Simplificarea sistemulului vamal este noul obiectiv declarat al Comisiei Europene, iar in acest sens a lansat o noua legislatie care sa faca procedura vamala „mai simpla, mai moderna si mai integrata”. Potrivit Comisiei, aceasta este destinata sa sprijine comertul transfrontalier si cooperarea vamala la nivelul intregii UE si are la baza Codul vamal al Uniunii Europene din 2013.

Serviciile vamale ale UE au legatura cu 16% din comertul mondial, iar asta corespunde a peste doua miliarde de tone de marfuri sau unei valori de 3.400 de miliarde de euro. „Un sistem vamal modern si rentabil simplifica comertul international si promoveaza cresterea. Acesta este vital pentru asigurarea securitatii cetatenilor europeni si pentru protejarea intereselor statelor membre”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul UE pentru afaceri economice, financiare, fiscale si vamale.

In mod specific, de exemplu, procedura vamala pentru prelucrare activa ar trebui simplificata, astfel incat prelucrarea marfurilor din afara UE sa se faca fara taxe de import si implicit sa se promoveze crearea de valoare adaugata in UE. In plus, reglementari clare trebuie sa asigure ca operatorii economici sunt tratati in mod egal in cadrul UE, iar deciziile si aprobarile vamale se aplica in toata Uniunea. In plus, trebuie sa se alinieze toate sistemele IT, pentru un schimb lin de informatii. De asemenea, Comisia doreste sa imbunatateasca gestionarea riscurilor si, prin urmare, sa contracareze mai eficient traficul de bunuri ilegale sau alte activitati infractionale.

CE considera mai mult decat necesara o procedura vamala moderna

Procesele dintre CN Administrația Porturilor Maritime și Primarul Constanței au pornit de la o notificarea formulată de Constantin Ioan Dumitru Cocăneanu, moștenitor al ofițerului Beldiman Cocăneanu. În anul 2016, primarul a decis suspendarea soluționării notificărilor, până la soluționarea în instanță a Dosarului Retrocedărilor, cauză penală în care, în cele din urmă, fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat la nouă ani de închisoare. În 2018, primarul a dat o dispoziție prin care notificările formulate de Cocăneanu erau transmise spre soluționare Administrației Porturilor. CN APM a dat în judecată municipalitatea și a cerut anularea acestei dispoziții. Pe 7 iulie, CN APM a câștigat, în primă instanță, procesul cu Primarul Constanței. Decizia nu este definitivă. Caz complicat pe masa judecătorilor constănțeni. Aceștia sunt chemați să dezlege ițele într-un proces pornit de la faptul că nici Primăria Constanța, dar nici Compania Națională Administrația Porturilor Maritime nu vor să soluționeze o notificare privind retrocedarea mai multor terenuri din Constanța, la cererea lui Constantin Ioan Dumitru Cocăneanu, moștenitor al ofițerului Beldiman Cocăneanu.

Recent, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a câștigat un proces cu Primarul Municipiului Constanța, fiind vorba despre dosarul civil cu numărul 6171/118/2018***.

Concret, judecătorii constănțeni au decis, în primă instanță, să anuleze Dispoziția Primarului Constanței potrivit căreia notificarea respectivă ar trebui să fie soluționată de CN APM. Decizia instanței poate fi atacată în apel, în 30 de zile de la comunicare.

„Notificarea-problemă“ Pe scurt, „notificarea – problemă“ a fost formulată încă din anul 2001, de către Constantin Ioan Dumitru Cocăneanu, moștenitorul lui Beldiman Cocăneanu, ofițer în armata română.
Numele lui Constantin Ioan Dumuitru Cocăneanu se leagă și de celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanța, din vremea fostului primar Radu Mazăre, cauză în care Mazăre a primit nouă ani de detenție. În același dosar, Răsvan Mircea Tudorache, persoana pe care Constantin Cocăneanu o împuternicise să ducă la bun final mai multe notificări privind retrocedarea unor terenuri în Constanța, a fost condamnat la doi ani cu suspendare.
Pentru a reveni însă la notificarea formulată de Cocăneanu pentru care Administrația Porturilor a ajuns să se judece cu Primarul Constanței, este menționat că aceasta vizează un teren format „din totalul de 660 de loturi în suprafață de aproximativ 90 de hectare (fiecare lot având o suprafață de 1.000 mp sau 2.000 mp)“.

