Ministerul Transporturilor va solicita în şedinţa Guvernului de luni dizolvarea Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii navale – Radionav, considerând că o parte din atribuţiile sale pot fi asigurate de Autoritatea Navală Română.

Ministerul Transporturilor va supune aprobării Guvernului în şedinţa de luni un memorandum prin care solicită dizolvarea Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Radionav – S.A. Constanţa.
Radionav asigură Serviciul de Radiocomunicaţii Navale de Apel, Pericol şi Salvare, care este concesionat companiei până în 2019.

Radionav a transmis Autorităţii Navale Române (ANR) 9,16% din totalul semnalelor de pericol recepţionate de ANR.

De asemenea, potrivit Ministerului, începând din iulie 2004, orice navă care urmează să intre în porturile şi sau pe căile navigabile din România, este supusă controlului Autorităţii Navale Române cu privire la modul de respectare a prevederilor Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare.

Ministerul de resort a analizat un raport întocmit în 2016 de Corpul de Control al premierului şi a constatat că Radionav, deşi are statut de companie naţională, organizată ca societate comercială pe acţiuni, funcţionează ca o instituţie publică, 85% fiind finanţată din subvenţii de la bugetul de stat.

Totodată, acelaşi raport arată că o parte din atribuţiile Radionav interferează cu activităţi desfăşurate de ANR şi Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa.

O analiză făcută de Ministerul Transporturilor arată că „o parte dintre activităţile aferente Serviciului Public de Radiocomunicaţii Navale de Apel, Pericol şi Salvare sunt parţial caduce iar parţial se pot asigura de către Autoritatea Navală Română”, potrivit memorandumului.

Astfel, Ministerul propune dizolvarea Radionav prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor acesteia.

https://www.gandul.info/stiri/ministerul-transporturilor-vrea-dizolvarea-companiei-nationale-de-radiocomunicatii-navale-18271459

Proiectele de acte normative care vor fi incluse pe agenda ședinței Guvernului României din data de 12 august 2019, sunt următoarele:

PROIECTE DE ORDONANŢĂ
PROIECT DE ORDONANŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/08/OG.pdf

PROIECTE DE HOTĂRÂRI PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale Sistemului Electroenergetic Naţional în ceea ce privește combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2019 – 31 martie 2020

PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Extindere cimitir militar în cazarma 3430 Bucureşti

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2019 al Companiei Naţionale „Administraţia Poturilor Maritime” -S.A. Constanța aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiţii, situat în municipiul Bucureşti, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiţie” şi „proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti” precum şi pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind înscrierea în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Identității Naţionale a bunului imobil „Casa Gănescu”, pentru stabilirea sediului Muzeului Naţional „Constantin Brâncuși”

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind scoaterea din inventarul centralizat a unui imobil aparținând domeniului public al statului, aflat în administrarea Curţii de Conturi, prevăzut în anexa nr. 33 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind modificarea şi completarea anexei nr. 44 la Hotărârea Guvernulu0i nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea desființării Bazei sportive „Complex Sportiv Forex Brașov”, situat în municipiul Brașov, strada Turnului nr. 1

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Râu de Mori, judeţul Hunedoara

MEMORANDUMURI

MEMORANDUM cu tema: Dizolvarea Companiei Naţionale de Radiocomunicații Navale „Radionav” – S.A. Constanța

PUNCTE DE VEDERE 1. PROIECTE DE PUNCTE DE VEDERE cu privire la 9 inițiative legislative parlamentare
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sedinta-la-guvernul-romaniei-un-proiect-are-legatura-cu-cn-apm-constanta-697867.html

Black Sea Oil & Gas SRL a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa emiterea acordului de mediu pentru proiectul care prevede activităţi de cercetare geofizică. Mai exact, este vorba despre proiectul „Activităţi de cercetare geofizică/detectare obiecte necunoscute îngropate pe fundul Mării Negre”. Locul vizat prin proiect este platoul continental românesc al Mării Negre.
Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa: municipiul Constanta, strada Unirii nr. 23, de luni până vineri, între orele 9.00 şi 13.00. Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa.

Reamintim că, la începutul acestui an, Black Sea Oil & Gas SRL, împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus International B.V., a anunţat aprobarea deciziei finale de investiţie pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”) cu o valoare de 400 de milioane de dolari, localizat în zona românească a Mării Negre.

Black Sea Oil & Gas SRL, în datele Registrului Comerţului
Înfiinţată în anul 2007, compania are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 120.000 de lei, integral vărsat, este compus din 12.000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Black Sea Oil & Gas SRL este controlată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cu 10% din capitalul social, Bsog Holding Activity SRL, cu sediul în Bucureşti, cu 89,9917% din capitalul social, CIEP Romania SCA, cu sediul în Luxemburg, cu 0,0083% din capitalul social. Persoane împuternicite ale firmei, care se ocupă de extracţia gazelor naturale, sunt: Serge Guibert, Mark Douglas Beacom.

