Comisia Europeană a adoptat pe 24 august un pachet de propuneri prin care vizează intensificarea schimburilor comerciale dintre UE și țările învecinate din regiunea paneuromediteraneeană (PEM), contribuind astfel la redresarea economică în urma epidemiei de coronavirus.

Propunerile vor duce la modernizarea acordurilor comerciale preferențiale ale UE cu 20 de parteneri comerciali PEM, făcând ca „regulile de origine” relevante din respectivele acorduri să fie mai flexibile și mai favorabile companiilor.
Astfel, se modifică acordurile bilaterale ale UE cu: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Insulele Feroe, Turcia, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina, Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Kosovo.

„Trebuie să facem tot ce putem pentru a facilita schimburile comerciale și activitatea economică dintre UE și vecinii săi în zona euromediteraneeană și să promovăm integrarea regională. De asemenea, acest lucru va ajuta țări precum Libanul să se redreseze și să se reconstruiască, susținând totodată întreprinderile europene să aibă acces la piețe noi” a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie

Reguli “de origine” mai ușor de utilizat

„Regulile de origine” sunt necesare în cadrul oricărui acord comercial deoarece stabilesc mărfurile care pot beneficia de un tratament preferențial, originea reprezentând naționalitatea economică a mărfurilor comercializate. Procedurile privind originea garantează că autoritățile vamale pot verifica originea unui produs și permit companiilor să dovedească originea mărfurilor lor. Atunci când toate cerințele necesare sunt îndeplinite, mărfurile cu origine preferențială sunt eligibile pentru a fi importate cu taxe vamale mai mici sau chiar fără taxe vamale, în funcție de tratamentul tarifar preferențial.

Pachetul cuprinde 21 de propuneri de decizii ale Consiliului care vor oferi reguli de origine mai ușor de utilizat în acordurile comerciale ale UE cu majoritatea țărilor sale învecinate. În 2019, comerțul cu aceste țări a reprezentat 677 de miliarde EUR, ceea ce înseamnă aproape jumătate din schimburile comerciale preferențiale ale UE. Aceste dispoziții vor permite produselor să beneficieze mai ușor de preferințe comerciale, în special datorită unor îmbunătățiri precum:
simplificarea regulilor specifice produselor, cum ar fi eliminarea cerințelor cumulative, praguri pentru valoarea adăugată locală mai adaptate la nevoile de producție ale UE și o nouă transformare dublă pentru produsele textile;
majorarea pragurilor de toleranță pentru materialele neoriginare de la 10% la 15%;
introducerea cumulului „integral”, potrivit căruia operațiunile de fabricare necesare pentru dobândirea originii, pentru majoritatea produselor, pot fi împărțite între mai multe țări;
posibilitatea rambursării taxelor vamale (rambursarea taxelor vamale pentru componentele importate) pentru majoritatea produselor pentru a consolida competitivitatea exportatorilor din UE.

Regulile de origine aplicate autonom, precum și normele de aplicare privind originea fac parte din legislația vamală a UE.

Noile reguli prezentare, rezultatul a zece ani de negocieri, se vor aplica în paralel cu cele ale Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene (Convenția PEM), în așteptarea revizuirii convenției, care este în prezent în curs de desfășurare.

https://www.intermodal-logistics.ro/ue-aduce-schimbari-regulilor-de-origine-pentru-intensificarea-schimburilor-comerciale-cu-tarile-pem

Vești bune pentru constănțeni! CERONAV pune un mare accent pe calitatea actului de pregătire profesională în domeniul calificărilor pentru marinari. Cel mai modern poligon de antrenament marinăresc din Europa ar putea fi gata în luna octombrie, potrivit directorului Ovidiu Sorin Cupșa. Cu alte cuvinte, CERONAV va avea un poligon de training în timp real.

