Iarna anului 2021 este extrem de capricioasă. Ba se supără, din senin, pe toată lumea și își face valiza, amenințând că ne părăsește înainte de soroc, ba se întoarce cu 180 de grade, asmuțind asupra noastră gerul, vijeliile și ninsorile. Cine să o mai înțeleagă?
Din cauza iernii nebune, porturile maritime, canalele navigabile, cargourile, tancurile petroliere, portcontainerele, remorcherele și barjele sunt nevoite să stea cu ochii pe buletinele meteo. Doamne ferește să le prindă nepregătite vreo vijelie!
Fie din cauza furtunilor ori a ceții, căpităniile portuare s-au văzut nevoite să suspende de prea multe ori navigația, pentru a evita accidentele. Drept urmare, transporturile maritime și fluviale au avut de pierdut, căci fiecare oră irosită echivalează cu o reducere a traficului de mărfuri, a volumului serviciilor prestate, a veniturilor încasate.
Cerealele și minereurile domină traficul
Dar să lăsăm țâfnoasa iarnă să își facă meandrele, iar noi să vedem cum a evoluat traficul de mărfuri pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari, la începutul acestui an.
„În ianuarie 2021, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o creștere remarcabilă – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 2,676 milioane de tone capacitate, cu 20,49% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2020. Au fost transportate 1,342 milioane de tone de mărfuri, cu 25,66% mai mult decât în ianuarie 2020.”
În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 44%. În ianuarie 2020, ponderea lor era de numai 33%. Pe locurile următoare se situează următoarele grupe de mărfuri: minereurile – 29%, produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 11%, produse chimice – 10%, metal și produse din metal – 4%, alte produse (inclusiv ciment) – 1%, produse alimentare – 1%

Principalul beneficiar al canalelor navigabile
În debutul anului 2021 s-a produs o spectaculoasă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie 2020, acesta era de 65% din total, în ianuarie 2021 a sărit la 73%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 1,342 milioane de tone de mărfuri derulate în prima lună din 2021, în contul Serbiei au fost transportate 46%. Pentru România, doar 27%, Ungaria – 12%, Bulgaria – 8%, Croația – 3%, Austria – 1%, Slovacia – 1%, Germania – 1%, Republica Moldova – 1%.

În ianuarie 2021, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 1.777 unități navale, cu 13,98% mai multe decât în ianuarie 2020, din care: 1.263 barje, 256 șlepuri, 2 nave fluvio-maritime și 256 remorchere împingătoare.
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.

Previziuni
Cum va evolua traficul de mărfuri în următoarele luni? Pe măsură ce pandemia Covid-19 se va domoli, ca urmare a vaccinării în masă a populației planetei, economia mondială și comerțul internațional se vor relansa. Astfel că prin porturile de la Dunăre, pe canalele navigabile și prin portul Constanța vor fi tranzitate mai multe mărfuri.
Pe de altă parte, cantitățile de grâne destinate exportului, aflate în silozuri, vor fi din ce în ce mai mici. Drept urmare, este de așteptat ca, începând din luna martie până în iunie, fluxurile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile și prin portul Constanța să înregistreze o diminuare semnificativă. Apoi, începând din iulie, odată cu noua recoltă de cereale, vor crește din nou.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-serbia-relanseaza-traficul-de-marfuri-pe-canalul-dunare-marea-neagra-422791
 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a atribuit, potrivit licitatiapublica.ro, un contract în urma unei licitaţii publice pentru „Service post garanție pentru Instalație Stație de inspecție containere/vehicule cu raze X – THSCAN MB 1215F“.
Valoarea totală a achiziţiei este, potrivit sursei mai sus citate, de 200.380 de lei.
Firma câştigătoare a fost declarată SC RAC SRL,
Potrivit Registrului Comerţului, acesta fiind consultat la data de 17 februarie 2021, SC RAC SRL este are sediul social în oraşul Năvodari, strada T5 (Taberei). Firma a fost înfiinţată în 1993 şi are un capital social subscris de 500 de lei, cu 50 de părţi sociale, valoarea uneia fiind de 10 lei. Asociatul unic al firmei este Gavrilă Raţiu. Tot el este şi administratorul firmei, care se ocupă de „activităţi de testări şi analize tehnice“.