În anul fiscal 2015, firma cu 10 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 1.292.003 lei şi un profit de 15.926.590 de lei. De asemenea, în anul 2016, compania a avut 17 salariaţi, cifră de afaceri de 210.954 de lei şi o pierdere de 22.696.670 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 21 de salariaţi, cifră de afaceri de 228.580 de lei şi un profit de 4.914.282 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/a-solicitat-acord-de-mediu-de-la-apm-constanta-black-sea-oil-gas-srl-va-detecta-obiectele-necunoscute-ingropate-pe-fundul-marii-negre-697888.html?print

Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, a finalizat cu succes o nouă etapă a programului de transformare digitală a rafinăriei Petromidia Năvodari: modernizarea instalațiilor de „In-Line Blending/Amestec în Linie“ a carburanților.

Investiția totală se ridică la circa trei milioane USD, iar modernizarea instalațiilor a vizat, în principal, optimizarea producției de carburanți prin îmbunătățirea sistemului integrat de management și automatizare a fluxurilor tehnologice.

„Calitatea este cuvântul cheie care definește carburanții realizați la Petromidia, iar eforturile și investițiile realizate ne permit o continuă îmbunătățire a acestora, a fluxurilor operaționale și a unităților de producție. În plus, proiectele implementate recent ne vor ajuta să creștem și volumele obținute, dar să ajungem și la o mai mare flexibilitate în adaptarea la cerințele pieței. Consider că este un alt pas foarte important pe care îl facem pentru alinierea, atât cu standardele internaționale, cât și cu trendul inovativ pentru atingerea revoluției industriale – Industry 4.0“, a declarat Yedil Utekov, directorul general al Rompetrol Rafinare.

Inițiate la începutul anului trecut, lucrările de modernizare a celor două instalații au fost finalizate în iunie 2019. Implementarea noului sistem digital asigură analize detaliate în timp real ale componenților și ale produsului final obținut și, implicit, o monitorizare atentă a calității carburanților și a conformității acestora cu legislația în vigoare.

Printre activitățile desfășurate se numără și modernizarea componentei digitale cu una de ultimă generație, implementarea unui nou sistem de management și distribuție a controlului (DCS) și înlocuirea analizoarelor – capabile să analizeze și să monitorizeze cu maximă acuratețe toți parametrii tehnici. La acestea se adaugă și instalarea unor noi pompe de aditivi cu capacități ridicate, dar și dublarea celor pentru componenți (pentan, butan și biodiesel).

În prezent, Rafinăria Petromidia are în exploatare două Instalații de Amestec în Linie pentru carburanți (benzină, motorină), care au fost construite și introduse în fluxul tehnologic în 2003, respectiv în 2006.

Rolul principal al acestor unități este acela de utilizare a rețetelor specifice pentru prepararea produselor finite care ajung la stațiile de carburanți, respectând cerințele de calitate impuse de Uniunea Europeană, legislația din România, dar și necesitățile pieței actuale.

Calitatea produsului obținut după procesul de amestec este monitorizată și controlată prin intermediul analizoarelor on-line, care transmit datele în timp real către operatori.

Rafinăria din Năvodari a înregistrat anul trecut 11 noi recorduri operaționale, printre care producția de benzine (1,36 milioane de tone) și producția de motorine (2,75 milioane de tone).

v v v

În prezent, Rompetrol Rafinare operează Petromidia Năvodari – cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne și complexe din regiunea Mării Negre, Vega Ploiești – cea mai longevivă unitate de prelucrare în funcțiune (1905) și singurul producător intern de bitum și hexan, dar și divizia de petrochimie – unicul producător de polimeri.

Compania este deținută în principal de KMG International (54,63%; direct și indirect) și Statul Român, prin Ministerul Energiei (44,69%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-instalatii-modernizate-si-procese-digitalizate-la-rompetrol-rafinare-381427

Pe data de 6 mai 2019, o navă comercială din aluminiu, cu lungimea de 12 metri, a plecat din Marea Britanie, a traversat Canalul Mânecii și, a doua zi, la ora 9 dimineața, a ajuns în portul Ostend din Belgia. Întreg voiajul a durat 22 de ore.

Vameșii belgieni au găsit la bordul vasului o cutie de stridii, care fuseseră pescuite la Essex (Anglia). În rest, nimic, nici măcar echipaj.

