Autostrada anunțată de ambasadorul american la București, prin care SUA vor să lege Portul Constanța de Marea Baltică, se numește Via Carpathia și este un proiect dezvoltat în cadrul Inițiativei Trei Mări. Autostrada ar urma să pornească din Lituania și să traverseze Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, după cum arată site-ul Inițiativei celor Trei Mări – o platformă politică la nivel prezidenţial care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) și la care SUA este co-participant.

Potrivit fișei proiectului, Autostrada Via Carpathia ar urma să plece din portul lituanian Klaipeda până în portul grec Salonic, tăind România prin partea sa de vest. Porturile Constanța (România) și Gdansk (Polonia) nu se află pe traseul direct al autostrăzii, dar vor fi legate de aceasta prin alte bucăți de autostradă (Autostrada Constanța – București – Pitești – Sibiu – Lugoj în cazul României).

În plus față de segmentul de autostradă Sibiu – Pitești, aflat acum parțial în construcție, pe teritoriul României ar urma să se construiască încă două segmente de drum de mare viteză aflate pe traseul Via Carpathia: segmentul Oradea – Arad, estimat la 350 de milioane de euro, și segmentul Lugoj – Calafat, cu o valoare similară.

Proiectul Via Carpathia a fost inițiat de Polonia și Ungaria în 2016 în dorința de a lega nordul și sudul flancului estic al UE. Proiectul a fost adoptat ulterior de Inițiativa celor Trei Mări ca unul strategic pentru regiune și ar putea fi finanțat prin intermediul Fondului de Investiții al Inițiativei.

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat sâmbătă că proiectul autostrăzii implică atragerea de fonduri private.

Summit-ul celor Trei Mări organizat de România (17-18 septembrie 2018) a avut drept obiectiv obținerea de progrese privind interconectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și digital. Unul din principalele rezultate ale Summit-ului a fost andosarea unei liste de proiecte prioritare de interconectare la nivel regional.

Dacă va fi realizat proiectul autostrăzii, va fi prima infrastructură rutieră care va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

EXCLUSIV Ce traseu va avea autostrada Gdansk – Constanța anunțată de ambasadorul SUA. Bucățile de autostradă ce trebui construite pe teritoriul României

Pentru a obține autorizația de antrepozit fiscal pentru produsele petroliere accizabile, compania Oil Terminal din portul Constanța trebuie să depună o garanție bancară corespunzătoare sumei de 35.464.066,20 lei. Garanția este constituită în favoarea Ministerului Finanțelor Publice (MFP), prin Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF, pentru întreaga perioadă de valabilitate a autorizației de antrepozit fiscal de depozitare. Altfel spus, statul român își ia măsuri de prevedere ca operatorul portuar Oil Terminal, în care el este acționarul majoritar, să nu-l fure cumva.

Pe data de 12 octombrie 2020, adunarea generală a acționarilor companiei Oil Terminal a aprobat structura de garanții aferente creditului bancar în valoare de 35.464.066,20 lei reprezentând facilitatea de emitere a scrisorii de garanție bancară. Astfel, vor fi constituite:
– o ipotecă mobiliară asupra creanțelor cu MOL România Petroleum Products SRL și Maddox SA Geneva;
– o altă ipotecă pe următoarele mijloace fixe aflate în proprietatea Oil Terminal SSA: un teren în suprafață de 20.000 mp situat în Constanţa, str. Caraiman nr. 2 (depozit IV Sud – Movila Sara) și două rezervoare cu capacitatea de 50.000 metri cubi fiecare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-compania-oil-terminal-obligata-sa-depuna-garantii-uriase-pentru-a-avea-voie-sa-depoziteze-produse-petroliere-413758

Nick Brown – directorul pentru sectorul maritim și offshore al Lloyd’s Register a tras semnalul de alarmă: infrastructura portuară rămâne în urma dezvoltării navelor ecologice, cu emisii zero de carbon în atmosferă. Declarația a fost făcută la prima masă rotundă anuală a conducerii Global Compact din cadrul ONU, dedicată decarbonizării transportului maritim. Această structură își propune să ghideze procesul de elaborare a politicilor privind administrarea oceanelor, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele ambițioase stabilite în raportul Ocean Stewardship 2030, adoptat de cea de a 75-a Adunare Generală a ONU.

