Comisia Europeană a acordat un ajutor de 27.4 milioane de euro pentru platforma multimodală din portul Galați.

Comisia Europeană a aprobat un ajutor nerambursabil în valoare de 27.4 milioane de euro, pentru o investiție din portul Galați, cel mai mare port fluvial din România. Proiectul constă în construirea unei noi platforme multimodale, cu o capacitate de 150.000 TEU (containere convenționale) pe an, în zona denumită „port bazin nou”. Costul total al investiției se ridică la 89,9 milioane de euro. Aceasta va fi cofinanțată de statul român, prin programul operațional de infrastructură mare (POIM) și din surse private, bani proveniți din concesionările platformei, precum și direct prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), un instrument-cheie de finanțare al UE.

Nodul logistic nou creat va servi trecerii de la transportul rutier la transportul feroviar și transportul pe căi navigabile fluvio – maritime, pe coridorul de transport transeuropean Rin – Dunăre.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-comisia-europeana-a-acordat-un-ajutor-de-27-4-milioane-de-euro-pentru-platforma-multimodala-din-portul-galati-380722?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Spre sfârșitul anilor ´90, pe măsură ce criza flotei naționale se adâncea, România maritimă și-a schimbat treptat statutul, devenind rezervor de forță de muncă pentru flotele lumii. În acele vremuri, oferta de competențe pentru export cuprindea circa 25.000 de navigatori brevetați și nebrevetați, iar cele două instituții de învățământ superior marinăresc, din Constanța, și centrul de perfecționare „Ceronav“ asigurau reîmprospătarea continuă a rezervei și creșterea calității sale.

Existența acestei resurse umane, cu mare căutare pe piața shipping-ului internațional, a făcut să înflorească o adevărată industrie a crewing-ului. Astăzi, sunt autorizate de Autoritatea Navală Română un număr de 116 agenții de crewing, care pompează marinarii din rezervorul național în companiile de navigație străine.

Recrutarea și plasarea marinarilor, munca și viața lor la bordul navelor sunt reglementate de convenții internaționale, de legi naționale, de contractele colective și individuale. Dar în ciuda acestui fapt, exportul de forță de muncă marinărească se situează uneori în afara legii.

La data de 30 iulie 2019 erau autorizate 116 agenții de crewing, din care: 89 în municipiul Constanța, 7 în București, 4 în Tulcea, 3 în Galați, 3 în Mangalia, 2 în Agigea și câte una în Brăila, Eforie Nord, Drobeta Turnu Severin, Ovidiu, comuna Cumpăna (Constanța), comuna Cerchezu (Constanța), Brașov și comuna Hărman (Brașov).

De-a lungul anilor s-a produs o schimbare de calitate a acestor furnizori de echipaje. O serie de agenții au trecut de la simpla furnizarea de forță de muncă la crew-management. Este vorba de o activitate complexă, care implică numeroase servicii pentru companiile de navigație: planificarea forței de muncă, instruirea ei, plata salariilor, urmărirea carierei navigatorilor de la A la Z. Practic, armatorii și-au externalizat, în România, o parte din serviciile de personal. Aceasta a făcut ca valoarea adăugată a serviciilor oferite de companiile de crewing românești să crească.

Declanșarea crizei shipping-ului internațional la începutul anului 2009, a determinat o serie de companii de crewing să se orienteze și spre alte sectoare de activitate și categorii de personal cerute de piață. Astfel au început să furnizeze echipe de reparații pentru navele străine, muncitori calificați pentru șantierele navale din România și străinătate, lucrători pentru alte industrii, de peste graniță.

Crewing-ul se dovedește a fi nu doar un serviciu de o extraordinară utilitate, care asigură, anual, cel puțin 15.000 de locuri de muncă pe mare și alte câteva sute la uscat, ci și o afacere generatoare de importante venituri și de profit.

