Revista presei

Urmează să fie prelungită perioada pentru care se acordă ajutoare de stat pentru realizarea investițiilor în infrastructura portuară, intermodală și multimodală – Revista presei 09 – 10 noiembrie 2020

 

  • Port Constanța

10.11.2020

 

Urmează să fie prelungită perioada pentru care se acordă ajutoare de stat pentru realizarea investițiilor în infrastructura portuară, intermodală și multimodală, precum și pentru cele din infrastructura aeroportuară, conform unor proiecte de Ordin de ministru.

Schemele de ajutor de stat sunt aferente Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020). Astfel, schemele de ajutor vor fi aplicate până la data de 31 decembrie 2023, modificarea fiind necesară întrucât Comisia Europeană a decis prelungirea perioadei de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat. Plățile aferente ajutoarelor acordate se vor efectua până cel târziu la această dată. Conform preverilor în vigoare, ajutoarele urmează să expire la sfârșitul anului acesta. Investiții în infrastructura portuară și în infrastructura locală intermodală / multimodală

Bugetul schemei pentru investițiile în infrastructura portuară, din anul 2018 până în anul 2023 este de 729.950.000 euro, din care: * anul 2020 – 123.010.820 euro * anul 2021 – 174.456.162 euro * anul 2022 – 174.456.162 euro * anul 2023 – 116.304.108 euro.

Bugetul schemei pentru investițiile în infrastructura locală intermodală/multimodală este de 40 milioane de euro.

Bugetul defalcat pe ani este următorul: * anul 2020 – 9.000.000 euro * anul 2021 – 18.782.673 euro * anul 2022 – 12.217.327 euro

Investiții în infrastructura aeroportuară

Bugetul total estimat alocat al schemei este de 479.229.091 euro (echivalent în lei), din care 407.344.727 euro reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și 71.884.364 euro (echivalent în lei) reprezintă fonduri de cofinanțare publică asigurate de la bugetul de stat/bugetul local.

Bugetul este defalcat pentru următorii ani astfel: * Anul 2021 – 147.619.247 euro * Anul 2022 – 143.737.174 euro * Anul 2023 – 130.633.325 euro

Sumele neutilizate într-un an vor fi reportate pentru anul viitor. Dacă proiectele depuse permit utilizarea sumelor din anii următori, bugetul este utilizat în avans. Bugetul schemei include sumele alocate și sumele din supracontractare.

Ajutoarele de stat pentru infrastructura vor fi prelungite

 

De la 1 iulie anul curent, când a început sezonul agricol 2020/2021, şi până la data de 8 noiembrie 2020, România a exportat o cantitate de 1,065 milioane tone de grâu moale, însă în aceeaşi perioadă a importat 16.135 tone de grâu, arată datele oficiale publicate luni de Comisia Europeană.

Executivul comunitar precizează că, în primele patru luni ale sezonului actual, exporturile de grâu ale Uniunii Europene şi Marii Britanii au scăzut cu 24% în ritm anual până la 7,84 milioane de tone, iar importurile au crescut cu 10% până la 1,10 milioane tone.

În perioada menţionată, primii exportatori de grâu ai UE au fost: Franţa (2,198 milioane tone), Lituania (1,266 milioane tone), Letonia (1,182 milioane tone) şi România (1,065 milioane tone).

De asemenea, exporturile de porumb ale UE şi Marii Britanii au scăzut cu 59% în ritm anual până la 569.534 tone, în timp ce importurile de porumb au scăzut cu 19% până la 5,86 milioane tone. Din cantitatea totală de 569.534 de tone de porumb exportată de UE şi

Marea Britanie în primele patru luni ale sezonului agricol 2020/21 aproape jumătate, 268.782 de tone, au fost exportate de România.

Comisia Europeană continuă să includă Marea Britanie în datele sale privind importurile şi exporturile de cereale, în pofida ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar la finele lunii ianuarie.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/11/09/romania-a-exportat-1-06-milioane-tone-de-grau-si-268-782-tone-de-porumb-in-ultimele-patru-luni–606201

 

Volumul de comenzi noi al constructorilor navali coreeni aproape s-a înjumătățit în 2020, comparativ cu anul trecut. Declinul este efectul reducerii accentuate a prețurilor internaționale la petrol și al pandemiei COVID-19.

