Care sunt cele mai profitabile sectoare de activitate din județul Constanța? Industria portuară și comerțul domină detașat în topul realizat de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța. 20 dintre primele 100 de locuri, ierarhizate după profitul brut din exploatare, sunt ocupate de companiile de operare portuară și serviciile conexe, de cele care administrează porturile maritime, de firmele de remorcaj, agenturare, aprovizionare a navelor și de crewing.

Comerțul – cu precădere cel de produse agricole, animale vii, îngrășăminte și produse chimice – se situează pe poziția a doua, cu 19 firme din total.

Pe locul trei se află agricultura, cu 12 unități, din care 11 au ca obiect de activitate culturile agricole, iar una, creșterea animalelor.

Pe poziția următoare de află Industria, cu opt companii, reprezentând domenii diverse: prelucrarea petrolului, producția de mase plastice, producția materialelor de construcții, a îngrășămintelor chimice, a construcțiilor metalice și a aparaturii electronice.

Locul cinci este împărțit de sectorul construcțiilor și industria hotelieră, a restaurantelor și turismului, fiecare cu câte șapte companii.
În top 100 mai sunt reprezentate: sectorul serviciilor imobiliare (șase firme), activitățile de transport auto (patru firme), servicii diverse (patru firme), activitatea de furnizare a utilităților, apă, electricitate (două firme), sectorul jocurilor de noroc (două firme), serviciile de salubritate (două firme), serviciile de pază (două firme), serviciile medicale, industria farmaceutică și cea a spectacolelor (cu câte o firmă fiecare).

Prima poziție în acest clasament este ocupată de Rompetrol Rafinare, care a realizat un profit brut din exploatare de peste 111,089 milioane de lei. Este urmată de: 2. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (95,838 milioane de lei); 3. House 3000 Real Estate Investment SRL – constructor (52,493 milioane de lei); 4. Ameropa Grains – angrosist de cereale (52,273 milioane de lei); 5. Alezzi Beach Resort SRL – dezvoltator imobiliar (46,283 milioane de lei); 6. North Star Shipping SRL – operator portuar (41,790 milioane de lei); 7. Constanța South Container Terminal SRL – operator portuar (41,325 milioane de lei); 8. Chimpex SA – operator portuar (37,182 milioane de lei); 9. GSP Offshore SRL – activități anexe extracție de petrol (33,159 milioane de lei), 10. Celco SA – producător de materiale de construcții (30,227 milioane de lei).

x x x

Vă propun, stimați cititori, să aruncăm o privire în urmă cu 18 ani. La acea vreme, Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța a întocmit clasamentul celor mai profitabile firme din județ, pentru anul 2001.
În topul primilor 50 agenți economici, ierarhizați după profitul net înscris în bilanțul contabil (pe care l-am actualizat în lei noi), primul loc i-a revenit Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, cu 24,613 milioane lei. Următoarele locuri erau ocupate de: 2. Socep – 14,261 milioane lei; 2 . RAJA – 11,713 milioane lei; 4. Petroconst – 10,943 milioane lei; 5. Argus – 10,201 milioane lei; 6. Oil Terminal – 7,740 milioane lei; 7. Mamaia SA – 7,304 milioane lei; 8. Daewoo – Mangalia Heavy Industries – 6,917 milioane lei; 9. Celco – 6,051 milioane lei; 10. Neptun – Olimp – 5,284 milioane lei și altele.

Atunci, ca și acum, companiile din industria portuară dețineau cele mai multe locuri din Top 50. Interesant este faptul că marile companii din turism (care se aflau la începutul procesului de privatizare sau mai exact, de vânzare a activelor, dețineau locurile 7, 10, 35 și 38 în acest clasament.