Datorită agențiilor de crewing, România a rămas pe harta shipping-ului internațional. Poate că și din acest motiv guvernanții noștri nu reiau proiectul înființării registrului maritim internațional, care să atragă companii și nave sub pavilionul românesc, să genereze locuri de muncă pentru navigatorii și cadeții români.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-a-ramas-pe-harta-maritima-a-lumii-prin-efortul-companiilor-de-crewing-380723?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a soluţionat contestaţia depusă de Consal Trade SRL cu privire la rezultatul unei licitaţii organizate de CN APM Constanţa. Astfel, pe 29 iulie 2019, CNSC a respins contestaţia depusă de societate.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea decizie:

„Decizie nr. 1262/C11/1393. Data: 29.07.2019. Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 26968/15.07.2019, formulată de Consal Trade SRL, cu sediul social în Giurgiu, reprezentată legal de Ștefan Silvian, în calitate de administrator, în cadrul procedurii de licitaţie deschisă, organizată de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA, cu sediul în Constanţa, incinta Port, Gara Maritimă, judeţul Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de prevenire şi stingere a incendiilor şi intervenţie în situaţii de urgenţă la obiectivele CN APM SA Constanţa din incinta portului Constanţa”, s-a solicitat: anularea rezultatului procedurii; anularea adresei nr. 27161/09.07.2019, prin care a fost comunicat rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică; anularea raportului procedurii nr. 27159/09.07.2019; obligarea autorităţii contractante la continuarea (reluarea) procedurii de atribuire a contractului privind „Servicii de prevenire şi stingere a incendiilor şi intervenţie în situaţii de urgenţă la obiectivele CN APM SA Constanţa din incinta portului Constanţa”, prin evaluarea ofertei Consal Trade SRL în raport cu documentaţia de atribuire şi de legislaţia aplicabilă, pornind de la constatarea că oferta tehnică a Consal Trade SRL îndeplineşte cerinţele de calificare prevăzute în caietul de sarcini”. Procedura de soluţionare în faţa Consiliului s-a desfăşurat în scris.

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, Consiliul a decis respingerea, pentru neconstituirea cauţiunii, contestaţia formulată de Consal Trade SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ce-a-decis-consiliul-national-de-solutionare-a-contestatiilor-cu-privire-la-plangerea-consal-trade-impotriva-cn-apm-constanta-697070.html

Evoluția porturilor maritime românești în primele șase luni ale anului 2019 a întrecut așteptările. Traficul general de mărfuri a crescut cu 13,92% comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia a derulat 30.744.219 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 27,95%, față de perioada ianuarie – iunie 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: minereurile și deșeuri metalice (+25,29%), îngrășămintele (+26,09%), petrolul brut (+11,35%) și cărbunii (+12,38%).

Traficul maritim a fost de 23.646.773 tone (în creștere cu 9,33% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 7.097.446 tone (mai mare de 32,46%).

x x x
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 26.429.843 tone de mărfuri, mai mult cu 16,92% față de ianuarie – iunie 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+27,79%), produse petroliere (+20,88%), minereuri și deșeuri metalice (+25,32%), combustibili solizi (+12,38%) și îngrășăminte (+26,93%).

În structura fluxurilor de mărfuri s-au produs ușoare schimbări. Dacă în primele șase luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 32,37%, în ianuarie – iunie 2019 au reprezentat 33,80% din volumul total de mărfuri manipulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (18,21%), mărfurile containerizate (12,43%), hidrocarburile (11,26%), îngrășămintele și produsele chimice (8,25%), combustibilii solizi (7,80%) și produsele metalice (4,64%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 3.284.252 tone, respectiv 333.643 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 0,46%, în tone, și cu 2,49%, în TEU.

x x x
În lunile ianuarie – iunie 2019, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 4.197.001 tone de mărfuri, mai mic cu 3,26% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,45% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au diminuat cu 3,84%.

x x x
Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 114.167 tone de mărfuri, cu 153,91% mai mult decât în ianuarie – iunie 2018. În structură, cimentul reprezintă 56,66% din traficul total, iar produsele petroliere 29,88%.