Evenimentul a intrat în istoria omenirii, fiind prima operațiune de transport comercial autonomă. Dar trebuie să știți că, de la plecare până la sosire, nemaivăzuta navă a fost urmărită, cu foarte mare atenție, de patru persoane aflate într-un centru de control din Tollersbury, Essex, unde se află sediul central al companiei Hushcraft, cea care a proiectat și a realizat vasul.

Acesta este dotat cu un motor diesel hibrid, generatoare electrice, legături prin satelit, camere CCTV și termice, un sistem de identificare automată pentru a avertiza navele ce se apropie de poziția sa și multe altele.

Uimitorul proiect Metalica

Prima pagină din viitoarea istorie a navelor autonome a fost scrisă. Vor urma multe altele, volume întregi, căci știința și tehnologia sunt nu doar fecunde, ci și grăbite să revoluționeze industria transporturilor pe apă.

Iată cele mai recente știri privind schimbările din acest sector economic:

Șantierul Naval Metallica din New Washington, Aklan, construiește o navă costieră care va folosi forța valurilor mării pentru a genera electricitate. Totodată, prin această metodă, se vor reduce costurile de operare.

Este vorba de un trimaran, dezvoltat cu ajutorul Departamentului de Știință și Tehnologie, care va folosi pompe hidraulice cu acțiune dublă pe rolele sale. În timpul deplasării navei, acestea vor genera electricitate cu ajutorul valurilor. Proiectul este realizat în proporție de 50%. Se estimează că nava va ieși pe mare în primul trimestru al anului 2020.

v v v

Portul Guangzhou din China va construi, până în 2021, primul terminal de containere din lume complet automatizat și autonom (fără lucrători).

Acesta va avea patru dane pentru nave de 100.000 tdw și va dispune de o soluție inovativă pentru manevrarea și transportul containerelor cu macarale și poduri rulante de cheu automatizate.

v v v

Societatea de clasificare DNV GL folosește, încă din anul 2016, în inspecțiile la nave, drone echipate cu camere de luat vederi.

Această metodă este în avantajul armatorilor, inspecțiile vizuale putând fi executate în timp ce nava se află în marș. Se economisesc, astfel, timp și bani.

Registru naval și motoare digitalizate

Autoritatea maritimă daneză a început să dezvolte noul Registru digital de transport maritim, care va fi finalizat până în 2020. Pe viitor, raportarea și înregistrarea navelor se vor face digital, iar accesul la date va fi mai simplu și mai rapid.

v v v

Compania sud-coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering a semnat un parteneriat strategic cu doi dintre cei mai puternici producători de motoare de pe plan mondial, MAN Energy Solutions SE, din Germania, și HSD Engine, din Coreea de Sud. Împreună vor lucra la proiectul digitalizării motoarelor navelor. Sistemul realizat va permite verificarea stării motoarelor și va furniza date în timp real.

v v v

Constructorul de nave Samsung Heavy Industries, în colaborare cu Samsung SDI, a realizat un sistem de alimentare cu baterii cu litiu pentru nave. Samsung Heavy a precizat că sistemul său de baterii cu ioni de litiu poate controla, într-un mod eficient, generatoarele de energie de pe orice tip de navă, contribuind la reducerea consumului de combustibil.

Compania lucrează, în colaborare cu producătorul finlandez de echipamente electrice Wartsila, la realizarea unui sistem de stocare a energiei pentru nave.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-revolutie-in-shipping-nave-fara-echipaje-nave-actionate-de-forta-valurilor-porturi-fara-lucratori-si-8230-ce-mai-urmeaza-381481?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

De două decenii așteptăm „un comunicat important pentru țară”, care să sune astfel: „Dragi români, stimați marinari, astăzi lansăm programul de reconstrucție a flotei naționale! România va reveni în rândul națiunilor ce dețin o flotă maritimă comercială”. Oh, ce surpriză ar fi ca vestea cea mare să o primim chiar poimâine, de Ziua Marinei Române! Ar fi cea mai grozavă sărbătoare!
Credeți-mă, privesc cu invidie la sora noastră de peste Prut. La începutul celui de al treilea mileniu, în timp ce guvernanții români desăvârșeau opera de distrugere a unei flote de 301 nave maritime comerciale, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, Republica Moldova intra pe harta transportului maritim internațional. Pe 30 iulie 2007, Guvernul Moldovei a adoptat, prin Decizia nr. 855, regulile pentru înmatricularea navelor sub pavilionul său. Cadrul legislativ și fiscal creat a atras, rapid, nave și companii străine, astfel că, în 2018 (potrivit Federației Internaționale a Transportatorilor), erau înregistrate 151 de nave sub pavilionul Moldovei, din care: 3 bulk-cariere, 3 portcontainere, 113 cargouri de mărfuri generale, 8 tancuri petroliere și 24 nave de alte tipuri. O flotă încropită rapid, care n-a costat nici măcar o para chioară statul moldovenesc. Dimpotrivă, aceasta i-a adus venituri la buget și locuri de muncă pentru marinarii și cadeții țării.