Situaţia financiară pe anul 2017
Profit – 1598876 lei
Pierdere – 0 lei
Număr mediu de salariaţi: 30
Cifra de afaceri netă: 5012886 lei

Situaţia financiară pe anul 2018
Profit – 2074768 lei
Pierdere – 0 lei
Numar mediu de salariati: 30
Cifra de afaceri netă – 5579062 lei

Situaţia financiară pe anul 2019
Profit – 1084503 lei
Pierdere – 0 lei
Numar mediu de salariati: 30
Cifra de afaceri netă – 4683560 lei
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/apm-constanta-a-atribuit-contractul-pentru-service-ul-instalatiei-de-inspectie-containere-vehicule-cu-raze-x-thscan-740215.html
 

Acționarii de la Compania Națională de Investiții CNI SA au luat mai multe decizii
Au revocat doi administratori din Consiliul de Administrație CNI
În Monitorul Oficial al României, a fost publicată recent hotărârea nr. 20 din data de 28 decembrie 2020, prin care adunarea generală a acționarilor societății Compania Națională de Investiții „CNI” SA a luat mai multe decizii.
Astfel, acționarii CNI – Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” SA, reprezentantă de Mihai Victor Manole, cu o cotă de participare de 25%, CN „Aeroporturi București” SA, reprezentantă de Florin Dimitrescu, cu un aport la capital de 31,25%, CN „Administrația Canalelor Navigabile” SA, reprezentantă de către Daniel Georgescu, cu un aport la capital de 12,5%, CN „Administrația Porturilor Maritime Constanța” SA, reprezentantă de Florin Goidea, cu un aport la capital de 25%, CN „Administrația Porturilor Dunării Maritime” SA Galați, reprezentată de Alexandru Gabriel Șerban, cu un aport de 6,25%” au decis modificări în consiliul de adminsitrație.
Astfel, au fost revocați din funcția de membri ai consiliului de administrație ai CNI SA Liviu Bostan și Vetuța Stănescu.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/au-fost-revocati-doi-administratori-ai-companiei-nationale-de-investitii-740228.html
 

DP World a manipulat 19,1 milioane TEU în cadrul portofoliului său de terminale de containere la nivel global în ultimul trimestru al anului 2020. Astfel, volumele au înregistrat o creștere de 7,6% față de anul precedent.
În anul fiscal 2020, DP World a manipulat în total 71,2 milioane TEU, volumele păstrându-se la un nivel similar cu cele din 2019, o performanță peste media industriei.
În Q4 2020, creșterea volumelor a fost determinată în principal de India, Europa, Orientul Mijlociu & Africa și cele două Americi, performanțe puternice înregistrându-se în cadrul unor porturi precum Mundra (India), London gateway (Marea Britanie), Rotterdam (Olanda), Antwerp Gateway (Belgia) și Sokhna (Egipt). Pe continentul american, creșterea a fost generată de terminalele DP World Santos (Brazilia) și Vancouver (Canada). Terminalul Jebel Ali (Emiratele Arabe Unite) a manipulat 3,4 milioane TEU în ultimul trimestru al anului 2020, în creștere cu 0,3% comparativ cu 2019.
La nivel consolidat (n.red. volumele total din toate terminalele unde compania are control, conform standardelor financiare de raportare internaționale), terminalele DP World au manipulat 11,2 milioane TEU pe parcursul Q42020, o creștere de 10,1% față de 2019 și cu 5,2% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2019. La nivelul întregului an 2020, volumele totale înregistrate de terminalele DP World au fost de 41,7 milioane TEU, însemnând o creștere de 4,6% față de 2019, dar o scădere de 1,8% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Sultan Ahmed Bin Sulayem, Președinte al Grupului DP World și CEO a declarat: “Creșterea volumelor la nivelul tuturor regiunilor este încurajatoare, India fiind principalul motor al creșterii. În același timp, portul Jebel Ali (Emiratele Arabe Unite), reprezentativ pentru grup, a înregistrat o stabilizare a volumelor. Vom continua să investim selectiv în proiecte care oferă o valoare convingătoare cum sunt cele din Dakar (Senegal) și Luanda (Angola). Strategia noastră de a oferi soluții proprietarilor de mărfuri s-a dovedit câștigătoare pentru noi și ne dorim continuăm să construim pe acest avans. Privind înainte, deși 2021 a început încurajator, perspectivele rămân incerte având în vedere problemele referitoare la pandemie, lipsa de stabilitate geopolitică în anumite părți ale lumii și războiul comercial continuu. Ne concentrăm în continuare pe controlul costurilor pentru a proteja profitabilitatea, pe managementul creșterii capex pentru a menține fluxul numerar și suntem încrezători că ne vom atinge obiectivele stabilite pentru 2022.”
https://www.intermodal-logistics.ro/volume-in-crestere-pentru-dp-world-in-q4-2020
 

