Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa continuă demersurile pentru proiectul privind creşterea adâncimilor şenalelor şi ale bazinelor şi a siguranţei navigaţiei.

Pe data de 15 mai, CN APM Constanţa a obţinut de la Primăria Constanţa autorizaţia de construire nr. 755, care presupune „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa obiectiv 1- dragaje“. De altfel, pe data de 22 martie, CN APMC a obţinut de la Primăria Constanţa certificatul de urbanism nr. 755, care constă în „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa (proiectare + execuţie) – organizare de şantier“.

Reamintim că CN APMC anunţase o licitaţie pentru modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi ale bazinelor, în valoare de peste 161 de milioane de lei. În acest sens, a fost organizată o procedură de achiziţii publice pentru atribuirea contractului „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa (proiectare+execuţie)“, în valoare estimată de 161.708.293 de lei.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în calitate de administrator al porturilor maritime româneşti, are ca obiectiv prioritar asigurarea condiţiilor necesare de navigare în siguranţă a navelor în porturi. Asigurarea acestor condiţii impune ca şenalele de acces, bazinele de manevră şi bazinele danelor să aibă dimensiunile şi adâncimile corespunzătoare tipurilor de nave care circulă în port, corelat cu adâncimea de fundare a cheiurilor. Astfel, se doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de manevră şi funcţionare în siguranţă în Portul Constanţa şi, de asemenea, creşterea eficienţei de utilizare a infrastructurii existente.

Activităţile ce se vor realiza în cadrul proiectului sunt: lucrări de dragaj pentru adâncirea la cotele impuse de siguranţa navigaţiei în bazine şi şenale; lucrări de dragaj (proiectare + execuţie) în suprafaţă totală de 2.186.942,0 mp din care 1.815.655,8 mp (dragaj pentru aducerea la cota de proiect) şi 371.286,70 mp (dragaj de adâncire a şenalului şi a bazinului Portului de lucru de la -7m la -9m); lucrări pentru asigurarea stabilităţii cheiurilor în Portul de lucru (proiectare + execuţie) – 1.250 ml.

Impresa Di Costruzioni Ing. E. Mantovani SPA din Italia se va ocupa de dragarea porturilor maritime

Contractul „Dragaj de întreţinere în porturile maritime“, în valoare de 24.675.000 lei fără TVA, a fost adjudecat de compania Impresa Di Costruzioni Ing. E. Mantovani SPA din Italia. Obiectul prestaţiei îl constituie execuţia operaţiunilor de dragaj de întreţinere în bazinele şi şenalele porturilor maritime, dar şi realizarea acestor lucrări în zonele afectate de situaţii neprevăzute, apărute pe perioada derulării contractului. Volumul care se va draga pe perioada de maximum 24 de luni va fi de 1.000.000 mc.

Volumele exacte din zonele de dragaj se vor calcula în vederea decontărilor pe baza ridicărilor hidrografice efectuate înainte şi după dragaj, de către beneficiar. Se vor executa lucrări de dragaj până la încadrarea în valoarea contractuală. Sectoarele de dragaj şi bazinele incluse în fiecare sector sunt: bazinul danelor 12-21, din portul Constanţa, şenal de acces către B01 din portul

Constanţa, bazinul danelor RR3-RR4-D39, bazinul danelor de pasageri şi DRR 5 din portul Constanţa, bazinul danelor 71 şi 74 din portul Constanţa, bazinul de manevră din portul Constanţa, bazinul danelor 77 din portul Constanţa, şenalul de acces în port, bazinul danelor 89-90 din portul Constanţa, bazinul danelor 91-94 din portul Constanţa, bazinul danelor 1260131 din portul Constanţa; şenalul de acces în portul Mangalia, bazinul de manevră din portul Constanţa, bazinul danei tehnice din portul Mangalia, bazinul danelor 1 şi 2 portul Mangalia şi bazinul şantierului naval din portul Mangalia.

