Senatorul PSD Eugen Teodorovici, de asemenea și ministru al Finanțelor, a depus în Senat un proiect de lege pentru înființarea Autorității Vamale Române prin desprinderea din ANAF a Direcției Generale a Vămilor și trecerea acesteia direct în subordinea Ministerului Finanțelor. Măsura a fost pregătită în iulie ca proiect de ordonanță de către Ministerul Finanțelor. Săptămâna trecută, Teodorovici a depus în Senat alte 10 proiecte de lege care preiau proiecte de ordonanțe pregătite la nivelul Ministerului Finanțelor. Actuala Direcție Generală a Vămilor a fost înființată în 2013, preluând activitatea Autorității Naționale a Vămilor, iar înființarea Autorității Vamale Române ar însemna o revenire la situația de dinainte de 2013.

Continuarea pe: https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-teodorovici-depune-legea-care-infiinteaza-autoritatea-vamala-romana-19111973

Canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari își continuă buna evoluție din 2019, cu o creștere spectaculoasă a traficului de mărfuri. Transportul pe apele interioare se dovedește a fi mai atractiv decât cel rutier și feroviar, întrucât tariful pe tona de marfă transportată este mai mic.

„În primele opt luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 22.991 milioane de tone capacitate, cu 14% mai mare față de aceeași perioadă din 2018. Au fost transportate 11.231 milioane de tone de mărfuri, cu 21% mai mult decât în același interval de timp din 2018”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu, director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

Dacă ritmul de creștere a fluxurilor de mărfuri se va menține neschimbat în următoarele luni, canalele navigabile vor încheia anul cu un trafic de peste 16 milioane tone. Vechiul record datează din 2016 și a fost de 14,554 milioane de tone.
În structura mărfurilor, cerealele au trecut pe primul loc, cu o pondere de 38%. Pe locul al doilea se situează minereurile și produsele de carieră, cu o cotă de 36%. În ianuarie 2018, ele reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 13%, produse chimice – 6%, metal și produse din metal – 4%, ciment – 2%, produse alimentare – 1%.

În primele opt luni ale anului, s-a produs un salt uriaș al traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie 2018, acesta era de numai 39% din total, în perioada ianuarie – august 2019 a sărit la 55%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 11,231 milioane de tone de mărfuri derulate în primele opt luni ale acestui an, în contul României au fost transportate 45%, pentru Serbia – 30%, Ungaria – 9%, Bulgaria – 9%, Austria – 2%, Germania, Croația și Republica Moldova – câte 1%.

În intervalul ianuarie – august 2019, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 16.361 unități navale, din care: 10.944 barje, 2.584 șlepuri, 40 nave fluvio-maritime, 2.762 remorchere împingătoare, 30 pasagere și un yacht.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Lucrări de dragaj pe Dunăre
Pentru asigurarea condițiilor de desfășurare în bune condiții a navigației pe apele interioare, în prezent sunt efectuate lucrări de dragaj pe Dunăre, în zona Cernavoda, la intrarea în canal.

De asemenea, începând cu data de 7 septembrie 2019, draga absorbant refulantă „Dunărea Maritimă” execută lucrări între kilometrii 153 și 155 ai Dunării, pentru asigurarea adâncimilor de navigație recomandate de Comisia Dunării.
Recent, Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA Galați a solicitat emiterea actului de reglementare pentru proiectul „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-pe-canalele-navigabile-se-indreapta-spre-un-nou-record-383908?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Portul Constanța, prezent la a șasea ediție a International Black and Caspian Sea Transport Forum, în Georgia.

O delegație a CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, condusă de directorul general Daniela Șerban, a participat în perioada 9-10 septembrie 2019, la Batumi în Georgia, la cea de a șasea ediție a International Black and Caspian Sea Transport Forum.

În cadrul acestui eveniment, temele de discuție sunt concentrate pe dezvoltarea coridoarelor intermodale de transport din regiune, pe potențialul acestora.

Reprezentanții portului Constanța au avut întâlniri de lucru la Autoritatea Portului Batumi și au vizitat portul Batumi și terminalul de containere.

Portul Constanța și Portul Batumi au semnat, în 2011, un protocol de colaborare, cu scopul de a spori cooperarea și de a intensifica fluxul de mărfuri.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/georgia-portul-constanta-la-a-sasea-editie-a-international-black-and-caspian-sea-transport-forum-700183.html

Reprezentanţii sindicatului Cartel Alfa au trimis premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, o scrisoare deschisă prin care atrag atenţia asupra transferului porturilor dunărene către primării şi Consilii judeţene, operaţiune care, în opinia sindicatelor, ar facilita vânzarea unor terenuri foarte valoroase către grupuri de interese locale.

