Revista presei

Portul Constanța, reprezentat la expo-conferința Caspian Ports & Shipping 2019, din Kazahstan – Revista presei 13 – 15 Mai 2019

 

  • Port Constanța

14.05.2019

 

În aceste zile, la Aktau, în Kazahstan, se desfășoară prima ediție a Caspian Ports & Shipping, expo- conferință la care participă ca speakeri și reprezentanții Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APMC).

Potrivit APMC, evenimentul a fost conceput ca un instrument de promovare a porturilor și transporturilor maritime și reunește 216 delegați din 21 de țări, specialiști din cele două industrii strâns legate și reciproc determinante aparținând zonei Mării Caspice.

Este un prilej pentru CN APM SA Constanța de a consolida prezența Portului Constanța ca participant activ în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente de talie internațională dedicat exclusiv regiunii Mării Caspice, de a promova avantajele competitive oferite de Portul Constanța, în raport cu toate celelalte porturi din Marea Neagră, precum și poziția sa strategică de cel mai mare port maritim și fluvial din Marea Neagră. Prin participarea la acest eveniment se urmărește continuarea colaborării cu porturile partenere ale Portului Constanța – Aktau, Baku, Anaklia, Poti și Batumi, în baza protocoalelor încheiate cu acestea, identificarea de noi oportunități de afaceri și tendințe pe piața internațională, precum și realizarea unor contacte directe cu specialiștii din domeniul transporturilor ”, au precizat reprezentanții APMC.

https://tomisnews.ro/portul-constanta-reprezentat-la-expo-conferinta-caspian-ports-shipping-2019-din-kazahstan/

 

15.05.2019

 

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, şi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, au semnat, marţi, contractul de finanţare pentru modernizarea Portului Tulcea.
Contractul are o valoare totală aproximativă de circa 40 de milioane de euro, sumă care va fi finanţată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, şi vizează reabilitarea a şase tronsoane cu o lungime totală de 1.510 metri de pe faleza oraşului Tulcea, potrivit autorităţii judeţene.

„Astăzi intrăm în linie dreaptă, semnăm contractul de finanţare. Sunt convins că în perioada imediat următoare, CJ va lansa şi partea de execuţie”, a declarat Răzvan Cuc.

El a subliniat implicarea autorităţii judeţene în demersurile necesare realizării proiectului de modernizare a Portului Tulcea şi, implicit, a falezei oraşului.

Totodată, ministrul Transporturilor a menţionat că documentaţiile necesare lucrărilor de modernizare a drumurilor Tulcea-Brăila şi Tulcea-Constanţa au fost făcute publice şi că termenul de depunere a ofertelor este 20 mai.

Referindu-se la podul peste Dunăre care se construieşte între judeţele Tulcea şi Brăila, ministrul Răzvan Cuc a afirmat că cererea de finanţare va fi transmisă Comisiei Europene până pe data de 15 iunie.

„Termenul de transmitere pe care organismul intermediar şi l-a asumat era 30 septembrie, dar noi vom devansa acest termen, pentru că s-a lucrat intens”, a mai spus Cuc.

În context, preşedintele CJ a subliniat importanţa investiţiei pentru municipiul Tulcea.

„Este un proiect care are drept obiective dezvoltarea durabilă şi creşterea calităţii vieţii, a competitivităţii şi a atractivităţii zonei”, a precizat preşedintele CJ, Horia Teodorescu.

Ministrul Transporturilor a semnat contractul pentru modernizarea Portului Tulcea

 

Rompetrol Rafinare a afişat un profit operaţional în scădere cu 50% după primele trei luni din acest an, la 17,163 milioane de dolari, de la 34,6 milioane de dolari în perioada similară a anului trecut, pe fondul evoluţiilor din pieţele internaţionale.

„Independent de activitatea operaţională, rezultatele financiare din T1 au fost afectate de condiţiile din piaţa internaţională. EBITDA şi rezultatul net au fost influenţate negativ de volatilitatea ridicată din mediul de piaţă, care a dus la o presiune importantă asupra marjelor brute de rafinare (35,1 USD/t în T1 din 2019, comparativ cu 44,5 USD/t în T1 din 2018), alături de presiunea preţurilor pieţei de gaze naturale şi energie electrică, crescând în mod semnificativ de la nivelurile din 2018. Astfel, rezultatul operaţional (EBITDA), afectat de elementele enumerate mai sus, a înregistrat o scădere de aproximativ 50% în T1 2010 – peste 17 milioane USD”, se precizează într-un comunicat al grupului remis marţi AGERPRES.