La acea vreme, Petromidia, actuala Rompetrol Rafinare, nu avea cum să figureze în topul profitabilității. Rafinăria fusese în pragul falimentului, trecuse prin privatizarea nereușită cu firma turcească Akmaya și abia ce fusese repornită de investitorul Dinu Patriciu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-profitabilitatii-in-judetul-constanta-e-dominat-de-industria-portuara-si-comert-387976?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Un tanc petrolier a fost atacat de pirați în zona de ancoraj Lome (Togo), din Golful Guineea. Incidentul a avut loc în zorii zilei de 4 noiembrie 2019. Nu există încă informații cu privire la detaliile atacului. Golful Guineea este zona cea mai fierbinte al fenomenului pirateriei pe mare.

Două cargouri de mărfuri generale s-au scufundat în apele Asiei de Est, pe data de 3 noiembrie 2019. Una dintre nave s-a scufundat în Marea Galbenă, în zona de coastă a Chinei, fiind surprinsă de o furtună. Cea de a doua și-a găsit sfârșitul în sudul Golfului Tonkin. Echipajele de pe ambele nave au fost salvate.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incidente-si-accidente-pe-mari-si-oceane-387977?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, Hotărârile privind indicatorii tehnico-conomici pentru modernizarea, din fonduri europene, a porturilor Ovidiu şi Medgidia, din judeţul Constanţa. Valoarea cumulată a investiţiilor este estimată la peste 170 milioane lei (35,8 milioane euro).

Astfel, Guvernul a adoptat Hotărârile pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ale obiectivelor de investiţii „Modernizare şi extindere capacitate de operare în portul Ovidiu” şi „Modernizare şi extindere capacitate de operare în portul Medgidia”.

Valoarea investiției pentru “Modernizare și extindere capacitate deoperare în portul Ovidiu”, pentru care vor fi accesate fonduri europene prin POIM 2014 – 2020, este estimată la peste 70 milioane lei.

În cazul portulului Medgidia, valoarea investiției este stimată la peste 102 milioane lei.

https://www.news.ro/economic/guvernul-a-aprobat-indicatorii-pentru-modernizarea-porturilor-ovidiu-si-medgidia-1922402804002019111719161384

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacţia ce urmează a se realiza prin achiziţia unor active şi prin preluarea unor activităţi şi a personalului aferent de la trei companii ale grupului Rohrer din Austria (Rohrer Oilfield Services SRL, Rohrer Catering Services SRL și Rohrer Emergency Services SRL) de către unele companii membre ale grupului GSP (GSP Offshore SRL, Grup Servicii Petroliere Logistic SRL, Sea Protect Group Fire SRL și Grup Servicii Petroliere Catering SRL).

Tranzacţia urmăreşte asigurarea prestării serviciilor de mentenanță pentru industria de petrol și gaze, precum și a serviciilor de curățare, dezinsecție și deratizare în locațiile offshore și onshore, ca urmare a declarării GSP Offshore S.R.L.

Câștigător al unei licitații publice organizate de OMV Petrom SA, Grupul Rohrer îşi desfăşoară activitatea, în principal, în domeniul izolațiilor industriale, al curățărilor industriale, schelăriei și transportului de fluide pentru industria de petrol și gaze.

Companiile din cadrul Grupului GSP desfășoară activități de foraj offshore și construcții offshore, producție de echipamente petroliere, precum și activități în sectorul turismului.

Ca urmare a evaluării efectelor concentrării economice, Consiliul Concurenţei a constatat că operaţiunea propusă nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea acesteia cu un mediu concurenţial normal.

Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naționale de concurenţă, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/consiliul-concurentei-a-autorizat-transferul-unor-active-si-activitati-la-grupul-rohrer-catre-grup-servicii-petroliere-704309.html

România ultimilor treizeci de ani are o evoluție haotică. Cei ce s-au perindat la cârma țării n-au avut nicio viziune economică și socială, niciun proiect de țară care să ghideze voința politică.
Timp de trei decenii, științele economice și sociale au fost ignorate de cei aflați la putere, suficiența sfidătoare și amatorismul deșănțat fiind adevăratele forțe călăuzitoare ale țării.
Încotro ne îndreptăm? Unde vom ajunge? Așa nu se mai poate! au spus specialiștii țării. Trebuie să facem ceva, trebuie să le deschidem ochii politicienilor, guvernanților! Astfel că organizațiile profesionale au început să se miște, să devină tot mai active, să tragă semnalul de alarmă, să propună soluții.