Este drept, pavilionul Moldovei se află pe „lista neagră” a Black Sea Memorandum, de vină fiind cadrul normativ mult prea permisiv, care a permis înmatricularea unor nave sub standardele internaționale. Dar aceasta umbrește prea puțin meritele surorii noastre.

Oare de ce guvernanții moldoveni au reușit o asemenea ispravă, iar ai noștri, nu?

Guvernul Vasile a dat, Guvernul Isărescu a luat

Trebuie să știți, stimați cititori, că oarece tentative de reconstrucție a flotei maritime comerciale au existat în țara noastră. În august 1998, în timp ce companiile de navigație Navrom, Petromin și Romline erau în pragul falimentului, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116, prin care instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. Actul normativ prevedea scutiri la plata impozitului pe profit, a TVA, a taxelor vamale și accizelor, sprijinul statului în finanțarea construcțiilor de nave în țară sau la achiziționarea lor din import. În schimbul acestor facilități, companiilor de navigație li se cerea o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei (care putea fi de 375 $ în cazul unei nave de 1.000 tdw, mai tânără de 10 ani, sau de 5.980 $, în cazul unei nave de 150.000 tdw, în vârstă de peste 25 ani).

La apariția ordonanței, o serie de companii, printre care, Mihei Shipping & Trading (cu navele „Irina M”, „Lucky M” și „City M”), Ceminvest International (cu „Iuliana T” și „Alexandra C”), Octogon Shipping & Trading (cu „Baziaș 1”, „Bolero” și „Tangou”), Corona (cu „Baia de Fier”, „Baia de Arieș”, „Bechet” și „Brătulești”), Sammarina Shipping & Trading (cu șase nave ) și o firmă din Turcia, s-au grăbit să își înregistreze navele în regimul special.

Armatorii au plătit taxele de înscriere și taxa pe tonaj, dar, după foarte puțin timp, proiectul a murit. În spiritul neseriozității românești, Guvernul Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu doar taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim.

Scandalul RIFA

Social-democrații au reluat ideea reconstrucției flotei naționale pe baze private și, la data de 1 iunie 2004, prin Legea nr. 231, au modificat OG 116/1998. Din păcate, au făcut-o într-un mod ce nu permitea împlinirea bunelor intenții de la baza actului normativ. Drept urmare, companiile de navigație care își aveau originile în țara noastră nu s-au arătat interesate să își transfere navele de la pavilioanele de complezență, unde se achită o taxă fixă pe tonaj, în regimul special român, care oferea, printre altele: „scutirea de impozit pe profit pentru un număr limitat de ani, cu condiția ca acest profit să fie reinvestit în achiziția de nave noi sau în modernizarea celor existente.“

În navigația maritimă internațională, multe țări au renunțat la utilizarea impozitului pe profit ca metodă de impunere fiscală pentru companiile de navigație. Ele utilizează taxa pe tonaj, care este simplu de calculat, fără costuri contabile mari și nu creează probleme de interpretare. În plus, respectivele registre de navigație nu condiționează acordarea facilităților de investiții. Este aberant să se pună o astfel de condiție prin lege, când piața este cea care dictează când este profitabil să se investească.

Legea română prevedea că statul „poate“ acorda sprijin financiar pentru modernizarea navelor și pentru construcții noi în limita a 25% din prețul de achiziție a navelor sau din valoarea lucrărilor de modernizare. Dar pentru aceasta erau necesare o mulțime de formalități, care culminau cu aprobarea guvernului și a parlamentului. La capătul drumului, armatorul se putea trezi că finanțarea nu a fost acceptată sau, că deși a obținut toate avizele, nu primește banii pentru că statul nu-i are. S-au văzut atâtea cazuri, nu-i așa?

În anul 2012, primul Guvern Ponta a recunoscut necesitatea celui de al doilea registru maritim și a modificat OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, reglementând înființarea lui, astfel încât România să atragă sute de nave ale unor armatori străini, locuri de muncă pentru navigatori și locuri de practică pentru cadeți. Proiectul s-a soldat cu un imens scandal, deoarece controlul asupra registrului maritim a fost încredințat ilegal companiei Romanian International Flag Administration – RIFA (fostă Ilvana Holding Ltd.).

x x x
Stimați cititori, în urmă cu 122 de ani, nava „Medeea” a efectuat prima călătorie în serviciul navigației maritime comerciale române. A plecat pe data de 14 august 1897, la ora 18, din portul Brăila, cu destinația Constantinopol. La bordul ei se aflau 25 de pasageri și 600 de tone de mărfuri. Pe data de 26 august, nava „Meteor” a făcut cea de a doua călătorie pe mare, iar pe 14 septembrie 1897, în prezența regelui Carol I, a fost inaugurată oficial prima linie regulată de călători, cu nave aparținând statului român, pe ruta Constanța – Constantinopol.