În primele zece luni din 2020, constructorii navali coreeni primiseră comenzi pentru construcția a 107 nave. În aceeași perioadă din 2019, semnaseră contracte pentru 175 de nave.

La nivel mondial, în primele zece luni ale anului 2020 au fost lansate comenzi de construcție pentru 511 nave, față de 981 nave cu un an mai devreme. Comenzile lansate de transportatorii de gaze naturale lichefiate din întreaga lume au scăzut cu 38,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2020.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-navala-e-in-suferinta-comenzile-de-nave-noi-s-au-prabusit-415858

 

În urmă cu un an deschideam articolul dedicat balului oamenilor de afaceri organizat de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța cu următoarele cuvinte: „În fața restaurantului „Del Mar” din Mamaia e mare agitație. Din limuzine coboară elita business-ului constănțean. La intrarea în superbul salon iluminat de candelabre, oaspeții sunt întâmpinați cu cupe de șampanie. Ați ghicit! Ne aflăm la tradiționalul bal al oamenilor de afaceri din Constanța. Doamnele și domnișoarele își etalează rochiile superbe, bijuteriile, iar domnii, înveșmântați în costume impecabile, roiesc în jurul lor. Arcușurile viorilor suspină pe ritmul valsurilor și tangourilor, iar mesele încărcate cu delicatese și vinurile parfumate vorbesc despre plăcerile simple ale vieții.”

Oh, ce vremuri frumoase! Parcă au trecut o mie de ani de atunci. Astăzi, când dictatura nemilosului Covid s-a întins peste întreaga planetă, reușita în afaceri nu mai poate fi sărbătorită cu mese întinse, muzici și dans. Dar cine știe, poate că într-un an sau doi, de dragul frumoaselor tradiții, vor fi inventate petrecerile la distanță și balurile online. Ar fi păcat să piară!

Campionii economiei de piață

Ei, bine, dragi cititori, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a realizat cea de a XXVII-a ediție a Topului județean al societăților din județul Constanța, dar lansarea lui va fi fără bal! Doar online! Iar aceasta se întâmplă într-un an aniversar. După cum se știe, pe 7 iulie 2020, s-au împlinit 30 de ani de la reînființarea Camerei de Comerț din Constanța, și 140 de ani de la nașterea ei.

Topul a fost realizat pe baza metodologiei unice, aprobată de conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României, iar la stabilirea ierarhiilor au fost utilizate datele din bilanțurile financiar – contabile depuse de societățile din județul Constanța, la sfârșitul anului 2019.

Din cele 30.426 societăți din județul Constanța care au depus bilanțurile (cu 1.202 mai multe decât în anul precedent) au fost selectate 9.440 societăți, acoperind 7 domenii de activitate economică principală, divizate în 377 de subdomenii.

La ierarhizarea societăților au fost avuți în vedere următorii indicatori: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

Pe primele trei locuri în acest top s-au clasat 1.549 de societăți, incluse în catalogul tipărit, clasificate în cadrul fiecărui subdomeniu de activitate. Catalogul include și clasamentele primelor 100 de firme ierarhizate după cifra de afaceri și după profitul din exploatare.

La această ediție a topului județean vor fi acordate 135 de trofee de excelență, pentru firmele clasate pe primul loc la ultimele cinci ediții.

Festivitatea de premiere va fi organizată online, în cea de a doua jumătate a lunii noiembrie.