Nick Brown a declarat: „Este extrem de pozitiv faptul că atât de mulți exponenți ai industriei maritime merg mai departe cu inițiativele de decarbonizare. Ne așteptăm să vedem că navele de larg cu emisii zero de carbon vor fi pregătite tehnic pentru a fi pe apă, până în 2024.

În schimb, există posibilitate reală ca infrastructura terestră și combustibilii necesari să nu fie gata până atunci. Prin urmare, este necesară o politică guvernamentală internațională mai susținută și de stimulente, precum și de colaborare între industrii.”
Obiectivul flotei mondiale, stabilit de Organizația Maritimă Internațională este acela ca, până în 2050, să reducă emisiile de carbon la jumătate față de nivelul din 2008.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-cu-emisii-de-carbon-zero-nu-vor-avea-infrastructura-portuara-necesara-413762

Constantin Ioan Dumitru Cocăneanu, moștenitor al ofițerului în armata română Beldiman Cocăneanu, ajuns peste noapte unul dintre cei mai importanți oameni din orașul de la țărmul mării, revendică mai multe loturi de teren din Portul Constanța, zona Poarta 6. Prima notificare în acest sens a fost formulată în 2001. Vorbim despre un total de 660 de loturi în suprafață de aproximativ 90 de hectare, fiecare lot având o suprafață de 1.000 mp sau 2.000 metri pătrați. În 2018, Primăria Municipiul Constanța a emis dispoziţia nr. 19588/25.09.2018, prin care a declinat competenţa de soluţionare a notificării formulate de către Constantin Ioan Dumitru Cocăneanu, în baza Legii nr. 10/2001, către CN Administraţia Porturilor Maritime SA. Deoarece, conform legii, CN APM SA nu are calitatea de unitate deţinătoare în temeiul legii nr. 10/2001, a formulat cerere de chemare în judecată, solicitând obligarea primăriei să anularea dispoziția mai sus menționată, și redirecționarea competenței către Ministerul Transporturilor.

Prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11.02.1932 și transcris la Tribunalul Constanța sub nr. 1709/30.05.1932 Beldiman Cocăneanu a cumpărat lotul de parcelare nr. 30 situat în Cătunul Lasmahale. Terenuriel au fost ctumpărate de la E. M.I. După 1945, imobilele au fost preluate de către stat. Acestea au făcut în întregime obiectul unui proiect de parcelare pentru locuințe aprobat de Prefectura Județului Constanța prin încheierea nr. 5971/1896, și vizează zona Km 4-5, Poarta 6. În temeiul Legii 10/2001, fiul lui Beldiman Cocăcneanu, Dumitru Cocăneanu, a solicitat restituirea în natură a imobilelor sau acordarea de măsuri reparatorii prin compensarea cu un imobil de aceeași valoare sau prin acordarea de puncte. Așa se face că, de-a lungul timpului, mai multe dintre suprafeţele dobândite de Cocăneanu au făcut obiectul unor schimburi de terenuri cu municipalitatea. În anul 2002, la dispoziția primarului de atunci, mai mult terenuri situate atât în centrul municipiului, cât și în stațiunea Mamaia, acolo unde se află, în prezent, parcul de distracții Aqua Magic, au ajuns în posesia moștenitorului. Dumitru Ioan Constantin Cocăneanu solicitase prin trei notificări, restituirea în natură a terenului situat în municipiul Constanţa, Km 5.
Revendică sute de loturi de teren din Port

Din Portul Constanța, zona Poarta 6, mai cere o suprafață de 90 de hectare, terenurile fiind afectate de instalații portuare, căi de acces, platforme, etc. Fiecare lot are aproximativ 1000 mp, conform planurilor vechi și actualizate ale zonei

A formulat, în 2001 notificare la Primăria Constanța. În baza unei dispoziții semnate în 25.09.2018, administrația locală a dispus declinarea competenței de soluționare a Notificării nr.1393/10.08.2001 către C.N. A.P.M. S.A. Deoarece, conform legii, CN APM SA nu are calitatea de unitate deţinătoare în temeiul legii nr. 10/2001, a formulat cerere de chemare în judecată, solicitând obligarea primăriei să anularea dispoziția mai sus menționată și redirecționarea competenței către Ministerul Transporturilor. Solicitarea i-a fost respinsă definitiv,însă a cerut repunerea cauzei pe rol.