Furnizorul de servicii logistice integrate Rhenus va cumpăra divizia de freight forwarding a grupului BLG și va continua expansiunea pe noi piețe.
Grupul BLG Logistics a luat decizia strategică de a se concentra pe businessul domestic și internațional pentru logistică de contract, logistică pentru industria automotive și divizia de containere.
Astfel, Rhenus Air & Ocean își consolidează poziția pe piața din Germania cu preluarea businessului de freight forwarding al BLG International Forwarding GmbH & Co KG. Rhenus se va folosi de această achiziție pentru a se extinde către noi afaceri și pentru a își deschide rețeaua sa globală pentru BLG Group. Dacă tranzacția va fi aprobată de organismele anti-trust, Rhenus va achiziționa cele 9 birouri ale BLG International Forwarding GmbH & Co KG la 1 aprilie 2021.
Cele 9 site-uri operate de BLG includ aproximativ 100 de angajați și vor fi integrate în rețeaua Rhenus Air & Ocean din Germania, care cuprinde în prezent 12 birouri. Procesul de integrare va include site-urile din Hamburg, Bremenhaven, Düsseldorf, Frankfurt, Stuttgart, dar și din Munchen și va permite companiei să manipuleze un volum mai mare de mărfuri prin hubul maritim LCL din Hilden și prin hubul aerian din Frankfurt, de exemplu.
Biroul de freight forwarding al BLG din Bremen, care se axează pe transportul rutier, transportul agabaritic, proiecte speciale și transport maritim este exclus din această tranzacție.
 

Parlamentul European a votat săptămâna trecută extinderea valabilității anumitor certificate, licențe, permise și atestate de formare profesională valabile în sectorul transporturilor.
Un regulament în acest sens a fost propus de Comisia Europeană în luna ianuarie.
Având în vedere cerințele sanitare stricte în vigoare, reînnoirea multor documente, licențe și permise poate fi dificilă în această perioadă.
Noile norme prevăd ca aceste documente să rămână valabile încă zece luni dacă expiră între 1 septembrie 2020 și 30 iunie 2021.
Guvernele statelor membre UE pot renunța unilateral la aceste derogări; cu toate acestea, pentru a asigura buna funcționare a pieței unice, aceștia trebuie să accepte documentele cu perioada de valabilitate extinsă de la alte state membre, se mai arată în comunicatul de presă oficial.
Parlamentul European și Consiliul UE s-au consultat reciproc înainte de adoptarea noilor norme. După vot, măsurile trebuie publicate în Jurnalul Oficial al UE pentru a fi considerate valide de drept.
https://trans.info/ro/parlamentul-european-a-votat-pentru-adoptarea-de-noi-masuri-aplicabile-in-transport-in-aceasta-perioada-222893
 

