Banii europeni bine investiţi, nu doar cheltuiţi, reprezintă acum principala resursă de dezvoltare ireversibilă pe care România o are la dispoziţie, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, după ce Comisia Europeană a aprobat un miliard şi jumătate de euro pentru autostrada Sibiu-Piteşti şi pentru managementul dezastrelor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, remis, ieri, Agerpres, 875,5 milioane de euro este suma aprobată de Comisia Europeană pentru construirea primei etape a autostrăzii Sibiu – Piteşti. Lucrarea, care devine astfel prima autostradă ce traversează Munţii Carpaţi, va asigura legătura neîntreruptă între România şi Europa de Vest, de la Constanţa la graniţa cu Ungaria, pe coridorul Rin – Dunăre al Reţelei transeuropene de transport.

„Banii europeni bine investiţi, nu doar cheltuiţi, reprezintă acum principala resursă de dezvoltare ireversibilă pe care România o are la dispoziţie. Iar aprobarea proiectului pentru finanţarea autostrăzii Sibiu – Piteşti reprezintă un important pas pentru economia României. Acest proiect complex leagă nu doar estul de vestul ţării, ci şi România de întreaga Europă”, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

De asemenea, comisarul european pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira, consideră că proiectul va rezolva un blocaj major al reţelei de transport din România şi va contribui la creşterea siguranţei rutiere şi la reducerea duratelor de călătorie.

XXX
Alte 578,4 milioane de euro au fost aprobate de Comisia Europeană pentru achiziţionarea de echipamente noi terestre, aeriene şi maritime, precum şi pentru instruirea personalului care să permită îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la dezastre pe componentele terestru, aerian şi maritim.

Iniţiativa urmăreşte nu numai protejarea şi salvarea de vieţi în situaţii de urgenţă, ci şi minimizarea daunelor materiale şi a riscului de perturbare a activităţilor economice. Totodată, ajută România să respecte obligaţiile internaţionale şi strategia naţională privind schimbările climatice, se mai arată în documentul citat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-banii-europeni-bine-investiti-principala-resursa-de-dezvoltare-ireversibila-a-romaniei-si-8221-410789?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Operatorul portuar global DP World și fondul de pensii canadian Caisse de dépôt et placement du Québec au anunțat joi că vor investi 4,5 miliarde de dolari în portofoliul lor global de porturi și terminale.

Operatorul portuar global DP World și fondul de pensii canadian Caisse de dépôt et placement du Québec au anunțat joi că vor investi 4,5 miliarde de dolari în portofoliul lor global de porturi și terminale, informează Reuters.

Această investiție va fi folosită pentru extinderea companiei în regiuni din Europa și Asia, dar și pentru dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru lanțul de aprovizionare, cum ar fi logistica. Ajutorul financiar acordat va crește dimensiunea vehiculului de investiții al companiilor la 8,2 miliarde de dolari.

Sultan Ahmed Bin Sulayem, CEO al DP World, a declarat într-un comunicat “Oportunitatea pentru industria portuară și logistică este semnificativă, iar perspectivele rămân pozitive, deoarece cererea consumatorilor declanșează schimbări majore în cadrul lanțului global de aprovizionare”.

DP World, cu sediul în Dubai, va deține o cotă de 55% din investiții, în timp ce Caisse de dépôt, care este al doilea fond de pensii din Canada, va deține restul, au adăugat companiile. Parteneriatul dintre cele două companii a început în 2016, când au reușit să investească

3,7 miliarde dolari în porturi și terminale din întreaga lume.