“Acest proiect înseamnă o capacitate de pregătire profesională de antrenament în condiții reale, pentru toți cei care sunt la cursurile pentru calificările de marinari, ceea ce va crește îndemânarea lor în ceea ce privește profesia de marinar. Ei vor exersa acolo operațiunea de legare, amarare a navei, de ancorare și așa mai departe. Ei vor executa în condiții reale tot ce înseamnă manevre de punte în condiții asemănătoare de la navă. Bineînțeles că, în momentul în care ai o practică în termeni apropiați de cei reali și nu de altă formă, va crește și calitatea actului de pregătire profesională în domeniul calificărilor pentru marinari. Încercăm ca în toate tipurile de cursuri să ne apropiem cât mai mult de condițiile reale de la navă, pentru ca pregătirea profesională să fie cât mai eficientă. În momentul în care ei ajung efectiv să profeseze, să aibă deja o parte din abilități, din capacitățile care sunt necesare profesiei lor, dobândite din partea de pregătire profesională“, a declarat, pentru Focus Press, Ovidiu Sorin Cupșa, directorul CERONAV.

https://focuspress.ro/vesti-bune-pentru-constanteni-cel-mai-modern-poligon-marinaresc-din-europa-ar-putea-fi-gata-in-octombrie/

Proiecte care vizează infrastructura din Portul Constanța sunt pe cale să prindă contur. Unul dintre acestea face referire la Portul Maritim, mai precis la Extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului “Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră” cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8 spre zona de nord a Portului Constanța, iar beneficiarul investiției este CN. Administrația Porturilor Maritime Constanța S.A., scrie FocusPress.

Astfel, Agenția pentru Protecția Mediului anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru acest proiect.

Informaţiile privind proiectul propus/memoriul de prezentare pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului din municipiul Constanta, strada Unirii, nr.23, judetul Constanta şi la C.N. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa S.A., cu sediul în municipiul Constanta, Incinta Port, Gara Maritimă.

Proiectele de investiții din programul căruia face parte și acesta au o valoare cumulată de 101,2 milioane de euro vor fi demarate în acest an în Portul Constanța, acestea urmând a fi derulate în perioada 2021-2027 cu finanțare europeană.

Investiții de peste 100 milioane de euro pentru infrastructura din Portul Constanța

În primele cinci luni ale anului, produsele vegetale au dat la o parte plasticele, din clasamentul celor mai exportate categorii de produse românești. Au ajuns pe poziția a patra, urmare a unei creșteri de peste 16% a sumelor încasate din vânzarea lor, față de perioada similară a anului trecut. Cerealele, adică marfă fără valoare adăugată, au reprezentat 77,6% din această categorie și 4,8% din exporturile totale.

Vegetalele au fost printre puținele categorii de produse care și-au făcut mai mult loc pe piața de export în primele cinci luni ale anului față de anul trecut, în contextul în care valoarea totală a exporturilor FOB s-a diminuat cu 19%, până la 23,7 miliarde de euro, iar deficitul comercial a crescut cu 745,8 milioane de euro, până la 7,3 miliarde de euro, arată o analiză ECONOMICA.NET pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Au ajuns astfel pe locul patru în topul celor mai exportate categorii de produse, după o creștere a exporturilor FOB cu 16% până la 1,4 miliarde de euro. Dacă ne raportăm la exportul net ( diferența dintre export și import), atunci avem o creștere de 42.5% față de 2019, până la 107,3 milioane de euro

Practic, conform ultimelor date INS, 6,2% din totalul exporturilor au fost generate de produse vegetale în care sunt incluse, printre altele, cerealele, legumele, fructele, sau produse ale industriei morăritului. Acestea au luat locul materialelor plastice, devansând totodată textilele și mărfurilor diverse. În 2019 , produsele vegetale nu existau în clasamentul primelor șase categorii de produse în funcție de valoarea exporturilr FOB. Principalele trei categorii de mărfuri exportate în primele cinci luni ale anului au rămasn mașinile (29,2% din total exporturi); mijloacele și aparatele de transport (17,3%) și metale comune (9,2%).