Redăm integral scrisoarea deschisă întocmită de Cartel Alfa: Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc a declarat recent că porturile de pe malul Dunării aflate în prezent în administrarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF Giurgiu) vor fi transferate la autorităţile locale, preluarea fiind “într-un stadiu avansat”. Salariaţii membri de sindicat din cadrul Sindicatului Portuar Român Unirea – sindicat reprezentativ la nivelul CN APDF Giurgiu – care nu au fost consultaţi în niciun fel în privinţa acestui transfer – sunt îngrijoraţi că mutarea va duce la dispariţia şi precarizarea locurilor de muncă, iar viitorul economic şi financiar al companiei este pus în pericol. Activităţile portuare desfăşurate de CN APDF Giurgiu sunt de interes public naţional şi duc la îndeplinire inclusiv unele obligaţii ce revin statului român din acordurile şi convenţiile la care România este parte. O parte dintre porturile vizate de acest transfer, precum Drobeta Turnu Severin şi Giurgiu, fac parte din reţeaua centrală de transport european, aşa cum este menţionat în Regulamentul (UE) nr.1315/2013. Trecerea în administarea autorităţilor locale a acestor bunuri din proprietatea publică a statului nu are nicio justificare legată de interesul naţional, aşa cum se impune pentru un astfel de transfer. Mai mult decât atât, există învestiţii în derulare cu alocări bugetare de peste 2 milioane de lei pentru modernizarea porturilor Giurgiu, Corabia şi Calafat. Pretextul trecerii porturilor în administrarea autorităţilor locale este dezvoltarea unor zone de agrement şi turism, tocmai în zonele cele mai active comercial şi aducătoare de venit pentru companie. Suspectăm, din experienţele precedente, că acest transfer are în spate mai curând interese imobiliare, prin valorificarea unor terenuri de către grupurile de interese locale. Avem de asemenea, exemplele porturilor Turnu Măgurele şi Zimnicea, care arată cu destulă elocvenţă cum se dezvoltă porturile sub autoritatea locală. Având în vedere cele expuse, Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA solicită oprirea acestei iniţiative şi, împreună cu membrii săi din cadrul Sindicatului Portuar Român Unirea şi Federaţia Trans-Conex va face toate demersurile necesare pentru a o bloca. De asemenea, solicităm o întrevedere la care să participe reprezentanţii lucrătorilor portuari şi demararea unui dialog constructiv pentru a găsi soluţii alternative la solicitările administraţiilor locale, prin scheme de parteneriat care să nu ducă la distrugerea unei companii naţionale de interes strategic.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/sindicatele-opun-transferului-porturilor-dunarene-primarii-terenurile-vandute-grupuri-interese-1_5d7a0fc6892c0bb0c686a5da/index.html

De-a lungul anilor, în calitate de redactor al ziarului „Cuget Liber”, am fost un susținător înfocat al proiectului de reînființare a unei flote comerciale sub pavilion românesc. Prin numeroase articole, am încercat să mențin viu interesul comunității maritime și al opiniei publice pentru acest demers de interes național, să determin autoritățile statului să acționeze.

Am arătat că, printre cei ce susțin ideea reînființării flotei maritime comerciale sub pavilion românesc se numără clc. Laurențiu Mironescu și întreaga Ligă Navală Română, clc. Adrian Mihălcioiu – președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România, dr. ing. Ovidiu Sorin Cupșa – directorul Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV și ambasador al Organizației Maritime Internaționale, precum și mulți alți reprezentanți ai comunității maritime românești.

Petiție către Ministerul Transporturilor
În continuarea demersurilor mele, pe data de 30 iulie 2019 m-am adresat Ministerului Transporturilor cu următoarea petiție:

„Pavilionul internațional al României este o necesitate. Avem ieșire la mare, porturi maritime, instituții de învățământ marinăresc moderne care pregătesc navigatori pentru flota mondială, iar România a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă de calitate de pe piața shipping-ului internațional. Cu toate acestea, nu avem pe mările și oceanele lumii nicio navă maritimă comercială înregistrată sub pavilion românesc.

România are nevoie de un al doilea registru maritim care să atragă tonaj, armatori străini, locuri de muncă pentru navigatori și cadeți, precum și comenzi de construcții noi și reparații pentru șantierele navale din țară. Existența unei flote sub pavilion românesc ar aduce, de asemenea, sume importante la bugetele statului.

Cadrul legislativ necesar pentru înființarea registrului secund de înmatriculare a navelor maritime există, fiind asigurat de OG nr.19, din 23 august 2012, de modificare a OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare.
Sunt convins că aceste aspecte sunt cunoscute de actuala conducere a Ministerului Transporturilor. De aceea, vă rog să îmi răspundeți la următoare întrebări:
1. Intenționează Ministerul Transporturilor să reia proiectul înființării celui de al doilea registru maritim?
2. Ce demersuri a întreprins, până în prezent, în această direcție?”

