Revista presei

Care sunt investițiile pentru transportul nerutier promise de Guvern – Revista presei 06 – 07 noiembrie 2019

 

07.11.2019

 

Mai multe proiecte de investiții pentru transportul subteran, multimodal, feroviar, naval și aerian sunt cuprinse în Programul de guvernare anunțat de Guvernul Orban. Printre acestea, obiectivele cuprind continuarea lucrărilor și noi investiții pentru rețeaua de metrou a Capitalei, modernizarea căilor ferate, precum modernizarea aeroporturilor din București, Timișoara și Constanța. Ce proiecte de investiții sunt vizate

Transportul subteran

Lucrări în continuare: * Magistrala M5, accelerarea lucrărilor pe tronsonul Drumul Taberei – Eroilor. Lucrări de investiții noi la metrou: * Magistrala M5 Drumul Taberei-Pantelimon, urgentarea procedurilor pentru începerea lucrărilor pe secțiunea Eroilor – Universitate – Piața Iancului; * Magistrala M6 București – Otopeni, 1 Mai – Aeroportul H. Coandă.

Feroviar

* Liberalizarea transportului feroviar de călători în contextul aplicării celui de-al patrulea pachet feroviar prin transpunerea în legislația din România, în integralitate, a Regulamentului european și a directivelor europene privind siguranța și interoperabilitatea * Participarea la realizarea pe teritoriul României a liniei CF Constanța – Gdansk în cadrul Proiectului Via Carpatia, proiect prioritar din lista propusă de Forumul de afaceri ”Inițiativa celor trei Mari” de la București, anul 2018. * Restabilirea trilateralei România – Ungaria – Austria la nivelul miniștrilor de transport și reconfimarea Declarației comune româno-ungare din 20017 și a sprijinului austriac pentru stabilirea oportunității realizării Proiectului Liniei de mare viteză între Viena – Budapesta – București – Constanța cu ramura București – Sofia, ca o prelungire a liniei Paris – Stuttgart – Munchen – Viena, și pentru promovarea acțiunilor stabilite în Memorandumul din 2008 privind efectuarea studiilor de prefezabilitate și prezentarea proiectului Comisiei Europene pentru a fi inclus în lista de finanțare pentru exercițiul financiar 2021-2027. * Analizarea oportunității promovării Proiectului ”Inelul feroviar al municipiului București”, dezvoltat ca un sector feroviar periurban de tip ”pendulă – cadențat”, care ar putea să fie o alternativă pentru transportul urban sustenabil, nepoluant; acest inel feroviar în zonele periferice ale Capitalei poate descongestiona traficul de călători de tranzit din București și poate fi o soluție pentru conexiunea metropolei cu localitățile limitrofe * Reabilitarea căii ferate pe axa prioritară 22 (Coridorul feroviar IV) Lista proiectelor de modernizare a căii ferate, în ordinea punctajului din MPGT obținut prin testarea cu Modelul național de transport (MNT): Predeal-Brașov; Brașov-Sighișoara; București – Aeroport H. Coandă. Lista stațiilor CF propuse pentru modernizare în MPGT, în ordinea priorităților stabilite prin punctaj multicriterial: Din fonduri europene nerambursabile FC: Timișoara Nord, Ploiești Vest, Mărășești, Simeria, Ciulnița, Suceava Nord, Pașcani, Adjud Din fonduri europene nerambursabile FEDR: Târgu Jiu, Satu Mare, Baia Mare, Făurei, Petroșani, Jibou Lista lucrărilor de investiții și acțiuni obligatorii cu caracter de urgență: – pod Grădiștea (CF București-Giurgiu Fr.); – centralizare electronică în stația CF Videle; – modernizarea instalațiilor de centralizare electromagnetică pe secția Siculeni-Adjud; – lucrări de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri, etapizat; – modernizare treceri la nivel cu calea ferată.