De altfel, familia Cocăneanu, alături de familia Suditu, revendică și parcul din Poarta 6. De altfel, aici este amplasat un panou pe care se specifică faptul că terenul este revendicat și că, până la finalul litigiului, orice construcție este ilegală.

Numele lui Dumitru Cocăneanu se leagă de Dosarul Retrocedărilor din Constanța

Moștenitorul lui Cocăneanu Beldiman a vândut 80.076,53 mp terenuri atribuite ca măsuri reparatorii, împărțite în 13 loturi, către Paraschiva Barbu, cu care făcuse un antecontract de vânzare -cumpărare.

https://www.replicaonline.ro/exploziv-90-de-hectare-de-teren-din-portul-constanta-sunt-revendicate-de-latifundiarul-cocaneanu-448501/

Conform SEAP, valoarea contractului este de 2.719.117,6 lei, ofertantul câștigător fiind Utilnavorep. Pachetul întreg de acțiuni al Utilnavorep este deținut de o Listă de acționari persoane fizice ce cuprinde 87 de acționari.

În Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice a fost publicat anunțul de atribuire privind contractul pentru „Reparații accidentale la sistemul de semnalizare maritimă“, fiind vorba despre „servicii de întreținere a geamandurilor, pus la bătaie de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime.

Conform SEAP, valoarea contractului este de 2.719.117,6 lei, ofertantul câștigător fiind Utilnavorep.

Potrivit datelor oficiale afiașate pe licitatiapublica.ro, obiectul contractului îl constituie achiziția serviciilor de reparații accidentale la sistemul de semnalizare a navigației (format din geamanduri și stâlpi de semnalizare) în porturile maritime Constanta (inclusiv Portul Tomis), Midia și Mangalia.

Obiectul contractului

Prin reparații accidentale, altele decât reparațiile planificate, se remediază avariile/defecțiunile care au apărut în urma unor accidente de natura celor cauzate de coliziuni cu navele, a condițiilor meteo externe, vandalism, etc., riscuri ce pot fi asigurate sau nu de către achizitor.

Include și situații neprevăzute, prin care o autoritate (căpitanii, societăți de pilotaj, etc.), pot solicita amplasarea pe o anumită poziție a unei geamanduri sau bicon, pentru desfășurarea în condiții de siguranță a traficului portuar.

Se pot executa 20 tipuri de servicii de reparatii , descrise în caietul de sarcini (Lucrări de reparații electrice la geamanduri/stâlpi de semnalizare, Lucrări de reparații la suprastructura/flotor; Lucrări de reparații prin înlocuire geamandură integral, Montaj pe coordonatele de funcționare ale geamandurilor/bicoanelor, etc) defalcate funcție de locația și de construcția elementului ce compune sistemul de semnalizare maritimă la care se intervine pentru efectuarea reparației).

Contractul a fost atribuit în urma unei licitații deschise.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/utilnavorep-se-ocupa-de-intretinerea-geamandurilor-730960.html?print

Potențialul tehnic de vânt offshore din platoul continental românesc al Mării Negre este de 76.000 MW, potrivit unui studiu recent al CEPS, un think-thank din Bruxelles specializat în afaceri europene, care citează un raport al Băncii Mondiale pe această temă.
Din cei 76.000 MW, 22.000 MW ar putea fi, din puncte de vedere al potențialul tehnic, instalați în turbine eoliene fixate pe fundul mării, iar 54.000 MW în instalații plutitoare, potrivit cercetării. Potrivit ultimelor date ale ANRE, puterea instalată totală în sistemul energetic românesc este de 20.600 MW, dar, în realitate, puterea disponibilă este mult mai mică. “Lipsa relativă de interes din partea statelor UE contrastează puternic cu o hartă recentă a Băncii Mondiale, care estimează potențialul tehnic al regiunii Mării Negre la 435 GW, din care 269 GW sunt instalații fixe și 166 GW plutitoare, deși nu tot acest potențial se află în state memre UE sau membre ale Uniunii Energetice. Acest lucru este semnificativ, chiar dacă reprezintă doar o fracțiune din potențialul Mării Nordului”, se arată în studiu.