Cereale, principalul factor de creștere
Dintre toate produsele vegetale, cel mai mare având la export l-au avut cerealele, unul dintre motive fiind și anul agricol 2019 extrem de bun. În total, valoarea exporturilor de cereale a fost de peste 1,4 miliarde de euro, cu 16% mai mare decât cu un an în urmă.
Mai exact, exporturile de cereale au reprezentat 77,6% din totalul exporturile de produse vegetale și 4,8% din total exporturi. Cu un an în urmă, cerealele au generat doar 2,9% din valoarea totală a exporturilor din primele cinci luni ale anului. Mai mult, dacă ne raportăm la exporturile nete ( calculate ca diferență dintre exporturi și importuri) constatăm că România a încasat pe cerealele vândute cu 24,5% mai mult decât în 2019.

Amintim, spre exemplu, că în anul de marketing 2019/2020 care tocmai să-a încheiat, am înregistrat un record pe piața de export a cerealelor.

Modificare în rândul mărfurilor care aduc cei mai mulți bani României din export. Produse fără valoare adăugată precum cerealele ajung în top

Compania greacă Gastrade SA a anunțat semnarea unui acord pentru achiziția a 20% din capitalul său social de către compania Bulgartransgaz EAD (BTG), operatorul sistemului de transport și depozitare de gaze naturale din Bulgaria.

Gastrade dezvoltă terminalul LNG Alexandroupolis, care cuprinde o unitate plutitoare offshore pentru stocare și regazeificare (FSRU), aceasta fiind o poartă de acces către surse independente de energie pentru piețele din Europa Centrală și de Sud-Est. Stația va fi amplasată la 17,6 kilometri sud-est de portul Alexandroupolis și va avea o capacitate de stocare gaz natural lichefiat de 170.000 de metri cubi și o capacitate de furnizare de peste 5,5 miliarde de metri cubi (bcm) pe an. Unitatea plutitoare va fi conectată la sistemul național elen de furnizare a gazelor naturale prin intermediul unei conducte de 28 de kilometri, prin care gazul natural lichefiat regazeificat va fi livrat către piețele din Grecia, Bulgaria, dar și în regiune, în țări ca România, Serbia și Macedonia de Nord sau Ungaria, Moldova și Ucraina. Proiectul sprijină și completează dezvoltarea interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria (IGB), proiect în care sunt implicate companiile BEH (Bulgarian Energy Holding), proprietara Bulgartransgaz. și DEPA, prin intermediul căreia gazul natural va fi direcționat de la terminalul LNG Alexandroupolis către Bulgaria, iar de aici către piețe din Europa de Sud-Est. Participarea Bulgartransgaz, companie publică administrator și dezvoltator al rețelei și infrastructurii de gaze naturale din Bulgaria, în acest proiect face parte din strategia energetică actualizată a țării și a deciziei acesteia de a obține acces direct către terminalul LNG Alexandroupolis. Decizia este, în același timp, o dovadă a rolului strategic al proiectului pentru Europa de Sud-Est, element cheie în penetrarea LNG în regiune, urmând a îmbunătăți fluxul energetic pe aceste piețe. „Urăm bun-venit companiei Bulgartransgaz în proiect. Semnarea acordului este rezultatul unor discuții îndelungate cu reprezentanți din domeniul energetic din Bulgaria. Participarea Bulgartransgaz are o importanță aparte pentru că demonstrează profilul regional al proiectului și importanța sa pentru piețele din Europa de Sud-Est. De asemenea, este o investiție străină semnificativă în Grecia și ne mândrim de contribuția avută. Cunoaștem bine noul partener și suntem încrezători că ne vom bucura de o colaborare excelentă în promovarea dezvoltării energetice a regiunii”, a declarat Konstantinos Spyropoulos, CEO Gastrade. „Investiția realizată de Bulgartransgaz în acest proiect LNG are o importanță strategică pentru dezvoltarea pieței de gaze din Bulgaria și din regiune. Proiectul garantează fluxul energetic pe piața de gaze și prețuri competitive pentru consumatori. Terminalul LNG din Alexandroupis suplimentează realizarea Balkan Gas Hub, un concept al Guvernului bulgar”, a subliniat Vladimir Malinov, CEO Bulgartransgaz. Acesta este un proiect european de interes comun (PCI – conform Regulamentului nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului European), prioritar pentru Uniunea Europeană, contribuind la consolidarea siguranței în aprovizionare, diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu energie, susținerea mediului competițional și sprijinirea realizării unui centru comercial de gaze în Sud-Estul Europei, cu beneficii evidente pentru consumatori. Acordul a fost semnat pe 24 august la Atena de Elmina Kopelouzou, acționar, fondator și președinte al Consiliului de Administrație Gastrade și de Vladimir Malinov, CEO Bulgartransgaz, în prezența primilor-miniștri ai Greciei și Bulgariei, Kyriakos Mitsotakis și Boyko Borissov. Acordul privind noile pachete de acțiuni a fost semnat de fiecare dintre acționari, respectiv Elmina Kopelouzou, GasLog Cyprus Investments Ltd, DEPA Commercial SA, de companie și Bulgartransgaz. GasLog a fost reprezentată de Paul Wogan, CEO al companiei, în timp ce DEPA Commercial a fost reprezentată de Ioannis Papadopoulos, președinte al Consiliului de Administrație și de domnul Konstantinos Xifaras, CEO. Terminalul LNG din Alexandroupolis ar putea fi operațional în prima parte a anului 2023. Acordul are nevoie de aprobare din partea autorităților competente.