Naval

Sunt necesare lucrări hidrotehnice complexe, proiecte ce trebuie promovate în bugetul pe 2020, prioritizarea și bugetele aprobate fiind în funcție de eficiența lor economică și impactul social: – îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării (km 845,5-km 375); – realizarea lucrărilor specifice de apărări de maluri pe Canalul Sulina; – reabilitarea sistemului de colectare ape, protecții și consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre-Marea Neagră; – reabilitare sistem de colectare ape, protecții și consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre Poarta Albă-Midia Năvodari. Lista proiectelor: – intervenții de îmbunătățire și modernizare a porturilor propuse de MPGT: Constanta, Galați, Brăila; – întărirea rolului de port regional pentru portul Constanța și transformarea lui într-un important centru de tranzit, oferind cea mai scurtă alternativă de transport către Centrul Europei; – dezvoltarea portului Constanța, efectuarea lucrărilor de dragaj necesare și modernizarea infrastructurii portuare prin creșterea adâncimii în bazinele portuare pentru a permite accesul în port al navelor de mare capacitate și, totodată, pentru a crește siguranța navigației în portul Constanța; – accelerarea implementării proiectelor deja finanțate prin fonduri europene și obținerea finanțării pentru MOL III din fonduri europene, în scopul transformării portului Constanța într-un centru regional de distribuție – lider pentru zonă; – îmbunătățirea siguranței traficului naval prin achiziționarea de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice.

Aerian

În domeniul aerian un obiectiv prioritar îl reprezintă modernizarea aeroporturilor din: București (Otopeni, Băneasa), Timișoara, Constanța; Programul de modernizare a CN Aeroporturi București: Aeroportul International Henri Coandă din București, potrivit clasificării aeroporturilor, parte a sistemului de aeroporturi administrat de CN Aeroporturi București, este singurul aeroport internațional major din România. Programul de modernizare cuprinde: – realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafață de minimum 245.000 mp; – reabilitarea și extinderea platformei de staționare cu minimum 15.500 mp; – modernizarea pistelor de decolare-aterizare; – asigurarea compatibilității noilor investiții cu căile de rulare; – asigurarea infrastructurii, echipamentelor și utilajelor de asistență a navigației, securitate, siguranță și a conectivității conform standardelor; – asigurarea de facilități cargo. Aeroportul International București Băneasa – Aurel Vlaicu: – modernizarea suprafețelor de mișcare aeronave; – modernizarea terminalului de pasageri; – asigurarea de facilități cargo.

Transportul multimodal

O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru că industria logistică și transportul feroviar din România să se modernizeze și să fie competitive, arată Guvernul. Cel mai important criteriu pentru prioritizarea terminalelor multimodale este ușurința cu care locația unui terminal permite transferul între modul rutier și feroviar și, de asemenea, între modul rutier, feroviar și transportul pe apă, cu accent pe aceste terminale trimodale. Cel mai bun exemplu este implementarea și finalizarea Proiectului „Inelul feroviar București” în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex și Societatea de Transport București STB).

https://www.arenaconstruct.ro/care-sunt-investitiile-pentru-transportul-nerutier-promise-de-guvern/ .

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a avizat mai multe proiecte de investiții ale operatorilor din portul Constanța. Astfel, în portul Constanța, compania Socep va extinde și moderniza capacitatea de operare a cerealelor pe molul II, va construi un ansamblu tehnologic (fosă pentru recepția cereale CF/auto, dotată cu copertină, sală mașini, elevatoare și estacade pentru benzi transportoare) și sistemul de alimentare cu energie electrică a prizelor de cheu. În plus va modifica și reamenaja o clădire P+2E.

Compania Chimpex va realiza proiectele: de reconversie și dezvoltare a terminalului de uleiuri brute; rectificarea căilor de rulare a macaralelor de cheu din danele 54 și 59; dotare cu babale a danei 58; construcția unui flux de alimentare a silozului de cereale din magaziile 57/1 și 57/2.

Constanta South Container Terminal va construi o hală logistică și industrială, birouri și grupuri anexe administrative și tehnice, platforme și rețele exterioare, branșamente la rețele existente. Totodată va extinde parcarea de la clădirea administrativă.

Tomis Multimodal Services SRL va amenaja platforma terminalului de containere, va construi un imobil P+1E cu destinația de birouri și spațiu de depozitare și o hală pentru reparații. De asemenea, va amplasa o stație de incintă.

Comvex va amenaja o parcare de camioane pentru terminalul cereale; Umex va construi o magazie de mărfuri în dana 44; Life Logistics SRL va amenaja platforme betonate; Predilect Cargo SRL investește în mai multe construcții (o hală metalică, un depozit, o clădire P+1E spațiu de depozitare și birouri, o platformă);
TAR 09 Agigea continuă extinderea platformei de depozitare a utilajelor și materialelor (etapa a II-a), în timp ce CNCF CFR va moderniza o serie de treceri la nivel, printre care și cele din danele 45 – 48 și 35 – 43.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-operatorii-privati-din-portul-constanta-deschid-noi-fronturi-de-investitii-in-anul-2020-388128?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

În Monitorul Oficial al României, Partea I, la numărul 895 din data de 6 noiembrie 2019, a fost publicată hotărârea pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizare şi extindere capacitate de operare în portul Ovidiu”.

Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” SA Constanţa răspund de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor hotărârii.

Amplasamentul investiţiei este pe raza judeţului Constanţa, UAT Lumina şi UAT Ovidiu, Canal Poarta Albă – Midia Năvodari – Port Ovidiu. Valoarea totală este de 70.782.000 lei, iar durata investiţiei este de 24 de luni. Cea mai mare parte din sumă va merge pentru platforma portuară care urmează a fi reabilitată, fiind vorba de 49.300.000 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/bani-pentru-modernizarea-portului-ovidiu-decizia-publicata-in-monitorul-oficial-al-romaniei-704537.html

 

Administrația Canalelor Navigabile are un nou șef, după ce unul din administratorii numiți în iulie 2019 și-a dat demisia. Noul venit are o experiență îndelungată în domeniul fluvial, fiind director la o companie de stat din Giurgiu de mai bine de un deceniu. Administratorul demisionar era unul din membrii controversați ai conducerii ACN.
Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța (CN ACN) a luat act în ședința de pe 30 octombrie 2019 de demisia din Consiliul de Administrație (CA) a lui Florin Cristian Șincan, înregistrată pe 17 octombrie și care va intra în vigoare pe 17 noiembrie.
În aceeași ședință, AGA l-a numit în funcția vacantă de administrator al ACN pe Dănuț Gabriel Ofițeru, cu un mandat până pe 11 iulie 2023. Acesta va avea o indemnizație lunară brută de 12.212 lei.

Administratorul demisionar, contestat de anonimi

Demisionarul Florin Cristian Șincan a fost numit administrator la ACN în ședința AGA de pe 11 iulie 2019. Șincan era un personaj controversat în domeniul maritime, cel puțin din perspectiva anonimă a unor foști colegi.

Iată ce scriau angajații ANR despre Florin Cristian Șincan, în 2015, într-o scrisoare trimisă ministrului Transporturilor de atunci, Ioan Rus: ”Căpitanul Şef al Căpităniei Midia de care aparţine Oficiul de Căpitănie Mamaia, dl. Şincan Florin a fost promovat printr-un examen trucat ca şef al Căpităniei Midia deşi nu are stagiu şi experienţă (…). Soţia Căpitanului Şef de la Căpitănia Midia, d-na Şincan Elena, a fost angajată printr-un examen trucat, pe o funcţie de conducere (şef serviciu administrativ care are în subordine aprovizionarea, sănătatea şi securitatea în muncă, parcul auto, achiziţii de servicii şi bunuri prin selecţie de ofertă şi/ sau negociere directă) deşi nu are studii de specialitate şi nici vechimea necesară ocupării acestei funcţii, fiind absolventă a Facultăţii de Ştiinţele Naturii”.

Cu ce avere vine Ofițeru de la Giurgiu

Revenind la noul administrator al ACN, Dănuț Gabriel Ofițeru este director general adjunct al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF) de circa 12 ani. Ofițeru vine în premieră la Constanța într-o funcție de conducere la o companie de stat și se poate lăuda cu o avere de invidiat.

Potrivit ultimei sale declarații de avere, din iunie 2019, Ofițeru este proprietarul a patru terenuri cu o suprafață totală de aproape 7.000 de metri pătrați, în Seaca (Teleorman) și Frățești (Giurgiu).
Noul administrator surpriză de la ACN mai are un apartament în București și două case, în Seaca și Frățești, precum și aproape 230.000 de lei în bănci și fonduri de pensii private. Ofițeru și-a împrumutat propria firmă, Danoti SRL, cu 56.401 lei și a raportat venituri nete încasate de la CN APDF de 91.018 lei. Tot la CN APDF Giurgiu lucrează și soția sa, Florica Otilia, care a declarant venituri de la companie de 40.953 lei. Dănuț Gabriel Ofițeru a mai încasat și de la RA AFDJ indemnizații de 33.775 lei.

https://www.replicaonline.ro/directorul-unei-companii-de-stat-din-giurgiu-numit-sef-la-canalele-navigabile-408060/

 

06.11.2019

 

Din 1990 și până în prezent, fabrici, uzine, combinate, industrii întregi din România au fost puse la pământ și vândute la fier vechi. Pare un miracol, dar portul Constanța este singura mare platformă economică din România care nu doar a supraviețuit crizelor și reformelor din ultimele trei decenii, dar a crescut și s-a modernizat. Astăzi se situează între primele cinci-șase mari porturi ale Europei.