Lucrările de dragaj în bazinele unde au fost delimitate prin coordonate subzone cu materiale ce nu pot fi dragate (calcar, stânca) vor fi considerate finalizate, în sensul că dragajul a fost efectuat până la cota la care dragajul este posibil de realizat cu utilajele de dragaj utilizate de către antreprenor. Lucrările de dragaj se execută atât în bazine, până la o distanţă de 15 m de la faţa cheiului, cât şi în zona limitrofă cheiurilor, pe o lăţime de 15 m de la faţa acestora. Pentru aceste lucrări trebui să asigure utilaje corespunzătoare tipului de dragaj necesar în zona respectivă. În funcţie de priorităţile operaţionale, se va stabili ordinea execuţiei lucrărilor în interiorul fiecărui sector prin dispoziţie de dragaj în bazine, emisă de beneficiar.

Impresa Di Costruzioni Ing. E. Mantovani SPA deţine părţi sociale în Mantovani Danube Engineering & Contracting SRL, firmă cu sediul în Bucureşti. În luna septembrie a anului în curs, firma italiană, în asociere cu Aduro Impex SRL (lider) şi Petrodesign SA, a câştigat contractul „Servicii şi lucrări pentru realizarea obiectivului 1.2 – Amenajare spaţii de depozitare în pavilioanele S4-S7, – obiectiv 1.2 SF ce fac parte din proiectul Lucrări reabilitare cazarma 2766 Bucureşti“, în valoare de 8.203.304,8 lei. Contractul a fost atribuit de Ministerul Apărării – Unitatea Militară 02523 Bucureşti.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/un-nou-pas-facut-de-cn-apm-constanta-in-proiectul-privind-adancimea-senalelor-si-a-bazinelor-si-siguranta-navigatiei-691716.html

Prima dintre cele două nave de patrulare offshore din Pakistan (OPV) a fost lansată la Galaţi, România, au anunţat Forţele Navale din Pakistan. Lansarea a avut loc în data de 17 mai 2019. Nava a fost lansată după începerea construcţiei, într-o ceremonie de stabilire a chilei în aprilie 2018.

În timp ce marina se referă la ele ca nişte corvete, cele două nave realizate de constructorul olandez Damen se bazează pe desenele OPV ale companiei. În anunţul din 17 mai, reprezentanţii din Pakistan au arătat că navele vor avea o capacitate de 2.300 de tone, ceea ce indică faptul că acestea se bazează pe designul Damen OPV2400. Conform specificaţiilor companiei, modelul OPV2400 are o lungime de 90 de metri, include o punte de zbor şi un spaţiu de hangare şi atinge o viteză maximă de 23 de noduri. Cele două OPV-uri sunt construite pe baza unui contract din iunie 2017.

Prima unitate este programată să fie livrată până la sfârşitul anului, potrivit Forţelor Navale din Pakistan.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/damen-galati-a-lansat-o-nava-pentru-autoritatile-din-pakistan-ce-caracteristici-are-691724.html

Cum „papă” banii ferry-boat-urile „Mangalia“ şi „Eforie” , ultimele vestigii ale unei flote?! Au rămas fără certificat de clasificare în 2008, iar din 2009 sunt în conservare, în dana PL6 din Agigea. Ele se află în patrimoniul CFR Marfă şi continuă să producă pagube. Recent, compania a fost obligată la plata sumei de 7348,60 lei, reprezentând contravaloarea alocației de hrană cuvenită pe perioada septembrie 2017 – martie 2019 , inclusiv, pentru un angajat care-şi desfășoară activitatea la bordul navei Eforie, din anul 2012.

Deşi nava se află în conservare, potrivit legii, personalul navigant și auxiliar îmbarcat pe navele aparținând instituțiilor publice și regiilor autonome beneficiază de alocație de hrană zilnică. Angajatul a relatat judecătorilor că nu a mai beneficiat de drepturile de hrană cu începere din luna septembrie 2017, solicitând obligarea pârâtei la plata echivalentului bănesc al normei zilnice de hrană.