Bulgartransgaz a achiziționat 20% din compania greacă Gastrade și va participa la proiectul din Alexandroupolis

Rezultatele financiare ale primelor 500 de companii de logistica din Romania vor fi prezentate si in acest an in catalogul TOP Romanian Transport & Logistics Operators 2020, care va aparea in noiembrie. Pana atunci insa, va prezentam situatia cifrelor globale ale firmelor care dicteaza aceasta piata si care, in 2019, au realizat o cifra de afaceri totala de circa 2,5 miliarde de euro, in crestere usoara (+61 de milioane de euro) fata de 2018.

Cea mai mare pondere, 82% din cifra totala, o au primele 100 de companii, care au avut afaceri de circa 2,1 miliarde de euro in urma cu un an, similar cu ce s-a intamplat in 2018, diferenta fiind de doar 4%, adica 82,4 de milioane de euro in favoarea lui 2019. La o privire si mai atenta, primele 10 companii de logistica au inregistrat afaceri de circa 1 miliard de euro (938 mil. euro, circa 37% din totalul TOP 500).

Primele doua pozitii sunt ocupate de doi distribuitori – Aquila Part Prod Com (198 de milioane de euro) si Havi Logistics (140 de milioane de euro) – ale caror cifre de afaceri sunt influentate de comercializarea produselor distribuite.

Daca facem abstractie de cele doua companii de distributie, pe primul loc in randul companiilor de logistica si expeditii regasim aceeasi companie-lider al pietei de peste 10 ani – Schenker Logistics Romania – care in 2019 a inregistrat o usoara scadere, sub 1%, asta pentru ca segmentul de automotive, unde activeaza cu o buna parte din afaceri, se afla pe un trend descrescator incepand din a doua jumatate a lui 2019. Iar cifrele vor fi, cel mai probabil, si mai mici la finalul anului 2020, mai ales ca intreg sectorul auto a fost pus la pamant in primele 6 luni, cu precadere din cauza pandemiei COVID-19.

