Traficul de cereale a ajuns la 4 milioane de tone, în creştere cu 40% în T1 ♦ 3.000 de nave maritime şi fluviale au ajuns în porturile maritime în primele trei luni.

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul trimestru al acestui an în porturile maritime româneşti a crescut cu 12,7%, ajungând la 15 milioane tone, faţă de 13,3 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime Constanţa“ (APMC).

„O creştere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 40%. Dacă anul trecut, în primul trimestru, traficul de cereale a fost de 2,87 milioane tone, în 2019, în aceeaşi perioadă, traficul a depăşit 4 milioane tone. În ultimii cinci ani, Portul Constanţa a fost lider între porturile europene în ceea ce priveşte traficul de cereale, operând anual, în medie, peste 18 milioane tone“, potrivit oficialilor Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa. Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost de 11,4 milioane tone (creştere cu 4%), iar cel fluvial a reprezentat 3,5 milioane tone (creştere cu 53,8%).

În primul trimestru din acest an s-au înregistrat creşteri de trafic şi la minereuri şi deşeuri neferoase, produse metalice, minerale brute sau prelucrate, îngrăşăminte, lemn şi plută. Scăderi de trafic au fost semnalate pentru mărfuri precum petrol brut, produse petroliere, produse chimice.

„În primele trei luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime româneşti 3.052 de nave (faţă de 2.494 nave în trimestrul unu al anului trecut), din care 914 nave maritime şi 2.138 nave fluviale.“

Portul Constanţa este cel mai mare port din ţară şi al doilea cel mai mare de la Marea Neagră (după portul Novorossiysk din Rusia). Datele oficiale arată că anul trecut traficul de mărfuri s-a ridicat la 61,3 mil. tone, faţă de 58,3 mil. tone anul anterior.

Cele mai multe mărfuri au fost cereale, minereuri de fier, petrol şi produse petroliere, cărbune, faţă de două decenii în urmă când prin port treceau utilaje industriale, strunguri sau tractoare. În total, traficul de cereale a ajuns la 17,9 milioane de tone anul trecut, în uşoară creştere faţă de anul anterior, în timp ce traficul de produse petroliere s-a ridicat lala 5,9 milioane de tone, faţă de 5,4 milioane de tone anul anterior.

În portul Constanţa, cel mai mare port din ţară, au sosit anul trecut 4.139 de nave maritime, faţă de 4093 de nave maritime anul anterior.

Compania Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ Constanţa nu a făcut publice rezultatele financiare pe 2018, dar datele oficiale arată că Portul Constanţa a finalizat cu afaceri de 302 milioane de lei în 2017, faţă de o cifră de afaceri de 289 milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul mfinante.ro. Profitul companiei a crescut semnificativ, la 79,6 milioane de lei în 2017, faţă de 36,7 milioane de lei cu un an în urmă, potrivit mfinante.ro. Compania avea 868 de angajaţi în 2017, potrivit ultimelor date.

Afacerile şi profitul portului Constanţa au fost pe creştere în ultimii ani, însă este nevoie de investiţii semnificative pentru a se dezvolta în continuare şi a atrage mai multe mărfuri. Portul Constanţa, alături de porturile fluviale, joacă un rol important în activitatea de comerţ exterior şi tranzit al mărfurilor prin România, investiţiile în dezvoltarea infrastructurii portuare reprezentând o necesitate.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/portul-constanta-principala-poarta-de-tranzit-a-marfurilor-traficul-total-de-marfuri-s-a-ridicat-la-15-milioane-de-tone-plus-12-7-in-t1-2019-18089061

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul trimestru al acestuia în porturile maritime româneşti a crescut cu 12,7%, ajungând la 15 milioane tone, faţă de 13,3 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime Constanţa” (APMC)

„O creştere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 40%. Dacă anul trecut, în primul trimestru, traficul de cereale a fost de 2,87 milioane tone, în 2019, în aceeaşi perioadă, traficul a depăşit 4 milioane tone. În ultimii cinci ani, Portul Constanţa a fost lider între porturile europene în ceea ce priveşte traficul de cereale, operând anual, în medie, peste 18 milioane tone”, potrivit oficialilor APMC.

https://www.zf.ro/zf-24/portul-constanta-traficul-de-cereale-a-ajuns-la-4-milioane-de-tone-plus-40-in-t1-18088470

Administraţia Portuară din Constanţa a anunţat că Portul Constanţa îşi menţine poziţia de lider pe piaţa europeană în ceea ce priveşte traficul de cereale.