Deşi CFR a susținut în instanţă neîndeplinirea condițiilor legale pentru plata echivalentului bănesc al alocației de hrană, întrucât la bordul navei ferry-boat Eforie au existat atât posturi de bucătar, cât și condiții efective de pregătire a hranei calde, nu a probat aceste susțineri. Aşa că instanţa i-a dat câştig de cauză reclamantului, fiind obligată să plătească suma de 7348,60 lei. Cel mai probabil, CFR Marfă va trebui să plătească şi celorlalţi membri ai echipajului norma de hrană.

Cele două ferry-boat-uri surori, „Mangalia“ şi „Eforie” au fost construite pentru a asigura transportul vagoanelor, containerelor și camioanelor TIR între porturile Constanța și Samsun (Turcia). Nimeni nu s-a interesat de refacerea acestei flote care, la 1 ianuarie 1989, avea 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw.

Cele două nave au fost oprite la țărm în august 2008, respectiv mai 2009. Statul român, printr-o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis ca acestea să fie păstrate în stare de funcțiune, având statut de „dotări strategice din punct de vedere militar”.

În prezent ferry-boat-urile sunt în stare profundă de degradare, producând, lunar mii de euro, bani plătiţi de CFR Marfă echipajului de siguranţă de 11 oameni. Puntea superioară este ruginită, pe timp de ploaie curge apa prin ea, în cabine, în centrul de comandă şi în alte compartimente, au cedat şi conductele instalaţiilor, din cauza ruginei.

https://www.replicaonline.ro/cfr-marfa-obligata-sa-plateasca-norma-de-hrana-echipajului-de-pe-nava-abandonata-eforie-391667/

Rainbow Warrior, cea mai cunoscută navă maritimă a organizaţiei Greenpeace, va fi ancorată în Portul Constanţa timp de cinci zile.

Nava vine în ţara noastră cu mesajul „Stop cărbune, folosiţi energie curată!”, transmite organizaţia.

„Nava-fanion Greenpeace, Rainbow Warrior, care străbate lumea pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice şi mai ales asupra cauzelor acestora, ajunge în România la sfârşitul lunii mai. Constanţa e prima oprire dintr-un tur european de 5 luni, care promovează producerea energiei din surse curate. ”, potrivit unui anunţ făcut de Greenpeace România pe Facebook.

Vasul va fi ancorat la Constanţa timp de cinci zile, între 29 mai şi 2 iunie, perioadă în care vor fi organizate diferite evenimente cu acces gratuit pentru public, la bord şi în port.

Actuala navă Rainbow Warrior navighează pe mările şi oceanele lumii din 2011. Numele a fost folosit încă din 1978 de către Greenpeace şi a fost purtat şi de alte nave ale organizaţiei.

Primul vas Rainbow Warrior a fost scufundat de către serviciile secrete franceze (DGSE) în timp ce protesta împotriva testelor nucleare, în Noua Zeelandă, în 1985. Evenimentul a declanşat un scandal diplomatic internaţional.

https://www.gandul.info/stiri/celebra-nava-rainbow-warrior-va-ancora-timp-de-cinci-zile-in-constanta-mesajul-pentru-romania-stop-carbune-folositi-energie-curata-18136436

În anul 2019, fluxurile de mărfuri au crescut constant pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. Transportul pe apele interioare se dovedește a fi mai atractiv decât cel rutier și feroviar, tariful pe tona de marfă transportată fiind mai mic. Grație ploilor abundente de pe continent, transportatorii au beneficiat de condiții bune de navigație pe Dunăre, de la începutul anului și până acum, și dacă ar fi fost și mai multă marfă de transportat, nimeni nu s-ar fi supărat.

„În primele patru luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 10,096 milioane de tone capacitate, cu 26% mai mare față de aceeași perioadă din 2018. Au fost transportate 5,247 milioane de tone de mărfuri, cu 38% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

În structura mărfurilor, minereurile și produsele de carieră ocupă primul loc, cu o pondere de 40%. În ianuarie 2018, ele reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Pe locul al doilea se situează cerealele, cu o pondere de 33%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 14%, produse chimice – 7%, metal și produse din metal – 3%, produse nemetalice (sticlă și altele) – 2%, produse alimentare – 1%.