Erau vremuri de mari performanțe naționale, de mare dăruire și dragoste de țară!

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-reinfiintati-flota-maritima-comerciala-sub-pavilion-romanesc-o-vor-marinarii-o-cere-tara-381594?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Nava „Kota Wangsa” a raportat că a pierdut 17 containere, în timpul voiajului de la Chittagong către porturile din strâmtoarea Malacca. Incidentul a avut loc pe data de 6 august 2019, în condiții meteorologice grele, într-o zonă situată între coasta Myanmar și Insulele Coco, în Marea Andaman.
x x x
Două barje în care se încărca cărbune de pe bulk carrier-ul „Southampton”, s-au lovit între ele și s-au scufundat. Accidentul s-a petrecut în zona de ancoraj a Insulei Ko Si Chang, din Golful Siam, Tailanda, pe vrem de furtună, în timpul taifunului Wipha. Cele două nave aveau la bord 1.400 de tone și, respectiv, 900 de tone de cărbune, în momentul scufundării.
x x x
Trei membri ai echipajului de pe ferry-boat-ul „Viking Grace” au căzut în apă, în timpul exercițiului de salvare din noaptea de 5 august 2019. Acesta a fost organizat în timp ce nava se îndrepta dinspre Stockholm spre Turku, Finlanda. Cei trei se aflau într-o barcă de salvare, când s-a produs incidentul. Marinarii au fost salvați și sunt în siguranță.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incidente-si-accidente-pe-mari-si-oceane-381595?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a obţinut de la Primăria Constanţa un act de urbanism pentru Socep SA.

Este vorba despre autorizaţia de construire nr. 1289 din data de 9.08.2019 – „Construire ansamblu tehnologic format din fosă recepţie cereale CF/auto, copertină fosă, sală maşini elevatoare şi estacade benzi transportoare (lucrările includ şi modificări infrastructură linii CF aferente)“. Investiţia va fi realizată de Socep SA în incinta Port Constanţa Nord, bl. Rădăcina Mol II.

Socep SA, în datele Registrului Constanţa

Înfiinţată în anul 1991, firma are sediul social în municipiul Constanţa, incinta Port Nou, dana 34. Capitalul social subscris, de 34.342.574,4 lei, integral vărsat, este compus din 34.3425.744 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 0,1 lei. SOCEP SA este controlată de Celco SA, cu 24,6427% din capitalul social, Grupul DD SA, cu 32,3737% din capitalul social, Stere Samara, cu 10,516% din capitalul social, Listă Persoane Fizice, cu 21,6033% din capitalul social, şi Listă Acţionari Persoane Juridice, cu 10,8643% din capitalul social. Persoane împuternicite sunt: Cazacu Dorinel – preşedinte, director general, Pavlicu Ramona – membru în directorat, Teodorescu Lucian Ştefan – membru în directorat, director, Codeţ Gabriel – membru în directorat, director general provizoriu, Duşu Ion – membru în Consiliul de Supraveghere, vicepreşedinte Consiliu de Supraveghere, Duşu Niculae – membru în Consiliul de Supraveghere, preşedinte Consiliu de Supraveghere, Samara Stere – membru şi vicepreşedinte Consiliul de Supraveghere. Cenzorii companiei sunt: JPA Audit & Consultanţă SRL, reprezentată prin Toma Florin, Romar-Co Audit SRL, reprezentată prin Rusu Gheorghe. Socep SA are ca obiect de activitate „manipulări“.

În anul fiscal 2015, compania a avut 447 de salariaţi, o cifră de afaceri de 62.665.648 de lei şi un profit de 12.972.364 de lei. În anul fiscal 2016, compania cu 432 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 64.802.898 de lei şi un profit de 12.482.945 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 425 de salariaţi, o cifră de afaceri de 63.325.700 de lei şi un profit de 3.724.766 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ansamblu-tehnologic-realizat-de-socep-sa-in-incinta-port-constanta-nord-697968.html

Preşedintele Consiliului de Administraţie al CN APM SA Constanţa convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa în şedinţa ordinară, în data de 10.09.2019, ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor.

Ordinea de zi a şedinţei ordinare este următoarea: revocare administratori, conform art. 30 alin. 8 şi 9 din OUG nr. 109/2011, dar şi numirea membrilor provizorii în Consiliul de Administraţie pentru o perioadă de 4 luni cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, până la 6 luni. Lista cuprinzând informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificare profesională ale persoanelor propuse pentru funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor, putând fi consultată şi completată de aceştia.