Suspendarea până la soluționarea Dosarului Retrocedărilor Până să se ajungă la procesul recent câștigat de CN APM, mai este de spus că, prin Dispoziția nr. 2529/03.06.2016, Primarul Municipiului Constanța a decis suspendarea soluționării notificărilor formulate de Cocăneanu. Suspendările erau valabile „până la soluționarea definitivă a Dosarului penal nr. xxxx, aflat pe rolul Curții de Apel București, în cadrul căruia s-a dispus trimiterea în judecată a fostului primar al Municipiului Constanța și a altor 36 de persoane, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu“, potrivit Sentinței nr.3072/2016 a Tribunalului Constanța, citată pe www.rolii.ro.

Cocăneanu s-a plâns instanței de această măsură, iar judecătorii au decis în mod definitiv să anuleze dispoziția primarului privind suspendarea și au obligat autoritățile „să procedeze la soluționarea notificărilor“.

După această decizie definitivă a instanței, Primarul Municipiului Constanța a emis o nouă dispoziție. Mai exact, Dispoziția nr. 19588/25.09.2018 – în urma căreia soluționarea notificărilor formulate de Cocăneanu au fost declinate în favoarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Cu alte cuvinte, Primăria a înaintat notificarea, spre soluționare, CN APM-ului.

La rândul lor, reprezentanții CN APM l-au dat în judecată pe Primarul Municipiului Constanța, dar și Municipiul Constanța prin Primar și le-au cerut judecătorilor să anuleze dispoziția primarului prin care le-a fost transmisă notificarea.

Ce spune CN APM „Întreaga infrastructură portuară, în care este posibil să se regăsească și suprafața de teren revendicată de Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru, face parte din categoria bunurilor proprietate publică a statului, așa cum acestea sun prevăzute de Constituția României și Legea nr. 213/1998. Reclamanta nu deține decât atributele ce decurg din dreptul de concesiune, respectiv posesia și folosința, și nu cele din dreptul de administrare. Astfel, reclamanta nu are calitatea de unitate deținătoare în sensul prevăzut de lege, imobilul face parte din categoria bunurilor proprietate publică asupra căruia nu exercită niciun drept de proprietate iar acesta nu este înregistrat în patrimoniul companiei“, se arată în cererea de chemare în judecată, formulată de avocații Companiei și citată în Hotărârea nr. 1464/07.07.2020 a Tribunalului Constanța.

În urma analizării documentelor depuse la dosarul cauzei, pe data de 7 iulie, judecătorii Tribunalului au decis să dea curs solicitării formulate de CN APM Constanța și să anuleze Dispoziția primarului prin care notificarea fusese transmisă companiei.
Hotărârea Tribunalului poate fi atacată în apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/retrocedarea-de-care-nu-vrea-nimeni-sa-se-ocupe-primaria-constanta-si-administratia-porturilor-o-paseaza-intre-ele-s-a-ajuns-in-instanta-725661.html

Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa va prelua activitatea de pilotaj începând cu luna decembrie 2020 şi va organiza în acest sens corpul propriu de piloţi. A anunțat deja că va lua toate măsurile necesare din punct de vedere financiar, organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea serviciului de pilotaj, potrivit legii.

Serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluvio-maritime prevăzut se va asigura prin corpul propriu de piloţi ai companiei.

Preluarea serviciului nu este o noutate, dar este de importanță majoră, pentru că vorbim despre un serviciu care are legătură directă cu siguranța navigației, dar și unul care aduce venituri de milioane de euro anual. Încă din februarie 2017, Parlamentul European și Consiliul Europei au stabilit un cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor. Documentul poate fi consultat AICI. CNAPMC a organizat mai multe dezbateri pe această temă. Un exemplu, AICI.