Pe data de 11 septembrie 2019, sub semnătura lui Laurențiu Voicu, directorul Direcției de comunicare, relații cu sindicatele, patronatele și organizațiile neguvernamentale, am primit următorul răspuns din partea Ministerului Transporturilor:
„Înființarea registrului secund de înmatriculare a navelor maritime se află în analiză, dar problema nu este numai de competența Ministerului Transporturilor, deoarece la nivel național trebuie îndeplinite condițiile prevăzute în Comunicarea Comisiei Europene <Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat în domeniul transportului maritim>, care se află pe site-ul Consiliului Concurenței – rețeaua națională de ajutor de stat – ajutorul de stat în transporturi.”

Răspunsul Consiliului Concurenței
Din fericire, problema ridicată de Ministerul Transporturilor poate fi rezolvată ușor. În anul 2018, ambasadorul maritim IMO Ovidiu Cupșa a solicitat un punct de vedere din partea Consiliului Concurenței privind posibilitatea aplicării unei legislații fiscale speciale ca urmare a introducerii unui pavilion tehnic românesc pentru înmatricularea navelor.

Prin adresa nr. 5.463 din 29 mai 2018, instituția de concurență a dat un amplu răspuns, din care redăm esențialul:
– fiecare stat membru al Uniunii Europene are posibilitatea de a adopta măsuri de ajutor de stat, pentru a atrage companii și nave sub pavilionul său, în situația în care apreciază oportun acest sprijin;

– schema de ajutor de stat instituită în acest sens prevede ca o parte din flota unei companii să fie supusă impozitului pe tonaj;
– în cazul României, Ministerul Finanțelor Publice poate iniția, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, o schema de ajutor de stat care să fie notificată Comisiei Europene în vederea aprobării;

– în vederea obținerii poziției Comisiei Europene cu privire la compatibilitatea acesteia cu regulile ajutorului de stat la nivel European, este de dorit o consultare prealabilă, prin mecanismul de prenotificare. Ulterior se poate demara procedura de notificare.

Pașii de urmat
În concluzie, stimați cititori, în legislația comunitară nu există nicio piedică pentru înființarea celui de al doilea registru maritim român în care să atragem armatori autohtoni și străini. Este nevoie doar de un proiect competitiv, cu o schemă de ajutor de stat atractivă, de un cadru legislativ stimulativ din punct de vedere fiscal, social și investițional, dar care să fie stabil.

La realizarea acestui proiect ar trebui să contribuie specialiștii ministerelor Transporturilor și Finanțelor Publice, ai Autorității Navale Române, Liga Navală Română și Sindicatul Liber al Navigatorilor. După ce va fi pus pe hârtie, următorii pași sunt prenotificarea Comisiei Europene, însușirea eventualelor observații ale acesteia și, în final, notificarea CE.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-reinfiintarea-flotei-maritime-comerciale-sub-pavilion-romanesc-depinde-doar-de-bunavointa-guvernantilor-383819?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

O delegație a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, condusă de directorul general Daniela Șerban, a participat în perioada 9-10 septembrie 2019, la Batumi în Georgia, la cea de a șasea ediție a International Black and Caspian Sea Transport Forum.

În cadrul acestui eveniment, temele de discuție sunt concentrate pe dezvoltarea coridoarelor intermodale de transport din regiune, pe potențialul acestora.

Reprezentanții portului Constanța au avut întâlniri de lucru la Autoritatea Portului Batumi și au vizitat portul Batumi și terminalul de containere.

Portul Constanța și Portul Batumi au semnat, în 2011, un protocol de colaborare, cu scopul de a spori cooperarea și de a intensifica fluxul de mărfuri.

Portul Constanta, prezent la a șasea ediție a International Black and Caspian Sea Transport Forum, Georgia

„Ungaria va transforma treptat întregul sistem de transport feroviar într-un sistem ecologic, iar în acest sector trebuie implementate tehnologiile moderne care ajută la economisirea energiei, precum şi cele ecologice”, a subliniat secretarul de stat responsabil pentru politica transporturilor în Ministerul ungar pentru Inovare şi Tehnologie, la ceremonia semnării, la Budapesta, a unui acord încheiat între societatea Rail Cargo Hungaria Zrt.(RCH) şi un producător chinez de vehicule feroviare, scrie Magyar Nemzet, citat de Rador.

Conform înţelegerii, compania chineză CRRC Zhuzhou Locomotive Company Ltd va produce pentru RCH locomotive hibrid de manevră pentru transport de marfă şi locomotive de tracţiune de înaltă performanţă. László Mosóczi a mai menţionat că, potrivit proiectelor de viitor ale Ministerului pentru Inovare şi Tehnologie, până în 2030 transportul feroviar ungar trebuie să devină sustenabil din punct de vedere tehnic, financiar şi al mediului.