DP World va investi 4,5 miliarde dolari în terminale portuare

Compania MSC Cruises, care organizează croaziere în Marea Mediterană ce includ pe itinerariul lor porturi din Italia, Spania, Franța și Malta, este prima care va permite îmbarcarea cetățenilor români, iar acest lucru se va întâmpla începând cu 1 noiembrie 2020, au declarat într-un comunicat reprezentanții agenției de turism Aerotravel. Segmentul croazierelor a fost cel mai afectat din turism în contextul pandemiei, acestea fiind închise total timp de mai multe luni. „Îmi exprim speranță că, în câteva luni, și celelalte linii de croaziere care deja operează vor redeschide îmbarcările pentru cetățenii români, dacă situația sanitară se va stabiliza”, a declarat Antonio Nițu, directorul general al Aerotravel. MSC Cruises a reluat croazierele pe 16 august 2020 pentru pasagerii din zona Schengen, în timp ce Costa Cruises va reporni croazierele pe 6 septembrie 2020. Pentru început, din motive de siguranță, Costa Cruises va îmbarca doar cetățeni italieni, iar navele vor ancora doar în porturi din Peninsula Italică, urmând ca, ulterior, să își extindă progresiv operațiunile. Tarifele pentru o croazieră pe Mediterană încep de la 229 euro/persoană și includ 6 nopți de cazare în cabină interioară, pensiune completă și un plan variat de activități la bordul navei de croazieră (teatru, fitness, piscine, muzică live). Prețul nu include transportul aerian, asigurările medicale, excursiile la țărm, taxa de serviciu (10 euro/persoană/zi) și nici taxele portuare (120 euro/persoană).

Reprezentanții Aerotravel spun că unii dintre românii care preferă croazierele caută destinații apropiate de România și vor pachete pe croaziere fluviale în Europa. Companiile de croaziere fluviale A-Rosa și Lüftner au reînceput operarea din această vară, cu itinerarii pe Dunăre, Rin, Duero, Main, Rhône și Sena. O croazieră fluvială are tarife pornind de la 775 euro/persoană și include 5 nopți de cazare la bordul navei cu pensiune completă. Pasagerii români se pot îmbarca din data de 29 octombrie. Înainte de a reîncepe operarea croazierelor, MSC Cruises, Costa Cruises, A-Rosa și Lüftner au luat măsuri de siguranță sanitară sporite, pentru a proteja pasagerii, echipajul și comunitățile locale pe care navele le vizitează. Chiar și companiile care nu au reluat operațiunile elaborează în prezent norme de siguranță sanitară la bord: Royal Caribbean, Celebrity Cruises, Azamara, NCL, Holland America Line, Silversea). Noua procedură se bazează pe check-in online, iar îmbarcarea se face pe intervale orare dedicate unui număr limitat de pasageri, pentru a elimina pe cât posibil contactul fizic și aglomerația. Măsurile de protecție a sănătății din terminalul de croazieră vor îndeplini aceleași standarde ca și cele de la bord. Înainte de îmbarcare, pasagerilor MSC Cruises li se va verifica temperatura corporală, apoi vor completa un chestionar de sănătate și vor efectua un test COVID-19. Persoanelor testate pozitiv sau care prezintă simptome nu li se va permite îmbarcarea. Pasagerii care provin din țări cu risc ridicat vor trebui să prezinte obligatoriu un test molecular RT-PCR cu rezultat negativ, efectuat cu 72 de ore înainte de îmbarcare. Tot echipajul navei va fi testat de COVID-19 înainte de îmbarcare și în mod regulat pe perioada contractului lor. Pasagerii celorlalte companii de croazieră vor fi supuși unei verificări generale a stării de sănătate, inclusiv a temperaturii corporale. Și Costa Cruises va realiza testarea tuturor pasagerilor înainte de îmbarcare. MSC Cruises a transmis că suprafețele de pe nave vor fi curățate și igienizate cu dezinfectanți de uz clinic, iar aerul din interior va fi dezinfectat cu lămpi UVC, care ucid 99.7% din microbi. Cabinele vor fi curățate zilnic, acordându-se atenție zonelor care sunt atinse în mod frecvent. Va fi mărită frecvența curățeniei și dezinfectării navei, cu accent pe zonele intens circulate. În locurile în care distanțarea socială nu este posibilă (lifturi etc.), pasagerii vor trebui să poarte mască. Zilnic, în cabina fiecărui pasager vor fi lăsate măști noi; acestea vor fi disponibile și în alte zone ale navei. Costa Cruises impune purtarea măștilor de protecție la bord, iar Lüftner plasează distribuitoare de gel dezinfectant în zonele principale ale navei. Și pasagerii A-Rosa au această obligație, mai puțin atunci când iau masa sau sunt prezenți în spații deschise. Aerul condiționat este curat, fiind procesat de unități individuale. La MSC Cruises, distanțarea fizica va fi realizată prin reducera numărului de pasageri la maxim 70% din capacitatea navei, astfel încât fiecărui pasager să îi revină aproximativ 10 m². Activitățile vor fi modificate pentru a se adresa unor grupuri mai mici, iar sălile de evenimente vor funcționa la capacitate redusă. Și Costa Cruises a redus numărul pasagerilor care se pot îmbarca la bord și a remodelat zonele comune pentru a permite distanțarea. La bordul Lüftner și A-Rosa se respectă distanța de 1,5 m față de alte persoane și au fost realizate marcaje pentru a respecta cu ușurință această regulă. Serviciile medicale de la bordul MSC Cruises sunt oferite de personal calificat, care are la dispoziție echipamentul necesar pentru testarea, evaluarea și tratarea suspecților de COVID-19. Pasagerii suspecți de Covid-19 și contacții acestora vor fi izolați în cabine speciale. Orice pasager cu simptome de Covid-19 va fi tratat gratuit la bord în Centrul Medical. Fiecare navă Costa are un centru medical modern și complet echipat, deservit de medici cu experiență, pregătiți să răspundă oricărui caz suspect de nou coronavirus. Atât oaspeților, cât și echipajului li se va măsura zilnic temperatura, precum și în momentul în care se întorc din excursii la țărm sau la trecerea prin stațiile de monitorizare special amenajate pe navă. Dacă este identificat un caz suspect de Covid-19, MSC activează planul de urgență și comunică autorităților naționale de sănătate. Cazul suspect și contacții direcți vor intra în izolare și vor fi debarcați în siguranță și în concordanță cu reglementările guvernamentale locale. Daca un pasager de la bordul Lüftner va prezenta simptome de Covid-19, acesta va fi izolat și testat, urmând a notifica autoritățile sanitare locale cu privire la situația epidemiologică.