Continuarea: https://www.economica.net/eoliene-in-largul-marii-negre-romane-ti-pote-ialul-tehnic-este-de-patru-ori-mai-mare-decat-toata-puterea-instalata-a-arii_191066.html

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a apreciat, sâmbătă, după ce ambasadorul SUA a anunţat construirea unei autostrăzi şi căi ferate care să lege Constanţa cu Gdansk, că eforturile şi seriozitatea încep să dea roade. ”Vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere”, a afirmat Bode, citat de News.ro

“Salut iniţiativa Statelor Unite ale Americii – partenerul nostru strategic, care, prin vocea ambasadorului său la Bucureşti, şi-au exprimat dorinţa de a sprijini România pentru dezvoltarea economică, energetică şi acum şi cea a infrastructurii rutiere şi feroviare. Eforturile şi seriozitatea noastră încep să dea roade. Cele două proiecte importante Rail-2-Sea şi Via Carpatia vor primi un sprijin important pentru dezvoltarea infrastructurii care să lege Constanţa, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Aceste proiecte de infrastructură vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere, dar şi pentru economiile din regiune. Ambele proiecte, atât Rail-2-Sea cât şi Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private. În acest context, anunţul administraţiei americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiţii să susţină aceste proiecte”, a declarat, sâmbătă, Lucian Bode, citat într-un comunicat de presă.

Ministerul Transporturilor transmite că, în cadrul proiectului “Iniţiativa celor Trei Mări”, România a avansat o serie de propuneri de proiecte care să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite.

Două proiecte importante vizează România:
⁃ Rail-2-Sea: urmăreşte construirea unei linii de cale ferată cu dublă utilizare civilă-militară între portul Gdansk şi portul Constanţa. Acest proiect are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3663 km, între Portul Gdansk şi Portul Constanţa care va traversa patru state: Republica Polonă, Republica Slovacă, Ungaria şi România.
⁃ Via Carpatia: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor a susţinut şi participă la realizarea proiectului promovat de partea polonă, Via Carpatia care are ca obiectiv principal crearea unui coridor de transport din partea de nord a Europei spre sud, prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia, ca o nouă conexiune de autostradă între nordul şi sudul Europei, integrând sistemul de transport al statelor participante.

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman a anunţat, vineri, la evenimentul de semnare a Acordului inter-guvernamental cu Departamentul pentru Energie: ”Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi şi căi ferate, care să lege Constanţa, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaş pentru economiile României şi Poloniei, dar şi pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”.

Ministrul transporturilor, despre construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate care să lege Constanța de Gdansk: Ambele proiecte, atât Rail-2-Sea cât şi Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private

Decizia Ministerului Transporturilor de a trece serviciul de pilotaj din administrarea firmelor private în cea a statului, începând cu data de 1 ianuarie 2021, a stârnit nemulțumiri și temeri în rândurile piloților din portul Constanța – o categorie profesională restrânsă numeric, dar a cărei activitate este decisivă pentru derularea în condiții de siguranță a traficului naval în porturile maritime românești.

Trei organizații profesionale – Asociația piloților maritimi „Euxin Pilot”, Asociația piloților maritimi independenți „Tomis” și Asociația piloților maritimi „Trident” – au adresat un memoriu ministrului Transporturilor, Lucian Bode, și directorului general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Costel Stanca, prin care solicită revocarea Ordinului ministrului Transporturilor nr. 991/2020 și menținerea actualului sistem de prestare a serviciului de pilotaj.

„În unanimitate, asociațiile profesionale ale piloților s-au exprimat în favoarea păstrării actualului sistem de prestare a activității de pilotaj, respectiv prin operatori economici autorizați. Aceste puncte de vedere au fost transmise în repetate rânduri Administrației porturilor. Din păcate nu au fost luate în seamă, ba mai mult, nimeni din conducerea CNAPMC Constanța nu a găsit de cuviință să răspundă adreselor repetate făcute de aceste asociații. Am așteptat în zadar dialogul. Am așteptat să fim ascultați, consultați, am așteptat ca opiniile noastre să conteze. Administrația face ce face dintotdeauna – ne ignoră”, se spune în memoriu.