După primele 3 luni din 2019, compania a raportat pierderi nete de 14 milioane de lei, faţă de 3,779 milioane de lei în perioada ianuarie – martie 2018.

La rafinăria Petromidia au fost procesate peste 1,5 milioane de tone de materii prime, un nivel asemănător celui din primul trimestru al anului trecut. În acest an, Rompetrol Rafinare şi-a propus să depăşească pragul de 6 milioane de tone de materii prime procesate, fapt ce ar reprezenta un nou record istoric, se precizează în comunicat.

Rafinăria Vega (unitate de procesare care funcţionează de 114 ani şi singurul producător intern de bitum şi hexan) a înregistrat, în primele trei luni ale anului, un volum de 79 kt de materii prime procesate, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu aproximativ 3%. Totodată, gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a ajuns la 95,77%, în creştere cu 2,83% faţă de perioada similară a anului trecut, mare parte datorită creşterii cererii de bitum.

La nivel de grup, cifra de afaceri brută consolidată consemnată în T1 a depăşit 1,13 miliarde dolari, într-o uşoară scădere faţă de nivelul atins în T1 2018 (1,2 miliarde dolari).

Potrivit companiei, rata inflaţiei din România, în creştere cu peste 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar şi fluctuaţia monedelor de importanţă la nivel global (deprecierea leului în raport cu dolarul american cu aproximativ 4% comparativ cu paritatea din decembrie 2018) au dus la un context economic care afectează rezultatul financiar general.

„Rezultatele financiare sunt determinate 100% de factori pe care nu îi putem controla, dar suntem ferm convinşi că până la finalul anului vom vedea îmbunătăţiri pe piaţa internaţională. Am intrat în al 12-lea an de operare în România şi, cu siguranţă, experienţa acumulată din 2007 şi până în prezent ne va ajuta să consemnăm rezultate foarte bune până la finalul anului”, a declarat Yedil Utekov, director general al Rompetrol Rafinare.

Pe segmentul de petrochimie, care cuprinde activitatea de petrochimie din societatea Rompetrol Rafinare şi activitatea societăţii Rompetrol Petrochemicals SRL, producţia totală de polimeri din T1 2019 a fost de 29 kt, în scădere cu 32% faţă de T1 2018, când s-au produs 43 kt, o scădere controlată cauzată de presiunea marjelor de piaţă aflate la cel mai redus nivel înregistrat în ultimul deceniu. Vânzările au fost menţinute, însă, la un nivel similar cu cel din T1 2018, păstrându-se cota de piaţă prin vânzări din stocurile existente, precizează sursa citată.

Pe segmentul de distribuţie, care include rezultatele subsidiarelor Rompetrol Downstream, Rom Oil, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas, cifra de afaceri brută consolidată a depăşit 654 de milioane dolari în primul trimestru din 2019, în creştere cu 9% comparativ cu perioada similară din anul trecut. Vânzările în retail au înregistrat, de asemenea, creşteri de 9% la carburanţi retail, respectiv 19% la carburaţi en-gros.

La finalul lunii martie, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 926 de puncte de comercializare (staţii proprii, staţii partner şi staţii mobile).

Pentru 2019, la nivelul Rompetrol Rafinare a fost aprobat un buget de investiţii de peste 63 de milioane dolari, din care peste 50 de milioane dolari vor fi folosiţi pentru lucrări de îmbunătăţire, mentenanţă şi conformare la principalele instalaţii din Petromidia.

Rompetrol Rafinare a plătit la bugetul de stat peste 319 milioane dolari în primul trimestru al anului 2019. Principalii acţionari ai companiei sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi statul român prin Ministerul Energiei (44,7%).

Rompetrol Rafinărie a afişat un profit operaţional în scădere cu 50% în T1 2019

 

13.05.2019

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat numele agentului economic care şi-a adjudecat contractul „Inspecţii subacvatice cu scafandri pentru digurile şi cheiurile din Porturile Constanţa, Midia Tomis şi Mangalia“. Astfel, societatea Iulius R.L. SRL este cea care a semnat cu CN APM Constanţa, iar valoarea contractului atribuit este de 1.466.679,35 de lei.