Un alt punct de pe ordinea de zi constă în stabilirea remuneraţiei membrilor provizorii ai Consiliului de Administraţie şi aprobarea formei contractului de mandat care urmează a se semna cu administratorii provizorii.

Acţionarii vor desemna persoana/persoanelor care va/vor semna contractul de mandat cu administratorii provizorii în numele societăţii. De asemenea, va fi desemnată o persoană pentru a îndeplini toate formalităţile cerute de lege pentru înregistrarea şi asigurarea opozabilităţii către terţe persoane a hotărârilor adoptate de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor. Persoana împuternicită va putea delega altor persoane mandatul cu privire la îndeplinirea formalităţilor menţionate mai sus.

Acţionarii îşi pot exercita opţiunea prin transmiterea votului prin corespondenţă până la data de 10.09.2019, voturile prin corespondenţă fiind transmise la sediul CN APM. În cazul neîndeplinirii cvorumului necesar pentru prima convocare AGA, se reprogramează şedinţă în data de 11.09.2019, ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor.

În prezent, din Consiliul de Administraţie fac parte: Nicolae Dan Tivilichi, Daniel Adrian Naftali, Elena Petraşcu, Gabriela Murgeanu, Daniela Șerban, Ghiorghe Bâtrînca, Mircea Burlacu.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/administratorii-cn-apm-sa-constanta-vor-fi-revocati-sedinta-a-consiliului-de-administratie-la-ministerul-transporturilor-697972.html

Administraţia prezidenţială se aşteaptă ca economia ucraineană să avanseze cu 5%, până la 7%, în următorii cinci ani.

Serbia şi Ucraina, două ţări aflate la graniţa Uniunii Europene, ambele cu preşedinţi controversaţi, consideraţi populişti, intenţionează să investească miliarde în sectorul infrastructurii cu scopul de a-şi consolida perspectivele de creştere economică.

Serbia va investi miliarde de euro în noi locuinţe, energie, transport şi infrastructura digitală, a anunţat recent preşedintele ţării, Aleksandar Vucic, potrivit Bloomberg.

„Suntem în poziţie să atragem cu uşurinţă finanţare de cel puţin 10 sau chiar 12 miliarde de euro pentru noi investiţiiî, a declarat Vucic. „Construim mai multe drumuri şi căi ferate decât s-a construit pe vremea lui Tito“, a adăugat acesta, făcând referire la fostul lider iugoslav Josip Broz Tito.

Anunţul privind planurile de investiţii în statul balcanic cu 7 milioane de locuitori a venit după o reducere surpriză a dobânzii de referinţă săptămâna trecută la un minim de 2,5% de către banca centrală sârbă, care a ales să susţină creşterea PIB-ului pe fondul inflaţiei reduse. Îngrijorările privitoare la creşterea economiei sârbe s-au intensificat după ce biroul de statistică nu a publicat estimarea de creştere la sfârşitul lunii trecute, invocând probleme legate de colectarea datelor. În condiţiile în care PIB-ul a încetinit din ianuarie până în martie faţă de anul anterior, iar producţia industrială şi exporturile au scăzut în primul semestru, există riscul ca creşterea să nu atingă estimarea de 3,5% a guvernului pentru 2019.

În iulie, ministrul sârb al infrastructurii Zorana Mihajlovic anunţa că Serbia intenţionează să împrumute miliarde de euro de la China şi alte ţări în anii următori pentru finanţarea de investiţii în proiecte regionale.

La rândul său, preşedintele Ucrainei Volodimir Zelensky s-a angajat să atragă 20 miliarde de dolari pentru investiţii în infrastructureă pe următorii cinci ani, notează Emerging Europe.

Vom in vesti cel puţin 20 miliarde de dolari în infrastructura locală pentru a repara 24.000 de km de drumuri, a creşte numărul de aeroporturi operaţionale la 15, pentru dezvoltarea a cinci porturi maritime şi creşterea considerabilă a capacităţii acestora, cât şi pentru triplarea capacităţii complexului nostru militar-industrialî, a anunţat Zelensky.

Administraţia prezidenţială se aşteaptă ca economia ucraineană să avanseze cu 5, până la 7%, în următorii cinci ani.

Pe 8 august, viceguvernatorul băncii centrale ucrainene Dmitro Sologub declara că partenerii internaţionali ai ţării se aşteaptă ca noul guvern să continue o politică fiscală echilibrată.