Atrageți investiții străine green-field!

În anul 2003, a luat naștere Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), a cărei voce a început să se facă tot mai des auzită în societate. Studiile realizate și prezentate de membrii ei în cadrul numeroaselor conferințe publice au atras atenția asupra problemelor esențiale pentru dezvoltarea României.

Filiala Dobrogea a ASPES (prima filială din țară a acestei organizații) a organizat, sâmbătă, 2 septembrie 2019, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, conferința – dezbatere „Atragerea de investiții și dezvoltarea regională în Dobrogea”. Invitatul special al reuniunii a fost profesorul univ. dr. honoris-cauza Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului Național de Economie, președintele de onoare al ASPES și președinte al Asociației Generale a Economiștilor.
„Obiectivele ASPER sunt legate de elaborarea strategiei dezvoltării economico-sociale a României până în anul 2040. Organizația se străduiește să atragă specialiști din diverse domenii pentru realizarea acestor obiective. La ultima reuniune a organizației s-a discutat despre utilizarea potențialului de resurse naturale (capitalul natural) în perspectiva anului 2040 și, mai ales în perspectiva identificării unui model economic și social românesc, în cadrul Uniunii Europene”, a declarat academicianul, în deschiderea reuniunii de la Constanța.
Vorbind despre investițiile străine și comportamentul investitorilor străini în România, profesorul Gheorghe Zaman le-a recomandat autorităților locale din Dobrogea să stimuleze atragerea unor investiții străine green-field (de la firul ierbii), care să contribuie la susținerea comerțului exterior al României.

Re-industrializarea județului Constanța

Prezentarea Filialei Dobrogea a ASPER a fost făcută de conferențiarul universitar prof. dr. economist Ion – Dănuț Jugănaru. El a precizat că noua structură profesională a luat naștere în prima jumătate a anului 2019, având 19 membri fondatori (economiști, ingineri, juriști. socio-pedagogi, cadre didactice din trei universități constănțene, antreprenori). Potrivit statului său, activitatea Filialei Dobrogea a ASPES este pusă în slujba dezvoltării tehnico-economice, sociale, geopolitice, ecologice durabile a României, în particular a regiuni Dobrogea.

Organizația și-a propus să elaboreze studii și cercetări sociologice, diagnoze și profiluri economice, strategii de dezvoltare economico-socială pentru entitățile publice și private, pentru unitățile administrativ-teritoriale. Începând din anul 2020, ASPES Dobrogea va oferi servicii celor interesați. Printre propunerile membrilor asociației se numără: înființarea unei Camere a profesiilor, realizarea unei strategii de dezvoltare economico-socială a municipiului și județului Constanța, pornind de la o radiografie a situației actuale, identificarea de soluții pentru re-industrializarea economiei județului, cu o mai mare orientare către export. Totodată, Dănuț Jugănaru a prezentat o diagnoză a economiei județului Constanța și a evoluției sale în ultimii ani.
În cuvântul său, Viorel Panait – președintele Organizației Patronale Constanța Port Business Association, a făcut o amplă prezentare coridoarelor de transport dintre Extremul Orient și Europa, a stării transportului naval românesc, a obstacolelor întâmpinate de fluxurile de mărfuri care vin în portul Constanța și tranzitează România. El și-a exprimat neîncrederea că, în condițiile instabilității de la vârful Ministerului Transporturilor, se pot schimba în bine lucrurile din acest sector.

România are nevoie de flotă!