„În ultimii 5 ani, Portul Constanţa a fost lider între porturile europene în ceea ce priveşte traficul de cereale, operând anual, în medie, peste 18 milioane tone. Anul acesta, o creştere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 40%“, anunţă Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Dacă anul trecut, în primul trimestru, traficul de cereale a fost de 2,87 milioane tone, în 2019, în aceeaşi perioadă, acesta a depăşit 4 milioane tone. Traficul total de mărfuri înregistrat în primul trimestru al anului 2019 în porturile maritime româneşti a crescut cu 12,75%, ajungând la 15,05 milioane tone, faţă de 13,34 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut. Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 11,46 milioane tone (creştere de 4%), iar cel fluvial a reprezentat 3,58 milioane tone (creştere de 53,87%). Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri de trafic sunt: minereuri şi deşeuri neferoase, produse metalice, minerale brute sau prelucrate, îngrăşăminte, lemn şi plută. A crescut şi traficul de containere cu 5,6% în perioada analizată, de la 1,5 milioane tone marfă în 2018, la 1,6 milioane tone marfă, respectiv 158.672 TEU, în 2019. În acelaşi timp, scăderi de trafic au fost semnalate pentru următoarele grupe de mărfuri: petrol brut, produce petroliere, produse chimice. În primele trei luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime româneşti 3.052 nave (2.494 nave în trimestrul 1 din 2018), din care 914 nave maritime şi 2.138 nave fluviale.

https://adevarul.ro/locale/constanta/apmc-portul-constanta-isi-consolideaza-pozitia-lider-european-traficul-cereale-1_5cb72056445219c57ea51a34/index.html

Traficul de mărfuri în porturile maritime româneşti, înregistrat în primul trimestru al acestui an, a înregistrat o creştere de aproape 13 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar traficul de cereale a crescut cu 40 la sută, depăşind patru milioane de tone.

Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC), traficul total de mărfuri înregistrat în primul trimestru al anului 2019 în porturile maritime româneşti a crescut cu 12,75%, ajungând la 15,05 milioane tone, faţă de 13,34 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut.

“O creştere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 40%. Dacă anul trecut, în primul trimestru, traficul de cereale a fost de 2,87 milioane tone, în 2019, în aceeaşi perioadă, acesta a depăşit 4 milioane tone. În ultimii 5 ani, Portul Constanţa a fost lider între porturile europene în ceea ce priveşte traficul de cereale, operând anual, în medie, peste 18 milioane tone”, au precizat reprezentanţii CN APMC.

Sursa citată menţionează că, din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 11,46 milioane tone (creştere de 4%), iar cel fluvial a reprezentat 3,58 milioane tone (creştere de 53,87%).

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri de trafic sunt: minereuri şi deşeuri neferoase, produse metalice, minerale brute sau prelucrate, îngrăşăminte, lemn şi plută.

De asemenea, a crescut şi traficul de containere cu 5,6% în perioada analizată, de la 1,5 milioane tone marfă în 2018, la 1,6 milioane tone marfă, respectiv 158.672 TEU, în 2019.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a precizat că scăderi de trafic au fost semnalate pentru următoarele grupe de mărfuri: petrol brut, produce petroliere, produse chimice.â

În primele trei luni ale anului, au ajuns în porturile maritime româneşti 3.052 nave (2.494 nave în trimestrul 1 din 2018), din care 914 nave maritime şi 2.138 nave fluviale.

Traficul de mărfuri în porturile maritime a crescut, în primul trimestru din 2019

Compania DP World Constanța a semnat un protocol de colaborare cu Biroul Vamal de Frontieră Constanța-Sud, pentru facilitarea operațiunilor de control desfășurate de vameși. În baza protocolului, DP World Constanța îi dă în folosință gratuită Biroului Vamal de Frontieră Constanța – Sud un scaner cu raze X de ultimă generație, cu scopul de a fluidiza fluxul containerelor în portul Constanța – Sud.

Prin această măsură se asigură posibilitatea eliberării cu celeritate a containerelor din vamă.

Aparatul cu raze X va fi amplasat în incinta terminalului operat de DP World Constanța și este destinat exclusiv controlului vamal nedistructiv în procesul de scanare a containerelor și a mijloacelor de transport.

Protocolul de colaborare definește atât drepturile, cât și responsabilitățile celor două entități implicate, agreate pentru o perioadă inițială de zece ani. Semnarea acestui acord este o acțiune strategică, care marchează evoluția companiei DP World Constanța în cei 15 ani de activitate în România, de la statutul de operator portuar local la facilitator de prim rang al comerțului inteligent.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-dp-world-constanta-pune-la-dispozitia-vamesilor-un-scaner-cu-raze-x-de-ultima-generatie-373355?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Georgia proposes to advance relations with Romania to a strategic level, Georgian Prime Minister Mamuka Bakhtadze stated during today’s meeting with his Romanian counterpart, Vasilica Viorica Dăncilă.