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/serbia-si-ucraina-tari-vecine-cu-ue-si-considerate-sarace-vor-sa-investeasca-miliarde-in-infrastructura-pentru-a-si-intari-economiile-18275234

Compania Globalworth, la care stau în chirie aproape toate multinaționalele din România, a cumpărat de la omul de afaceri Sorin Preda jumătate din Black Sea Vision, proiect logistic care presupune o investiție de peste 200 milioane de euro la Constanța. La finalizarea acestui proiect, Globalworth, companie fondată de Ioannis Papalekas, ar urca direct pe locul doi în topul marilor proprietari de spații industrial-logistice, după CTP.

Antreprenorul Sorin Preda, care prin Global Vision a dezvoltat mai multe proprietăți pe care Ioannis Papalekas le-a consolidat în portofoliul Globalworth, a cumpărat de la grupul bancar Erste un teren de aproape 100 de hectare din satul constănțean Lazu, unde Voestalpine intenționa să construiască, înainte de criza economică, un combinat siderurgic. Pe acest teren, el a gândit un proiect mixt, preponderent logistic și industrial, dar și cu imobile de birouri și retail, care să aducă în decurs de șase ani o suprafață construită de circa 600.000 de metri pătrați și o investiție de peste 200 de milioane de euro.

Recent, jumătate din firma Black Sea Vision, prin care se dezvoltă acest proiect, a fost cumpărată de Globalworth, într-un parteneriat 50%-50%, care a început cu un proiect logistic în Chitila în suprafață de 77.000 de metri pătrați și o investiție de 35,5 milioane de euro. Tot de curând, Globalworth și-a lansat brandul Globalworth Logistics, care va îngloba toate proprietățile sale logistice. „Cu proiectul din Constanța suntem la nivel de proiectare. Așteptăm autorizația de construire pentru prima fază a proiectului în trimestrul trei al acestui an. Prima fază va avea în jur de 20.000 de metri pătrați cu o componentă logistică și una industrială. Când vom avea autorizația obținută vom face cunoscut și bugetul de investiții. Anul acesta intenționăm să începem lucrările. Avem contracte de închiriere semnate pentru o anumită suprafață, dar informația este confidențială și nu putem comunica încă. Începem dezvoltarea pentru logistic. Zona de producție mai durează puțin pentru că impică o dezvoltare mai mare. Avem discuții avansate cu câteva companii interesate, însă nu vom începe dezvoltarea zonei de producție în următoarele două luni“, a declarat, pentru Profit.ro, Mihai Zaharia, director de investiții și capital markets în cadrul Globalworth.

Potrivit acestuia, Globalworth joacă rolul de investitor și finanțator al proiectului, iar Global Vision este dezvoltatorul. Cei doi parteneri au posibilitatea de a comasa până la 300 de hectare de teren în satul Lazu, însă deocamdată terenul de 100 de hectare pe care îl dețin în proprietate satisface solicitările pe care le-au primit din piață, spune Zaharia. Pe termen scurt, el nu vede oportunitatea de a achiziționa teren suplimentar, decât dacă va exista o cerere concretă de spațiu. Componenta logistică a Black Sea Vision va ocupa 43,5 hectare din teren, cea industrială 13,1 hectare, iar zona de retail, birouri și servicii încă 18 hectare. „Colaborarea cu Global Vision a început pe proiectul Globalworth din Timișoara. Acolo am mai livrat 18.000 de metri pătrați în aprilie și urmează să începem un nou proiect de aproape 30.000 de metri pătrați. La proiectul din Chitila vom ajunge la 77.000 de metri pătrați, dar analizăm și alte oportunități în această structură de parteneriat pentru alte orașe din România“, a concluzionat Mihai Zaharia. Globalworth deține la Timișoara un parc industrial-logistic de peste 100.000 de metri pătrați, care are posibilitatea dublării acestei suprafețe. În plus, mai are în portofoliu depozitul Dacia de lângă Pitești, în suprafață de 68.400 de metri pătrați. Dacă se adaugă proiectul din Constanța, compania urcă pe locul doi în topul marilor proprietar de spații logistice, depășind companiile WDP, P3 și Zacaria, ocupanții actuali ai locurilor doi, trei și patru în clasament, potrivit calculelor Profit.ro. Sorin Preda a fondat Global Vision în 2004 și a dezvoltat proiecte precum centrul comercial City Mall, clădirile de birouri PGV Tower, Eliade Tower sau BOB și ansamblul rezidențial UpGround, toate aflate în portofoliul lui Ioannis Papalekas.