Inginerul. dr. Ovidiu Sorin Cupșa – ambasador al Organizației Maritime Internaționale a prezentat inițiativa legislativă privind înființarea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc. „Nu sunt povești. În ultimii 20 de ani, România nu a avut așa ceva. Ultima lege favorabilă navelor comerciale sub pavilion românesc a fost abrogată în anul 2000 de Guvernul Isărescu. Astăzi, România nu are o flotă pentru că nu are o legislație specială, favorabilă navelor cu pavilion românesc. Această inițiativă am pornit-o individual, iar pe parcurs am întâlnit oameni din shipping, din zona publică, din rândul autorităților, care s-au aliat la această inițiativă. În momentul de față, ea este instituționalizată. Oricât ați căuta, nu veți găsi nicio mare putere economică fără flotă. Existența unei flote este o condiție sine qua non pentru o țara care aspiră să devină o mare putere economică. Dacă România aspiră să devină o putere economică regională, nu o poate face fără infrastructură de transport și fără o flotă maritimă”, a declarat Cupșa.

Atuurile României în domeniul naval – a spus Sorin Cupșa – sunt: infrastructura navală bună, cu excepția, celei din porturile dunărene; personalul navigant specializat este în jur de 30.000 de navigatori maritimi și peste 10.000 de navigatori fluviali, România fiind unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă marinărească de pe piața mondială (deținem o cotă de 3%); o lege modernă, privind registrul naval român (OG 42/1997), care se înscrie în cadrul normativ european și al Organizației Maritime Internaționale; avem deschidere la Marea Neagră, iar portul Constanța are o capacitate de operare de peste 120 milioane de tone pe an. În schimb, nu avem nicio navă maritimă comercială operațională în acest moment sub pavilion românesc. Dar pe Dunăre stăm bine. Avem cea mai mare flotă fluvială.”

În finalul reuniunii, inginerul Dezideriu Dudaș a prezentat comunicarea: „Spre o nouă lege a entropiei în sistemul instituțional, rolul corpurilor profesionale în structurarea fluidizării societății viitoare.”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marile-teme-ale-dezvoltarii-judetului-constanta-sub-lupa-filialei-dobrogea-a-aspes-387900?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Exporturile de cereale din porturile maritime ale Ucrainei s-au dublat pe seama livrărilor mai mari de porumb și grâu, urcând la 1,865 milioane tone în săptămâna 19 – 25 octombrie 2019, de la 776.000 tone cu o săptămână mai devreme. Exporturile de grâu au crescut la 814.000 tone, de la 386.000 de tone, în timp ce cantitățile de porumb au crescut la 934.000 de tone, de la 220.000 de tone. Cele mai mari cantități au fost exportate către Turcia, Indonezia și China. Exporturile de cereale din sezonul început în luna iulie 2019 au sărit, până la această dată, de 18,4 milioane de tone.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-exporturile-de-cereale-din-porturile-maritime-ucrainene-s-au-dublat-387825

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a atribuit un contract în urma unei licitaţii publice pentru reclasificare remorcher „Pescăruş 1“. Atribuirea a avut loc la data de 30 octombrie 2019. Valoarea finală a licitaţiei este de 951.856 de lei.

Obiectul contractului constă în reparaţii planificate în cadrul reclasificării – lucrări specifice de doc, proiectare operaţiuni de remotorizare şi avizare ANR şi procurare şi înlocuire complex motor – reductor pentru două linii de propulsie. Electroscoica Mar SRL este firma câştigătoare a contractului.

Înfiinţată în anul 1991, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 20.000 de lei, integral vărsat, este compus din 2.000 de părţi sociale. Asociaţi persoane fizice sunt: Enache Ion, cu 25% din capitalul social, Gherman Iulian, cu 25% din capitalul social, Dan Dumitru, cu 25% din capitalul social, Tomoş Gabriel Laurenţiu, cu 10% din capitalul social, şi Fătu Ion, cu 15% din capitalul social. Administratorii firmei, care se ocupă de repararea şi întreţinerea navelor şi a bărcilor, sunt Enache Ion, Dan Dumitru şi Gherman Iulian.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/remorcherul-pescarus-1-va-fi-reclasificat-ce-firma-se-va-ocupa-de-lucrari-document-704254.html?print

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a semnat cu UTI Servicii și Mentenanță SA. Firma și-a adjudecat contractul „Execuție lucrări de interconectare a Stațiilor electrice PORT III și PORT IV cu Dispeceratul Energetic Port Vechi pe suport de fibră optică. Proiectare și execuție“.