Mai trebuie menționat faptul că 66 de firme constănțene s-au clasat pe primul loc în clasamentele pe domenii din Topul național al firmelor, organizat de Camera de Comerț și Industrie a României, 171 de firme constănțene, pe unul dintre primele trei locuri, iar 487 de firme constănțene, în primele zece locuri.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-excelenta-in-afacerile-din-constanta-va-fi-premiata-fara-bal-doar-online-415758

 

– Marinarii vor fi obligați să își facă controlul medical și psihologic ori de câte ori merg la cursuri de perfecționare

Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică Ordinul privind examinarea medicală și psihologică a personalului din transporturi cu atribuții în siguranța acestora. Potrivit actului normativ, vor trebui să obțină avize de aptitudine medicală și psihologică pentru exercitarea funcțiilor din transportul naval: personalul navigant maritim, personalul navigant fluvial, personalul navigant auxiliar și personalul de la ecluzele canalelor navigabile.

Continuare: https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-testarea-psihologica-a-navigatorilor-romani-se-face-dupa-ureche-415841

 

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost elaborat sub formă de draft la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, iar documentul reprezintă sumarul activităţilor avute în vedere pentru dezvoltarea ţării în perioada următoare, a declarat, astăzi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, într-o conferinţă de presă, conform Agerpres.

„Avem într-o fază de draft, la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – este documentul de căpătâi al României pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea în perioada următoare, este sumarul activităţilor pe care le-am avut în vedere pentru exerciţiul financiar viitor”, a spus Boloş.

El a precizat că măsurile în vreme de pandemie, fie că discutăm despre mediul de afaceri, problema şomajului sau pentru sistemul sanitar, sunt o prioritate.

„Pentru perioada următoare, pe politica de coeziune, România este pentru prima dată în situaţia în care am trimis acordul de parteneriat împreună cu programele operaţionale la Comisia Europeană, se derulează în momentul de faţă negocierea informală, pentru că deocamdată nu este definitivat regulamentul comun pentru ca aceste demersuri să intre în perioada oficială. Aşadar, pentru politica de coeziune, suntem în această situaţie în care avem trimise acordul de parteneriat şi programele operaţionale care vor sta la baza accesării celor 28,2 miliarde de euro”, a spus ministrul.

Din fondurile europene pentru următoarea perioadă, 30,4 miliarde euro sunt destinaţi instrumentului de finanţare „Mecanismul de redresare şi rezilienţă” structuraţi sub formă de granturi 13,7 miliarde euro şi sub formă de împrumuturi 16,7 miliarde euro, informează Agerpres.

Din total, 65% vor merge către tranziţie verde şi schimbări climatice, 20% – către servicii publice, dezvoltare urbană şi valorificarea patrimoniului, iar 15% către competitivitate economică şi rezilienţă.

Pentru politica de coeziune a fost agreat un buget de 28,2 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

https://www.bursa.ro/marcel-bolos-planul-national-de-redresare-si-rezilienta-este-documentul-de-capatai-al-romaniei-pentru-perioada-urmatoare-22081146

 

Ministerul Afacerilor Externe al României, în calitate de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră – OCEMN, salută aderarea Republicii Macedonei de Nord la această organizaţie, ca urmare a ratificării, la 27 octombrie, de către Parlamentul Republicii Macedonia de Nord, a Cartei OCEMN şi a amendamentelor adiţionale la Cartă, conform Agerpres.

Alăturarea Republicii Macedoniei de Nord la OCEMN, cel de al 13-lea stat membru, „constituie o reconfirmare a relevanţei şi rolului organizaţiei, care, pe parcursul celor 28 de ani de existenţă, şi-a confirmat statutul de structură reprezentativă de cooperare în regiunea Mării Negre”, arată un comunicat MAE transmis AGERPRES.

Ministerul român apreciază că „aderarea Republicii Macedoniei de Nord la OCEMN reprezintă, deopotrivă, un pas important în sensul dinamizării cooperării economice interguvernamentale şi consolidării profilului regional al OCEMN, priorităţi de acţiune ale agendei promovate consecvent de Preşedinţia-în-Exerciţiu română a OCEMN şi care sunt în măsură să confere substanţă dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate dintre statele din regiunea extinsă a Mării Negre şi să contribuie la promovarea stabilităţii şi prosperităţii prin cultivarea unui dialog autentic între statele membre OCEMN”.