Amendă record a Consiliului Concurenței

Problema pilotajului era dinainte de acest moment în atenția autorităților din România. CNAPMC şi şase firme de pilotaj şi remorcaj din portul Constanţa au fost amendate cu 22,3 milioane lei (5 milioane euro) de către Consiliul Concurenţei pentru că au constituit carteluri în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia de la Marea Neagră, prin care au blocat intrarea pe piaţă a altor companii şi au mărit preţurile la niveluri duble sau triple faţă de cele din alte porturi ale Uniunii Europene, a anunţat, luni, autoritatea anti-monopol. Companiile de pilotaj şi remorcaj amendate sunt Canal Sea Services SRL, Black Sea Pilots SRL, Maritime Pilot SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA şi Logistic Remo Services SRL. Compania de stat Administraţia Porturilor Maritime, controlată de Ministerul Transporturilor, a primit cea mai mare amendă, de 11,9 milioane lei (2,65 milioane euro), fiind considerată principala responsabilă de abuzul de pe piaţă în unul din cele două cazuri descoperite de către inspectorii Consiliului Concurenţei. Consiliul Concurenţei a început o anchetă în portul Constanţa în noiembrie 2012, iar în aprilie a fost declanşată o nou anchetă, după ce mai multe companii au acuzat administraţia portului de abuz de poziţie dominantă şi au înaintat plângeri autorităţii anti-monopol.

„Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei declanşate, în luna noiembrie 2012, pe piaţa serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime în porturile ce se află în administrarea CNAPM. În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat existenţa mai multor fapte anticoncurenţiale (înţelegeri şi abuz de poziţie dominantă) care au eliminat concurenţa în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, ceea ce a condus la blocarea intrării pe piaţă a altor operatori şi, implicit, la reducerea atractivităţii acestor servicii pentru potenţialii investitor”, a precizat autoritatea, potrivit news.ro.

Primul cartel este cel de pe piaţa de pilotaj, la care înţelegerea s-ar fi realizat doar între firmele private care au primit contracte de la stat. Astfel, Administraţia Porturilor Maritime asigură serviciile de pilotaj în porturile pe care le administrează – Constanţa, Midia şi Mangalia – prin încheierea unor contracte de prestări servicii cu firme private care trebuie să îndeplinească criterii legate de numărul de piloţi şi pilotine. Pilotinele sunt ambarcaţiuni care însoţesc navele mari la intrarea şi la ieşirea din port sau care servesc la transportul piloţilor spre bordul navei. În 2012, contracrtele au fost încheiate de către compania de stat cu trei firme – Canal Sea Services, Black Sea Pilots şi Maritime Pilot.

”Cei trei operatori s-au înţeles să excludă orice formă de concurenţă atât din partea altor companii, cât şi între ei. Practic, s-au înţeles, să-şi coordoneze activitatea prin intermediul unui pilot şefşi să folosească în comun pilotinele. Mai mult, exista o clauză de penalizare care prevedea ca operatorul care iese din înţelegere să plătească 5 milioane euro”, acuză Consiliul Concurenţei.

Principalul efect al cartelului a fost majorarea preţurilor la niveluri cu mult peste cele practicate în alte porturi concurente.

„Această practică a condus la creşterea tarifelor pentru serviciile de pilotaj, aspect menţionat, de altfel şi de raportul privind Impactul reglementărilor în vigoare asupra mediului concurenţial, realizat de OECD, publicat in iunie 2016. Documentul arată că tarifele pentru serviciile de pilotaj percepute în porturile maritime din România sunt de 2 sau 3 ori mai mari decât cele percepute în alte porturi UE, care gestionează un volum total de bunuri comparabil (greutate brută), cum ar fi Barcelona, Valencia, Genova şi Koper”, arată comunicatul autorităţii.

Al doilea cartel a fost constituit pe piaţa de remorcaj, de data aceasta cu participarea statului.

Astfel, contractele au fost încheiate de către compania de stat cu patru firme – Canal Sea Services SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA şi Logistic Remo Services SRL -, însă Administraţia Porturilor Maritime a impus un mecanism care a obstrucţionat competiţia.