Valoarea contractului, care a fost atribuit prin negociere directă, fără publicare prealabilă a unui anunț de participare, este 32.279,62 lei. Obiectul procedurii îl constituie achiziția de proiectare și execuție lucrări de interconectare a Stațiilor electrice PORT III și PORT IV cu Dispeceratul Energetic Port Vechi pe suport de fibră optică.

UTI Servicii și Mentenanță SA, în datele Registrului Comerțului

Înființată în anul 2004, UTI Servicii și Mentenanță SA are sediul social în București. Capitalul social subscris, de 11.584.100 de lei, integral vărsat, este compus din 110 acțiuni nominative. Valoarea unei acțiuni este de 105.310 lei. Acționari în UTI Servicii și Mentenanță SA sunt UTI Holdings B.V., cu 0,9091% din capitalul social, și UTI Grup SA, cu 99,0909% din capitalul social. Mihai Popescu este administratorul societății, care desfășoară activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.

În anul fiscal 2015, firma cu 59 de angajați a declarat o cifră de afaceri de 19.881.135 de lei și un profit de profit de 2.263.414 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 63 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 22.246.251 de lei și un profit de 1.856.194 de lei. Situația financiară pe anul 2017 arată astfel: 66 de salariați, cifră de afaceri de 23.493.331 de lei, profit de 1.518.575 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/atribuire-prin-negociere-directa-societatea-uti-servicii-si-mentenanta-a-batut-palma-cu-cn-apm-constanta-document-704130.html?print

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a Turciei şi cu Asociaţia Investitorilor Turci din România (ImmTurk), organizează, marţi, Forumul de Afaceri România – Turcia, informează CCIR.

În cadrul acestui eveniment de identificare de oportunităţi de afaceri, mediul de afaceri din România va putea intra în dialog direct cu importante companii turceşti, membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei, din domenii precum comerţ, produse alimentare, producţie de tâmplărie din materiale plastice, comerţ cu electrocasnice şi electronice, mobilier, producţie de articole textile, covoare, construcţii de clădiri rezidenţiale, materiale de construcţii, producţie ambalaje din plastic, echipamente de telecomunicaţii, sănătate, comerţ cu combustibili, echipamente pentru prelucrarea metalelor, comerţ cu metale preţioase şi bijuterii.

Evenimentul va avea loc la CCIR Business Center, informează Agerpres.

https://www.dcnews.ro/forum-de-afaceri-romania-turcia–marti-la-camera-de-comert-si-industrie-a-romaniei_707089.html

Fermierii români îşi doresc ferme moderne, utilaje performante, cu precizie ridicată, dar şi spaţii de depozitare automatizate pentru producţiile de cereale pe care le obţin, mai ales că în campanie, dar şi după recoltare preţul cerealelor este mic, a spus Ionel Pop, proprietarul Silo Sistem, companie din Bucovăţ (Timiş), cu 9 angajaţi.

„Avem cerere foarte mare pentru silozuri pe teritoriul ţării noastre, având în vedere faptul că suntem unul dintre cei mai importanţi producători de cereale la nivel european. Fiecare fermier se gândeşte, pe lângă investiţiile în arat, semănat sau utilaje performante, ce face cu producţia odată obţinută. Preţurile sunt mici în campanie şi el trebuie să depoziteze recolta în condiţii optime, pentru că acest lucru se răsfrânge şi asupra calităţii produsului“, spune Ionel Pop, proprietarul silozurilor.

Potrivit fermierilor, preţul orzului a scăzut de la 0,7 lei/kg în 2018 la 0,6 lei/kg în 2019, preţul rapiţei a fost de 1,62 lei/kg, al porumbului a scăzut la 0,7 lei/kg, iar preţul grâului a fost de 0,62 lei/kg, în campanie.