Potrivit contractului, inspecţiile subacvatice ale digurilor vor fi materializate prin expertize cu transpunerea în planuri a măsurătorilor; inspecţiile subacvatice a construcţiilor de acostare vor fi materializate în expertiză cu transpunerea în planuri a măsurătorilor. De asemenea, se vor executa filmări subacvatice. Sunt vizate digul de adăpostire, zona de nord a Portului Constanţa, digul de sud al Portului Constanţa; digul de nord din Portul Midia; digul de sud din Portul Midia; digul de nord din Portul Tomis; digul de sud-est din Portul Tomis; digul de larg din Portul Mangalia. Suprafeţele ce vor trebui inspectate la datele scadente (5 ani) sunt alcătuite din: suprafaţa paramentului cheiului – 386.711 mp şi suprafaţa de 3 m în bazin – 101.792 mp.

Responsabili de atribuirea licitaţiei
Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa responsabile de atribuirea procedurii publice sunt: director general – Daniela Şerban, director general adjunct – Bogdan Pascu, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Maria Mergiu, director comercial – Alexandru Madalin Craciun, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Sucursală Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard, şef Sucursala Servicii Port – Vicentius Petrescu, şef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparaţii – Antoniela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparaţii – Laura Bola, şef Birou Control Financiar Preventiv – Nicoleta Adina Gamalan, Departament Achiziţii Publice – Aurelian Lita, şef Birou Litigii Maritime şi Asigurări – Mariana Chirea, Birou Litigii Maritime şi Asigurări – Raluca Diana Stoica şi administratorii Gabriela Murgeanu, Daniel-Adrian Naftali, Elena Petraşcu, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Dan Nicolae Tivilichi.
Iulius R.L. SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1994, firma are sediul în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 9.000 de lei, integral vărsat, este compus din 900 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei.

Rusu Iulius Liviu este asociat unic şi administrator al societăţii, care se ocupă de activităţi de servicii anexe transportului pe apă. În anul fiscal 2016, firma a avut 7 salariaţi, o cifră de afaceri de 1.254.945 de lei şi un profit de 134.337 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 7 salariaţi, cifră de afaceri de 2.220.442 de lei şi un profit de 1.057.178 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2018, compania cu 6 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 837.641 de lei şi un profit 18.087 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/inspectii-subacvatice-cu-scafandri-pentru-digurile-si-cheiurile-din-porturile-constanta-midia-tomis-si-mangalia-cine-le-executa-document-690318.html

 

Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare a semnat cu societatea Tehnorex Internaţional SA, care şi-a adjudecat contractul „Furnizare navă specializată de depoluare“, în valoare de 43.132.000 de lei.

Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuirea licitaţiei, sunt: director general Creţu Iulian, şef serviciu financiar contabilitate – Anghel Carmen Nina, şef serviciu tehnic – Pisică Cozmin, şef birou investiţii şi achiziţii publice – Stănescu Laura, compartiment juridic – Costin Crenguţa, birou investiţii şi achiziţii publice – Dan Emilian George, serviciul financiar – contabil- Sava Geta, Șerban Simona Mihaela, birou investiţii şi achiziţii publice – referent Grigorie Ana Maria.
Tehnorex International SA, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1994, Tehnorex International SA are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 100.000 de lei, integral vărsat, este compus din 100.000 de acţiuni. Valoarea unei acţiuni este de 1 leu. Tehnorex International SA este controlată de Micu Viorica – 4% din capitalul social, Antohi Cristian – 84% din capitalul social, Micu Gabriel Lucian – 6% din capitalul social, Antohi Cristina – 6% din capitalul social. Administratorul firmei, care se ocupă de repararea şi întreţinerea navelor şi bărcilor, este Antohi Cristian. Cenzorii firmei sunt: Antohi Cristina, Cheval Aurelia, Klein Mădălina, Căşuneanu Andra, Marşavela Luminiţa Polixenia, Cheval Vasilica.