„CNAPM facturează aceste servicii, deşi nu prestează în mod direct nicio activitate. Din sumele încasate, CNAPM îşi reţine 25%, împărţind restul în mod egal operatorilor, indiferent de numărul de manevre executate de fiecare. Prin acest comportament, practic, a fost eliminată orice formă de concurenţă între companiile care executau servicii de pilotaj, dezavantajând în mod direct beneficiarii acestor servicii”, a descoperit Consiliul Concurenţei.

În plus, compania de stat a impus condiţii mai restrictive decât cele prevăzute de lege pentru obţinerea autorizaţiei pentru serviciile de remorcaj.

„De exemplu, numărul minim de remorchere stabilit de către CNAPM este mai mare decât numărul minim impus prin lege. În acest mod, autoritatea portuară a restricţionat concurenţa, creând barieră la intrarea pe piaţa serviciilor de remorcaj”, a menţionat Consiliul Concurenţei.

Pentru a evita repetarea acestor situaţii, Consiliul Concurenţei a susținut recomandarea OECD privind înfiinţarea unei autorităţi independente de reglementare pe piaţa transporturilor navale, care să stabilească condiţiile de acces pe piaţa serviciilor portuare şi să asigure transparenţa financiară a porturilor.

Venituri în creștere ușoară pentru CNAPMC

În altă ordine de idei, Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa estimează venituri totale de 405,42 milioane lei în acest an, potrivit proiectului privind bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, în creştere uşoară de 0,48%, faţă de bugetul aprobat iniţial. Profitul net este preconizat la 95,74 milioane lei, neschimbat faţă de estimările iniţiale. Potrivit notei de fundamentare, creşterea veniturilor totale cu 0,48% a avut la bază ”analiza veniturilor realizate la trei luni 2020 şi estimarea veniturilor pe următoarele nouă luni, această creştere având scopul de a acoperi cheltuielile pentru activitatea de pilotaj din luna decembrie 2020”. Compania precizează totodată că această majorare este posibilă având în vedere faptul că, în execuţia bugetară la 31 martie 2020, se înregistrează venituri conjuncturale la nivelul cheltuielilor conjuncturale, urmarea refacturării către armatorul navei Queen Hind eşuată în Portul Midia, a contravalorii tuturor prestaţiilor efectuate de terţe persoane şi de către companie cu ocazia ranfluării navei respective. Rezultatul brut aprobat iniţial este menţinut la 113,51 milioane lei.

De asemenea, potrivit proiectului de buget rectificat, cheltuielile totale cresc cu 0,67%, la 291,91 milioane lei, din care cheltuielile cu personalul au crescut cu 1,54%, la 103,07 milioane lei.

„Influenţele valorice ale indicatorilor economico-financiari ce decurg din preluarea activităţii de pilotaj de către Compania Naţională Administratia Porturilor Maritime SA Constanţa pentru luna decembrie 2020 au condus la majorarea cheltuielilor totale cu suma de 1,95 milioane lei (cheltuieli aferente activităţii de pilotaj pentru luna decembrie 2020) în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 faţă de cheltuielile totale aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, prin HG nr.234/2020”, se arată în nota de fundamentare.

Compania are circa 1.000 de salariaţi.

Câştigul mediu brut pe salariat, programat în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, a crescut cu 1,13% faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, la 7.931 lei lunar.

Cheltuielile pentru investiţii, programate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 în sumă de 232,99 milioane lei, au rămas nemodificate faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 prin HG. nr.234/2020.

Decizie cu implicații majore: CNAPMC va prelua activitatea de pilotaj în porturile românești

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa estimează venituri totale de 405,42 milioane lei în acest an, potrivit proiectului privind bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, în creştere uşoară de 0,48%, faţă de bugetul aprobat iniţial. Profitul net este preconizat la 95,74 milioane lei, neschimbat faţă de estimările iniţiale.

Potrivit notei de fundamentare, creşterea veniturilor totale cu 0,48% a avut la bază ”analiza veniturilor realizate la trei luni 2020 şi estimarea veniturilor pe următoarele nouă luni, această creştere având scopul de a acoperi cheltuielile pentru activitatea de pilotaj din luna decembrie 2020”.