https://www.profit.ro/stiri/economie/turistii-romani-se-pot-imbarca-de-la-1-noiembrie-pe-vasele-de-croaziera-dupa-o-pauza-de-sase-luni-19469557

Administrația Porturilor Dunarii Maritime a scos la licitație un contract de 103 milioane lei pentru executarea lucrărilor la un nou cheu în Portul Galați. Este prima faza dintr-un proiect mult mai amplu, denumit Platforma Multimodală Galați, care presupune integrarea transportului rutier și feroviar de mărfuri cu cel fluvial, cu ieșire, mai departe, către Constanța https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100102539

„Lucrari pentru executia cheului din cadrul proiectului Platforma Multimodala Galati- Etapa I – Modernizarea infrastructurii portuare”. Lucrarile care fac obiectul contractului sunt lucrari hidrotehnice portuare, respectiv: – lucrari de dragare in bazinul situat in zona

„Port Bazinul Nou” pentru a permite intrarea in siguranta a navelor; – modernizarea cheului existent pentru a efectua operatiunile de incarcare directa si operatiunile de descarcare cu unitatile de incarcare intermodale (ILUs) intre nave si cheu; – umplerea partiala a bazinului portuar pentru a crea spatiu suplimentar pentru acostare si pentru operatiunile de manipulare viitoare; – nivelarea profilului elevatiei platformei„, este descrierea din SICAP a licitatiei.

78 de luni este durata contractului, ofertele vor fi deschise in 2 octombrie, 70% din punctajul acordat este componenta financiara, 20% este garantia acordata pentru respectarea graficului de executie, 5% este garantia de buna executie.

Proiect național

Reconfigurarea Portului Galați este un proiect mai amplu, care costă 90 de milioane de euro, și în care sunt implicate, pe lângă Administrația Porturilor, S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galați și S.C.

Metal Trade International S.R.L. Galați. Acolo se vor construi, în doi ani, un terminal de containere format dintr-un cheu nou, o platformă multimodală, o infrastructură rutieră si feroviara și o zona de acces, cu scopul de a elimina blocajele și a moderniza infrastructura.