Dacă, în urmă cu 30 de ani, portul Constanța avea o capacitate teoretică de operare a mărfurilor de 100 de milioane de tone pe an, în urma investițiilor realizate în ultimii 20 de ani, aceasta a depășit 150 de milioane de tone.

Până în 1990, portul Constanța servea doar interesele economiei românești. În prezent, este unul dintre cele mai importante porturi de tranzit pentru fluxurile de mărfuri dintre Europa și Extremul Orient.

Astăzi, portul Constanța se pregătește să bată un record ce datează din 1988, când a derulat 62,4 milioane de tone de mărfuri. Va încheia anul 2019 cu un trafic de 66 milioane de tone.

Cresc adâncimile portuare

Portuarii constănțeni manifestă un bun apetit investițional. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța se plasează în fruntea agenților economici care au derulat investiții în 2019. În prezent, sunt în execuție mai multe proiecte finanțate din fonduri europene, în valoare totală de 54,5 milioane de euro.

Cel mai important dintre ele îl reprezintă execuția lucrărilor de dragaj pentru aducerea bazinelor și șenalelor navigabile la cota de proiectare. Lucrările sunt executate de asocierea Impresa di Costruzioni Ing. E. Mantovani S. PA. – Consal Trade SRL, valoarea lor ridicându-se la 49 milioane de euro. Termenul de finalizare este 29 iulie 2020. În cadrul proiectului, va fi achiziționată o navă de măsurători, dotată cu sistem hidrografic.

În acest an, va fi finalizată investiția din dana specializată de mare adâncime nr. 80, a cărei valoare se ridică la 5,5 milioane euro. De proiectare și execuție s-a ocupat consorțiul ABC VAL – Euro Construct – Vamig – Universitatea Tehnică de Construcții București. Totodată, au loc lucrări de extindere a infrastructurii feroviare până la noul terminal de cereale, pe o lungime de 4.114 metri.

Până la data de 4 septembrie 2020, va fi construită infrastructura pentru acostarea navelor tehnice și va fi amenajată platforma pentru servicii conexe navelor tehnice. Proiectul, în valoare de 10,4 milioane de euro, este executat de consorțiul de firme AveTebia – SC Consal Trade – Aduro Impex.

Noi proiecte pe banii Europei

CNAPMC are în pregătire alte cinci proiecte finanțate din fonduri europene. Este vorba de următoarele investiții:

– dezvoltarea insulei artificiale – amenajarea cheului de acostare pe latura de nord și a legăturii cu malul, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale (valoare estimată: 74 milioane de euro);

– extinderea la patru benzi a drumului dintre poarta 7 și joncțiunea podului rutier de la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră cu drumul ce leagă porțile 9 și 8 spre zona de nord a portului Constanța (19,7 milioane de euro);

– modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice (29,5 milioane de euro);

– extinderea la patru benzi de circulație a drumului existent între poarta 10 Bis și poarta 10 (10,7 milioane de euro);

– extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în portul Constanța (20 de milioane de euro).

Investiții din fonduri proprii

Pe de altă parte, CNPMAC derulează multe alte proiecte finanțate din surse proprii. Dintre acestea amintim:

– construcția rețelei electrice de iluminat exterior stradal (valoare: 1.160.000 lei);

– construcția rețelei electrice de iluminat exterior operațional (875.000 lei);

– modernizarea rețelei de iluminat exterior operațional, pe platformele de operare (680.000 lei);

– modernizarea și extinderea sistemului de monitorizare din danele maritime (4.173.000 lei);

– construcția parcării și a drumului de acces de la poarta 7 – etapa I (3.583.000 lei);

– racordul de medie presiune pentru distribuția de gaze naturale în portul Constanța Sud (5.799.000 lei);

– înlocuirea sistemului de amortizori din dana 79 (2.870.000 lei);

– modernizarea digului de larg – dana 0 – etapa a-II-a (1.495.000 lei);

– reparații capitale la digul de nord (19.973.000 lei);

– lucrări de reparații la digurile din Constanța și Midia (54.012.000 lei);

– proiectarea și construcția a două nave tehnice multifuncționale (30.976.000 lei).

