de prognoză mai mici și costuri de echilibrare reduse față de energia eoliană onshore și cea fotovoltaică.

Fermă eoliană offshore în Marea Nordului, susținută cu 870 de milioane de euro de Danemarca. Ce potențial „verde” are Marea Neagră

Cum a evoluat piața forței de muncă din shipping-ul internațional, pe timpul pandemiei Covid-19? A crescut cererea de ofițeri și nebrevetați români sau dimpotrivă? Se mai asigură locuri de practică pentru cadeți? Întrebările le-am adresat unor cunoscuți specialiști, directori ai unor companii de crewing de pe piața românească.

Criză de nebrevetați
„Piața internațională a shipping-ului se confruntă de mai mulți ani cu o criză de personal nebrevetat, care a fost provocată de armatori – a declarat, pentru cotidianul «Cuget Liber», profesorul universitar dr. inginer Haralambie Beizadea, directorul general al companiei Arpinav.
În efortul lor de a reduce cheltuielile au adus marinari din China, Filipine și Vietnam, care acceptă să stea câte nouă luni și chiar doi ani la bordul navelor. În aceste condiții, cheltuielile cu schimburile de echipaje sunt foarte mici. Treptat, au renunțat la nebrevetații europeni, printre care și cei români. Pandemia a generat un fenomen invers. Fiind mari probleme de mobilitate la nivel internațional, armatorii europeni sunt nevoiți să-și asigure forța de muncă de pe piața locală. Acum au început să caute nebrevetați în spațiul comunitar, dar nu mai găsesc. Mulți dintre nebrevetați, în special cei tineri, s-au reprofilat între timp, angajându-se la uscat. Fitterii – spre exemplu – și-au găsit de lucru în șantierele navale. Câștigă mult mai bine și beneficiază de avantajele muncii la uscat. Ca urmare, nebrevetați nu se găsesc în acest moment. Criza economică generată de pandemie a afectat piața navelor de mare tonaj, de la 40.000 – 50.000 tdw în sus (tancuri petroliere, tancuri de produse petroliere și, chiar, portcontainere). Importatorii apelează la nave mai mici. Drept urmare, pe piața forței de muncă din shipping a apărut o mișcare de personal dinspre flotele cu nave de mare capacitate spre cele cu capacitate mică și medie.

Țări precum Franța aveau mulți ofițeri maritimi care lucrau în activități conexe shipping-ului. Întrucât volumul de activitate de la uscat s-a redus, mulți dintre ei s-au reîntors pe mare. Sistemul de protecție națională îi obligă pe armatorii francezi să angajeze, cu prioritate, navigatorii din propria țară. Din această cauză, companiile de crewing din România care lucrează cu acești armatori se confruntă cu situația ca ofițerii români să fie refuzați. În prezent, la companiile cu care lucrăm nu există locuri de practică pentru cadeții români. Totul ține de politica națională. Câtă vreme România nu are nave sub pavilionul său nu poate impune ambarcarea lor. Franța, prin politica națională, îi obligă pe armatori să pregătească un număr de cadeți la bordul navelor.”

Cererea, mai mare decât oferta
La rândul său, Florin Urziceanu – directorul companiei AB Crewing a declarat: „Din cauza imposibilității efectuării schimburilor de echipaje, mai ales a navigatorilor asiatici, care de regulă efectuau voiaje pe o durată mai lungă, cu pauze relativ scurte, s-a ajuns la o criză a nebrevetaților. Sunt marinari care stau de 12 – 14 luni pe mare și nu pot fi schimbați pentru că sunt foarte multe restricții. Europa stă mai bine cu schimburile de echipaje. Mai greu este cu schimburile din Asia și Australia. Pentru moment, cererea de personal navigant este mai mare decât oferta din piață, în special pe segmentul nebrevetaților. Mulți dintre nebrevetații români și-au găsit alte activități la uscat sau au ieșit la pensie. Din păcate, în România, nimeni nu mai pregătește această categorie de personal navigant, iar salariile de pe mare sunt mai puțin atractive pentru ei decât cele de la uscat, din șantierele navale.
Criza locurilor de practică pentru cadeți se menține. Mulți armatori se feresc să ia cadeți din cauza dificultăților de repatriere.”

Mai multe locuri de muncă pentru marinarii români
Romeo Stavăr – Vergea este președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Crewing din România și, totodată, directorul executiv al agenției de crewing CMA Ships România. Răspunzând întrebărilor ziarului „Cuget Liber”, a declarat următoarele:
„Spre deosebire de Europa, multe dintre țările asiatice nu au un răspuns adecvat privind restricțiile de deplasare pe timpul pandemiei. Drept urmare, mare parte dintre armatori s-au orientat oferind mai multe locuri de muncă ofițerilor și nebrevetaților europeni, chiar dacă acest lucru presupune costuri mai mari. Este greu de spus cât va dura această tendință. Compania noastră a avut de câștigat ca număr de locuri de muncă pe nave, pentru personalul navigant român. Cererea de nebrevetați a crescut peste noapte. Din păcate, sunt foarte greu de găsit. În România, nu mai are cine să-i pregătească, iar armatorii vor oameni deja formați, cu experiență. Pe de altă parte, fitterii preferă să lucreze în șantierele navale din țară și străinătate, fiind la fel de bine plătiți ca și pe mare. Noi continuăm programul de pregătire a cadeților, cu armatorii pe care în reprezentăm și care preferă ofițeri europeni. După o perioadă de întrerupere din cauza restricțiilor de circulație, l-am reluat.”