Temerile piloților

Documentul dezvăluie principalele temeri ale piloților. Astăzi, în sectorul pilotajului maritim activează direct sau indirect 250 de angajați (piloți maritimi, piloți maritimi aspiranți, echipajele pilotinelor, dispeceri, personal auxiliar și administrativ. Or, CNPAMC „propune o schemă care să preia între 50 și 60 de angajați. Ce îi așteaptă pe restul de aproape 200? Concedierea colectivă. Oamenii vor rămâne pe drumuri pentru că aceste companii vor dispărea.”
În prezent – se arată în memoriu – „angajații sunt mulțumiți de actualul sistem. Muncesc într-un mediu profesionist, alături de profesioniști, sunt remunerați corespunzător, au un program de lucru care să le permită un timp de odihnă suplimentar și, cel mai important, au asigurat locul de muncă. Serviciul de pilotaj impune un înalt nivel de pregătire și experiență, iar riscurile pe care și le asumă pilotul impun o capacitate decizională deosebită. Având în vedere că brevetul de pilot poate fi obținut numai de persoane care provin din personalul navigant de nivel managerial, un nivel scăzut al salarizării coroborat cu un program de lucru în ture (așa cum propune Administrația) determină, indiscutabil, un dezinteres din partea celor ce pot practica această meserie, cu riscul de a conduce la lipsa de personal de specialitate pe termen mediu și lung.”

Efectele trecerii pilotajului la stat

În concluzie, spun autorii, efectele schimbării modului de administrare a serviciului de pilotaj sunt următoarele:

„- Calitatea serviciului și siguranța activităților vor avea de suferit. Programul de lucru propus (12/24 și 12/48), reducerea numărului de piloți, scăderea veniturilor angajaților (venitul pe ora muncită) și reducerea numărului de pilotine de la 15 la 4 vor conduce inevitabil la acest deznodământ;

– Statul român va pierde 2.500.000 euro anual, bani încasați de la operatorii economici autorizați, sub forma redevenței de 25% din veniturile realizate de pilotaj;

– Aproape 200 de angajați își vor pierde locurile de muncă;

– Statul român preia toată răspunderea în cazul apariției unui prejudiciu cauzat din culpa unuia dintre angajații săi;

– Apare un risc inexistent astăzi și anume riscul blocării activității pe platforma portuară cauzat de greva declanșată de o formațiune sindicală a piloților maritimi angajați la CNAPMC (drept garantat de Constituția României).”

Memoriul este semnat de 107 piloți maritimi, membrii ai celor trei asociații profesionale, care reprezintă 97% din numărul total al piloților maritimi activi din România.

XXXX

Pentru Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, care este obligată să organizeze propriul său corp de piloți până la data de 31 decembrie 2020, situația devine extrem de complicată. În prezent, ea se află la mâna piloților, iar aceștia știu foarte bine ce carte mare au în mână. Dacă Administrația Portuară nu le oferă piloților ceea ce își doresc (program de lucru și venituri atractive, plus condiții de muncă în siguranță), există riscul să se trezească la ora H că are prea puțini piloți pentru executarea acestui serviciu de siguranță a navigației, fapt ce ar pune în pericol desfășurarea activităților portuare.

Ce ar trebuie făcut pentru evitarea unui blocaj cu consecințe inimaginabile pentru porturile românești și economia națională? Există doar două soluții: fie Ministerul Transporturilor satisface solicitarea asociațiilor piloților și renunță la schimbarea modului de administrare al acestui serviciu; fie CNAPMC le oferă piloților – în condiții de transparență totală – contracte de muncă de nerefuzat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-asociatiile-pilotilor-maritimi-solicita-renuntarea-la-transferul-pilotajului-in-administrarea-statului-413689?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mica

În data de 8 octombrie 2020 a fost organizat în mediul online evenimentul oficial de lansare a proiectului DIONYSUS – Kick-Off Meeting, se arată într-un comunicat al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. La întâlnire au participat membrii consorțiului proiectului, experți și stakeholderi implicați în promovarea și dezvoltarea transportului pe Dunăre.

Obiectivul principal al proiectului este integrarea Dunării în mod inteligent și sustenabil în lanțurile de transport multi și intermodale din cadrul coridoarelor de transport definite de Uniunea Europeană pentru zonele central și est-europene, pentru transportul mărfurilor și persoanelor.

Scopul evenimentului a fost acela de a prezenta celor interesați pachetele de lucru, activitățile și proiectul, detalii legate de planul de implementare a acestuia pe durata celor 30 de luni prevăzute. Au fost trasate astfel liniile directive ale proiectului, participanții purtând discuții în vederea îmbunătățirii transportului pe Dunăre și a identificării unor viitoare soluții de lansare a unor noi servicii de transport containerizat care să faciliteze și conexiunea dintre Europa și alte state din regiunea Mării Negre și nu numai.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța este partener în cadrul consorțiului proiectului DIONYSUS, fiind implicat în implementarea majorității activităților acestuia. În calitate de administrație a porturilor Constanța, Midia și Mangalia, rolul acesteia este unul foarte important, prin prisma expertizei experților săi contribuind direct la realizarea studiilor și livrabilelor din cadrul proiectului.