În anul fiscal 2016, societatea cu 12 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 6.122.377 lei şi un profit de 690.020 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 8 salariaţi, cifră de afaceri de 4.681.246 lei şi un profit de 253.997 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-firma-din-constanta-va-furniza-arsvom-o-nava-specializata-pentru-depoluare-ce-valoare-are-document-690299.html

 

Compania Qatar Petroleum a lansat licitația pentru construirea a peste 100 de nave LNG (pentru transportul gazelor naturale lichefiate) până în 2024. Se estimează că producția de gaze va crește de la 77 milioane de tone pe an, în prezent, la 110 milioane de tone în 2024. În prezent, flota LNG a Qatar Petroleum este formată din 45 de nave Q-flex și Q-Max.

x x x
În luna martie 2019, în porturile Turciei au acostat 4.200 de nave, cu un tonaj registru brut total de 69,218 milioane tone. Dintre acestea, 1.500 de nave, cu un tonaj registru brut de 10,799 milioane de tone erau înmatriculate sub pavilion turcesc, iar 2.700 de nave arborau pavilioane străine.

În primul trimestru al anului 2019, porturile turcești au primit 11.700 nave, cu un tonaj registru brut de 190,350 milioane dc tone. Cele mai multe nave au intrat în porturile Izmit (1.400 nave) și Aliaga (861 nave).

x x x
Autoritățile ucrainene au semnat contractul pentru executarea lucrărilor de dragaj operațional în portul Mariupol, de la Marea Neagră.

Anul trecut, prin portul Mariupol au fost exportate 6 milioane tone de mărfuri.

La licitația pentru încredințarea contractului de dragaj au participat șapte firme, din care au fost admise trei: „Ukrstroyservis” SRL (Ucraina), Consal SRL (România), Biroul Tehnic Specializat „Azimut” SRL (Ucraina). Ultima a dintre acestea a câștigat competiția, cu o ofertă mai mică cu 20% față de prețul de pornire al licitației. Volumul lucrărilor de dragaj se ridică la 1,98 milioane de metri cubi.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-stiri-din-industriile-marii-374259?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

  • Economie

13.05.2019

 

Vreți să știți care este starea economiei județului Constanța? Iată principalele cifre, așa cum au fost ele oferite de Direcția Județeană de Statistică.

Puteți afla informații relevante, de la numărul de salariați, la valoarea salariului mediu, exporturi, importuri, traficul de mărfuri prin port și, nu în ultimul rând, numărul de locuințe noi construite.

Numărul salariaţilor din judeţ, la sfârșitul lunii februarie 2019, este de 187,6 mii persoane, cu 1079 persoane mai mare decât cel din luna ianuarie 2019 și cu 4911 persoane mai mare față de cel din luna februarie 2018.

Câştigul salarial mediu brut pe un salariat, în judeţul Constanţa, a fost în luna februarie 2019 de 4166 lei, iar câştigul salarial mediu net a fost de 2536 lei, cu 15,4%, respectiv cu 16,8% peste nivelul înregistrat în luna februarie 2018. Luând în calcul rata inflaţiei din ultimele 12 luni, câştigul salarial mediu net este, în termeni reali, mai mare cu 12,5% în luna februarie 2019 faţă de februarie 2018.

Numărul turiştilor sosiţi în primele două luni din 2019 a fost de 37,8 mii persoane, faţă de 30,7 mii persoane în aceeași perioadă din 2018, înregistrându-se o creștere de 22,8%. Și numărul înnoptărilor crește: 86,1 mii înnoptări în perioada ianuarie-februarie 2019, faţă de 73,1 mii înnoptări înregistrate în perioada ianuarie-februarie 2018.

Turiştii străini, în număr de 4869 persoane, sosiți în primele două luni din 2019, sunt cu 43,1% mai mulți decât numărul turiştilor străini sosiţi în primele două luni ale anului 2018 şi deţin o pondere de 12,9% în totalul turiştilor. Peste 42% dintre aceștia au fost turiști sosiți din Statele Unite ale Americii.

La sfârşitul lunii februarie 2019 sunt înregistraţi 8122 şomeri, similar cu numărul șomerilor înregistraţi în luna ianuarie 2019, dar cu 971 mai puțini decât de cei înregistraţi în luna februarie 2018.

Din totalul şomerilor, 60,7% sunt femei. Primesc indemnizaţie de şomaj 3799 persoane, iar 4323 persoane sunt Șomeri neindemnizaţi. Rata şomajului în luna februarie 2019 este de 2,8%, față de 3,1% pentru luna februarie 2018. Rata şomajului este mai scăzută în judeţul Constanţa decât media pe ţară (3,3%).