Imediat dupa Schenker se afla Transmec, in crestere cu 8% fata de 2018, ajungand la o cifra totala de 92 de milioane de euro, in timp ce locurile al cincilea si al saselea sunt ocupate in ordine de Gefco Romania si Gebruder Weiss, care au contabilizat 79,5 milioane de euro, respectiv 67,4 milioane de euro. In cazul Gefco, acolo unde, exact ca si in cazul Schenker, ponderea cea mai importanta o detine sectorul auto, constatam o scadere de 5%, in timp ce in cazul GebruderWeiss cifra de afaceri a crescut in 2019 cu 8%, in principal datorita unui client major din domeniul mobilei.

Topul primelor zece companii de logistica este completat de DSV, activa cu precadere in zona de retail, iar anul trecut, in special pe final, a crescut consumul de echipamente IT&C si FMCG (produse care nu necesita temperatura controlata), care a inregistrat un plus de 7%, pentru o cifra totala de 64,5% milioane de euro.

Pe ultimele trei locuri se situeaza, in ordine, Kuehne+Nagel, care a inregistrat si cea mai dinamica crestere din Top 10, +23%, pana la 64,1 milioane de euro, Yusen Logistics, fosta Tibbett, care si-a crescut activitatea de transport containere frigo, dar si in zona de depozitare cu temperatura si distributie de proximitate, pentru aproximativ 55 de milioane de euro (+12%), si Quehenberger Logistics Rou, care a inregistrat si cea mai dinamica scadere, de 12%, pentru un total de 47,9 de milioane de euro, in principal din cauza renuntarii la propriul parc auto si implicit a veniturilor din activitatea de transport, in 2019 ocupandu-se exclusiv de expeditii si logistica.

Afacerile din expeditii si logistica, in crestere si in 2019

O nouă recoltă slabă de rapiţă în Europa pune sub presiune oferta mondială, chiar dacă în alte părţi ale lumii recoltele sunt în creştere, transmite Bloomberg.

Seceta din acest sezon a dus la diminuarea producţiei la hectar la culturile de rapiţă iar fermierii s-au confruntat şi cu o înmulţire a insectelor după ce un pesticid a fost interzis în Uniunea Europeană. În aceste condiţii, Departamentul american al Agriculturii estimează să recolta de rapiţă a UE ar putea coborî la cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani.

Producţia slabă din UE semnalează un nou an de importuri mari şi vine într-un context în care furnizorul tradiţional al UE, Ucraina, a fost afectată şi ea de condiţiile meteo nefavorabile. Producţiile bune din Canada şi Australia nu vor fi suficiente pentru a compresa pierderile suferite în Europa, astfel că stocurile mondiale ar putea ajunge la jumătate faţă de nivelul la care erau în urmă cu doi ani.

„A devenit o nouă normalitate pentru pieţele europene să fie deficitare la capitolul rapiţă”, a declarat Peter Collier, analist la CRM AgriCommodities.

Cererea de biocombustibili şi diminuarea recoltelor de rapiţă ca urmare a interzicerii neonicotinoidelor au dus la creşterea importurilor în Europa în ultimii ani, astfel că UE a devenit cel mai mare cumpărător mondial de rapiţă. Consumul de rapiţă al blocului comunitar depăşeşte oferta internă, astfel că UE devine din ce în ce mai dependentă de Ucraina şi alte ţări mai îndepărtate. În condiţiile în care în acest an şi recolta de rapiţă a Ucrainei va fi una slabă, alţi furnizori ar putea să cucerească o cotă mai mare din piaţa europeană.

În paralel, Canada se pregăteşte pentru una dintre cele mai mari recolte de canola (-o cultură similară cu rapiţa-n.r.) din istoria sa. Canada şi-a majorat deja livrările către industria europeană de biocombustibili, pe măsură ce traderii caută pieţe de desfacere care să compenseze pentru reducerea livrărilor spre China, în urma unor dispute comerciale. Datele oficiale arată că în perioada august 2019 – iunie 2020, exporturile de canola din Canada spre Belgia, Portugalia, Franţa, Germania şi Grecia aproape s-au triplat.