În primele patru luni ale anului s-a produs o creștere spectaculoasă a ponderii traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie 2018, acesta era de numai 39% din total, în perioada ianuarie – aprilie 2019 a sărit la 59%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

În primele patru luni ale acestui an, din totalul de 5,247 milioane de tone de mărfuri, în contul României au fost transportate 41%, pentru Serbia – 31%, Ungaria – 10%, Bulgaria – 11%, Austria 3, Slovacia, Croația, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În intervalul ianuarie – martie 2019, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 6.939 unități navale, din care: 4.824 barje, 876 șlepuri, 17 nave fluvio-maritime și 1.214 remorchere împingătoare, 7 pasagere și un yacht.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Previziuni sumbre
Previziunile pentru a doua parte a anul 2019 sunt umbrite de pierderile înregistrate în agricultura României, Serbiei și Ungariei. Seceta din primele patru luni ale anului, temperaturile scăzute și grindina au afectat culturile de grâu, orz, orzoaică, rapiță, porumb și floarea soarelui în proporții de 30% până la 50% și chiar 70% în unele zone. Iar de la alte grupe de mărfuri, nu se așteaptă creșteri semnificative până la sfârșitul anului.

Cât privește transportul mărfurilor containerizate pe Dunăre și canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari, acesta ține de domeniul visului, câtă vreme nu există nave fluviale specializate în transportul containerelor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-pe-canalele-dunare-marea-neagra-si-poarta-alba-si-8211-navodari-a-crescut-cu-38-la-suta-375421

Delegația oficială a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a participat joi, 16 mai, la deschiderea celei de-a XII-a ediții a Forumului Economic de la Astana, Kazakhstan. Eveniment a beneficiat de prezența unor experți internaționali de top în domeniul afacerilor, reuniți pentru a dezbate cele mai importante probleme cu care se confruntă economia mondială.

Președintele CCIR, Mihai Daraban, a avut întrevederi, la sediul Ambasadei României în Kazakhstan, cu Magzum Mârgazaliyev – vice-ministru și ministru al energiei și Roman Vassilenko – vice-ministru și ministru de externe, în vederea identificării soluțiilor optime în ceea ce privește facilitarea accesului oamenilor de afaceri români și kazahi pe cele două piețe de desfacere.

„Sunt deosebit de încântat să constat că există un interes real al guvernului kazah pentru consolidarea legăturilor economice existente, prin intermediul Comisiei mixte interguvernamentale care se reunește anual pentru a discuta și a identifica oportunitățile de consolidare a cooperării bilaterale. Companiile românești care activează în domenii legate de petrol și gaze sunt extrem de interesate să furnizeze echipamente specializate în Kazakhstan și să identifice potențialii parteneri pentru un joint-venture durabil”, a declarat Mihai Daraban.

În cadrul Forumului Economic, președintele CCIR, Mihai Daraban, a susținut un discurs referitor la importanța cooperării dintre camerele de comerț naționale în vederea creșterii volumului schimburilor comerciale.

Delegația oficială a Camerei de Comerț și Industrie a României a desfășurat, în perioada 12-17 mai, un turneu economic în Asia Centrală.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-mihai-daraban-misiune-economica-in-kazakhstan-375424

La data de 15 mai 2019, grupul naval Damen Shipyards şi De Beers Marine Namibia (Pty) Ltd au participat la o ceremonie specială de tăiere a oţelului pentru a marca începerea construcţiei pe o nouă navă de tip offshore. În februarie 2019, compania De Beers Marine Namibia a acordat un contract companiei Damen pentru a construi o nouă navă de recuperare a diamantelor cu crawler pentru operaţiunile offshore din Namibia.