Conform acordului, vehiculele feroviare vor fi închiriate pentru patru ani. Dacă locomotivele hibrid vor funcţiona la performanţele aşteptate, RCH va putea închiria sau achiziţiona şi în viitor, în condiţii avantajoase, câte 20 de bucăţi din ambele tipuri de locomotive. Locomotivele de manevră vor fi folosite de RCH în Ungaria, iar locomotivele de tracţiune vor fi utilizate, în afară de Ungaria, în Croaţia, Serbia, România, Macedonia, Grecia şi Bulgaria.

Acumulatoarele montate în locomotivele hibrid de tracţiune electrică şi în locomotivele de manevră vor face posibilă funcţionarea acestora chiar şi în porţiunile de cale ferată unde nu există linii electrice aeriene, de înaltă tensiune. În acest caz, locomotivele primesc energia necesară din acumulatoare.

https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-23365433-ungaria-primi-locomotive-hibrid-care-utiliza-serviciile-transport-marfa.htm

Comisia Europeană investește 552,6 milioane de euro pentru extinderea autostrăzii M30 din Ungaria către Slovacia, parte a viitorului traseu rutier Via Carpatia, la care a aderat și România. Finanțarea, acordată prin intermediul Fondului de Coeziune, vizează construcția a 60 de kilometri de autostradă și 48 de poduri, între orașele ungare Miskolc și Tornyosnémeti, ultimul aflat la granița cu Slovacia. Finalizarea construcției este estimată pentru luna februarie a anului 2022.

Autostrada M30 este parte a proiectului rutier european Via Carpatia, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Traseul viitoarei rețele rutiere pornește din Lituania și continuă în Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Greecia, până în orașul Salonic. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Pitești – București – Constanța și una spre frontiera româno-bulgară la viitorul pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/ungaria-primeste-o-finantare-de-553-milioane-euro-pentru-extinderea-autostrazii-m30-in-cadrul-proiectului-via-carpatia-la-care-a-aderat-si-romania-19111025

România a urcat 12 poziţii în raportul competitivității în turism realizat de Forumul Economic Mondial, pe poziţia 56 de pe 68, şi a avut una dintre cele mai bune evoluţii alături de Egipt şi Muntenegru, relateaz MEDIAFAX.
În clasament, România se situează înaintea Israelului, a Lituaniei sau a Republicii Slovace, dar după Ungaria (locul 48), Bulgaria (45) sau Federația Rusă (39).

Conform clasamentului pe categorii, România este avantajată de resursele naturale şi culturale, oferă servicii bune, siguranţă şi promptitudine şi nu pune în pericol sănătatea turiştilor, însă este dezavantajată de infrastructura rutieră, portuară şi aeriană, arată analiza Forumului Economic Mondial.

România a avansat în aproape toate subdomeniile analizate în studiu, situându-se pe locul 51 din 140 la condiţiile de mediu, pe poziţia 49 în topul resurselor natural şi culturale, pe 29 în privinţa siguranţei şi securităţii, pe 36 la capitolul sănătate şi igienă, pe 55 în privinţa promptitudinii, pe locul 48 în tabelul sustenabilităţii mediului, pe 54 în cazul serviciilor turistice, pe 56 în privinţa resurselor naturale, pe 44 în vederea călătoriilor de afaceri.

România este o ţară cu deschidere internaţională, potrivit studiului, care o plasează în acest caz pe locul 46. De asemenea şi preţurile sunt accesibile în ţara noastră, în topul competivităţii preţurilor se situează pe poziţia 51.

România pierde la capitolul infrastructură şi mediu de business, aflându-se în aceste cazuri pe locul 70, respectiv 76. În ceea ce priveşte piaţa muncii şi resursele umane, ţara noastră ocupă locul 73.

România nu a făcut o prioritate din turism şi călătorii în 2019, ocupând în acest caz poziţia 101.

Nici infrastructura aeriană nu avantajează statul român, afându-se în acest top pe locul 72, iar în cazul infrastructurii rutiere şi portuare se situează pe locul 83.

Pe de altă parte, Spania, Franța, Germania, Japonia și Statele Unite sunt cele mai potrivite destinaţii pentru călătorii din lume, acestea ocupând primele 5 poziţii conform clasamentului turistic al Forumului Economic Mondial. Pe lângă resursele culturale şi servicii de calitate, aceste state sunt deţinătoarele celor mai bune calificative în infrastructură, arată studiul.

https://www.stiripesurse.ro/studiu-romania-urca-12-pozi-ii-in-topul-competitivita-ii-in-turism-pe-locul-56-din-140-de-ari_1382245.html