Mai clar, scopul este de a crește importanța Galațiului ca port de expediție și, mai mult, de a-l transforma într-un nod major de tranzit în cadrul Coridorului Rin-dunare-Alpi, având în vedere că studiile de trafic făcute cu proiecția 2030 arată o creștere semnificativă a volumului de mărfuri tranzitat. Costurile sunt de 90 de milioane de euro, banii provin din fonduri europene nerambursabile, de la bugetul de stat și din
surse private”

Investiția constă în realizarea a patru obiecte, astfel:

Cheu vertical pe o lungime de 868 m;

Racord rutier și feroviar: infrastructură rutieră pentru accesul în terminal alcătuită din 2284 m drum, un sens giratoriu și un pasaj superior peste calea ferată;

Platformă multimodală, realizată pe o suprafață de 125.264 mp: infrastructură (platforme, drumuri, zonă suplimentară de depozitare), echipamente şi instalaţii portuare, reţele de utilităţi;

Zonă acces la platforma multimodală

Joncțiune feroviar-naval

Lucrările proiectului contribuie la realizarea obiectivului C.N. A.P.D.M. SA Galați, de a crește traficul și pe cale de consecință de a crește veniturile proprii din activitatea de bază, precum și din activitățile conexe și auxiliare. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Galați, în zona Portului Bazinul Nou fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea C.N. A.P.D.M. S.A. Galați.

Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de 32 de hectare. Platforma multimodală va funcționa într-un sistem integrat cu zonele adiacente dezvoltate ale Galațiului pentru furnizarea serviciilor logistice și activități industriale (Zona

Liberă Galați și Parcul Industrial Galați) contribuind astfel la dezvoltarea de noi locuri de muncă atât pe durata lucrărilor de construcții, dar mai ales pe termen lung.

Se contractează lucrările de execuție pentru noul cheu Galați

Ministerul Transporturilor a propus un proiect de H.G. privind indicatorii tehnico-economici ai proiectului „Extinderea infrastructurii Portului Calafat, inclusiv componenta feroviară a acestuia”.

„Prin aprobarea indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul de investiții “ Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului – etapa I” se vor putea accesa fonduri europene nerambursabile, disponibile prin

POIM 2014 – 2020”, precizează HG in nota de fundamentare.

Valoarea totală a investiției este de 68,8 milioane lei, sumă ce include TVA.

Nota de fundamentare precizează că portul Calafat deține o platformă portuară de circa 11.000 m2 este ocupată de triajul c.f. al portului și de terminalul vechi și nou al ferry – boat-ului.

În anul 2019 A.P.D.F. contractat o expertiză tehnică și un studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiții “Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului – etapa I”.

Infrastructura feroviară a portului Calafat, modernizată din fonduri UE

Opt membri ai unui echipaj aparținând unei nave andocate în Portul Constanța – 5 navigatori filipinezi și 3 tehnicieni bulgari – au fost confirmați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 și urmează să fie internați.

Nava SEAMASTER IV, cu pavilion Malta, a andocat, pe data de 10 august, în Șantierul Naval Constanța, pentru lucrări de reparație. Două zile mai târziu, echipajul navei a fost testat COVID în întregime – 26 de membri, din Filipine. Rezultatele testelor au fost, fără excepție, negative.

Șapte dintre navigatori, au fost schimbați la navă de 7 conaționali, pe data de 21 august, iar 15 tehnicieni din Bulgaria au sosit în SNC pentru lucrări specifice de mentenanță la nava SEAMASTER IV.

Toți cei 41 de cetățeni străini (26 de membri ai echipajului, respectiv 15 tehnicieni), au fost testați pentru COVID-19 în data de 31 august. 8 dintre aceștia (5 navigatori filipinezi și 3 tehnicieni bulgari), au fost confirmați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 și urmează să fie internați.

Ceilalți 33 de oameni vor rămâne în carantină la bordul navei, cu mențiunea că se fac diligențele necesare pentru ca 12 dintre ei (tehnicienii bulgari), să fie trimiși în țara de origine pentru efectuarea perioadei de carantină.

DSP Constanța a demarat o anchetă epidemiologică pentru a determina dacă cei 33 de cetățeni străini au intrat în contact și cu alte persoane, au transmis reprezentanții Prefecturii Constanța, într-un comunicat.

https://www.replicaonline.ro/focar-de-covid-19-pe-o-nava-din-portul-constanta-443897/

Una dintre modificările dorite de Guvern în legea care permite accesul liber la informațiile publice vizează publicarea pe internet a tuturor răspunsurilor la solicitările făcute. Dacă pentru cetățean, modificarea este una benefică, având acces în acest fel la toate informațiile, pentru jurnaliști ar putea crea un dezavantaj, sunt de părere specialiștii din domeniu.