Investiții private

La rândul lor, operatorii privați au în derulare numeroase investiții, dintre care se remarcă:

– terminalul de cereale din dana 80 (investitor Comvex SA);

– extinderea căii de rulare pentru încărcătorul naval de cereale (Chimpex SA);

– amplasarea unei stații transportabile de carburanți și a unei insule cu pompă de alimentare (Oscar Downstream);

– hală de depozitare a mărfurilor generale paletizate, birouri P+1E din containere prefabricate, platforme de spălare și depozitare a containerelor (Fast Freight);

– extinderea platformei de depozitare a utilajelor (TAR 09 Agigea);

– amenajări pentru manipularea și depozitarea containerelor (Team Logistic Specialists).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-potop-de-investitii-in-portul-constanta-388021?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția privind achiziția unor active, preluarea unor activități și a personalului aferent de la trei companii ale grupului Rohrer din Austria (Rohrer Oilfield Services SRL, Rohrer Catering Services SRL și Rohrer Emergency Services SRL) de către companii membre ale grupului GSP (GSP Offshore SRL, Grup Servicii Petroliere Logistic SRL, Sea Protect Group Fire SRL și Grup Servicii Petroliere Catering SRL).

Tranzacția urmărește asigurarea prestării serviciilor de mentenanță pentru industria de petrol și gaze, precum și a serviciilor de curățare, dezinsecție și deratizare în locațiile offshore și onshore, ca urmare a declarării GSP Offshore SRL câștigător al unei licitații publice organizate de OMV Petrom SA.

Grupul Rohrer își desfășoară activitatea, în principal, în domeniul izolațiilor industriale, al curățărilor industriale, schelăriei și transportului de fluide pentru industria de petrol și gaze.

Companiile din cadrul Grupului GSP desfășoară activități de foraj offshore și construcții offshore, producție de echipamente petroliere, precum și activități în sectorul turismului.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-grupul-gsp-preia-activele-activitatile-si-personalul-din-trei-firme-austriece-388022?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Economie

07.11.2019

 

Pieţele de cereale dau semne negative producătorilor, în unele porturi preţurile au scăzut şi cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut. La Constanţa, traderii încasează pentru orz, spre exemplu, cu până la 200 de lei pe tonă mai puţin. 2019 este unul dintre cei mai buni ani pentru România din punct de vedere al exporturilor.

Preţul cerealelor a început să coboare în unele dintre cele mai importante porturi europene şi din SUA, urmare a stocurilor încă neconsumate de anul trecut, reiese din ultimele date ale Comisiei Europene care consemnează reduceri de până la 22%. Valul de ieftiniri se resimte din plin, la unele cereale, şi în porturile de la Marea Neagră unde orzul furajer, spre exemplu, se vindea la 29 octombrie cu 168 de euro tona, cu 20% mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut, dar în uşoară creştere faţă de luna anterioră ( plus 2%). În portul francez Rouen, o tonă de orz furajer costa 170 de euro tona, cu 18% mai puţin decât anul trecut. „La orz, sunt proiecţii de stocuri cu 24% mai mari pentru sezonul care vine, deci interesul este mai mic şi preţul mai mic. Preţul FOB (de încărcare în vapor n.red) în regiunea Mării Negre, inclusiv Constanţa a scăzut cu aproximativ 200 de lei pe tonă, acum fiind undeva la 760 lei tonă”, a explicat pentru ECONOMICA.NET, Vasile Topac, cofondator AgroGo.ro, o platformă de tranzacționare online a cerealelor. În scădere este şi preţul la grâu, atât în Europa cât şi în SUA. Vorbim despre un preţ de 181 de euro tona în portul Rouen,adică cu 18% mai ieftin decât în perioada similară a anului trecut şi de 193 de euro tona de grâu dur de primăvară în porturile din SUA, cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. „Preţul la grâu (preţuri CPT livrate la Constanta n.red) este cu aproximativ 60 de lei pe tonă mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţul de săptămâna trecută era undeva la 830 lei tona”, mai explică Topac. Porivit acestuia, care a luat în considerare datele furnizate de USDA (United States Department of Agriculture), proiectiile de stocuri şi producţie la grâu sunt în uşoară creştere (+3% creştere anuala). „Presiunea este ceva mai mica pe cumpăratori”, mai sune Topac.