Procesul de Cooperare la Marea Neagră a fost lansat prin semnarea Declaraţiei de la Istanbul din 25 iunie 1992, având ca obiectiv accelerarea dezvoltării economice şi sociale a statelor participante, prin intensificarea cooperării multilaterale şi folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică şi complementaritatea economiilor naţionale. La 5 iunie 1998, statele participante au semnat Carta OCEMN – documentul fondator al Organizaţiei, care a intrat în vigoare la 1 mai 1999, marcând transformarea iniţiativei politice într-o organizaţie internaţională cu caracter regional.

În 2019, Republica Macedonia de Nord şi-a exprimat interesul de a deveni al 13-lea stat membru al OCEMN (state membre OCEMN – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina şi Serbia). Decizia privind aderarea Republicii Macedonia de Nord la OCEMN a fost adoptată cu unanimitate de Consiliul Ministerial al OCEMN, reunit la Sofia la 28 iunie 2019. Ulterior, Republica Macedonia de Nord a demarat – conform procedurii OCEMN – procesul de ratificare de către Parlament a Cartei şi a amendamentelor adiţionale la aceasta, care s-a finalizat la 27 octombrie 2020. Notificarea oficială cu privire la finalizarea procedurilor de aderare la organizaţie a fost primită luni, 9 noiembrie.

https://www.bursa.ro/mae-romania-saluta-aderarea-republicii-macedonei-de-nord-la-ocemn-27581146

 

România a primit din partea Comisiei Europene o “scrisoare de punere în întârziere”, cu privire la închiderea și reabilitarea depozitelor ilegale de deșeuri.

Care este situația în județul Constanța, unde avem astfel de depozite și ce măsuri a luat Garda de Mediu, aflăm de la Cms. Șef Steluța Popescu:

„În județul Constanța avem un singur depozit de deșeuri neconforme, de tip municiplal, și anume depozitul neconform TUZLA. Garda de Mediu a făcut aproape săptămânal controale pe această tematică, să închidem cât mai repede acest depozit. Din fericire, Primăria comunei Tuzla a înțeles importanța acestei probleme și a făcut toate demersurile pentru închiderea și ecologizarea depozitului. În acest sens, a fost semnat, în data de 19 mai 2020, contractul de finanțare cu Administrația Fondului de Mediu pentru alocare de fonduri nerambursabile în vederea închiderii acestui depozit. Zilele acestea se finalizează procedura de licitație, urmând ca Primăria să emită autorizația de construire și în cel mai scurt timp să fie emis ordinul de începere al lucrărilor de execuție, cu predarea amplasamentului către executant. Ca termen estimativ de închidere este decembrie 2021, însă noi sperăm ca lucrările să se finalizeze mai devreme de acest termen.“

O altă situație problematică o aveam în Portul Agigea Sud, în zona Poarta 9. Ce se mai întâmplă acolo? Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au aplicat amenzi. Ce măsuri urmează să luați în continuare?

„Acolo nu putem să vorbim despre un depozit de deșeuri propriu-zis. Cu acordul Administrației Portuare, în zonă se realizează rambleierea (umplerea) alveolelor situate în dreptul danelor portuare, prin utilizarea deșeurilor nepericuloase generate din activități de construcții și demolări, derulate pe teritoriul municipiului Constanța. Zona nu a fost complet supravegheată, astfel încât aici au ajuns și alte tipuri de deșeuri, în amestec cu deșeurile inerte, dar Primăria Constanța a luat măsuri de salubrizare a terenului în cauză, a amplasat camere de supraveghere.“

Au un termen anume?

„Da, au avut termene stabilite de Comisariatul General, s-au făcut verificări și vom face și noi pe plan local.“

România plătește amenzi usturătoare pentru că nu colectează selectiv gunoiul menajer. În județul Constanța, comisarii de la Garda de Mediu merg în control și aplică sancțiuni celor care nu înțeleg lucrul acesta, declară Cms. Șef Steluța Popescu:

„Pe partea de colectare selectivă a deșeurilor, noi stăm destul de prost, trebuie să ne implicăm, să discutăm cu Primăriile, ca să înțeleagă importanța selectării și reciclării deșeurilor, tot mai mult.“

Zilele acestea faceți controale în acest sens. Sunt probleme multe în județul Constanța? Nu au contracte încheiate cu firme de salubritate sau ce se întâmplă?