„După comunicarea informației de interes public solicitate, răspunsul transmis solicitantului se publică și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice, conform Anexei 1, cu anonimizarea datelor cu caracter personal” conform unei completări aduse articolului 22.

„Teoretic, ține de buna practică să facă asta. Că dacă ai folosit resursele publice să aduni informații, ar trebui sa aibă acces mai multă lume la ele. Dar da, poate fi un dezavantaj pentru un jurnalist. Varianta de compromis ar putea să fie un delay de 24 -48 de ore, sau chiar mai mare între comunicarea răspunsului către solicitant și afișarea pe site”, a explicat pentru G4Media.ro Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a publicat pe site-ul instituției un proiect de modificare a normelor de aplicare a Legii 544/2001, legea informatiilor publice, ce are ca scop, teoretic, o îmbunătățire a modului în care această lege funcționează deja.

Guvernul vrea modificări la legea informațiilor publice: Instituțiile vor publica pe site răspunsurile la toate solicitările

Guvernul ar urma să aprobe în ședința de joi un proiect de OUG privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Planul este necesar ca România să poatp accesa banii europeni care vor fi alocați în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de în valoare de 560 de miliarde de euro, în cadrul celui mai mare dosar financiar al UE. Acest mecanism este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană. Proiectul de OUG arată care sunt domeniile și proiectele pe care se vor cheltui circa 25 miliarde de euro.

Din cele peste 30 de miliarde de euro care îi vor reveni României în pachetul total de redresare de 750 de miliarde de euro, până la 25 de miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Facilității de Redresare și Reziliență, însemnând fonduri europene nerambursabile și credite în condiții avantajoase.

Ce domenii vor fi finanțate
– infrastructură pentru sisteme de irigare/umectare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare şi desecare, protecţie antigrindină, împăduriri;
– infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, înfiinţare/reabilitare/modernizare campusuri şcolare necesare învăţământului profesional şi tehnic, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei;
– infrastructura din domeniul sănătăţii publice;
– infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic;
– infrastructură de apa-canalizare;
– infrastructură edilitară: apa-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităţilor, mobilitate urbană în parteneriat cu localităţile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane

Ministerul Fondurilor Europene alocă fondurile necesare pregătirii proiectelor pe bază de contracte de finanțare, încheiate cu beneficiarii finali de fonduri pentru pregătirea proiectelor, în funcție de valoarea estimată a proiectelor de investiții, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora.

Continuarea: https://economie.hotnews.ro/stiri-bani_europeni-24265801-cum-planuieste-guvernul-redreseze-economia-banii-europeni-din-cel-mai-mare-pachet-financiar-vor-cheltui-peste-25-miliarde-euro.htm

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Grupul Tinmar, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, cu operațiuni majore în comerțul cu energie, gaze și produse petroliere și cu rulaj anual de peste 1,6 miliarde lei, a preluat controlul direct asupra producătorului de cereale Intercereal Ialomița, ajungând la o participație de 94,9%. Intercereal este în top-ul companiilor cu cele mai mari suprafețe de teren concesionate de la stat, cu 10.550 hectare, și printre cei mai mari 10 beneficiari de subvenții din agricultură, cu 4,7 milioane euro. Firma a făcut parte din grupul Interagro, administrat de Ioan Niculae, aflat în insolvență.

Înaintea tranzacției, încă din toamna anului trecut, Tinmar avea un pachet de 40%, iar firma Mediterranean controla 59,9%. La acest moment, Tinmar are 94,9%, ceilalți acționari fiind firma Mediterranean Design, înregistrată în Belize (5%) și Mar-Tin Consulting&Managemeent (0.010%), anunță datele termene.ro analizate de Profit.ro. Intercereal este specializată în servicii și producție agricolă, transport produse agricole, furnizare, comercializade de produse agicole și sertvicii pentru procesare și depozitare cereale și semințe oleaginoase. În 2018, ultimul an raportat, a avut afaceri de 123,3 milioane lei și un profit de 14,4 milioane lei, cu 251 angajați. În vara anului trecut, cum a anunțat Profit.ro, Tinmar a preluat integral o firmă care operează în Oltenia un parc fotovoltaic cu putere instalată de 3,5 MW. Astfel, după cum a relatat Profit.ro, companiile Tinmar Energy și Mar-Tin Consulting & Management, controlate de Oancea, au preluat inițial participații modice, de circa 0,01% cumulat, la firma Lumina Solar SRL, deținută de Dumitru Ionică și încă 2 asociați. Ulterior, cele 2 firme ale lui Oancea au preluat integral Lumina Solar SRL, contra sumei totale de 4,28 milioane lei. Dividendele nedistribuite de firma operatoare a parcului solar au rămas în posesia foștilor asociați ai acesteia.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/insider/energie/tranzactie-avizata-gigantul-tinmar-a-preluat-controlul-direct-asupra-unuia-dintre-cei-mai-mari-producatori-de-cereale-19468492