x x x
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 118,89 milioane de tone de mărfuri, în primele șase luni ale anului 2019, în scădere cu 10,8% față de perioada de referință din 2018.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-380649?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – mai 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2018):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 8.204.854 tone (+27,95%);
– petrol brut – 3.751.306 tone (+11,65%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 2.771.276 tone (+52,20%);
– cărbune – 2.060.686 tone (+12,38%);
– minereuri şi deşeuri neferoase – 2.046.152 tone (+1,09%);
– îngrășăminte – 1.992.968 tone (+26,09%);
– produse metalice – 1.236.636 tone (+3,29%);
– minerale brute sau prelucrate – 351.385 tone (+130,92%);
– produse alimentare – 228.688 tone (+119,87%);
– ciment – 166.400 tone (+38,92%);
– lemn, plută – 151.347 tone (+2,27%);
– animale vii – 44.886 tone (+15,97%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 18.544 tone (+35,30%);

b) în scădere față de anul precedent
– articole diverse – 3.292.974 tone (-0,26%);
– produse petroliere – 3.181.282 tone (-2,99%);
– semințe uleioase – 738.615 tone (-18,53%);
– produse chimice – 316.835 tone (-21,43%);
– echipamente, mașini – 174.891 tone (-32,74%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 6.159 tone (-69,29%);
– articole fabricate din metal – 4.350 tone (-36,94%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%);
– piele, textile, confecții – 758 tone (-39,79%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-380652?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Sistem hidrografic (inclusiv navă de cercetare) – Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa“, în valoare estimată de 4.641.958 de lei.

Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 29.08.2019, ora 15:00, urmând să fie deschise în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Cuantumul garanţiei de participare este de 46.419 lei, iar al garanţiei de bună execuţie, de 5% din preţul contractului fără TVA.

Ofertantul va face dovada că a livrat şi a pus în funcţiune cel puţin unul dintre produsele: sisteme hidrografice/nave de cercetare sau similar în ultimii 3 ani, raportat la data-limită de depunere a ofertei, în valoare cumulată de cel puţin 4.000.000 de lei la nivelul unuia sau mai multor contracte. Achiziţia va cuprinde următoarele componente: navă pe care se vor monta toate echipamentele hidrografice şi auxiliare pentru planificarea şi urmărirea lucrărilor de dragaj, cât şi pentru monitorizarea în permanenţă a adâncimilor în bazinele porturilor maritime; sistem hidrografic compus din sonda multifascicul şi echipamente auxiliare pentru investigaţii hidrografice ce va permite cercetarea batrimetrică în toate zonele de responsabilitate ale CN APM SA Constanţa, în acvatoriile porturilor maritime şi zonele costiere şi de radă, cu adâncimi de maximum 100 m; sistemul va permite de asemenea şi inspecţii hidroacustice detaliate ale zonelor imerse de chei şi ale construcţiilor hidrotehnice imerse; pachet software pentru achiziţia, prelucrarea datelor şi calcul de volume. Durata de livrare a achiziţiilor este de 9 luni, iar durata de garanţie pentru navă este de maximum 2 ani, pentru echipamente şi instalaţii (inclusiv sistem hidrografic) – de maximum 3 ani.

Responsabili de atribuirea procedurii publice
Persoanele ce deţin funcţii de decizie din cadrul entităţii contractante, precum şi persoanele din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire sunt: Şerban Daniela – director general, Pascu Bogdan – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic Reparaţii-secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciu Tehnic reparaţii – secretar CTE (rezervă), Gămalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Cristian Mihai Toma – Departament Achiziţii Publice, Ioana Blănuţă – şef CNTD, dar şi administratorii Murgeanu Gabriela, Tivilichi Nicolae Dan, Petraşcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrincă Ghiorghe, Naftali Daniel-Adrian.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/achizitie-la-cn-apmc-pentru-modernizarea-infrastructurii-portuare-prin-asigurarea-sigurantei-navigatiei-in-portul-constanta-document-696980.html

GSP Offshore, companie autohtonă care face parte din grupul de firme GSP controlat de de Gabriel Comănescu, a semnat un contract de servicii integrate de foraj cu Lukoil Overseas Atash BV, în vederea explorării perimetrului Trident, din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră.

Perimetrul Trident este deținut de filiala românească a subsisiarei Lukoil din Olanda (87,8%) și Romgaz (12.2%). Rezervele de gaz din Trident sunt estimate la peste 30 miliarde metri cubi și ar putea fi cel de-al doilea mare depozit din zona economică exclusivă a României.