Având 177 de metri lungime, noua navă va fi puţin mai mare decât nava cea mai mare din flota De Beers Marine din Namibia, Mafuta (174 de metri, 571 de metri). Construit dintr-un design Marin Teknikk, MT 6027 va fi cel mai avansat vas de recuperare a diamantelor marine din lume din punct de vedere tehnologic. Caracteristicile la bord includ un sistem de poziţionare dinamic (DP2) bazat pe un sistem de propulsie cu şapte propulsoare alimentat de şase generatoare de câte 3230 eKW fiecare.

Este pentru prima dată când Damen a interacţionat cu De Beers Marine Namibia în calitate de clienţi, iar noua oportunitate este una dintre multele generate de şantierul naval Damen din Mangalia, România. Şantierul din Mangalia are cea mai mare capacitate din toate şantierele din Damen, cu un total de trei docuri uscate până la 60 de metri înălţime şi un spaţiu de ancorare total de 1,6 km. Capacitatea mai mare a permis companiei Damen să ia proiecte de construcţie mai mari, cum ar fi un feribot RoRo cu o lungime de 148 metri, un vas de croazieră de 155 de metri lungime şi această nouă navă minieră de 177 metri pentru De Beers.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/damen-mangalia-va-construi-o-nava-pentru-operatiuni-offshore-pentru-o-firma-din-namibia-ce-lungime-va-avea-691647.html

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța (CN ACN) a atribuit, prin negociere directă, fără publicare prealabilă a unui anunț, contractul de furnizare a energiei electrice societății Getica 95 Com SRL. Valoarea contractului atribuit este de 4.016.738 de lei.

Recent, societatea Getica 95 Com SRL a obținut și contractul privind furnizarea energiei electrice, atribuit de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Achiziția a fost făcută prin negociere directă fără publicare prealabilă a unui anunț. Contractul „Furnizare energie electrică la înaltă, medie și joasă tensiune la 9 puncte de consum, conform caietului de sarcini“, are o valoare de 2.7367.420 de lei.

Date despre Getica 95 Com SRL
Potrivit Registrului Comerțului, societatea a luat ființă în anul 1995. Sediul social este în municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău. Capitalul social subscris, de 20.000 lei, integral vărsat, este compus din 2.000 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 10 lei. Tudose M. Săndel-Viorel este asociat unic și administrator al firmei, care se ocupă de comercializarea energiei electrice.

În anul fiscal 2016, firma cu 9 salariați a raportat un profit de 459.173 de lei și o cifră de afaceri de 140.511.543 de lei. Situația financiară pe anul 2017 arată astfel: 11 salariați, profit de 11.061.782 de lei și o cifră de afaceri de 314.276.128 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/contract-atribuit-de-cn-acn-constanta-societatii-getica-95-com-srl-din-ramnicu-sarat-document-691533.html

Acţionarii Şantierului Naval 2 Mai SA Mangalia sunt convocaţi în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor în data de 20 iunie 2019, la sediul societăţii. Pe ordinea de zi a şedinţei, care va începe de la ora 11.30, se află aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2019, pronunţarea asupra gestiunii administratorilor societăţii pentru exerciţiul financiar 2018, constatarea încetării mandatului de membru provizoriu al CA-ului Şantierului Naval 2 Mai SA Mangalia al Ancăi Ruxandra Neacşu, ca urmare a demisiei, aprobarea datei de 9 iulie ca dată de înregistrare, respectiv de identificare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor AGOA din data de 20 iunie.

În acelaşi timp, acţionarii sunt convocaţi în şedinţă extraordinară în data de 20 iunie, de la 12.30, la sediul societăţii din Mangalia, având pe ordinea de zi: modificarea şi completarea actului constitutiv al societăţii Şantierul Naval 2 Mai Mangalia, aprobarea datei de 9 iulie ca dată de înregistrare, respectiv de identificare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele AGEA.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-santierului-naval-2-mai-sa-mangalia-convocati-in-sedinta-691537.html

Mai exact 16-17 miliarde euro în 2018, dintr-un total de aproape 68 miliarde euro.