Bulk-carrier-ul „Silver Lady” a acostat în portul ucrainean Chornomorsk pe 6 februarie 2021, având la bord un echipaj de 21 de oameni, majoritatea fiind filipinezi. Un marinar a fost coborât de pe navă, fiind suspect de contaminare cu coronavirus. Apoi, autoritățile sanitare au testat întreg echipajul, iar 13 marinari au fost declarați pozitivi, toți fiind asimptomatici. Drept urmare, la solicitarea autorităților portuare, proprietarul navei a fost nevoit să schimbe tot echipajul. „Silver Lady” a fost dezinfectată și, la sfârșitul zilei de 13 februarie, a părăsit portul Chornomorsk, îndreptându-se spre Rotterdam. Vechiul echipaj a fost plasat sub carantină pentru o perioadă de două săptămâni.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-epidemie-de-coronavirus-pe-o-nava-cu-echipaj-filipinez-422662
 

Asociatia de Dezvoltare Durabila a Judetului Constanta, infiintata de consiliul judetean si primarie, ar putea functiona de la finalul lunii martie si se va axa pe atragerea de fonduri europene prin Programul National de Relansare si Rezilienta (PNRR) pentru domeniul sanitar, infrastructura rutiera si utilitati de apa, gaz si canalizare, a declarat Mihai Lupu, presedintele Consiliului Judetean, pentru Ziare.com.
„Aceasta strategie incepe de la apa, canalizare, drumuri, reteaua de gaze, mergand pana la elementul esential, sanatatea oamenilor. Mai departe, vorbim de forta de munca. Avem 20.000 de studenti, dintre care doar 4% raman in judetul Constanta. Trebuie sa corelam mediul de afaceri cu forta de lucru”, a explicat Mihai Lupu, presedintele Consiliului Judetean Constanta.

Asociatii pentru bani europeni la Cluj si Bihor

Modelul vine de la Cluj, Oradea si Bihor, unde exista aceste tipuri de asociatii de cativa ani.
„Sunt cateva proiecte pe care le avem astazi si care pot fi cuprinse in programul PNRR. Stringent, cel mai important lucru este zona de sanatate. Asociatia va trebui sa aiba ca prioritate sanatatea, dezvoltarea infrastructurii, atragerea fondurilor pentru utilitati, in special apa si gaz si punerea in valoarea a potentialului economic al judetului”, a adaugat Lupu.
Pentru spitalul judetean din Constanta ramane sa se analizeze daca se pot actualiza indicatorii tehnico-economici ai unui studiu de fezabilitate mai vechi, pentru ca acesta sa fie inclus pentru finantarea prin fonduri europene. In caz contrar, ramane sa se gaseasca alte axe de finantare.
„Lucram la o evaluare a infrastructurii medicale si cream un master-plan care ne va spune unde suntem si unde trebuie sa ajungem. In judetul Constanta avem statiuni la malul marii care trebuie puse in valoare si blocajele pe drumurile publice se vad, se resimt. De asemenea, avem si porturile fluviale care nu sunt luate in calcul si va trebui, impreuna cu Ministerul Transporturilor, sa gasim niste solutii. Vorbim de zona costiera, unde sunt necesare pentru agrement diverse amenajari pentru agrement si pescuit”, a explicat presedintele CJ Constanta.