Compania precizează totodată că această majorare este posibilă având în vedere faptul că, în execuţia bugetară la 31 martie 2020, se înregistrează venituri conjuncturale la nivelul cheltuielilor conjuncturale, urmarea refacturării către armatorul navei Qeen Hind eşuată în Portul Midia, a contravalorii tuturor prestaţiilor efectuate de terţe persoane şi de către companie cu ocazia ranfluării navei respective.

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa va prelua activitatea de pilotaj începând cu luna decembrie 2020 şi va organiza în acest sens corpul propriu de piloţi, luând toate măsurile necesare din punct de vedere financiar, organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea serviciului de pilotaj, potrivit legii.

Serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime prevăzut se va asigura prin corpul propriu de piloţi ai companiei.

Rezultatul brut aprobat iniţial este menţinut la 113,51 milioane lei.

De asemenea, potrivit proiectului de buget rectificat, cheltuielile totale cresc cu 0,67%, la 291,91 milioane lei, din care cheltuielile cu personalul au crescut cu 1,54%, la 103,07 milioane lei.

”Influenţele valorice ale indicatorilor economico-financiari ce decurg din preluarea activităţii de pilotaj de către Compania Naţională Administratia Porturilor Maritime SA Constanţa pentru luna decembrie 2020 au condus la majorarea cheltuielilor totale cu suma de 1,95 milioane lei (cheltuieli aferente activităţii de pilotaj pentru luna decembrie 2020) în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 faţă de cheltuielile totale aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, prin HG nr.234/2020”, se arată în nota de fundamentare.

Compania arecirca 1.000 de salariaţi.

Câştigul mediu brut pe salariat, programat în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, a crescut cu 1,13% faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, la 7.931 lei lunar.Cheltuielile pentru investiţii, programate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 în sumă de 232,99 milioane lei, au rămas nemodificate faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 prin HG. nr.234/2020.

https://www.news.ro/economic/administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-estimeaza-venituri-totale-de-405-42-milioane-lei-in-acest-an-la-un-profit-net-de-95-74-milioane-lei-1922402102152020081419438979

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru a derula un studiu privind managementul deșeurilor în porturile maritime. Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru a încheia un contract privind un studiu despre managementul deșeurilor în porturile maritime. Valoarea totală a contractului este de 98.000 lei. Descrierea contractului „Studiul trebuie să identifice, sa propuna si sa evalueze din punct de vedere tehnico – economic soluții fezabile destinate unei gestionări corespunzătoare și optime a deșeurilor generate de activitățile portuare, care să respecte atât reglementările în domeniul protecției mediului cât și politica administrației portuare de utilizare a teritoriului portuar, destinate unei gestionări corespunzatoare și optime a deseurilor generate de activitatile desfasurate in porturile maritime”, conform cerintelor caietului de sarcini nr. 28568/17.07.2020. Condiții referitoare la contract: Prestatorul va respecta întocmai și integral cerințele Caietului de sarcini. Oferta financiară se va prezenta în lei, conf. Cerințelor caietului de sarcini atașat prezentului anunț, prețul rămânând ferm pe toată perioada contractului. Garanția de bună execuție : Prestatorul va constitui garanția de buna execuție, în cuantum de 5% din valoarea contractului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrarii în vigoare a contractului, valabila pana in a 14-cea zi de la data expirării contractului, in conformitate cu prevederile art. 45 si art. 46 din HG nr. 394/2016. Perioada de valabilitate a ofertelor: minim 90 zile.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-studiu-privind-managementul-deseurilor-in-porturile-maritime-document-725550.html

În primele șapte luni ale anului 2020, inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre au reținut, pentru deficiențe, un număr de 135 nave. În același interval de timp din anii precedenți, numărul navelor reținute avusese următoarea evoluție: în 2015 – 232 nave, în 2016 – 135 nave, în 2017 – 173 nave, în 2018 – 172 nave, iar în 2019 – 112 nave.

Diminuarea numărului detențiilor cu peste 56,48% în decurs de șase ani demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă a început să dea roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de „coșciugele plutitoare”, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.

Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.

În intervalul ianuarie – iulie 2020, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 73 nave, fiind urmate de: Ucraina cu 43 nave, Turcia cu 7 nave, România cu 4 nave, Georgia cu 4 nave și Bulgaria cu 4 nave.
Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate, în special, sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova, Sierra Leone, Tanzania și Insulele Comore.