De asemenea, culturile de rapiţă din Australia au profitat şi ele de ploile de toamnă iar această recoltă va fi binevenită în UE, susţine Cheryl Kalisch Gordon, analist la Rabobank. Normele blocului comunitar interzic utilizarea canolei canadiene, care este un produs modificat genetic, pentru gătit. Aproximativ 80% din recolta de rapiţă din Australia nu este modificată genetic iar Cheryl Kalisch Gordon estimează că Australia ar putea vinde Europei cea mai mare cantitate de rapiţă din ultimele trei sezoane.

Chiar dacă fermierii europeni caută noi modalităţi pentru a combate dăunătorii, perspectivele pe termen scurt sunt pesimiste. Fermierul britanic Joseph Hodges a decis să diminueze suprafaţa însămânţată cu rapiţă pentru a da prioritate mazării şi leguminoaselor. În prezent rapiţa ocupă doar 30% din spaţiul pe care îl ocupa în urmă cu patru ani, un fenomen similar fiind înregistrat în întreaga Europă.

În perioada ianuarie – mai 2020, România a trimis peste graniţe 6 milioane de tone de cereale, din recolta de 29,5 milioane de tone de anul trecut, chiar dacă pentru o săptămână, în luna aprilie, guvernul a oprit exportul din cauza pandemiei, arată datele provizorii colectate de Institul Naţional de Statistică.

Porumbul şi grâul au însemnat peste 90% din recolta totală de cereale din 2019, iar din aceste tipuri de cereale au fost trimise 5,3 milioane de tone peste graniţe în primele luni din acest an. Anul trecut, România a exportat peste 4,7 milioane de tone de grâu pe pieţe din afara Uniunii Europene, precum Egipt, Iordania şi Sudan.

Tot în 2019 aproape 6,6 milioane de tone de porumb au fost exportate în spaţiul comunitar şi extracomunitar. În cazul porumbului, principalele pieţe de export sunt Turcia şi Egipt, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, România a exportat în 2019 peste 1,1 milioane de tone de orz, Arabia Saudită fiind principala piaţă.

La începutul lunii aprilie, guvernul a decis suspendarea exportului de produse agroalimentare în afara spaţiului comunitar pe perioada stării de urgenţă, decizia pe care şi-a retras-o o săptămână mai târziu, după ce reprezentanţii asociaţiilor de producători şi marii traderi de cereale au mers la Palatul Victoria să ceară socoteală.

În topul celor mai mari exportatori se află traderi străini precum chinezii de la Cofco, americanii de la ADM, americanii de la CHS Agritrade, elveţienii de la Ameropa şi americanii de la Cargill, exporturile de cereale ajungând la peste 2,5 miliarde de euro în 2019, conform

INS. Cel mai mare trader de cereale este Cofco, iar avantajul marilor comercianţi este că au capacităţi însemnate de stocare şi pot cumpăra cereale la preţuri mai mici de la fermieri imediat după recoltare.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/romania-a-exportat-6-mil-tone-de-cereale-in-valoare-de-1-1-mld-euro-19521980

Timpii de așteptare pentru camioane de ordinul orelor la granițele între statele membre UE generate de măsurile impuse de autorități pentru a reduce impactul COVID-19 sau reducerea capacităților de transport pe aerian și maritim la nivel global, au făcut din transportul intermodal o alternativă ce a oferit siguranță și o mai mare predictibilitate în comparație cu celelalte moduri de transport.

În Europa, în ultimele trei luni, trenurile de marfă și-au îmbunătățit performanțele, timpul de sosire fiind respectat într-o proporție mult mai mare, și pe fondul diminuării numărului de trenuri de pasageri.

În același timp, transportul intermodal s-a dovedit o alternativă sigură, interacțiunea umană fiind redusă semnificativ comparativ cu alte tipuri de transport, astfel că o parte din volume au fost redirecționate pe cale ferată în această perioadă.