Angajari de specialisti in fonduri europene

In asociatie ar urma sa lucreze angajati din primaria si consiliul judetean din Constanta, dar si personal nou.
„Vor activa profesionisti pentru atragerea fondurilor europene, pentru atragerea de investitii. (…) In esenta, cred ca va fi un mix de profesionisti care sunt aici si oameni de specialitate care trebuie adusi. Nu putem sa spunem cinci sau zece oameni, depinde pe ce axe mergem. Din punctul meu de vedere, aceasta entitate isi va stabili singura necesarul de resursa umana.
UE si CE cauta parteneri care sa poate accesa aceste fonduri, pentru a putea elimina birocratia si interventia factorului politic si administrativ. Aceste proceduri sunt create cu un scop si definite prin statut, nu pentru a satisface clientela cuiva sau pentru a pune pe cineva pe functie. Va trebui sa fie strict profesionalizata pe necesitatile actuale”, a adaugat Mihai Lupu.
Asociatia va functiona dupa ce va fi validata de catre Consiliul Judetean si va fi operationala dupa ce statutul va fi inregistrat la Tribunalul Constanta. „Cred ca pana la sfarsitul luni martie, daca nu sunt contestatii”, sustine Lupu.
https://ziare.com/stiri/eveniment/constanta-vrea-sa-atraga-bani-europeni-pentru-spitale-infrastructura-rutiera-si-podurile-de-la-dunare-1662571
 

Comisia Europeană și-a exprimat acordul privind o posibilă excludere a companiilor chinezești de la licitațiile de infrastructură – măsură propusă de către Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, însă a avertizat că excluderea acestora din licitațiile curente este discutabilă.
România a primit marți răspunsul DG GROW – Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat la o solicitare a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice din 9 februarie privitoare la posibila excludere a companiilor chinezești din licitații. Desigur, ANAP nu a menționat expres numele Chinei vorbind doar de „state terțe”. Marea durere a oficialilor români este însă reprezentată de companiile chinezești și în măsură mai mică de cele din Turcia.
Practic, DG GROW i s-a cerut să se pronunțe pe o propunere de modificare a legii 98 din 2016 ce transpune în legislația românească Directiva 24 din 2014.
În răspunsul trimis DG GROW spune că propunerile sunt „în limitele legislației privind achizițiile publice”. Totuși, aceasta nu exclude evaluări juridice mai largi, dincolo de directivele din domeniu.
În plus, DG GROW recomandă ca propunerea legislativă să fie modificată în sensul acceptării companiilor venite din țări terțe care au semnate cu CE acorduri de acceptare reciprocă în achizițiile publice.
Răspunsul CE e disponibil aici
Comisia Europeană atrage atenția că respingerea companiilor din state terțet din actualele proceduri ar putea ridica probleme legale. „Aceștia ar putea ataca decizia de excludere”, sfătuiește Comisia, menționând părții române faptul că singura entitate europeană aptă să își exprime absolut punctul de vedere este CJUE – Curtea Europeană de Justiție.
Ce cuprinde memorandumul lui Cătălin Drulă
Memorandumul propus de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, ar trebui urmat de o Ordonanță de Guvern care va modifica legea achizițiilor publice, în conformitate cu direcțiile Comisiei Europene. Motivul ar fi concurența neloială a companiilor susținute de statul chinez, dar și calitatea proastă a lucrărilor. Calitatea proastă a lucrărilor este însă un motiv care poate fi prezumat, nu declarat anterior.
Memorandumul adoptat de Guvern prevede că pot fi excluse de la licitațiile pentru infrastructură companiile provenite din țări non-UE fără un acord cu Uniunea Euroepană care să le permite accesul pe piața europeană a achizițiilor publice de lucrări.
Potrivit memorandumului adoptat de guvern, excluderea se va aplica atât licitațiilor viitoare, cât și celor în curs. Proiectul de OUG ce va pune în aplicare Memorandumul adoptat de Guvern va fi elaborat de Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).
Motivele excluderii companiilor chineze de la licitațiile din România sunt concurența neloială provocată de susținerea acestora de către statul chinez, lipsa omologării produselor lor în UE, dar și antecedentele de lucrări ratate sau prost executate în alte state europene.
Pe ce se bazează Ministerul Transporturilor în tentativa de a exclude companiile chineze de la licitație? Prevederile legale ale UE care permit un asemenea comportament sunt cuprinse în Comunicarea Comisiei Europene nr. 5494 din 2019. Aceasta arată că ”operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”. UE a încheiat un Acord privind achizițiile publice (AAP) cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară. Ca atare, companiile din China pot fi excluse de la licitațiile publice din UE, pretinde G4Media. Reamintim însă că la finele lunii decembrie s-a semnat un Tratat amplu privind investițiile.
Comunicarea menționată doar permite, nu obligă însă la excluderea din licitații a unei companii venite dintr-un stat terț. Actuala măsură a statului român ar putea contraveni tratatelor semnate de UE și China. Plus că, chinezii sunt singurii care s-au asociat în licitații cu firme românești (CRRC – Astra Vagoane).
Răspunsul CE, un duș rece
Surse din cadrul unor licitații cu participanți din țări terțe din România au comentat la solicitarea Club Feroviar. „Răspunsul primit marți e unul diplomatic, corect. Ei (Guvernul – n.red.) se așteptau să li se zică că e totul perfect. A fost un duș rece faptul că sunt trimiși la Curtea Europeană de Justiție și că sunt atenționați că e ilegal să excluzi companiile din state terțe inclusiv din procedurile curente. Sunt tocmai procedurile care îi interesează să scoată companiile din țări terțe din licitații”. Mai mult, sursele menționează și un conflict mocnit izbucnit între conducerea MInisterului Transporturilor și reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, semnatara răspunsului.
https://clubferoviar.ro/comisia-europeana-legea-anti-companii-chinezesti-la-limita-legalitatii/
 