Silo Sistem a fost înfiinţată în 2005, dar antreprenorul spune că are experienţă în acest domeniu de aproape două decenii. Compania realizează instalaţii de selectat şi tratat seminţe, fabrici de nutreţuri combinate (FNC), curăţitoare pentru cereale şi uscătoare, conform informaţiilor de pe site-ul firmei.

„Materialele le importăm de la principalii furnizori din Italia, iar construcţia o facem în România. Practic noi facem proiectul tehnic pentru o construcţie nouă, luăm materiale din străinătate, apoi cu echipa pe care o avem ne ocupăm de montajul tehnic şi electric şi de lucrările de construcţie aferente, adică realizăm proiecte la cheie“, mai spune antreprenorul.

De altfel, compania oferă şi servicii de mentenanţă pentru silozuri vechi, fie întreţinere, fie reparaţii. Totuşi, Ionel Pop spune că unele silozuri pot fi modernizate cu mare dificultate, pentru că au fost făcute în perioada comunistă, pe beton şi au capacităţi improprii depozitării cerealelor oleaginoase – rapiţă, floarea-soarelui, soia. Ele au un diamentru mic şi o înălţime mare şi se creează presiune asupra cerealelor, iar uleiul iese din acestea.

În prezent, compania se concentrează pe construcţia de silozurile metalice, care au început să aibă o răspândire mai largă în Europa după 1990 şi care pot să aibă diferite diametre şi înălţimi, realizarea lor fiind flexibilă şi putând fi adaptate cerinţelor clienţilor. De altfel, sistemele sunt modulare şi pot fi adăugate mai multe celule în timp. „Agricultura este mult diferită faţă de cea din anii ’90, toate silozurile şi staţiile pe care le facem acum sunt automatizate.“

Până acum, Ionel Pop spune că a construit silozuri în nordul ţării, în Câmpia de Vest, în zona Olteniei, în Bărăgan şi în Moldova, dar şi în Europa, la cerinţa clienţilor sau la propunerea furnizorilor cu care colaborează.

„Îmi place ce fac, pentru că la fiecare proiect pe care-l am trebuie să gândesc. Unul dintre cele mai provocatoare proiecte pe care l-am avut a fost în 2013-2014 în portul Constanţa, când am realizat o magazie de cereale de 50.000 de tone, cu înmagazinare de 1.200 de tone pe oră. La vremea reprectivă mai exista o singură capacitate astfel de mare la nivel european, la Rotterdam“, a mai spus Pop.

El spune că poate termina un proiect proiect în minimum trei luni, dar poate dura şi peste un an. Numărul minim de personal pentru realizarea unui siloz a fost de opt, iar cel mai mare număr de colaboratori a fost de 98, pentru realizarea unui proiect de anvergură, care a durat opt luni şi a constat în efectuarea unui siloz de 15.000 de tone, a unei magazii, a unei platforme de beton 5.000 mp, a unei linii de selectare, tratare şi depozitare seminţe pentru semănat, dar şi a unei clădiri de birouri.

„Văd o deschidere din partea fermierilor pentru investiţii în silozuri în 2020, căci preţul cerealelor în timpul recoltării este mic. Apetitul fermierilor pentru investiţii în silozuri este în creştere din cauza necesităţii depozitării cerealelor şi datorită fondurilor europene care îi sprijină să facă investiţii“, a adăugat Ionel Pop.

El spune că de-a lungul anilor, compania pe care o conduce a avut şi urcuşuri şi coborâşuri, iar acum este din nou pe un trend ascendent, pentru că agricultura se dezvoltă.
„Trendul agriculturii este spre digitalizare şi acest lucru ne ajută în desfăşurarea activităţii. Agricultura românească se dezvoltă, suntem văzuţi din afară ca producători agricoli serioşi, investitorii din străinătate văd potenţial în România şi încă este loc de creştere.“

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/ionel-pop-silo-sistem-companie-construieste-silozuri-agricultura-apetitul-fermierilor-investitii-silozuri-crestere-cauza-necesitatii-depozitarii-cerealelor-datorita-fondurilor-europene-ii-sprijina-18535055