Mai puține „coșciuge plutitoare”

Numărul navelor reținute în porturile românești s-a redus abrupt, cu 90,48% într-un interval de șase ani, după cum urmează (datele se referă la primele șapte luni din fiecare an): în 2015 – 42 nave; în 2016 – 38 nave; în 2017 – 40 nave; în 2018 – 13 nave; în 2019 – 15 nave; în 2020 – 4 nave.

Această impresionantă dinamică demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au produs efecte, acestea evitând tot mai mult porturile României.

Navele reținute de inspectorii români de Port State Control în anul 2020 sunt următoarele:

În portul Constanța –

– bulk carrier-ul „Laurus” (cu capacitatea de 3.068 tdw, construit în 2009, pavilion Panama);

– cargoul „Lady Abeer” (cu capacitatea de 3.504 tdw, construit în 1983, pavilion Togo);

În portul Constanța – zona Midia –

– livestock-carrier-ul (nava pentru transportul animalelor vii) „Uranus II” (cu capacitatea de 4.123 tdw, construit în 1989, pavilion Sierra Leone),;

– cargoul „Deniz S” (cu capacitatea de 4.281 tdw, construit în 1981, pavilion Tanzania);
Mai toate navele au fost reținute pentru deficiențe tehnice și lipsa unor dotări obligatorii pentru siguranța navigației. În unele cazuri, la acestea s-au adăugat neconformitățile privind: documentele echipajului, condițiile de muncă și viață de la bord și plata salariilor.

Un nou regim de inspecții

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.

Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-sub-standard-ocolesc-porturile-romanesti-408422?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

La data de 2 august 2020, în șantierele navale românești de la Marea Neagră se află, la reparații, o flotilă de 16 nave străine. Din total, șapte nave sunt reparate la Șantierul Naval Constanța, trei nave la Mangalia și șase nave la Midia.

x x x
Ieri, în portul Constanța se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare un număr de 36 nave, la Midia, 2 nave, iar la Mangalia, o singură navă. Din totalul de 39 de nave: 7 nave operează cereale, 3 nave – hidrocarburi, 3 nave – produse chimice, o navă – containere, 4 nave – produse metalice, 6 nave – fier vechi, o navă – îngrășăminte chimice, o navă – animale vii, o navă – echipamente, o navă – șrot, 2 nave – ciment și 6 nave – cherestea. Navele aflate sub operare sunt, în general, de capacitate mică și medie. Cea mai mare este nava „Kriti Vigor” (274,5 metri lungime), care descarcă 140.000 tone de țiței la Oil Terminal. În rada portului Constanța așteptau 8 nave să intre la operare, din care 4 nave vor încărca cereale.

x x x
Un număr de 45 de nave cu mărfuri și-au anunțat sosirea în portul Constanța, în următoarele două săptămâni, în zona Midia vor veni 8 nave. Din totalul de 53 de nave, 23 nave sunt cu mărfuri containerizate, 6 nave vor încărca sau descărca hidrocarburi, 3 nave – produse din metal, 2 nave – echipamente, 3 nave – materii prime siderurgice, 3 nave – cereale, 2 nave – îngrășăminte, 2 nave – gips, o navă – ulei și 4 nave – animale vii. Printre cele mai mari nave așteptate se numără portcontainerele „CMA CGM Volga” și „CMA MTA” cu o lungime de 300 metri fiecare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-stiri-din-industriile-marii-408424

România este membru al Memorandumului de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre. Documentul a fost semnat la Istanbul, pe 7 aprilie 2000, de către autoritățile maritime ale celor șase state riverane Mării Negre: Bulgaria, România, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina și a intrat în vigoare pe data de 19 decembrie 2000.

Principalele prevederi ale Memorandumului se referă la:

– implementarea și armonizarea la nivel regional a legislațiilor statelor riverane Mării Negre, în ceea ce privește convențiile internaționale privind standardele de siguranță a navigației, navigația comercială, pregătirea și brevetarea marinarilor, încadrarea echipajului, măsurarea tonajului navelor, pregătirea și atestarea ofițerilor pentru controlul statului în porturi;
– procedurile de inspecție, de reținere a navelor și modul de realizare a acestora;
– modalitățile de creare a unui centru zonal de informații și a unui secretariat pentru autoritățile maritime ale statelor participante și prevederile administrative ce decurg din acestea.