According to the head of Georgian Government, Romania is Georgia’s special partner and friend, and advancing bilateral relations to a strategic level will contribute to solving issue in the areas of common interest.

The meeting emphasized the high level of political dialogue between the two countries, and the potential for further developing economic cooperation. The Prime Ministers underlined Georgia’s progress on the path to European and Euro-Atlantic integration and the importance of Black Sea security for ensuring common Euro-Atlantic security.

The subsequent enhanced-format meeting, which brought together the two countries’ Cabinet members, discussed the importance of the Caspian Sea-Black Sea International Transport Corridor. In this context, the Bucharest Statement signed in March by the Foreign Ministers of Georgia, Romania, Azerbaijan, and Turkmenistan was commended as a positive step forward. The special importance of the cooperation between Georgia’s ports and Romania’s Port of Constanta was also pointed out in that it offers ways to diversify international transport corridors connecting Europe and Asia via the territories of Georgia and Romania. The Prime Minister of Georgia thanked her Georgian counterpart for said initiative.

Equally positive assessment was given to the active effort of Romania’s Presidency of the Council of the EU toward keeping the Eastern Partnership high on the European Union’s agenda.
“Romania is a staunch supporter of Georgia’s European and Euro-Atlantic integration. I am convinced that Georgia, through its own efforts, will become a full member of the EU, and we, as the country presently holding the Presidency of the Council of the EU, will support you on this path, and on your path to Euro-Atlantic integration. Georgia’s contribution to Euro-Atlantic security is invaluable, for which we are grateful to you,” the Prime Minister of Romania stated during the meeting.

The conversation also touched on regional challenges and the state of affairs in Georgia’s occupied territories. The Prime Minister of Georgia thanked the Romanian Government for firmly supporting Georgia’s sovereignty and territorial integrity.

After the meeting, the Agreement on Cultural Cooperation between Georgia and Romania was signed by Georgian Foreign Minister David Zalkaliani and Romanian Minister of Culture and National Identity Valer-Daniel Breaz.

https://www.portseurope.com/georgia-proposes-advancing-relations-with-romania-to-strategic-level/

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat marţi, la Câmpia Turzii, că adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului pe achiziţii este o urgenţă întrucât contestarea licitaţiilor în instanţă blochează ani de zile semnarea contractelor pentru lucrări de infrastructură.

„Am obţinut avizul de la ANAP, este în avizare la Ministerul Dezvoltării, urmează Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, cu siguranţă aceste probleme nu vor mai exista şi vom putea semna contractele. Este o ordonanţă de urgenţă fiindcă avem o urgenţă, e o urgenţă. Dacă nu iese această OUG, nu vom putea semna contractele şi va trebui să aşteptăm ani de zile pentru contestaţii. Cine nu înţelege această urgenţă, cred că nu e român (…) Modificăm legislaţia pe achiziţii ca să putem să semnăm contractele după prima perioadă de contestaţii de 30 de zile, de la CNSC sau de la Tribunal, în funcţie de cum solicită contestatarul. Avem contracte nenumărate. O astfel de ordonanţă va genera, o să vedeţi, în următoarele două-trei luni, câte contracte vor fi semnate în Ministerul Transporturilor. Practic deblochează totul. Mi-a făcut domnul director o situaţie a proiectelor contestate din 2017 până acum şi totalul lunilor în care au stat în contestaţie a fost 311 luni. Gândiţi-vă câte proiecte am fi avut semnate. Inclusiv Piteşti-Sibiu, secţiunea V, dacă aveam această ordonanţă în vigoare, îl puteam semna şi nu mai stăteam acum să aşteptăm deciziile instanţei”, a declarat Răzvan Cuc.

Ministrul Transporturilor a precizat că a dorit ca proiectul de OUG să intre în şedinţă de guvern în această săptămână, dar că probabil va mai dura încă o săptămână pentru obţinerea avizelor.

Potrivit acestuia, una din prevederile proiectului de ordonanţă stipulează faptul că în momentul în care există o decizie de la CNSC referitoare la un câştigător, ministerul să poată semna contractul cu acesta, iar ulterior alte firme care au nemulţumiri se pot duce în instanţă, fără ca lucrările să rămână blocate pe perioada procesului.