Datele ERFA arată că punctualitatea trenurilor internaționale de marfă în Europa s-a îmbunătățit de la 60% în primul trimestru la 80-90% în aprilie și mai 2020.

Unii operatori au lansat noi conexiuni pentru a-și întări rețeaua de transport intermodal. Rail Cargo Group a anunțat conexiune directă între terminalul Intermodal Services din Ploiești și Terminalul Bilk din Budapesta și mai departe către Munchen, Germania.

De asemenea, Rail Cargo Group împreună cu compania de transport și logistică H.Essers au lansat o conexiune directă între România și Turcia, demararea proiectului fiind accelerată de criza COVID-19.

Am aflat de la unele dintre cele mai importante companii din România care oferă servicii de transport intermodal ce a însemnat criza pentru acest segment și care sunt perspectivele pentru restul acestui an.

Evoluția volumelor pentru serviciile intermodale
Industria transporturilor a fost și rămâne una dintre cele mai afectate de pandemia COVID-19, scăderea preconizată a volumelor la nivelul anului 2020 fiind semnificativă, astfel că această reducere a volumelor s-a resimțit și în transportul intermodal.
“Luna martie a fost în conformitate cu cifrele bugetate, o lună bună. Începând cu aprilie, ca urmare a restricțiilor impuse și a lockdown-ului, volumele s-au contractat cu 15% . Din luna mai, în urma redeschiderii fabricilor și a locațiilor de retail, volumele au început să crească, astfel că în iunie am revenit la nivelul de anul trecut, iar pentru iulie am crescut numărul unităților rezervate pe tren de la 90 la 105 unități/săptămână/sens” declară Adrian Petrișor, Business Development Manager Routier Transport.

Impactul crizei COVID-19 asupra Grupului GRAMPET s-a cuantificat într-o scădere de 20% a activității de transport în aprilie 2020 comparativ cu martie 2020. Astfel, un procent important din parcul de vagoane și locomotive a rămas fără utilizare, producând în continuare cheltuieli, fără a genera venituri.

“Odată cu instituirea măsurilor de relaxare, activitatea de transport s-a reluat treptat, astfel încât ne așteptăm ca în perioada următoare volumele lunare transportate să fie comparabile cu cele de anul trecut” este de părere Gruia Stoica.

La nivelul grupului au fost reevaluate o serie de proiecte și investiții, inclusiv proiectul Middle Coridor ce leagă Asia Centrală de Marea Neagră, despre care Președintele GRAMPET spune că ar reduce substanțial timpii de livrare a mărfurilor din Asia către Europa.

♦Transportul intermodal reprezintă circa 40% din volumele operate de către Transmec RO.

“La începutul crizei, în martie și prima parte din aprilie, când erau cozi și timpi mari de așteptare la granițe pentru camioane, am avut o creștere de solicitări. Mare parte din acestea le-am și onorat, deși traficul era dezechilibrat. Din a doua parte a lunii aprilie, volumele au început să scadă, chiar sub nivelul de dinainte de criză. Acum remarcăm o ușoară creștere a volumelor de export, însă în lipsa consumului, importul este redus, ceea ce ne-a impus să reducem numărul de trenuri pentru a nu avea trenuri dezechilibrate, pline la export și goale la import. Având trenuri propria, putem decide la o săptămână la alta câte vom organiza pe fiecare relație în funcție de volumele previzionate pe ambele sensuri, iar surplusul este organizat pe cale rutieră” explică Ciprian Știubea, Manager Intermodal Transmec România, companie de logistică și transport ce operează împreună cu P&O Ferrymasters terminalul Intermodal Vest.