„Nu se face colectare selectivă. Au contracte incheiate, în acest moment, dar sunt vreo două Primării unde avem probleme. Din fericire, deșeurile ridicate de cei de la IRIDEX sunt duse la Costinești, la Stația de sortare și de tratare mecano-biologică și, acolo, din toate deșeurile menajere intrate, se scoate partea de gunoi reciclabil, astfel în depozitul de deșeuri ajunge o cantitate foarte mică, cealaltă parte se valorifică.“

Problema majoră este lipsa containerelor pentru diferite tipuri de deșeuri.

„Nu sunt, deocamdată, recipienți!“

Dar, și când sunt, de multe ori vedem cum diferitele tipuri de deșeuri sunt amestecate de cei care le ridică și nu avem garanția că cetățenii responsabili care sortează nu o fac degeaba.

„Într-adevăr, Polarisul în Constanța face lucrul acesta, am primit mai multe sesizări de la cetățeni. Trebuie să discutăm cu Administrația locală, domnul Primar a avut o primă ședință cu firma de salubritate, am văzut că este implicat și în scurt timp vom avea și noi discuții pe partea noastră, de control, pentru a identifica cele mai bune soluții împreună, deoarece cu toții ne dorim să meargă lucrurile cât mai bine, să avem un oraș curat.“

Scopul nu este să se dea amenzi usturătoare, ci să se rezolve problema, a mai declarat Cms. Șef al Gărzii de Mediu din Constanța, Steluța Popescu.

Un singur depozit de deșeuri neconforme în județul Constanța

 

09.11.2020

 

Este greu de spus dacă recesiunea economică provocată de pandemia Covid-19 este cea care a afectat traficul fluvial de mărfuri, dar cu siguranță că scăderea dramatică a recoltelor de cereale din România, ca efect al secetei teribile din acest an, este principala cauză a diminuării semnificative a cantităților de grâne transportate pe Dunăre și pe canalele navigabile, spre Portul Constanța.

Reducerea exporturilor românești de grâu, orz, ovăz, rapiță, floarea soarelui și porumb n-a putut fi suplinită, decât în parte, de volumele de cereale exportate de fermierii sârbi, unguri și bulgari.

Este tot mai evident că irigațiile reprezintă problema critică a agriculturii românești. Astăzi, de rezolvarea ei depind mult prea multe: creșterea producției de grâne la hectar și asigurarea unor cantități cât mai mari pentru export, bunăstarea fermierilor și a lucrătorilor agricoli, activitatea companiilor de navigație fluvială și a operatorilor din porturile maritime și fluviale și multe altele.

Cum fermierii nu se grăbesc să se organizeze în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, să atragă fonduri europene și să investească în echipamente de irigații, soarta producțiilor agricole viitoare rămâne la mila domnului.

Poate că pe viitor vor trebui găsite alte soluții. Mă gândesc că operatorii portuari care dețin silozuri ar putea înființa firme specializate în furnizarea serviciilor de irigații pentru unitățile agricole, cu plata în natură, sub forma produselor agricole. Sau de ce să nu se organizeze asocieri între unitățile agricole și operatorii portuari pentru a investi în sectorul irigațiilor? Un lucru este clar: irigațiile trebuie tratate, pe viitor, ca o afacere profitabilă în perioadele secetoase. Organizată cu înțelepciune și cu bună credință ea ar aduce câștiguri substanțiale tuturor.

Traficul de mărfuri e în declin
„În primele zece luni ale anului 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o sensibilă diminuare față de 2019, care a fost un an record, dar sunt cu puțin peste previziunile noastre – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 29.280 milioane de tone capacitate, cu 3,08% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 13.656 milioane de tone de mărfuri, cu 3,27% mai puțin decât în ianuarie – octombrie 2019.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 48%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereuri – 27%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 11%, produse chimice – 8%, metal și produse din metal – 3%, ciment – 2%, produse alimentare – 1%.