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat (fără agricultori) în trimestrul IV 2018 este de 148315 persoane, cu o pensie medie de 1231 lei pe lună.

În luna februarie 2019 preţurile de consum (la nivel naţional) sunt cu 1,63% mai mari decât în decembrie 2018. Preţurile de consum au crescut cu 2,59% la mărfurile alimentare, cu 1,20% la mărfurile nealimentare și cu 1,12% la servicii. Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,8% în perioada ianuarie-februarie 2019, față de 0,5% în aceeași perioadă din 2018.

În industrie, producţia crește în primele două luni din 2019 cu 1,3% faţă de aceeași perioadă din 2018. Cifra de afaceri din industrie crește în perioada ianuarie-februarie 2019 cu 3,1% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2018.

Agenţii economici din judeţul Constanţa au exportat, în anul 2018, mărfuri în valoare de 1959,1 milioane euro şi au importat mărfuri în valoare de 3228,7 milioane euro (exportul este exprimat în preţuri FOB, iar importul în preţuri CIF). În structură, în această perioadă predomină produsele din capitolul „combustibili şi uleiuri minerale” atât la export cu 49,6% (produse petroliere), cât și la import cu 78,1% (petrol şi, în cantităţi mai mici, produse petroliere). De asemenea, la export ponderi importante mai deţin produsele din capitolul „cereale” (17,2%), produsele din capitolul „seminţe şi fructe; plante industriale și medicinale; paie şi furaje” (9,6%), iar la import produsele din secțiunea „maşini şi aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile” (5,3%). Faţă de anul 2017, exportul a scăzut cu 2,0%, în timp ce importul a crescut cu 20,1%.

Traficul de mărfuri prin portul Constanța însumează 51,6 milioane tone în anul 2018 şi este cu 4,4% mai mare decât în anul 2017.

Traficul prin Canalul Dunăre – Marea Neagră, în volum de 14,1 milioane tone mărfuri în anul 2018, a crescut cu 2,5% faţă de volumul înregistrat în anul 2017. Numărul total al navelor tranzitate a crescut cu 3,8% în anul 2018 față de cel înregistrat în anul 2017, iar numărul navelor străine care au traversat canalul, a scăzut cu 9,5%.

În anul 2018 au fost finalizate 4602 locuinţe, cu 1145 locuințe mai multe decât în anul 2017.

Cele mai importante date despre economia județului Constanța: de la salarii la numărul de locuințe noi

 

Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, modificările la Legea 50/1991 privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcţii, care prevăd posibilitatea construirii de căi ferate și autostrăzi fără autorizație de construcție.

Şeful statului susţine că sunt categorii de lucrări, printre care şi cele de interes public, ce pot fi executate fără autorizaţie sau care nu mai atrag răspundere penală.

„Legea pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii are ca obiect de reglementare trecerea din sfera ilicitului penal în cea a ilicitului contravenţional a faptelor de executare fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c), e) şi g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Precizăm că, în forma transmisă la promulgare, legea menţionată a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională prin Decizia nr. 142 din 13 martie 2019 a respins criticile de neconstituţionalitate formulate”, se arată în comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale dat publicității joi.
Iohannis argumentează că se impune reexaminarea Legii în Parlament „din perspectiva oportunităţii dezincriminării faptelor prevăzute de art. 24 lit. a) prin raportare la categoriile de lucrări reglementate de art. 3 alin. (1) lit. c) şi e) din această lege, sub aspectul implicaţiilor pe care aceste măsuri legislative le au asupra siguranţei în construcţii şi a protejării unor valori sociale deosebit de importante precum viaţa, integritatea corporală sau protecţia mediului înconjurător”.

Dispoziţiie art. 24 lit. a) şi ale art. 3 din Legea 50/1991 în forma în vigoare, constituie infracţiune executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a următoarelor categorii de lucrări: „c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente”; „e) lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice”, precum şi „organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote”; „g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote”.