Din terminalul Intermodal Vest din Oradea există conexiuni cu Zeebrugge (3 plecări pe săptămână), Piacenza și Lodz (2 plecări săptămânale) și Stuttgart (5 plecări săptămânale). Pe ruta Oradea-Stuttgart circulă de la finalul lunii iunie un tren public al DB Cargo Germania.
♦ Volumele Yusen au înregistrat în 2020 o creștere cu aproximativ 16% față de aceeași perioadă a anului anterior

Au existat însă companii pentru care criza coronavirus a însemnat o creștere a volumelor transportate prin intermediul serviciului intermodal, cum este cazul Yusen Logistics (Romania).

“Suntem furnizori de transport intern intermodal pentru aproximativ 15% din volumele de containere de import care se descarcă în portul Constanța, unii dintre principalii clienți fiind jucători semnificativi din retailul alimentar, sector vital în perioada stării de urgență” declară membrii echipei Yusen Logistics (Romania).

În același timp, au crescut și cheltuielile cu măsurile de protecție în cadrul terminalului, fiind puse la dispoziție toate materialele necesare pentru desfășurarea în siguranță a activităților și organizate fluxuri separate pentru angajați și șoferi, schimburi de 12 ore pentru a limita interacțiunea între angajați.

Departamentul de Transport Intermodal al Yusen realizează aproximativ 10% din totalul cifrei de afaceri a companiei, restul de 90% fiind realizat de departamentele de Contract Logistics (specializat pe logistică de retail și automotive) și Distribuție (ambientală și temperatură controlată). Momentan, spun membrii echipei Yusen, nu toate volumele gestionate de către companie se pot transporta prin intermediul serviciului intermodal.

Perspective pentru transportul intermodal
“Este posibil ca actuala creștere de volume de export să se datoreze unei reacții emoționale a populației din Europa în urma ridicării restricțiilor, situație ce mă tem că nu va ține prea mult. În funcție de comportamentul consumatorului intern, importurile vor evolua sau involua. Sper ca piața să se echilibreze, dar cu singuranță anul acesta nu va reveni la volumele de dinainte de criză,” este de părere Ciprian Știubea, Manager Intermodal Transmec RO.

Pentru GRAMPET Group, chiar dacă valurile de relaxare treptată au atras reluarea parțială sau totală a activităților economice, perspectivele sunt prudente și depind exclusiv de evoluția epidemiologică. Un al doilea val de pandemie ar amplifica impactul economic.

“În cel mai optimist scenariu, care nu prevede noi perioade de carantină și blocaje economice, putem recupera pierderile din această primăvară și încheia anul cu rezultate comparabile cu 2019.

Cel mai pesimist scenariu prevede pierderi financiare de două puncte procentuale, dar și consecințe la nivelul forței de muncă, în condițiile în care nu vom mai putea susține cei peste 6.200 de angajați din România.

Analizăm deja diverse proceduri pentru rularea angajaților acolo unde acest lucru este posibil și ne concentrăm pe soluții pentru retenție, pentru că oamenii noștri generează plus valoarea și performanța serviciilor pe care le oferim” spune Gruia Stoica.

Nici Yusen Logistics (România) nu are estimări prea optimiste, având în vedere că cele mai importante linii maritime preconizează o scădere a volumelor transportate cu aproximativ 30%, iar volumele serviciului intermodal va urma acest trend. “Urmează ca diferența să fie echilibrată de preluarea de volume de pe calea rutieră, reușind astfel să menținem nivelul rezultatelor actuale și, de ce nu, să înregistrăm o creștere a volumelor transportate.

Schimbarea de strategie în supply chain poate genera volume adiționale pentru serviciile intermodale intra-europene,“ declară aceștia.
Digitalizare pe fondul pandemiei

Pandemia a accelerat trendul digitalizării pe întregul lanț de aprovizionare, nevoia de vizibilitate în această perioadă, atât din partea clienților, cât și a companiilor de transport accentuându-se. Cu toate acestea, transportul intermodal este un segment de piață aflat într-un stadiu incipient de digitalizare.

Continuarea la: https://www.intermodal-logistics.ro/transportul-intermodal-de-marfa-volume-si-perspective-post-pandemie