Rolul european al canalelor navigabile

În acest an s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie – octombrie 2019 acesta era de 52% din total, în primele zece luni din 2020 a sărit la 63%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 13.656 milioane de tone de mărfuri derulate în primele zece luni din 2020, în contul României au fost transportate 37%, pentru Serbia – 32%, Ungaria – 16%, Bulgaria – 9%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În primele zece luni din 2020, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 20.580 unități navale, din care: 13.978 barje, 3.198 șlepuri, 66 nave fluvio-maritime, 3.334 remorchere împingătoare și 4 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

 

Investiții în transportul fluvial

Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul Orban prevede investiții semnificative, de peste 4,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, a căilor navigabile, pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului.

Deja, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică două proiecte de investiții din industria portuară. Unul are în vedere extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului (etapa I). Valoarea investiției este 68.817.813 lei, inclusiv TVA. În prezent, portul Calafat dispune de o capacitate de trafic de 270.000 tone de mărfuri și poate primi nave cu o capacitate maximă de 2.000 tdw.

Cel de al doilea proiect de investiții are în vedere creșterea capacității de operare a portului Brăila. Vor fi executate lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii portuare din incinta bazinului „Docuri”. Valoarea investiției este 127.136.310,28 lei, inclusiv TVA.
Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești și este inclus în rețeaua TEN-T globală. În bazinul „Docuri” se operează cereale cu instalațiile silozului, mărfuri vrac și cereale cu macaralele de cheu. Locația este utilizată și pentru iernatic, putând primi circa 150 de nave. Ambele investiții sunt finanțate din fonduri europene, nerambursabile.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-2-580-de-unitati-navale-au-tranzitat-canalele-navigabile-in-primele-zece-luni-din-2020-415660

 

În Copenhaga, un test cu o tehnologie revoluţionară are loc zilele acestea, pentru a verifica fiabilitatea unui uriaş motor alimentat cu amoniac, care ar putea fi folosit pe scară largă în comerţul maritim al viitorului, scrie BBC.

Inginerii încearcă să facă motorul, înalt de trei etaje, să funcţioneze pe amoniac lichid, un element periculos dacă nu este gestionat cu grijă şi care miroase foarte urât, dar care are avantajul de a nu polua.

Circa 90% din toate mărfurile comercializate la nivel global sunt transportate pe apă. Dar navele consumă foarte mult carburant şi se estimează că aproximativ 2% din emisiile de gaze de seră sunt provocate de vapoare.

Organizaţia Maritimă Internaţională doreşte ca până în 2050 să înjumătăţească nivelul emisiilor, faţă de cum erau ele în 2008. Pentru asta, este nevoie de o trecere pe energie verde.

Brian Soerensen, un cercetător de la Man Energy Solutions, spune că sunt mai multe variante analizate, dar cea mai de succes pare a fi amoniacul. Amoniacul are avantajul că nu conţine carbon, deci poate arde fără a emite dioxid de carbon.

Până în 2024, compania speră să instaleze un motor pe bază de amoniac pe o navă. Primele modele vor fi probabil hibride.

Amoniacul nu este la fel de bogat din punct de vedere al energiei precum combustibilul clasic, dar este mai dens decât hidrogenul, un alt combustibil cu zero emisii.

Hidrogenul, folosit deja în automobile, trenuri şi avioane, este ieftin de produs, dar e greu de gestionat, pentru că trebuie ţinut la temperaturi de minus 235 de grade Celsius. Amoniacul însă poate fi păstrat în stare lichidă la minus 34 de grade, precum şi la temperaturi mai înalte, dacă este ţinut sub presiune.

Există însă şi probleme: arderea amoniacului produce nitraţi oxizi, care poluează, deci evacuarea trebuie să cureţe acele urme. Este şi toxic, şi de aceea trebuie umblat cu foarte multă grijă.