Diminuarea recoltei din 2019 din cauza secetei a dus la schimbări şi în rândul veniturile unor traderi de cereale, printre care ADM România Trading şi Agro Trade Grains (fosta Brise), companie care a ieşit din top zece comercianţi de cereale după cifra de afaceri realizată anul trecut.

Primii zece traderi de cereale din România au avut afaceri cumulate de 20,5 miliarde de lei în 2019, în creştere cu 3,5% faţă de anul anterior, iar gigantul chinez Cofco a generat 19,5% din venituri, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. Dacă producătorii de cereale sunt majoritar companii cu acţionariat românesc, comercianţii de cereale sunt predominant străini.

În 2019, România a avut o suprafaţă cultivată cu cereale de 5,4 milioane de hectare, din care 48% a fost cultivată cu porumb, iar producţia realizată a fost de 29,5 milioane de tone de cereale, în scădere faţă de 2018, an cu producţie record, de 31,5 milioane de tone de cereale, conform INS.

Traderul chinez Cofco International România s-a menţinut în fruntea clasamentului, cu o cifră de afaceri de 4 miliarde de lei, în creştere cu 3% faţă de anul anterior, americanii de la CHS au urcat două poziţii, după un avans de 15%, iar compania românească Cereale Colect Distribution a înregistrat o creştere de 26,8%.

Comerciantul de cereale din Tulcea are o capacitate de depozitare a cerealelor de peste 130.000 de tone şi un parc auto format din 65 de maşini, iar în 2019 a avut 126 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 420 milioane de lei, în creştere cu 26,8% comparativ cu anul precedent. Astfel, a intrat top zece traderi de cereale.

Recolta de grâu din 2020 aproape s-a înjumătăţit, de la aproape 10 milioane de tone anul trecut la 5,4 milioane de tone în acest an. Fermierii şi traderii de cereale estimează o scădere de 30-50% a producţiei de cereale în 2020, iar cei dintâi aşteaptă sprijin de la guvern pentru acoperirea pierderilor produse de calamitatea naturală.

În 2019, România a exportat cereale în valoare de 2,5 miliarde de euro, iar în primele opt luni din 2020 a exportat cereale în valoare de 1,1 miliarde de euro, conform datelor de la INS. Principalele ţări de export din afara spaţiului intracomunitar sunt Egipt, Iordania şi Sudan.

Cofco, ADM sau Ameropa, giganţi prezenţi pe piaţa comerţului cu cereale, cu acţionariat străin, au avantajul că deţin capacităţi însemnate de stocare şi pot cumpăra cereale la preţuri mai mici de la fermieri, direct din câmp, imediat după recoltare. De altfel, un alt atu al pieţei locale este deschiderea la Dunăre şi Marea Neagră, importante pentru transportul feroviar.

Pe piaţa comerţului cu cereale activează 1.238 de companii, potrivit Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor. România este pe locul 5 în lume la exportul de porumb. SUA, Brazilia, Argentina, Ucraina, România şi Serbia fiind principalii exportatori de porumb din lume.