Preţul porumbului rămâne stabil, rapiţa şi floarea-soarelui se apreciază uşor În ceea ce priveşte porumbul, în portul Bordeaux preţul a rămas stabil, la 169 de euro tona, în timp ce în porturile din SUA traderii încasează cu 10% mai mult faţă de anul trecut, respectiv o medie de 158 de euro tona. „În portul Constanţa, preţul CPT al pormbului este la acelaşi nivel ca şi anul trecut în această perioadă, undeva la 670 lei tona”, reiese din datele AgroGo. Sunt, de asemenea, cazuri în care preţurile au crescut uşor faţă de anul trecut. „Creşteri mari nu am prea avut, însă creşteri modice au fost la oleaginoase, mai exact la rapiţă şi la floarea-soarelui. Explicaţiile se leagă de aceleaşi informaţii, stocuri, producţie, consum. La rapiţă şi floarea-soarelui, avem estimări de stocuri pentru sezonul viitor în scădere pronunţată. Astfel, oferta fiind mai mică, preţul a fost în creştere”, mai spune managerul AgroGo. Conform datelor Ministerului Agriculturii, anul acesta România a avut o producţie de grâu de 10,05 milioane de tone, în uşoară scădere faţă de anul trecut când s-au raportat 10,14 milioane de tone, producţia de orz şi orzoaică a fost de 1,96 milioane de tone, faţă de 1,87 de milioane de tone în 2018, la floarea-soarelui s-a ajuns la 3,4 milioane de euro, mai mult decât anul trecut (3,06 milioane de euro). Per total, conform MADR producţia de cereale a acestui an este de 30,3 milioane de tone, faţă de 31,55 de milioane de euro cu un an în urmă. România a generat în acest an de marketing, până la finele lui septembrie, peste 48% din exporturile de porumb ale Europei către ţările terţe şi peste 33% din cantătăţile de grâu trimise în afara graniţelor comunităţii europene. Luând în calcul şi alte cereale precum orzul, datele Comisiei Europene indică faptul că aproximativ o treime din cantitatea totală de cereale exportate de la începutul acestui an de marketing de către UE provin din ţara noastră.

Presiune pe preţ la cereale într-un an în care România exportă masiv. Grâul şi orzul sunt în cădere, porumbul se menţine stabil

 

06.11.2019

 

Turcia este un subiect de controversă pe scena internaţională din cauza implicării ei în conflictul din Siria l Pentru România, ea este însă un partener vital, din cauza proximităţii geografice. În România sunt 15.700 companii cu capital turcesc, investiţiile acestora în piaţa locală fiind de aproape 600 de mil. euro. Schimburile comerciale între România şi Turcia sunt de 5,7 mld. euro anual.

Mai mult de 15.700 de companii cu capital turcesc ce au un capital subscris de 586 mil. euro sunt active în România, afirmă Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Valoarea schimburilor bilaterale comerciale România – Turcia a fost de 5,7 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut.

„Schimburile bilaterale între România şi Turcia au fost de 5,7 mld. euro anul trecut şi au mai fost încă circa 380 mil. euro schimburi în servicii, nu neapărat în produse. Perspectivele pentru anul acesta sunt încurajatoare. La nivelul lunii iunie, am înregistrat 3,7 mld. euro. Dacă s-ar menţine acelaşi ritm, am putea vorbi de peste 7 mld. euro schimburi comerciale la sfârşitul anului 2019“, a declarat Mihai Daraban în cadrul Forumului de Afaceri România – Turcia.

Turcia se află între primii 20 de investitori străini în România după valoarea capitalului social subscris (locul 16), cu 1,15% din totalul adus în companii de acţionarii străini. Ca număr de companii însă, Turcia se află pe locul trei între investitorii străini, cu 15.736 de firme, fiind devansată doar de Italia (47.500) şi Germania (22.750).