♦ Dezvoltarea retailului, creşterea puterii de cumpărare şi avansul consumului alături de extinderea centrelor de producţie pun presiune tot mai mare pe piaţa logistică, iar tot mai mulţi dezvoltatori investesc în noi platforme ♦ Construcţiile centrelor industriale sunt răspândite în proximităţile Capitalei, în special aproape de autostrăzi, în zona de vest fiind concentrată cea mai mare parte a proiectelor, respectiv 73% din stocul modern din Bucureşti. Zona de nord se dezvoltă treptat şi se conturează ca următorul hub industrial al Capitalei, având momentan 15% din totalul stocului de spaţii moderne.

Stocul industrial modern din România a depăşit 4 mil. mp în primul semestru din 2019 odată cu livrarea a 240.000 mp, iar până la sfârşitul anului 2020 urmează a fi livraţi încă aproape un milion de metri pătraţi.

Din stocul modern total de 4 mil. mp de spaţii industriale, o suprafaţă totală de 55% se află în oraşele regionale. Bucureştiul deţine restul de 45%, rămânând astfel, cu aproape jumătate din totalul stocului, cea mai dorită zonă din România de către dezvoltatorii de spaţii industriale.

În următorii trei ani stocul de spaţii logistice şi industriale se va dubla pe piaţa locală, în condiţiile în care sunt tot mai mulţi dezvoltatori care anunţă planuri de expansiune.

„În următorii trei ani ajungem la 7-8 milioane de metri pătraţi, după ce anul viitor vom trece de 5 mil. mp. Dezvoltarea va fi puternic susţinută de retailerii online. Pe măsură ce transportul va deveni tot mai scump, mulţi nu vor mai dori să livreze din Cehia şi Germania, mai ales în contextul în care şi clienţii vor o livrare cât mai rapidă, nu una care să dureze o săptămână“, a spus Laurenţiu Duică, director al departamentului industrial Colliers International. El a subliniat că pentru a menţine ritmul de creştere România trebuie să mizeze şi pe producţie şi să faciliteze importul de forţă de muncă. „În Polonia există deja două milioane de ucraineni care muncesc, în timp ce noi nu îi atragem nici pe românii din Basarabia de Nord. Acum cine vrea să recruteze din afara UE trebuie să aştepte o procedură care durează şi trei luni“, a spus Laurenţiu Duică.

În primele şase luni ale anului au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi, livrările din Bucureşti având o pondere de 57% din total (115.000 mp). În ceea ce priveşte a doua parte a anului, sunt aşteptate noi proiecte care însumează aproximativ 300.000 de metri pătraţi, dezvoltatorii de spaţii logistice şi industriale menţinând astfel acelaşi ritm puternic de expansiune.
„Este foarte mare interes pe industrial în România în acest moment. Dacă până acum nu vedeam noi intrări deoarece multora le era teamă de marii proprietari, CTP şi WDP, fiecare cu circa un milion de metri pătraţi de depozite, acum tot mai mulţi analizează intrarea în România. În plus, vedem jucători locali care investesc mult precum Globalworth şi Element Industrial“, a spus Laurenţiu Duică.

Pe de altă parte, lipsa autostrăzilor peste Carpaţi deja a împărţit ţara în două, în condiţiile în care cele mai mari noi investiţii sunt atrase cu precădere de Transilvania, în timp ce lipsa unei autostrăzi care să treacă munţii face aproape imposibilă venirea unor investiţii concentrate pe export la sud sau est de munţi.

„Viitorul României depinde în acest moment de autostrăzile care trec munţii, altfel devenim două Românii distincte. Deja prezenţa autostrăzii 1 între Nădlac şi Sibiu, chiar şi cu acea porţiune întreruptă, permite livrarea «just in time» şi «just in seconds» pentru industria auto. La sud însă există o problemă, o problemă foarte mare pentru portul Constanţa, unde activitatea este concentrată pe exportul de lemne şi cereale şi tot mai puţine containere, în timp ce portul Hamburg este supraaglomerat“, a spus Laurenţiu Duică.