Cuc: Dacă nu iese OUG pe achiziţii, nu vom putea semna contractele, va trebui să aşteptăm ani

Consortiul VTG-DB Cargo a finalizat cu succes proiectul de cercetare privind dezvoltarea unor vagoane de marfa de ultima generatie, dupa doi ani si jumatate, inclusiv 12 luni de operare timp in care vagoanele au parcurs 150.000 km in toata Europa.

„Noile tipuri de vagoane au fost adaugate portofoliului nostru de vehicule de inchiriat si vor fi disponibile clientilor nostri in curand. Cu ajutorul acestor vagoane, transportul feroviar de marfa devine mai atractiv”, a declarat Heiko Fischer, CEO VTG AG.

Cele doua companii au punctat faptul ca aceste vagoane consuma cu 2-3% mai putina energie, iar modificarile care le-au fost aduse sunt orientate catre client. Aceste caracteristici alaturi de noile module digitale optimizeaza dispecerizarea si operarea, facandu-le mai eficiente din punct de vedere al costurilor. VTG si DB Cargo raman dedicate dezvoltarii comune a vagoanelor de marfa multifunctionale cu cadre modulare. Obiectivul este eficientizarea transportului feroviar de marfa prin construirea unor vagoane mai flexibile.

DB Cargo a comandat deja 300 de vagoane de marfa moderne. Noul vagon pentru transportul autovehiculelor si vagonul platforma multifunctional pentru transportul otelului (BraCoil) reprezinta urmatorul pas in procesul de modernizare a transportatorului de marfa, in conformitate cu „agenda pentru o cale ferata mai buna”. „Continuam sa investim in parcul nostru de vehicule si alegem vagoanele de marfa flexibile. Acestea imbunatatesc calitatea transportului nostru si il fac mai eficient, adaugand valoare pentru clientii nostri”, a declarat Roland Bosch, CEO DB Cargo.
Proiectul vagoanelor de marfa de ultima generatie a fost lansat in 2016, iar testele operationale au inceput in martie 2018. Ministerul Transporturilor din Germania a finantat acest proiect cu 18 milioane de euro, iar DB Cargo si VTG au sustinut toate costurile de achizitie care s-au ridicat la aprox. 4,5 milioane de euro.

VTG si DB Cargo au finalizat proiectul vagoanelor de marfa de ultima generatie

Autoritatea pentru Reformă Feroviară intră în linie dreaptă cu studiul pentru eficientizarea rețelei feroviare din România, al cărui beneficiari direcți sunt CFR SA și gestionarii privați de infrastructură.

”Prin acest proiect, ARF va stabili măsurile necesare pentru crearea unei rețele feroviare sustenabile din punct de vedere socio-economic și financiar, care poate să fie administrată în mod eficient”, precizează ARF în pliantul de lansare a studiului pentru eficientizarea rețelei feroviare.

Proiectul ARF respectă recomandările Master Planului General de Transport al României referitoare la realizarea unei analize detaliate a situației fiecărui sector de cale ferată cu probleme de sustenabilitate, pentru a se putea identifica soluții alternative de creștere a productivității liniilor în speță.

Studiul va fi realizat de un consorțiu de consultanți, format din Synergetics Corporation SRL (România), Pantela BV (Olanda), Railistic GmbH (Germania), AV Transport Planning SRL (România).

Contractul de consultanță a fost încheiat pe 31 august 2018 între ARF și consorțiul amintit, iar activitățile de cercetare și documentare au început în septembrie.

Beneficiarii direcți și indirecți ai studiului pentru eficientizarea rețelei feroviare

Beneficiarii direcți ai studiului vor fi administratorul de infrastructură CFR SA, gestionari privați, precum și autoritățile administrației publice locale și centrale. Beneficiarii indirecți ai proiectului sunt operatorii feroviari de marfă și de călători care utilizează liniile supuse analizei.

Concret, fiecare linie va fi studiată din punct de vedere funcțional, tehnic, contractual și de exploatare. Analiza cost-beneficiu va include analiza socio-economică, financiară și a zonelor administrative din aria liniilor neinteroperabile. De asemenea, se va analiza și necesarul de mobilitate din zonele liniilor de cale ferată și conexiunile de inmfrastructură feroviară.

În final, vor fi făcute recomandări privind modalitățile de dezvoltare a rețelei feroviare prin noi conexiuni, detaliindu-se opțiunile preliminare de traseu. Totodată, vor reieși standardele tehnice aplicate pe fiecare traseu analizat, precum și costurile investiționale și propunerea unei strategii de finanțare.

ARF intră în linie dreaptă cu Studiul pentru eficientizarea rețelei feroviare din România