GPS Offshore va acționa în calitate de contractor principal, fiind responsabilă pentru întreaga campanie de foraj, inclusiv de servicile conexe, logistică și de servicii aviatice. Începerea lucrărilor de forare la mare adâncime, primele de acest gen din istoria GSP, este programată pentru trimestrul al patrulea al acestui an Proiectul implică forarea unei noi sonde de explorare, Trinity-1X, pentru care a fost închiriată una dintre cele mai mari și mai performante platforme maritime mobile de foraj din lume, Scarabeo 9, care aparține companiei italiene de servicii petroliere Saipem. Scarabeo 9 a mai lucrat în Marea Neagră, însă în sectorul rus al acesteia, pentru altă companie petrolieră majoră din Federația Rusă, Rosneft, în cadrul unui proiect dezvoltat în parteneriat cu italienii de la Eni. De altfel, în 2017, uriașa platformă, în lungime de 115 metri și lățime de aproape 87 de metri, care poate găzdui 200 de persoane, a fost reasamblată în Portul Constanța, după ce fusese parțial demontată pentru a putea traversa strâmtorile Dardanele și Bosfor. La începutul lunii, Lukoil a primit un certificat de “descărcare arheologică” și poate fora fără griji administrative după cele 30 miliarde metri cubi de gaze, după ce James Fisher Marine Services (JFMS) a anunța că a finalizat proiectul de sondaj submarin pentru care a fost contractat de Lukoil, în urmă căruia nu a găsit nu a găsit nicio comoară romană, bizantină, otomană sau venețiană pe fundul Mării Negre, în perimetrul Trident. Lukoil este cel mai discret dintre operatorii concesionari de perimetre petroliere din sectorul românesc al Mării Negre. Raportul pe 2018 al grupului nu face nicio referire la operațiunile upstream din România. De asemenea, rușii nu s-au implicat public deloc în dezbaterile și polemicile cu privire la forma finală a Legii offshore, adoptată anul trecut de Parlament și față de care ExxonMobil, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea, atât cu privire la aspectele fiscale, cât și în ceea ce privește obligația de a tranzacționa pe bursa românească jumătate din viitoarea producție din Marea Neagră. Una dintre explicații este că, spre deosebire de companiile petroliere menționate mai sus, Lukoil a început mai târziu explorarea în Marea Neagră, acordul de concesiune fiind semnat în 2011, și are deci mai mult timp la dispoziție până la momentul în care va trebui să hotărască dacă merită să treacă la etapa de producție. Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor, din 2011 și până în 2017 inclusiv, Lukoil Overseas Atash BV Sucursala București a înregistrat cheltuieli totale cumulate în valoare de aproape 3 miliarde de lei, cele mai mari fiind cele consemnate în anii 2015 (1,41 miliarde lei) și 2017 (1,16 miliarde lei).

https://www.profit.ro/must-read/premiera-gsp-offshore-compania-lui-gabriel-comanescu-intra-pe-piata-forajului-de-mare-adancime-urmand-a-sapa-pentru-lukoil-in-perimetrul-trident-19073942

GSP Offshore SRL și OMV Petrom SA au semnat un contract-cadru pentru asigurarea serviciilor integrate offshore ale instalațiilor și echipamentelor din perimetru de mică adâncime Istria, contract pe 8 ani atribuit în urma unei proceduri de achiziție publică și estimat la peste un miliard de lei. Valoarea totală a contractului este una maximal estimată, sumele achitate de OMV Petrom urmând a depinde de serviciile prestate de GPS Offshore. La licitație au participat trei furnizori internaționali și doi furnizori de servicii locale. În prima fază a licitației s-au înscris GPS Offshore SRL, consorțiul „R&R – Rig Service, Rohrer, Regional Air Services”, Steder Group Logistics SRL, consorțiul „Christof E&P Services SRL – IREM Construcții Generale SRL – COSMI SPA”, și Dietsmann SRL.

În faza a doua, cea de dialog competitiv, s-au calificat SAIPEM, Christof, Dietsmann, Rig Service și GSP Offshore. În calitate de antreprenor general, GSP Offshore va fi responsabilă cu integrarea unei serii de servicii care includ operațiuni și întreținere on-shore și offshore, precum și operațiuni portuare, transport maritim, servicii de aviație și alte servicii de asistență. Operațiunile prevăzute în contract vor fi realizate de GSP Offshore SRL cu sprijinul companiilor din grupul GSP – Grup Servicii Petroliere Logistic SRL (“GSP Logistics”), Grup Servicii Petroliere Shipyard SRL (“GSP Shipyard”), Grup Servicii Petroliere Catering SRL (“GSP Catering”) și Vega Offshore SRL, în calitate de subcontractanți. Proiectul este programat să înceapă în a doua jumătate a anului 2019 și are o durată estimată de 8 ani.