În 2018, Globalworth a derulat un program agresiv de achiziții în Polonia. Compania a realizat cinci tranzacții care au implicat investiții de peste 520 milioane euro, dintre care trei au intrat în top zece tranzacții ale anului în Polonia. Prin această strategie, valoarea portofoliului din Polonia al Globalworth a ajuns la 1,5 miliarde de euro, depășind valoarea activelor imobiliare din România, țara de origine a companiei. Deși valoarea proprietăților este împărțită aproape egal între cele două piețe, chiria contractată pe piața românească a fost de doar 77,6 milioane de euro în 2018, cu 24% sub cea contractată pe imobilele din Polonia. Proprietarii de depozite din România au avut o surpriză pe final de an, când au reușit să închirieze 60% din suprafața de 500.000 de metri pătrați contractată pe parcursul întregului an, însă încetinirea consumului și lipsa unor proiecte suficient de mari ar putea rupe nivelul record de închirieri înregistrat în ultimii trei ani consecutiv. Stocul modern de spații industriale din România a depășit la sfârșitul anului trecut 3,75 milioane de metri pătrați, peste 1,9 milioane de metri pătrați fiind construiți în jurul Bucureștiului. În 2018, au fost finalizate proiecte totalizând mai mult de 400.000 metri pătrați de spații industriale și logistice. Cele mai mari proiecte finalizate în 2018 includ CTPark Bucharest West (115.000 metri pătrați), WDP Pitești (60.000 metri pătrați) și P3 (55.000 metri pătrați). La finele anului 2018, rata de neocupare s-a menținut la un nivel redus de sub 5% având în vedere numărul redus de proiecte speculative.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/exclusiv-globalworth-cumpara-de-la-sorin-preda-jumatate-dintr-un-proiect-gigant-din-constanta-si-tinteste-locul-doi-pe-piata-spatiilor-logistice-19085549

Grâul românesc a început bine anul comercial pe pieţele din afara Uniunii Europene, raportând cel mai mare transport peste graniţele comunitare. Practic, mai bine de 45% din ce s-a exportat în această perioadă a provenit din România. Anul trecut, fermierii români au găsit piaţă cu precădere în Europa.

În primele cinci săptămâni ale anului de marketing 2019-2020 (1.07.2019-4.08.2019) care tocmai a început, România a exportat în afara graniţelor UE aproximativ 430.000 de tone de grâu comun, cea mai mare cantitate dintre statele membre, arată ultimele date ale Comisiei Europene care iau în calcul declaraţiile vamale. Cantitatea reprezintă aproximativ 46% din cele aproximativ 929.000 de tone de grâu livrate de întrega Uniune Europene, singurul competitor mai serios în această perioadă fiind Bulgaria, care a livrat peste 124.200 de tone. Franţa, liderul incontestabil al anilor trecuţi, a trimis peste graniţe, până acum, doar apoximativ 68.650 de tone.

În ceea ce priveşte preţul la grâu, la 1 august, tona de grâu se vindea în Banat cu 150,7 euro tona (DEPSILO-include depozitare şi transport) şi cu 170,4 de euro tona (FOB-preţ la frontieră cu toate taxele incluse) în portul Constanţa. Este unul dintre cele mai bune preţuri din UE, în contextul în care se vinde tona şi cu 148,2 euro în Bulgaria. Există şi fermieri europeni, precum cei italieni, care au primit şi 192,5 euro pe tonă.

Grâul furajer se vinde la noi, în Oltenia, cu 133 de euro tona, cel mai scump ajungând la 178 de euro tona, în Olanda.

În 2018, România exportase în primele cinci săptămâni ale anului de marketing doar aproximativ 4.800 de tone. Diferenţa constă însă în faptul că anul trecut, mai ales în prima parte, grâul românesc a ajuns cu precădere pe piaţa comunitară, cifrele nefiind înregistrate ca exporturi (comerţ intracomunitar).

Din datele Comisiei Europene, în primele 11 luni ale anului de marketing 2018-2019, Europa a exportat 20,3 milioane de tone de grâu (inclusiv cel pentru panifcaţie şi şroturi), din care 17% (aproximativ 3,4 milioane de tone) au plecat din România, cu precădere către Egipt (aproximativ 1,3 milioane de tone) şi Sudan (aproximativ 317.200 tone). Franţa a exportat 47% din grâul european, urmată de România, Germania (12%) şi Lituania (7%).

Cât despre anul calendaristic, INS consemnează pentru 2018 o cantitate de aproximativ 6,1 miliioane de tone, din care 5,9 milioane de tone au plecat în afara UE, faţă de 4,8 milioane de tone anul anterior, din care 1,5 milioane de tone în afara UE.

Pentru anul acesta, Comisia Europeană estimează o producţie de grâu de aproximativ 142,4 milioane de tone, în creştere faţă de anul trecut când s-au produs aproximativ 129,8 milioane de tone.

În ceea ce priveşte România, producţia estimată pentru grâu (de panificaţie) este de 8,4 milioane de tone, în scădere faţă de anul anterior când s-a raportat un record de 10,1 milioane de tone.

Aproape jumătate din grâul exportat din UE în afara graniţelor, la începutul anului comercial, provine din România