Proiectul DIONYSUS este cofinanțat din fonduri europene (FEDR, IPA și ENI) în cadrul Programului Transnațional Dunărea și se desfășoară pe o durată de 30 de luni (iulie 2020 – decembrie 2022). Va fi implementat de un consorțiu transnațional format din 18 organizații cofinanțate și 8 parteneri strategici asociați (autorități portuare, asociații și organizații de profil reprezentând industria transportului pe căile navigabile interioare, institute tehnologice, operatori de nave privați, precum și ministere) din nouă țări situate de-a lungul Dunării.

Proiectul are un buget total de 2.923.369,81 euro, din care 2.261.133,69 euro reprezintă contribuția FEDR și 223.730,59 euro contribuția IPA.

Coordonatorul proiectului este Pro Danube Romania – Asociația pentru promovarea transportului pe Dunăre.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-transportul-fluvial-va-fi-relansat-cu-ajutorul-proiectului-dionysus-413603

România a avansat o serie de propuneri de proiecte în cadrul recentei reuniuni a Inițiativei celor Trei Mări. Aceasta este o platformă politică a statelor membre ale Uniunii Europene, care are ca scop stimularea cooperării din regiune, accelerarea proceselor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii. Inițiativa celor Trei Mări include 12 state comunitare de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, respectiv: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Dintre proiectele prezentate, două vizează România:

⁃ Rail-2-Sea urmărește construirea unei linii de cale ferată cu dublă utilizare civilă-militară între portul Gdansk și portul Constanța. Acest proiect are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare, atât pentru utilizarea comercială, cât și pentru transportul rapid al forțelor și echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km, între portul Gdansk și portul Constanța care va traversa patru state: Republica Polonă, Republica Slovacă, Ungaria și România;

⁃ Via Carpatia, un proiect promovat de partea polonă, care are ca obiectiv principal crearea unui coridor de transport din partea de nord a Europei spre sud, prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, ca o nouă conexiune de autostradă între nordul și sudul Europei, integrând sistemul de transport al statelor participante.

„Salut inițiativa Statelor Unite ale Americii – partenerul nostru strategic, care, prin vocea ambasadorului său la București, și-au exprimat dorința de a sprijini România pentru dezvoltarea economică, energetică și acum și cea a infrastructurii rutiere și feroviare.

Eforturile și seriozitatea noastră încep să dea roade. Cele două proiecte importante Rail-2-Sea și Via Carpatia vor primi un sprijin important pentru dezvoltarea infrastructurii care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Aceste proiecte de infrastructură vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere, dar și pentru economiile din regiune. Ambele proiecte, atât Rail-2-Sea cât și Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private. În acest context, anunțul administrației americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiții să susțină aceste proiecte”, a declarat Lucian Bode.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-constanta-si-gdansk-vor-fi-legate-printr-o-cale-ferata-413692

Ieri, 8 octombrie a.c., a fost organizat în mediul online evenimentul oficial de lansare a proiectului DIONYSUS – Kick-Off Meeting.

La această întâlnire au participat toți membrii consorțiului proiectului, dar și importanți experți și stake-holderi implicați în promovarea și dezvoltarea transportului pe Dunăre.

Obiectivul principal al proiectului este integrarea Dunării în mod inteligent și sustenabil în lanțurile de transport multi și intermodale din cadrul coridoarelor de transport definite de Uniunea Europeană pentru zonele Central și Est-Europene, pentru transportul mărfurilor și persoanelor.

Scopul evenimentului a fost acela de a prezenta celor interesați pachetele de lucru, activitățile și livrabilele proiectului precum și acela de a oferi detalii legate de planul de implementare a acestuia pe durata celor 30 de luni prevăzute.

Au fost trasate astfel liniile directive ale proiectului, participanții purtând discuții în vederea îmbunătățirii transportului pe Dunăre și a identificării unor viitoare soluții de lansare a unor noi servicii de transport containerizat care să faciliteze și conexiunea dintre Europa și alte state din regiunea Mării Negre și nu numai.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța este partener în cadrul consorțiului proiectului DIONYSUS, fiind implicat în implementarea majorității activităților acestuia. În calitate de administrație a porturilor Constanța, Midia și Mangalia, rolul acesteia este unul foarte important, prin prisma expertizei experților săi contribuind direct la realizarea studiilor și livrabilelor din cadrul proiectului.