La începutul acestei luni, în pofida nemulțumirilor exprimate public în legătură cu Legea offshore, OMV Petrom a anunțat că a lansat o nouă campanie de foraj în apele de mică adâncime ale Mării Negre, în perimetrul Istria din Marea Neagră, campanie care va costa compania peste 30 de milioane de euro. Două sonde vor fi forate la adâncimi de peste 2.000 de metri sub fundul mării, în ape cu o adâncime de aproximativ 50 de metri. Sondele vizează suplimentarea producției din zăcământul Lebăda Est (țiței și gaze asociate), descoperit în 1979. Până în prezent, OMV Petrom a investit în producția offshore din apele de mică adâncime din Marea Neagră peste 350 de milioane de euro între 2014 și 2018, inclusiv pentru forarea a zece noi sonde și sidetrack-uri, modernizarea sistemului de comprimare a gazelor și modernizarea instalațiilor de producție. Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a început în 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producție pe mare a început în anul 1987. În prezent, OMV Petrom are operațiuni de explorare, dezvoltare și producție în apele de mică adâncime (blocul Istria) și activități de explorare în parteneriat cu ExxonMobil în apele de mare adâncime (Neptun Deep). Producția de țiței și gaze din apele de mică adâncime (blocul Istria) este de circa 25.000 bep/zi. În 2018, a reprezentat circa 17% din producția Grupului în România. Producția de țiței și gaze provenită din Marea Neagră în 2018 este echivalentă cu cantitatea necesară pentru a încălzi 1 milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul a 3,5 milioane de autoturisme. Producția provine din cinci zăcăminte aflate în exploatare: Lebăda Est (descoperit în 1979), Lebăda Vest (descoperit în 1984), Sinoe (descoperit în 1988), Pescăruș (descoperit în 1999) și Delta (descoperit în 2007 ).

https://www.profit.ro/must-read/intelegere-gsp-offshore-compania-detinuta-de-gabriel-comanescu-a-semnat-un-contract-de-1-miliard-de-lei-cu-omv-petrom-19073964

COFCO International (fosta Nidera) a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 3,9 mld. lei (839 mil. euro), în creştere cu 50% faţă de anul precedent, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

Traderul chinez şi-a adjudecat poziţia de lider pe piaţa comerţului de cereale, într-un an care a adus creşteri pentru toţi jucătorii din top zece.

Competitorii COFCO, respectiv Ameropa Grains, ADM România Trading şi Cargill Agricultura, şi-au majorat la rândul lor businessurile, însă cu valori mai mici. Ameropa Grains şi-a majorat afacerile cu 20%, ADM România cu 22%, în timp ce Cargill Agricultura a consemnat un avans de 23% faţă de anul precedent. În 2017, COFCO International se situa pe poziţia a treia în topul traderilor ca cifră de afaceri. Însă, traderul chinez a stat în 2018 şi în 2017 pe poziţia de lider în topul exportatorilor.

Evoluţia indicatorilor financiari ai traderilor de cereale vine după un an foarte bun pentru producţia de cereale. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, România s-a situat anul trecut pe locul trei în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, după Franţa şi Germania, arată datele de la Eurostat.

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/traderul-de-cereale-cofco-si-a-majorat-cu-50-cifra-de-afaceri-in-2018-ajungand-la-3-9-miliarde-de-lei-traderul-chinez-a-ajuns-lider-in-romania-18256738

Începând cu 1 iulie 2019, Liberty Steel, companie controlată de miliardarul indian Sanjeev Gupta, a preluat combinatul Sidex Galaţi de la Lakshmi Mittal.