Grupul Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din România şi Europa Centrală şi de Sud-Est, controlat de Gruia Stoica, a cumpărat terenul de 28 de hectare pe care se află fabrica Debrecem Vagongyr din Ungaria şi va investi 14 milioane euro în următorii 5 ani pentru modernizarea uzinei de vagoane.
Grampet a plătit 6,5 milioane euro pentru cele 28 de hectare. Fabrica Debrecen Vagongyr a fost cumpărată de compania românească în urmă cu 12 ani.
„Astăzi, activităţile noastre din Ungaria (transportatorul feroviar de marfă Train Hungary din Budapesta şi uzina de vagoane din Debrecen) contribuie cu aproape 11,2% la cifra de afaceri pe care o raportăm anual la nivel de grup“, a declarat Gruia Stoica, preşedintele Grampet.
Peste 70% din cifra de afaceri a Grampet Debreceni Vagongyr este generată în prezent de contracte cu parteneri din vestul Europei. În fiecare an, uzina desfăşoară activităţi generale de revizie, modernizare şi reparaţie pentru aproape 2.000 de vagoane. În uzină lu¬crează aproximativ 400 de angajaţi, iar pla¬nurile de investiţii pe termen mediu ar putea genera alte 100 de noi locuri de muncă.
Grupul controlat de Gruia Stoica are în jur de 7.000 de angajaţi.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/grampet-cel-mare-grup-feroviar-operator-logistic-privat-detinut-19920853
 