S-a stabilit astfel ca secretariatul să funcționeze la Istanbul, iar centrul zonal de informare, la Novorossiysk (Federația Rusă).

Bugetul necesar implementării Memorandumului de înțelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre cuprinde două componente aferente celor două structuri mai sus menționate, iar contribuția totală părții române este de 25.000 de dolari pe an.
În prezent Ministerul Transporturilor se află în imposibilitatea de a onora plata integrală a facturilor ce reprezintă cotizația anuală pentru anii 2017, 2018, 2019, 2020, se arată într-un referat postat pe site-ul instituției.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ministerul-transporturilor-are-facturi-neplatite-de-patru-ani-in-memorandumul-marii-negre-408317

Din cele aproape 80 de miliarde de euro fonduri europene pe care România le are la dispoziţie, 17 miliarde de euro sunt pentru infrastructura de transport, suficient pentru cel puţin 1.700 km de autostradă.

România va avea în exerciţiul 2021-2027 17 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, faţă de 5,6 miliarde de euro în exerciţiul 2014-2020 pentru a accelera construcţia de autostrăzi şi căi ferate.

„Sunt propuse sume şi bugete însemnate pentru proiecte de infrastructură – infrastructura de transport. Bugetul pentru politica de coeziune este de 8,9 miliarde de euro, iar pentru ceea ce înseamnă planul de recuperare şi rezilienţă sunt propuse încă 8 miliarde de euro. Discutăm de un maxim istoric pentru proiecte de infrastructură, mai ales infrastructură de transport de 17 miliarde de euro, în condiţiile în care până acum România a avut alocate pentru infrastructura de transport, pentru actuala perioadă de programare 5,6 miliarde de euro. Nu e suficient să avem doar bugetul creionat şi proiectele în forma care să permită finanţare din fonduri, dar trebuie să căutăm mecanismele de implementare cât mai flexibile pentru a fi implementate“, a declarat Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! realizată de ZF alături de CEC Bank.

Pentru a implementa noile proiecte şi pentru a asigura finanţare europeană pentru infrastructură, ministrul spune că în noul exerciţiu s-au demarat discuţiile cu Comisia Europeană încă de la început şi deja a început pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanţate cu bani de la Uniunea Europeană.

„Negocierea cu Comisia este în stadiu avansat şi suntem pe picior de egalitate cu Polonia din perspectiva stadiului negocierilor şi nu vom avea timpi de întârziere în accesarea banilor. În al doilea rând, guvernul în Ordonanţa 88 din 2020 a alocat fonduri pentru pregătirea proeictelor care urmează a fi finanţate în perioada următoare. Pentru autorităţile locale sunt 100 de milioane de euro alocaţi pentru a pregăti proiectele, iar pentru proiectele mari de infrastructură sunt alocate fondurile necesare astfel încât să putem pregăti proiectele mari încă de dinaintea perioadei de programare“, a spus Marcel Boloş.

În al treilea rând, ministrul a subliniat că de această dată se pune accent pe descentralizare, în sensul în care autorităţile locale să aibă mai multă libertate, iar proiecte precum centuri ocolitoare să fie gestionate local şi nu de CNAIR.

„Nu la nivel de minister se pot rezolva problemele beneficiarilor, ci coborând aproape de regiuni, de decizia cea mai aproape de beneficiar, prin mecansimele de implementare şi descentralizare. Marii beneficiari sunt compania de autostrăzi, cea de căi ferate, transport naval şi aerian. CNAIR nu trebuie să se implice în variantele ocolitoare ale municipiilor. Trebuie să rămână concentrată pe autostrăzi şi drumuri expres. Inclusiv în Ordonanţa 101 din 2020 vom vedea elemente ce privesc descentralizarea – conţine un set de măsuri pentru infrastructura rutieră pentru autorităţi locale şi sunt transferate pentru implementare – de la variante ocolitoare la drumuri de legătură cu reţeaua TEN-T este de interesul autorităţilor locale“, a explicat Marcel Boloş.