Agricultura României a fost 4,1% din PIB în 2019, fiind 43 miliarde de lei, conform datelor de la INS.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/top-10-traderi-cereale-romania-au-avut-afaceri-cumulate-20-5-mld-lei-19528613

Uzina Dacia revine la producţia de şase zile pe săptămână, pentru prima dată în 2020, pentru a creşte producţia dar şi pentru a asigura noile măsuri de siguranţă, iar Ford România revine la producţia în trei schimburi şi în uzina de motoare, alături de cea de automobile.
„În prezent, pe platforma industrială de la Mioveni, activităţile se derulează normal. Ca în fiecare an, producţia în cele două uzine s-a reluat după o pauză în care au avut loc lucrări de mentenanţă şi modernizări necesare pentru noile proiecte. Toate măsurile implementate pentru protejarea sănătaţii angajaţilor, dialogul permanent cu autorităţile locale şi partenerul social, ne-au permis reluarea producţiei în condiţii de securitate. Cadenţa uzinei este de 1313 vehicule/zi, iar din această săptămână se va lucra şi sâmbăta pentru a asigura măsuri de protecţie consolidate împotriva virusului COVID-19. Nu avem angajaţi în şomaj tehnic“, au declarat oficialii Automobile Dacia. Planul companiei este de a ajunge la 1.400 de maşini pe zi în cursul lunii septembrie.

În cadrul uzinei Ford de la Craiova la operaţiunile de presaj se lucrează din luna iulie în 21 de schimburi pe săptămână, trei schimburi pe zi, şapte zile pe săptămână. Tot în iulie americanii au revenit la producţia în trei schimburi în cadrul uzinei auto, iar de luna aceasta revin la trei schimburi şi în uzina de motoare EcoBoost.

Dacă la finalul anului trecut Ford a lansat în producţie versiunile pe benzină şi hibrid ale Puma, în 2020 americanii au venit cu versiunea cu transmisie automată, cea diesel, a urmat versiunea premium Vignale, iar până la finalul anului va intra în producţie versiunea ST, primul automobil sport asamblat vreodată în România.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/economia-si-exporturile-isi-revin-dacia-si-ford-cresc-productia-de-19528697

Operatorul german Vodafone este în proces de implementare a tehnologiei 5G pentru a asigura acoperirea de-a lungul principalelor căi navigabile ale ţării, a declarat compania de telecomunicaţii într-un comunicat.

Vodafone Germania a declarat că a activat deja primele 180 de antene 5G în 64 de locaţii de-a lungul căilor navigabile federale.

Operatorul a mai spus că se aşteaptă să instaleze aproximativ 1.000 de antene 5G în mai mult de 300 de locaţii în următoarele douăsprezece luni. „Dacă senzorii şi navele fac schimb de date în timp real, traficul de mărfuri poate deveni mai sigur şi mai eficient în viitor”, a declarat Hannes Ametsreiter, CEO al Vodafone Germania.

Vodafone a menţionat că logistica portuară şi evenimentele de navigaţie ar trebui să beneficieze de noua tehnologie de comunicaţii mobile, la fel ca oamenii care navighează sau vâslesc pe căile navigabile federale din Germania.

Reţeaua de căi navigabile federale din Germania cuprinde un total de 7.476 de kilometri de căi navigabile interioare, formate în jur de 75% din râuri şi 25% din canale. Căile navigabile federale includ, de asemenea, aproximativ 23.000 de kilometri pătraţi de căi navigabile maritime, 450 de camere de blocare, două baraje şi mai mult de 100 de porturi publice modern – maritime şi interioare. Aproximativ 4.800 de kilometri din reţeaua federală de căi navigabile sunt de o importanţă majoră pentru traficul internaţional de marfă în Europa.

Aproape toate marile centre industriale şi comerciale, precum şi 56 din cele 74 de regiuni metropolitane din Germania au o conexiune pe căi navigabile, a spus Vodafone.

„Industria navală a fost un pilon important pentru aprovizionarea cu alimente, medicamente şi echipamente de protecţie în ultimele luni. Germania continuă să fie una dintre cele mai mari naţiuni maritime din lume. Pentru a rămâne aşa în viitor, sunt necesare tehnologii ecologice şi digitale. Reţelele rapide stau la baza acestui lucru”, a adăugat Ametsreiter.

Vodafone testează, de asemenea, modul în care transportul digital poate funcţiona în viitor, ca parte a proiectului „Förde 5G” din oraşul Kiel. Experţii în reţea ai grupului de digitalizare din Dusseldorf vor începe în curând să activeze tehnologia 5G în zona oraşului din fiordul interior Kiel.