Proiectul DIONYSUS abordează principalele provocări regionale din domeniul guvernanței infrastructurii, evidențiind acțiunile-cheie necesare pentru a sprijini planificarea transportului și a infrastructurii portuare dunărene.

Proiectul DIONYSUS este cofinanțat din fonduri europene (FEDR, IPA și ENI) în cadrul Programului Transnațional Dunărea și se desfășoară pe o durată de 30 de luni (iulie 2020 – decembrie 2022). Acesta va fi implementat de un consorțiu transnațional format din 18 organizații cofinanțate și 8 parteneri strategici asociați (autorități portuare, asociații și organizații de profil reprezentând industria transportului pe căile navigabile interioare, institute tehnologice, operatori de nave privați, precum și ministere) din 9 țări situate de-a lungul Dunării.

Proiectul are un buget total de 2.923.369,81 Euro, din care 2.261.133,69 Euro reprezintă contribuția FEDR și 223.730,59 Euro contribuția IPA.

Coordonatorul Proiectului este Pro Danube Romania – Asociația pentru promovarea transportului pe Dunăre.

A fost lansat oficial proiectul Dionysus. Acesta vizează îmbunătățirea transportului pe Dunăre

O firmă din Constanța a câștigat licitația Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații public epentru achiziția serviciului de reparative hidroizolație terasă cămin muncitoresc Poarta 2.

Valoarea finală a achiziției este de 138.551,86 lei. Draft Construct SRL este societatea câștigătoare.

Despre societatea câștigătoare Draft Construct SRL a fost înregistrată în anul 2004, în municipiul Constanța.

Capitalul social al societății este de 200 lei, integral vărsat, compus din 20 părți sociale, fiecare a câte 10 lei.

Asociatul unic și administratorul societății este Dumitru Țîgănescu.

Domeniul de activitate principal este lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.

Pe anul fiscal 2019, societatea a înregistrat un profit de 1.062.694 lei, o cifră de afaceri de 4.520.747 lei și un număr mediu de 19 salariați.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-repara-terasa-de-la-caminul-muncitoresc-poarta-2-730788.html?print

România a exportat în ţările intra şi extracomunitare, 2,55 de milioane de tone de grâu şi meslin, în primul semestru din acest an. Astfel, s-a înregistrat o creştere cu aproape 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, informează Agerpres. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2020, valoarea exporturilor au înregistrat un avans de 12,8%, până la 507,63 milioane de euro. În primul semestru au fost exportate 2,258 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 450,089 milioane de euro. Grâul şi meslinul ocupă poziţia a doua, după porumb, în topul livrărilor pe pieţele externe. Meslinul este un amestec de grâu cu secară în proporţie 2-1. Producţia medie la grâu în acest an, a fost de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40% faţă de 2019, din cauza secetei care a afectat peste 900.000 de hectare cu grâu, dintr-un total de 1,168 milioane hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. Necesarul de consum al României este de maximum 2,2 milioane tone, la care se adaugă 550.000 de tone de grâu pentru sămânţă.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-a-incasat-peste-507-milioane-de-euro-din-exportul-de-grau-413680

Preţurile grâului au atins cel mai ridicat nivel din ultimii peste cinci ani ca reacţie la deficitul de precipitaţii, la temerile privind insecuritatea alimentară generate de pandemie şi măsurile de carantină impuse la nivel mondial, notează The Wall Street Journal.
Seceta şi căldura extremă din mari ţări producătoare ca Rusia şi SUA sunt factori principali din spatele creşterii.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/preturile-graului-cresc-puternic-din-cauza-vremii-secetoase-si-19648553

Grecia va privatiza cel mai important şantier naval al ţării, care se confruntă de mai multe decenii cu probleme financiare, a anunţat ministrul grec al finanţelor, potrivit Le Figaro.

Lansarea procesului de vânzare a Hellenic Shipyards (HSY) ar urma să suscite interesul unor investitori americani, germani şi olandezi, potrivit presei din Grecia.

https://www.zfcorporate.ro/business-construct/grecia-scoate-la-vanzare-un-santier-naval-istoric-19648508