https://www.zf.ro/companii/marcel-bolos-ministrul-fondurilor-europene-romania-dispozitie-17-mld-19459538

Compania georgiană Diamond Link Global se pregătește să lanseze lucrările pentru construcția unui cablu submarin de internet ce va lega Georgia de România, proiect evaluat la 35 milioane de dolari. Cablul va conecta direct capitala georgiană, Tbilisi, de București, prin intermediul a două terminale aflate la Marea Neagră, respectiv în Poti (Georgia) și Constanța. Acesta va avea o lungime de 1.208 kilometri și o capacitate potențială de transfer de până la 129 Tbps (6 perechi de fibre cu o capacitate de 21,5 Tbps/pereche).

Proiectul, anunțat în 2018, este derulat în parteneriat cu compania americană SubCom, cea care a furnizat și echipamentele pentru “Caucaz”, singurul cablu submarin de comunicații ce leagă Georgia direct de Europa, via Bulgaria. SubCom a colaborat la construcția sistemului “Caucaz” cu Caucasus Online, cel mai mare furnizor de internet din Georgia, controlat la acel moment de Mamia Sanadiradze, actualmente directorul general al Diamond Link Global. Potrivit lui Sanadiradze, investiția în noul cablu submarin se ridică la 35 milioane de dolari și va fi finanțată, în mare parte, printr-un credit obținut de la banca americană de export-import EXIM. Lucrările de proiectare sunt în faza activă, lansarea construcției fiind așteptată “în curând”, a declarat antreprenorul georgian pentru publicația Business Partner, citată de Ambasada Georgiei în România. Construcția unui al doilea cablu submarin de internet în Georgia va crește capacitatea de conectare în regiune și va duce la scăderea tarifelor pentru serviciile de internet oferite populației, a adăgat Sanadiradze. “Ne vom concentra pe marii furnizori de internet și pe companiile de telecomunicații. Sperăm că, pe viitor, clienții acestor companii vor obține servicii mai ieftine și vor crește volumele de transfer”, potrivit acestuia. Noul cablu ar urma să devină operațional în 2022.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/foto-o-companie-georgiana-pregateste-constructia-unui-cablu-submarin-de-internet-ce-va-lega-georgia-de-romania-19437501

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, afirmă că luni a fost aprobat un plan de restructurare în Consiliul de Administraţie al TAROM şi se arată încrezător că această companie ”va fi salvată”.

”Compania TAROM va fi salvată. Compania TAROM are în acest moment o flotă de avioane capabilă să asigure un flux financiar astfel încât compania să fie salvată, dar fără o restructurare – şi nu vorbesc doar restructurare de personal, vorbesc de alte costuri care trebuie eliminate, combustibil, agenţii interne, internaţionale, sunt multe măsuri pe care noi le vom lua conform unui plan de restructurare aprobat astăzi în Consiliul de Administraţie”, a afirmat Lucian Bode, luni, într-o emisiune la Realitatea Plus.

Ministrul Transporturilor a precizat că în luna februarie a acestui an compania TAROM a fost sprijinită cu 37 de milioane de euro sub forma unui ”ajutor de salvare” care se va transforma într-un ”ajutor de restructurare” după ce planul de restructurare va fi transmis către Comisia Europeană.

Acesta a reafirmat că Ministerul Finanţelor Publice asigură 65 de milioane de euro garanţii de stat, reprezentând pierderile pe care se estimează că TAROm le acumulează din cauza pandemiei cauzate de virusul SARS-COV-2.

El s-a arătat încrezător că cei care fac parte din Consiliul de Administraţie al TAROM şi managementul companiei vor implementa planul de restructurare şi că astfel aceasta va fi ”salvată”. Bode a mai arătat că soluţia pentru TAROM este cea a ”managementului profesionist”.

https://www.news.ro/economic/bode-compania-tarom-va-fi-salvata-are-in-acest-moment-o-flota-de-avioane-capabila-sa-asigure-un-flux-financiar-astfel-incat-compania-sa-fie-salvata-1922401403592020082219440335