Pentru multe porturi, această problemă este însă minoră, pentru că sunt deja obişnuite să lucreze cu fertilizanţi, care conţin foarte mult amoniac. „Deja e transportat pe mare, ştiu cum să ne purtăm cu el, dar ca marfă, nu ca un combustibil”.

O altă companie, din Norvegia, plănuieşte să instaleze baterii cu celule pe bază de amoniac până cel târziu în 2023.

Amoniacul ar putea deveni combustibilul nepoluant al viitorului pentru vapoarele de marfă

 

Premieră! România ar putea deţine o bază de echipamente tehnice de poluare şi ar urma să fie înfiinţată la Constanţa! Dacă acest lucru se va realiza, Portul Constanţa va fi unul dintre cele mai sigure din lume! Reprezentanţii ANR au avut discuţii cu cei de la Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) în acest sens, au primit şi acordul reprezentanţilor EMSA în Bulgaria, urmând ca în perioada 11-12 noiembrie, să aibă loc ultima etapă a discuţiilor în Boardul de conducere al EMSA, ce se va desfăşura online.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) oferă expertiză tehnică și asistență operațională pentru a îmbunătăți siguranța maritimă, pregătirea și capacitatea de reacție în caz de poluare și securitatea maritimă. Reprezentanţii EMSA din România, împreună cu conducerea ANR, a transmis propuneri agenţiei în vederea deschiderii unei baze de echipamente în România, mai exact la Constanţa.

”Baza de echipamente tehnice pentru toată poluarea din Marea Neagră va fi în România. Toate echipamente de poluare, toată logistica va fi făcută în Constanţa, asta înseamnă siguranţă martimă pentru Portul Constanţa şi extinderea traficului portual, în contextul siguranţei maritime”, a declarat, pentru Replica, Dorel Onaca, membru al Boardului de conducere al Agenţiei Europene de Siguranţă Maritimă (EMSA).

”ANR a făcut discuţii la nivelul Agenţiei Europene şi acum este ultima etapă care trebuie susţinută în boardul de conducere al agenţiei. Beneficiile sunt enorme, având în vedere că va fi unul dintre cele mai sigure porturi din lume. E o mare realiare pentru România”, a mai precizat, pentru Replica, Dorel Onaca.

https://www.replicaonline.ro/exclusiv-romania-va-avea-baza-de-echipamente-tehnice-pentru-poluarea-din-marea-neagra-451504/

 

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul aparatului de lucru al Guvernului României organizează Marţi, 10 noiembrie 2020, de la ora 10:00, Conferinţa la Nivel Înalt a statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).

Obiectivul evenimentului organizat în format videoconferinţă este crearea unei platforme unice de discuţii pentru schimbul de bune practici dintre coordonatorii guvernamentali implicaţi în procesul de implementare a Agendei 2030 din regiunea Mării Negre, precum şi alţi actori implicaţi direct sau indirect în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, creând astfel sinergii valoroase.

Reprezentanţi de anvergură din peste 12 ţări vor fi keynote speakers în cadrul a trei sesiuni de discuţii ce vizează:
– Transport şi conectivitate durabile în contextul COVID-19
– Mediu şi energie verde
– Dezvoltare economică durabilă şi competitivitate.

Emil CONSTATINESCU, fost preşedinte al României; Mircea FECHET Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Antonel TĂNASE, Secretarul General al Guvernului României, Laszla BORBELY, consilier de stat şi coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Alexandra Maria BOCŞE, Consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Iulia Raluca MATEI, Secretar de stat în cadrul Ministerului de Afaceri Externe, Profesorul Jeffrey SACHS, Director al Reţelei de soluţii pentru dezvoltare durabilă a ONU, comisar al Comisiei ONU pentru bandă largă pentru dezvoltare şi avocat al ODS pentru secretarul general al ONU, Olga ALGAYEROVA, secretar executiv al Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa, Elveţia, Excelenţa sa Michael B. CHRISTIDES, secretar general, secretariat internaţional permanent, Organizaţia de cooperare economică a Mării Negre, Profesor Eden MAMUT, secretar general, Reţeaua Universităţilor din Marea Neagră – BSUN, România sunt doar câteva din personalităţile ce vor dezbate problematici de interes în cadru acestui eveniment.