Prima măsură concretă a noilor indieni de la cârma combinatului Sidex din Galaţi a fost să redenumească combinatul ArcelorMittal în Liberty Galaţi. Jon Bolton, CEO-ul Liberty Steel Continental Europe, în prima apariţie în presa din România de la semnarea înţelegerii, a declarat pentru ZF că îşi asumă ţinta de a creşte cifra de afaceri a combinatului „în mod semnificativ“ până în 2022.
„Liberty este un investitor pe termen lung. Planurile pentru Galaţi sunt să creştem şi să investim. Vom face o evaluare comprehensivă în primele 100 de zile de la achiziţie pentru a explora în detaliu oportunităţile de creştere şi investiţii. Ţinta noastră este să ne majorăm vânzările în mod semnificativ până în 2022“, a spus Bolton. Peste 5.000 de angajaţi ai combinatului şi mii de angajaţi pe verticală aşteaptă să vadă dacă norocul combinatului de la Galaţi se va schimba după dezastrul lăsat în urmă de indianul Mittal. Privatizat în 2001, Sidex a ajuns în 17 ani să poată produce maximum 2 mil. tone de oţel anual de la 4,5 mil. de tone în 2001. În timpul operării de către ArcelorMittal, în cadrul combinatului s-au închis patru din cinci furnale şi numărul de angajaţi s-a redus cu peste 80%, de la 27.000 la 5.100 în 2018.

Anul trecut a fost primul an din ultimul deceniu în care Sidex a intrat pe profit, după ce a adunat mai bine de 2 miliarde de lei pierderi între 2012 şi 2017. Cifra de afaceri raportată de ArcelorMittal Galaţi a fost în 2018 de 5,1 mld. lei, cu un profit de aproape 190 mil. lei.

„Liberty Galaţi s-a alăturat grupului nostru pe 1 iulie şi este cel mai mare producător european de produse plate din oţel din cadrul companiei. Este într-o locaţie strategică, are o prezenţă puternică pe pieţele alese şi are o echipă de management cu experienţă şi o forţă de muncă extrem de calificată. De asemenea, a continuat să funcţioneze bine, crescând producţia cu aproximativ 15% în ultimele două trimestre, în mijlocul unei perioade foarte provocatoare pentru industria siderurgică europeană. Acest lucru dovedeşte potenţialul combinatului“, a mai spus Bolton.

Liberty Steel, parte a grupului Gupta Family Group (GFG), controlat de familia Gupta, are o capacitatea de producţie la nivel mondial de 18 mil. tone de oţel, Sidex reprezentând 11% din capacitatea totală de producţie a companiei.

Managementul combinatului nu va fi schimbat odată cu proprietarul, cei de la Liberty declarându-se mulţumiţi de actuala conducere. Combinatul de la Galaţi este condus de Bogdan Grecu, un economist de 41 de ani care a fost numit director general la Galaţi în 2018.

https://www.zf.ro/companii/energie/noii-indieni-care-au-cumparat-combinatul-de-la-galati-cin-cu-promisiuni-in-100-de-zile-facem-evaluare-marim-semnificativ-vanzarile-pana-in-2022-18256743

Fermierii din Franţa – cel mai mare producător de cereale din UE – vor recolta anul acesta a doua lor mare recoltă de grâu moale din istorie, de 39,17 milioane de tone, în condiţiile în care temperaturile record nu au afectat randamentele, care vor fi cu până la 14,9% mai ridicate decât cele de anul trecut, se arată într-un raport al firmei franceze de consultanţă Agritel, transmite Reuters.

Agritel estimează pe plan naţional un randament la actuala recoltă de 7,82 tone pe hectar, cu 12% peste nivelul din 2018, când vremea nefavorabilă a afectat culturile, şi cu 7,5% peste media din ultimii cinci ani – excluzând recoltele excepţional de ridicate şi de scăzute din 2015 şi 2016.

„Deşi recoltarea nu s-a finalizat deplin în regiunile de lângă Canalul Mânecii, randamentele raportate sunt bune, nefiind afectate de temperaturile record”, a apreciat Michel Portier, directorul firmei franceze de consultanţă Agritel.

Suprafaţa semănată a urcat de asemenea cu 2,66%, la cinci milioane de hectare, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, se arată în raport, conform Reuters.

Soufflet, unul din cei mai mari exportatori de grâne din Franţa, estimează că recolta de grâu moale din acest an se va situa între 38 şi 39 de milioane de tone dar încă trebuie recoltată 20-25% din recoltă.

Franţa se aşteaptă să recolteze în acest an o cantitate de 37 milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, a anunţat luna aceasta Ministerul francez al Agriculturii cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.

http://www.bursa.ro/franta-anul-acesta-va-fi-a-doua-mare-recolta-de-grau-moale-din-istorie-66507738