În curând, un total de 9 antene 5G în trei locaţii vor asigura conectivitate în această zonă. În viitor, testele vor fi efectuate cu feriboturi autonome de pasageri, a spus operatorul telecom.

Vodafone şi-a lansat iniţial reţeaua 5G în Germania în 2019, pe frecvenţe de 3,5 GHz pe care le-a achiziţionat de la Telefonica în 2018.

Până la sfârşitul anului 2020, Vodafone îşi propune să pună 5G la dispoziţia a 10 milioane de oameni, în timp ce acoperirea totală 5G până la sfârşitul anului 2021 va ajunge la 20 de milioane de oameni.

Vodafone Germania a achiziţionat spectrul radio pentru reţelele mobile 5G de la Agenţia Federală de Reţea din Germania pentru un cost total de 1,88 miliarde de euro (în prezent 2,22 miliarde de dolari). Şi-a asigurat 90 megaherţi în banda de 3,6 GHz şi 40 megaherţi de 2100 MHz. Licitaţia s-a încheiat la mijlocul lunii iunie şi a generat în jur de 6,55 miliarde de euro.

Vodafone Germania a confirmat anterior că va continua să urmărească o strategie de vânzător dublu pentru reţelele sale, cu echipamente de la furnizorul chinez Huawei şi de la compania suedeză Ericsson.

https://www.bursa.ro/vodafone-implementeaza-5g-de-a-lungul-cailor-navigabile-germane-46994042

Potrivit unui raport recent realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – „ITF Transport Outlook” – cererea mondială pentru transportul maritim de mărfuri se va tripla până în 2050, în timp ce transportul rutier va rămâne la un nivel relativ stabil în următoarele trei decenii.

Iată cum se prezintă evoluția prognozată a cererii de transport de marfă pe tipuri de transport (în miliarde de tone-km) estimata de OCDE pentru următoarele decenii:

Surprinzător sau nu, se estimează că transportul maritim va reprezenta mai mult de 75% din volumul total de operațiuni de transport până la mijlocul acestui secol.

În prezent, peste 80% din mărfuri ajung la destinație prin acest tip de transport. Conform estimărilor OCDE, transportul rutier va avea o creștere relativ stabilă, la o rata de 3,5% anual până în 2030. Între 2030 și 2050, rata estimată de creștere este ușor mai mică, la 3,2% pe an.

Până în 2050, se așteaptă ca aproximativ 18% din mărfuri să facă obiectul transporturilor rutiere.

Trebuie notat că cea mai mare rată de creștere o înregistrează transportul aerian de marfă – vorbim de o creștere de 5,5% anual până în 2030 și de 4,5% anual până în 2050.

Să fie acesta motivul pentru care din ce în ce mai multe companii precum Amazon iau în calcul dezvoltarea propriei flote aeriene?

Chiar și aşa, în ciuda acestei creșteri dinamice, transportul aerian va reprezenta doar 0,25% din totalul operațiunilor de transport de mărfuri până la mijlocul acestui secol, cred autorii raportului.

În transportul feroviar creșterile sunt estimate la 2,7% pana in 2030, respectiv 2,5% pana in 2050. În 2050, aproximativ 9% din totalul de mărfuri vor fi transportate pe calea ferată.

Care sunt factorii principali care vor influenta semnificativ sectorul de transport la nivel global în următoarele decenii?

Autorii raportului cred că schimbările la nivelul sectorului de transport care vor avea loc în următorii ani sunt influențate de cinci factori cheie:
– Costuri: Noile tehnologii le fac pe cele vechi necompetitive, prin reducerea progresiva a costurilor;
– Calitate: Noile tehnologii îmbunătățesc calitatea produselor semnificativ;
– Consumatori: Preferințele clienților se îndreaptă simțitor către adopția timpurie a inovațiilor tehnologice;
– Reglementari: Noile legi și regulamente vor modela modul în care companiile activează (de ex. cerințe mai stricte legate de protecția mediului);
– Accesul la resurse.

Așadar, putem concluziona că factori precum comerțul electronic, printarea 3D, vehiculele autonome și electrificate, digitalizarea și schimbările care au loc în configurarea rutelor comerciale vor avea un impact profund asupra viitorului transportului, indiferent de nișă.

Raportul la următorul link: https://trans.info/ro/raport-cum-va-arata-sectorul-transporturilor-in-2050-196364