Compania de stat ar trebui să returneze anul acesta la bugetul public între 400 și 570 de milioane de euro, în urma unei decizii a Comisiei Europene. În paralel, în ultimul bilanț anual, societatea a înregistrat pierderi de peste 50 de milioane de euro și o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro.
În programul de guvernare a fost trecută, la capitolul obiective și salvarea companiei, prin reorganizare. Sindicatele se tem însă de disponibilizări de au anunțat că încept acțiuni de protest. Specialiștii în infrastructură susțin că privatizarea ar trebui începută în acest an, pentru că altfel compania de stat nu va supraviețui. Conducerea CFR Marfă ne-a transmis că se analizează vânzarea unui procent minoritar din acțiuni.
Viitorul pe termen lung al uneia dintre cele mai mari și cunoscute companii de stat, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă, va fi decis cel mai probabil în acest an. Guvernul, prin Ministerul Transporturilor – acționarul unic al companiei, va hotărî dacă va închide societatea, dacă o va reorganiza cu adevărat sau o va privatiza.
Mai ales că executivul comunitar a decis că statul român nu mai poate ajuta CFR Marfă, ba chiar compania feroviară trebuie să returneze în șase luni 570 de milioane de euro, un ajutor de stat incompatibil cu legislația europeană.
Suma reprezintă de fapt toate taxele pe care CFR Marfă nu le-a plătit la bugetul de stat ca orice altă firmă din acest sector. ”Întrucât CFR Marfă este o societate aflată în dificultate cel puțin din 2009, Comisia a evaluat diferitele măsuri în temeiul orientărilor sale privind salvarea și restructurarea”, au precizat reprezentanții Comisiei Europene.
Faptul că în anul 2021 nu mai poate fi evitat subiectul CFR Marfă și al datoriilor acumulate la bugetele publice este confirmată și de liderii partidelor de la guvernare.
”Decizia Comisiei Europene a constituit un punct de cotitură pentru parcursul acestei companii, care în viziunea multora se îndrepta spre faliment”, se precizează în programul de guvernare asumat de PNL, USR și UDMR.
”Sunt mai multe scenarii luate în calcul în acest moment. Nu s-a ales unul, încă se analizează”, confirmă la Europa Liberă și Mihail Victor Manole, directorul general al CFR Marfă.
Decizia de 570 de milioane de euro
În luna februarie, Comisia Europeană a anunțat oficial că societatea națională trebuie să plătească la bugetul public 570 de milioane de euro. Reprezentanți ai Ministerului Transporturilor ne-au precizat că suma este doar de 400 de milioane de euro și că 170 de milioane de euro s-ar fi plătit deja sub diferite forme. Mai mult, conducerea CFR Marfă susține că societatea ar avea de încasat datorii de peste 500 de milioane de lei.
Care au fost ajutoarele de stat:
conversia creanțelor în acțiuni în valoare de aproximativ 363 de milioane EUR (1 669 de milioane RON) în 2013 și
necolectarea, cel puțin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale și a taxelor restante datorate de CFR Marfă, precum și a datoriilor societății față de CFR Infrastructură.
Sesizarea Comisiei Europene a fost făcută de organizația operatorilor privați din România, unde sunt membri companii ca: Grup Feroviar Român S.A. („GFR”), Deutsche Bahn Cargo România („DB Cargo România”), Unicom Tranzit SA („Unicom Tranzit”), Cargo Trans Vagon S.A. („Cargo Trans Vagon”), Transferoviar Grup S.A. („Transferoviar Grup”), Vest Trans Rail SRL („Vest Trans Rail”), Servtrans Invest S.A. („Servtrans Invest”), Tehnotrans Feroviar SRL („Tehnotrans”), Via Terra Spedition, Rail Cargo Carrier România (parte a Rail Cargo Group din Austria), Tim Rail Cargo, Rail Force SRL și Trans Expedition Feroviar SRL”.
”În martie 2017, Asociația Transportatorilor Feroviari Privați din România a adresat Comisiei o plângere oficială
Operatorii privați au susținut că CFR Marfă ar fi beneficiat de ajutoare de stat cu încălcarea normelor UE în materie, după cum au precizat reprezentanții Comisiei Europene.
Situația din prezent
Conform ultimului bilanț contabil depus de CFR Marfă la Ministerul de Finanțe, date referitoare la anul 2019, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 674 milioane de lei, iar despre profit nici nu poate fi vorba (a înregistrat pierderi de 237 de milioane de lei).
Așa că societatea care are o cifră de afaceri de aproape 150 de milioane de euro nu are cum să plătească până în august, doar din activitatea sa economică, o sumă de 570 de milioane de euro, spune Mihai Alexandru Crăciun, specialist în investiții în infrastructură și reprezentant al organizației Construim România.
Continuare: https://romania.europalibera.org/a/cum-se-mai-poate-salva-cfr-marfa/31105917.html