Căi ferate și autostrăzi fără autorizație de construcție, interzise de CCR

Şeful statului aminteşte decizia CCR nr 846/2007 prin care construcţiile civile, industriale, agricole sau de oricare altă natură se pot realiza numai în baza autorizaţiei de construire, care este un act al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea şi executarea construcţiilor

„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că «Legea nr. 50/1991 reglementează condiţiile în care trebuie să aibă loc executarea lucrărilor de construcţii, stabilind în sarcina deţinătorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – anumite obligaţii ce derivă din necesitatea protejării interesului general pe care sistematizarea şi amenajarea teritoriului, precum şi securitatea şi siguranţa în construcţii îl reprezintă. Ca atare, potrivit acestei legi, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai în baza autorizaţiei de construire, ce reprezintă actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea şi executarea construcţiilor»”, potrivit sursei citate.

Astfel, preşedinte Iohannis motivează că „se impune menţinerea în sfera ilicitului penal” a lucrărilor de căi ferate și autostrăzi fără autorizație de construcție.

Legea care permite căi ferate și autostrăzi fără autorizație de construcție, trimisă la reexaminare

 

15.05.2019

 

Pentru prima data, Caile Ferate Ucrainene au realizat independent un vagon cu descarcare prin podea pentru transportul de cereale si marfuri vrac. Toate componentele si materialele sunt din Ucraina, cu exceptia sistemului de franare.

Modelul experimental 19-6938 are un volum de 120 m³, aceasta fiind cea mai mare capacitate din intregul parc de material rulant al companiei care are o capacitate maxima de 94 m³. Vagonul este proiectat pentru viteze de pana la 120 km/h.

Vagonul a fost dezvoltat si produs de fabrica de reparatii vagoane a companiei, Panyutinsky. Dupa realizarea testelor, a fost obtinut un certificat de conformitate cu cerintele specificatiilor tehnice pentru fabricarea sa. Conform Ukrzaliznytsya, productia in serie va fi lansata in curand.

„Acest nou vagon cu descarcare prin podea a fost introdus in sistemul de clasificare international al vagoanelor de marfa, fiind in conformitate cu cerintele tarilor CSI si baltice. Pentru Ukrzaliznytsya, acesta este un eveniment important, deoarece compania nu a mai construit pana acum un astfel de vagon pentru transportul cerealelor. Anul acesta, fabrica Panyutin va primi finantarea necesara pentru a incepe productia in serie”, a declarat Yevhen Kravtsov, CEO-ul companiei Ukrzaliznytsya.

Anul trecut, Ukrzaliznytsya si-a extins parcul de vagoane cu descarcare prin podea pentru transportul cerealelor cu 22% sau 3.300 de vagoane. In prezent, compania opereaza 18.500 de astfel de vagoane. CEO-ul companiei a declarat ca intentioneaza sa creasca numarul de expedieri zilnice de la 10% la 20%, ceea ce inseamna 80% din parcul existent.

Pentru a creste transportul de cereale, Ukrzaliznytsya foloseste fonduri BERD si BEI pentru electrificarea liniei de cale ferata care leaga cel mai mare port de cereale al tarii din Mykolaiv, cu o lungime totala de 253 km. Proiectul implica electrificarea, constructia unei a doua linii, montarea liniilor in statii, dar si modernizarea sistemelor de centralizare, semnalizare si telecomunicatii in statii si pe liniile deschise aflate pe linia de cale ferata Dolynska – Mykolaiv – Kolosivka din sudul Ucrainei.

La inceputul lui ianuarie, BERD a anuntat acordarea unui imprumut in valoare de 150 de milioane de euro acestui proiect, care este, de asemenea, sustinut financiar printr-un imprumut BEI similar si un grant in valoare de 6,8 milioane de euro furnizat prin Facilitatile de Investitii pentru Vecinatate ale UE.

Scopul acestui proiect este imbunatatirea capacitatii acestor linii feroviare existente care ofera legaturi feroviare intre zonele industriale si agricole ale tarii si principalele porturi.

In ceea ce priveste extinderea parcului de material rulant de marfa al companiei, vagoanele descoperite sunt cele mai cautate. Ukrzaliznytsya intentioneaza sa achizitoneze 6000-6500 de vagoane, un proiect cu o valoare totala de 260 de milioane de dolari, din care BERD va aloca 150 de milioane de dolari.

Ukrzaliznytsya a prezentat primul vagon cu descarcare prin podea fabricat de companie