Anul acesta România deţine mandatul Preşedinţiei în exerciţiu a OCEMN (1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2020). Motto-ul celei de-a şasea preşedinţii româneşti, „Unirea ţărmurilor îmbunătăţind coeziunea” reflectă convingerea României că premisa pentru consolidarea activităţilor OCEMN ar trebui să se bazeze pe coeziune, inter-conectivitate şi dialog.

În acest context, organizarea unui eveniment de anvergură la nivel internaţional reconfirmă angajamentul continuu pe care ţara noastră l-a asumat în calitate de centru regional în promovarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, ca modalitate de stimulare a cooperării economice şi promovarea stabilităţii şi prosperităţii într-o regiune cu un potenţial mare de dezvoltare.

România organizează Conferinţa Statelor Membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră

 

UMEX is a port operator specialized in handling different cargo types, including project cargo and fertilizers, which are creating a link between UMEX services and Caspian sea countries, including Turkmenistan, UMEX told Trend .

„If we speak about project cargo, several equipment lots were transshipped in UMEX terminal, cargo coming from the Far East, with final destination port Turkmenbashi. Heavy pieces (up to 500 tons unit weight) were operated in UMEX terminal, discharged from an ocean vessel, and reloaded onto sea-river type vessel,” added UMEX.

UMEX pointed out that these kinds of projects were to be used in the Energy and Chemical production segment of the Turkmen industry.

„On the other hand, cargo produced in Turkmenistan & Azerbaijan is being transshipped in UMEX Terminal. We’re talking about bulk urea. Vessels up to 3,000 tons are bringing urea from Turkmenbashi, in UMEX Terminal we’re discharging the urea into our facilities for further distribution in Romania,” noted UMEX.

Not all the projects between Constanta Port and Caspian Sea countries concluded directly between UMEX and the Turkmen companies (other entities are in charge of the adjacent operations), all the parties are open to any direct collaboration in the mentioned fields.

UMEX Terminal is located in the central area of Constanta Port and is developed on an area of 140,000 square meters, summing 120,000 square meters of concrete open platforms and 20,000 square meters of covered warehouses.

https://menafn.com/1101086704/Romanian-port-operator-UMEX-talks-cargo-transshipment-with-Turkmenistan

 

  • Economie

10.11.2020

 

În primele nouă luni ale anului, exporturile României au scăzut cu 13,6%, la 44,81 miliarde euro, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, iar importurile au scăzut cu 9,5%, la 57,86 miliarde euro, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).

„În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, exporturile FOB au însumat 44,81 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 57,86 miliarde euro. În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, exporturile au scăzut cu 13,6%, iar importurile au scăzut cu 9,5%, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 a fost de 13,05 miliarde euro, mai mare cu 998,5 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019”, arată datele INS.

În luna septembrie 2020, exporturile FOB au însumat 6,07 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,611 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,541 miliarde euro. Faţă de luna septembrie2019, exporturile din luna septembrie 2020 au scăzut cu 0,5%, iar importurile au crescut cu 4,4%.

În primele nouă luni, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,5% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate (30,8% la export şi respectiv 30,2% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele nouă luni a fost de 32,915 miliarde euro la expedieri şi de 42,372 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,5% din total exporturi şi 73,2% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele nouă luni fost de 11,895 miliarde euro la exporturi şi de 15,496 miliarde euro la importuri, reprezentând 26,5% din total exporturi şi 26,8% din total importuri.

Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent. Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

https://www.news.ro/economic/ins-exporturile-romaniei-au-scazut-in-primele-noua-luni-cu-13-6-iar-importurile-au-scazut-cu-9-5-comparativ-cu-perioada-similara-din-2019-1922401109172020111419580519