CTP, cel mai mare dezvoltator şi administrator de parcuri industriale şi logistice din România şi Europa Centrală şi de Est, are în plan realizarea mai multor achiziţii în proximitatea Bucureştiului, atât de parcuri logistice, cât şi de terenuri.

La începutul lunii iulie, CTP a achiziţionat parcul logistic A1 Bucharest Park din proximitatea CTPark Bucharest West de la km 23 de pe A1 Bucureşti – Ploieşti, în urma unei tranzacţii în valoare de aproximativ 40 milioane euro. Printre cele mai mari companii care îşi desfăşoară activitatea în Bucharest West sunt: Ekol Logistics, Quehenberger Logistics, Geodis, Gefco, NOD (Network One Distribution).

CTP deţine în România un portofoliu semnificativ de parcuri industriale de clasă A, inclusiv în Bucureşti, Arad, Cluj, Timişoara, precum şi în alte puncte cheie din ţară, însumând o suprafaţă construită ce depăşeşte 1 milion de metri pătraţi. Dezvoltatorul a investit aproximativ 500 de milioane de euro în România, de la intrarea sa pe piaţă, şi are în vedere să-şi continue planul de dezvoltare.

„CTP va ajunge la 1,2 milioane de metri pătraţi în România, Prologis a plecat când nu trebuia prin vânzarea parcului de lângă Bucureşti către CTP în a doua parte a anului 2015 într-o tranzacţie estimată la peste 30 mil. euro.

În luna mai a acestui an Globalworth a bătut palma cu Sorin Preda de la Global Vision pentru a dezvolta împreună un proiect logistic în Chitila. În vara acestui an tot Globalworth a cumpărat jumătate din proiectul Black Sea Vision din Constanţa de la Global Vision. Cu cele două noi proiecte, Globalworth va deveni al doilea cel mai mare proprietar de spaţii industriale şi logistice din România, după CTP, depăşind WDP.

Globalworth va investi alături de Global Vision 35,5 mil. euro în viitorul proiect Global Logistics Chitila din partea de nord-vest a Capitalei. Acesta va avea o suprafaţă de aproximativ 77.000 de metri pătraţi. Recent, Globalworth a finalizat şi prima fază a extinderii proiectului său logistic din Timişoara, proiect gestionat de Global Vision. Odată cu noul proiect, Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia, vine pe piaţă cu brandul Global Logistics, care va îngloba toate proprietăţile sale logistice.

Global Logistics Chitila este un proiect logistic de tip „last mile“, care va fi construit pe un teren de peste 136.000 de metri pătraţi. Dezvoltarea se va realiza în mai multe faze, primii 20.000 mp de spaţii logistice fiind programaţi pentru livrare în primul semestru al anului viitor.

„Până la finalul anului vom ajunge la circa 4,4 – 4,5 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale, luând în calcul şi dezvoltatorii regionali. Acum trebuie să atragem unităţi de producţie şi asamblare“, a conchis Laurenţiu Duică.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/laurentiu-duica-colliers-in-urmatorii-trei-ani-ajungem-la-8-milioane-de-metri-patrati-de-centre-logistice-18514352

Biroul de presă al Guvernului României, a făcut publică, în aceată noapte, o Informare privind proiectele de acte normative care vor fi incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 4 noiembrie 2019.

Pe agendă de lucru a cabinetului Dăncilă sunt mai multe proiecte printre care patru vizează judeţul Constanţa.

Aceasta poate fi ultima şedinţă a Guvernului Viorica Dăncilă pentru că imediat se va întra în Parlament pentru învestirea Guvernului propus, în jurul PNL, de Ludovic Orban.

Lista completă a ceea ce urmează a se discuta în cadrul Exectivului aici: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sedinta-de-guvern-inaintea-votului-de-schimbare-abundenta-de-proiecte-patru-fac-referire-la-judetul-constanta-704280.html?print