„În România, sunt 15.736 de companii cu capital turcesc ce au un capital subscris de 586 mil. euro. BNR spune că mai sunt 577 de milioane de euro investiţii turceşti în România. La ultima vizită a preşedintelui Erdogan s-a dat o ţintă a valorii schimburilor bilaterale comerciale de 10 miliarde de dolari. Suntem foarte aproape de a atinge această ţintă şi cred că o vom realiza la anul, cu siguranţă“, explică Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR afirmă că avantajul oamenilor de afaceri care deschid o companie în România este că aceasta devine parte a Uniunii Europene, nu doar a României, iar antreprenorii beneficiază de toate avantajele care decurg din acest lucru.

„Ei sunt un punct de referinţă pentru comunitatea de business din Turcia, investitorii de acolo putând lua decizii bazându-se pe informaţii de la sursă. Cu toată promovarea noastră, cu toate eforturile noastre de a promova România în cadrul comunităţii de afaceri din Turcia, nu ne putem compara cu ce pot promova aceste firme care deja lucrează de ani de zile pe teritoriul românesc“, spune preşedintele CCIR.

Ponderea capitalului turcesc în economie va creşte însă odată cu noile proiecte de investiţii sprijinite cu ajutoare de stat, dar şi a proiectelor de la zero derulate de companii din Turcia. Cea mai mare investiţie de la zero a unui investitor turc aparţine grupului Yildiz Entegre, care a ridicat o fabrică de MDF (un lemn de o calitate superioară PAL-ului) de 150 mil. euro la Oarja, în judeţul Argeş.

Forumul de Afaceri România – Turcia a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Çerkezköy (Turcia) şi Asociaţia Investitorilor Turci din România (ImmTurk).

În parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Çerkezköy (Turcia) şi Asociaţia Investitorilor Turci din România (ImmTurk).

https://www.zfcorporate.ro/business-legal/camera-de-comert-si-industrie-a-romaniei-in-romania-sunt-15-700-de-companii-cu-capital-turcesc-care-au-investit-aproape-600-mil-euro-18545154

 

Platforma de investiții și management ROCA, creată – cum a anunțat în premieră Profit.ro – de CITR Group împreună cu Dan Șucu, proprietarul grupului Mobexpert, frații Pavăl, proprietarii Dedeman și producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad pentru restructurarea și dezvoltarea companiilor aflate în dificultate, devine acționar la traderul de cereale RDF Arad, un business anul trecut de peste 80 milioane lei.

RDF a fost înființată în 1995 și până în prezent a dezvoltat patru linii de business distincte. Pe lângă activitatea de distribuție, RDF este unul din principalii traderi zonali de cereale, comercializând în jur de 100.000 to cereale/an. Compania deține toată infrastructura necesară în vederea acoperirii întregului lanț de producție.

Pentru perioada următoare, strategia de dezvoltare, pe care ROCA alături de RDF SA urmează să o implementeze, vizează extinderea activităților companiei către o nouă piață din proximitate, digitalizarea activității și implementarea de soluții tehnice care să ofere companiei un avantaj competițional. Viitorul agriculturii în Romania este, în viziunea ROCA, unul digitalizat.

Pentru județele Timiș și Arad, RDF este unul din principalii distribuitori de input-uri agricole (îngrășăminte chimice, semințe și pesticide. Pentru îngrășăminte chimice, RDF colaborează atât cu furnizori interni, cât și cu producători externi de la care face import direct. CEO-ul RDF și, până la acest moment, unicul acționar al companiei este Florin Deznan.

Anul trecut, compania, cu circa 30 de angajați, a avut afaceri de 80,4 milioane lei și un profit net de 328.055 lei. România are 13,9 milioane de hectare de suprafață agricolă utilizată, care o situează pe locul 6 în Uniunea Europeană, fiind în top 10 cei mai mari exportatori de porumb din lume, respectiv pe locul 9 în topul global al exportatorilor de grâu. În agricultura românească activează în prezent 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Este o nouă mutare după ce luna trecută ROCA a preluat acțiuni și la Sinteza Oradea, una dintre cele mai vechi companii cu profil chimic din România.