Aramis Invest din Baia Mare (producţie de mobilă), Oltchim din Râmnicu-Vâlcea (industria chimică) şi Compa Sibiu (componente pentru industria auto) sunt singurele companii antreprenoriale cu exporturi în jurul a 100 de milioane de euro sau peste în 2018, arată o analiză a ZF pe baza datelor provizorii furnizate de INS.

Instituţia a furnizat la solicitarea ZF topul celor mai mari 500 de exportatori din economie, iar pornind de la acest clasament ZF a ierarhizat cei mai mari exportatori cu capital privat românesc în 2018.

Doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deţinute de antreprenori români. Mai exact 16-17 mld. euro în 2018, dintr-un total de aproape 68 mld. euro. Ca ordin de mărime, Automobile Dacia, cel mai mare exportator din România, trimite peste graniţe produse de 5 mld. euro anual, în timp ce Aramis Invest, producător de mobilă din Baia Mare, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, are exporturi de 220 mil. euro.

Clasamentul marilor exportatori cu capital privat românesc include şi firme cu activităţi de comerţ, segment în care regăsim practic reexporturile. În principal de telefoane mobile şi de medicamente. Pharmnet Plus, Gersim Impex, Phonetastic GSM, Mairon Galaţi au activităţi de comerţ.

Companiile private româneşti şi-au micşorat cota de piaţă în exporturile româneşti de la 30% la 27% între 2014 şi 2017, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă valoarea exporturilor a crescut în euro cu 15%, arată studiul „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM.

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/topul-celor-mai-mari-20-de-exportatori-cu-capital-privat-romanesc-in-2018-doar-un-sfert-din-exporturile-totale-ale-romaniei-sunt-realizate-de-companii-detinute-de-antreprenori-romani-18135272

România a exportat anul trecut în ţările Uniunii Europene şi în state terţe peste 12 milioane de tone de cereale, cu un milion de tone mai mult faţă de anul precedent, încasările depăşind 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la solicitarea AGERPRES.

În 2018, cele mai importante destinaţii de export au fost Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudită, Iordania, Germania şi Libia.

În anul anterior, România exportase 11 milioane de tone de cereale, în valoare de aproximativ 2 miliarde euro, iar printre ţările unde au ajuns cerealele româneşti în 2017 se numără Spania, Egipt, Italia, Turcia, Iordania, Arabia Saudită, Libia şi Maroc.

Pe de altă parte, importurile de cereale au totalizat anul trecut 1,4 milioane de tone, iar sumele cheltuite s-au ridicat la 320 de milioane euro. Cele mai mai cantităţi de cereale din import au provenit din Bulgaria şi Ungaria.

„Să nu uităm că România este ţară de tranzit şi, undeva, aceste importuri nu rămân în România ci ies, sub formă de export, prin terminalul de la Constanţa”, au explicat reprezentanţii MADR.
În 2017, cantitatea de cereale importată a fost mai mare cu 64% faţă de anul trecut, respectiv 2,3 milioane de tone, valorând 450 milioane euro. Aceste cantităţi au provenit, preponderent, din Ungaria şi Bulgaria, România fiind, de asemenea, ţară de tranzit.

Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – dar şi cele ale INS au confirmat că România a ocupat anul trecut locul 3 în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu o recoltă totală de 31,187 milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară a reprezentat în jur de 12 milioane de tone.

La porumb boabe, România a fost în 2018 pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de aproape 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone anul trecut.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupa anul trecut poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de 2017 şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi a fost un an greu, în care agricultorii s-au confruntat cu fenomene meteo extreme. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, anul trecut, România a fost pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, iar la grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia şi tot pe patru la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit. La cartofi,

România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/05/20/romania-a-exportat-anul-trecut-12-milioane-de-tone-de-cereale-in-ue-si-tari-terte-incasarile-au-depasit-2-2-miliarde-de-euro–310340