Deficitul de ofițeri crește
La sfârșitul săptămânii trecute, Drewry – o companie de consultanță și cercetare în domeniul shipping-ului – a prezentat un studiu privind evoluția pieței forței de muncă marinărești. Autorii estimează că actualul deficit de ofițeri din flota mondială va crește în perioada următoare, din cauza atractivității tot mai reduse a unei cariere pe mare, în condițiile restricțiilor impuse de pandemia Covid-19. Totodată, din cauza problemelor de securitate sanitară cu care se confruntă marii furnizori de forță de muncă marinărească din Asia, flota mondială își va asigura mult mai greu necesarul de nebrevetați.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cererea-de-personal-navigant-nebrevetat-a-explodat-ofiterii-maritimi-romani-sunt-cautati-pe-piata-423622
 

Fostul preşedinte al României şi fost ministru al Transporturilor, Traian Băsescu, a declarat duminică seara, într-o emisiune de televiziune, că în toată Uniunea Europeană (UE) construcţia de nave este un business privat. „Statul nu se poate implica. Este directiva UE, niciun stat nu se poate implica în finanţarea construcţiei de nave. Este doar o opţiune a sectorului privat. Ce are drept statul să aibă este infrastructura maritimă, care înseamnă porturile şi pe astea le poate finanţa. Construcţia de nave este un business privat şi aşa este tratată în toată UE aşa-numita concurenţă loială în transportul maritim”, a spus Traian Băsescu.

Din acest motiv, mulţi armatori şi-au mutat navele sub pavilioane străine. „Nici Belgia, nici Olanda, nici chiar Marea Britanie nu au navele sub pavilioanele naţionale. Toate sunt sub pavilioane de complezenţă, cu sisteme de finanţare favorabile”, a adăugat fostul preşedinte al României. Practic este o afacere externă care utilizează echipaje româneşti. Armatorii români, chiar dacă şi-au pus navele sub pavilioane Bahamas sau Panama, operează cu echipaje româneşti. Pe România nu o împiedică nimeni să spună: „Pentru construcţia de nave, taxe zero. Pentru exploatarea de nave, taxe zero. Nu ai voie să dai bani, dar nu te opreşte nimeni să faci un regim fiscal favorabil. Mărturisesc că eu nu am reuşit să conving pe nimeni să facem o aşa ruptură abruptă în sistemul de taxare”, a adăugat Traian Băsescu, subliniind faptul că foarte puţini la nivel politic şi administrativ înţeleg ce impact are construcţia de nave, pentru că antrenează multă industrie şi generează foarte multe locuri de muncă.

Totodată, fostul şef al statului a transmis un mesaj către constructorii de nave şi implicit celor care sunt la putere: „Acum le rămâne oamenilor ăstora care au reuşit, ei vor fi probabil viitorii armatori şi bine ar fi ca statul să se uite la ei şi să le spună ce condiţii ai în Bahamas, ia condiţiile aici în România pentru shipping, pentru transport maritim”.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traian-basescu-ar-trebui-taxe-zero-pentru-constructia-de-nave-423625
 

Ramona Moldovan a fost numită în funcţia de secretar general al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe o perioadă de şase luni, potrivit unei decizii a prim-ministrului Florin Cîţu, publicată vineri seara în Monitorul Oficial.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ramona Moldovan, consilier superior la Direcţia generală organismul intermediar pentru transport, exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor pentru o perioadă de şase luni”, se menţionează în document.
Tot prin decizii ale premierului, publicate în Monitorul Oficial, Adrian Dupu a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi numit secretar de stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, în locul Anei Guţu.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/02/26/ramona-moldovan-numita-secretar-general-la-mti-adrian-dupu-eliberat-din-functia-de-secretar-de-stat–669300
 

Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC), companie membră a Grupul KMG International, a încheiat anul 2020 cu o pierdere de 220,15 mil. dolari (885 mil. lei), faţă de pierderea de 49 mil. dolari (197 mil. lei) din 2019, la afaceri de 2,3 mld. dolari (9,4 mld. lei), în scădere cu 39%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportu¬lui financiar preliminar publicat vineri seară la bursă.
EBITDA companiei a fost anul trecut de 988.520 de dolari, faţă de 131,1 mil. dolari în anul precedent, la o marjă EBITDA de 0,%, comparativ cu 3,4% în 2019. Cifra de afaceri brută a segmentului de rafinare a atins peste 760 mil. dolari în T4/2020 şi peste 2,73 mld. dolari în anul 2020, fiind în scădere cu 31% la T4/2020 şi în scădere cu 38% la nivelul perioadei ianuarie – decembrie 2020.
„Variaţia faţă de 2019 a fost influenţată în principal de scă¬derea cotaţiilor internaţionale pe piaţa de petrol şi gaze, la produsele petro¬liere, împreună cu scăderea volumului produselor vândute, în con¬textul pandemiei de coronavirus“, menţionează compania. Ţiţeiul de tip Brent a scăzut cu 30% sau 18,9 dolari pe baril în T4/2020 compa¬rativ cu T4/2019, situându-se la un nivel mediu de 44,16 dolari pe baril, şi a scăzut cu 34,8% sau 22,4 dolari pe baril în 2020 comparativ cu 2019, situându-se la un nivel mediu de 41,84 dolari pe baril.
În anul 2020, gradul de utilizare a capacităţii de rafinare în rafinăria Petromidia a fost de 71,8%, în scădere cu 25,7% comparativ cu anul trecut.
Rompetrol Rafinare are o capitalizare de 2 miliarde de lei şi este deţinută în proporţie de 48,1% de grupul KMG International, în timp ce statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri deţine 44,7% din acţiuni.
Acţiunile RRC se tranzacţionează la bursa de la Bucureşti în creştere cu 3,4%, pe fondul unui rulaj de 314.260 de lei, arată datele BVB.
https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/rompetrol-rafinare-incheie-2020-cu-pierderi-de-885-mil-lei-si-19937107