În luna septembrie, ROCA a preluat operatorul portuar Romcargo Maritim, companie care gestionează 90% din fluxurile maritime de vehicule pentru pasageri și utilitare din Romania, incluzând Dacia, Renault, Ford si Mitsubishi, operând cel mai mare terminal Ro-Ro din portul Constanța. ROCA intenționează să se listeze la bursă, dar după listarea unor companii din portofoliu, a anunțat Rudi Vizental, CEO ROCA. Recent, Profit.ro a anunțat că CITR, jucător pe piața de insolvențe, lansează o nouă firmă după platforma de investiții și management ROCA. Noua firmă a fost denumită ROCA X Start-Up. Firma este fondată de CIT Resources și CIT Restructuring, parte a grupului CITR. Până astăzi, ROCA a preluat acțiuni la companii precum Frigotehnica, Electroplast, S-Karp, Eco Clima Industrial, Tremot. În prezent, acționariatul ROCA include nume precum Andrei Cionca, președinte CITR Group și asociații săi prin divizia de investiții CIT Resources, Astra Rail Management GMBH, frații Pavăl, prin PIF Industrial, Dan Șucu fondatorul Mobexert, BT Investments, compania de investiții a Băncii Transilvania, Theodora Popa, vice-președinta grupului Transavia și a Theodora Golf Club, Adolf Bâclea, fondatorul companiei Cosena, Vetimex Capital S.R.L., companie deținută de familia Korponay, fondatorii distribuitorului de produse veterinare Maravet SA. Cristian Ludovic Pop, fondatorul lanțului de magazine pet shop Animax, si Next Capital Solutions S.R.L., companie de servicii financiare destinate IMM-urilor și membră a grupului EOS.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/fondul-de-investitii-roca-devine-actionar-si-la-traderul-de-cereale-rdf-arad-un-business-de-peste-80-milioane-lei-19162046

 

Ceremonia, condusă de domnul General Maior Christopher Mohan, comandantul 21st Theater Sustainment Command, a avut loc pe Câmpul de Paradă din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
După intonarea imnurilor celor două state, România și SUA, domnul Colonel Dale Murray a predat comanda Area Support Group Black Sea domnului Colonel Larry B. Vaughn.
Rotația comandanților americani care sunt staționați la Mihail Kogălniceanu asigură continuarea promovării stabilității regionale, consolidează interoperabilitatea, construiesc și mențin parteneriate de durată cu națiunile aliate și partenere.

http://timpul.info/articol/21409/schimb-de-comanda-la-baza-aeriana-mihail-kogalniceanu.html

 

Industria petrolieră va necesita circa 10,6 miliarde dolari pentru acoperirea cererii la nivel mondial până în 2040, un obiectiv care are anumite riscuri din cauza efectelor incerte ale luptei împotriva încălzirii globale, relatează agenţia EFE potrivit Agerpres.

Acesta este avertismentul dat marţi de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), în raportul său anual „Previziunile Mondiale în domeniul Petrolului 2019”, care actualizează perspectiva pe termen mediu şi lung.

„Ceea ce este clar este că lumea va avea nevoie de mai multă energie în următoarele decenii”, semnalează în document secretarul general al OPEC, Mohamed Barkindo.

Această viziune se bazează, printre altele, pe creşterea estimată a populaţiei mondiale cu 1,6 miliarde persoane în următoarele două decenii (de la 7,6 miliarde în 2018 la 9,2 miliarde în 2040) şi pe faptul că economia globală „se va dubla în aceeaşi perioadă”.

În plus, în prezent încă sunt peste un miliard de persoane fără acces la electricitate şi trei miliarde fără combustibil curat pentru gătit.

OPEC estimează că cererea energetică primară va creşte cu 25% în perioada 2018-2040 şi, deşi sursele alternative vor fi cele care vor înregistra cea mai mare creştere procentuală, petrolul şi gazele vor fi încă necesare pentru a acoperi circa jumătate din necesarul de energie până la finele acestei perioade.

„Fără îndoială, industria este preocupată acum de politicile care ar putea avea un impact negativ asupra investiţiilor”, printre care se evidenţiază cele legate de schimbările climatice, avertizează secretarul general.

Deşi ţările membre ale OPEC „sunt în totalitate angajate în realizarea investiţiilor necesare pentru menţinerea bunei aprovizionări a consumatorilor”, trebuie în acelaşi timp să-şi diversifice economiile, o provocare dificilă, dată fiind dependenţa lor ridicată de veniturile din petrol.

„Este important să subliniem că OPEC este în totalitate angajată şi sprijină Acordul de la Paris…., dar, de asemenea, credem că industria petrolieră trebuie să fie o parte a soluţiei privind provocările schimbărilor climatice”, a adăugat oficialul cartelului.

https://www.stiripesurse.ro/industria-petroliera-va-avea-nevoie-de-10-6-miliarde-dolari-pana-in-2040_1398926.html