Şantierul Naval din Constanţa (SNC) a lansat noua generaţie de tancuri de produse chimice şi petroliere ecoMaxMR1, nave destinate transportului de mărfuri lichide în vrac de o mare varietate.
Ieri a avut loc ceremonia de botez a tancului de produse petroliere şi chimice „Histria Atlas“, primul din noua serie de nave de 41.000 tdw aflate în construcţie în şantier.

Noul proiect de tanc ecoMaxMR1 ce va fi construit de acum în şantierul din Constanţa a fost dezvoltat în colaborare cu proiectanţi navali din Germania şi reprezintă o generaţie modernă de tancuri de produse chimice şi petroliere, ce stabileşte „noi standarde în ceea ce priveşte atât eficienţa energetică, cât şi flexibilitatea comercială“.

„Suntem mândri să propunem astăzi pieţei de transporturi maritime un nou şi inovator proiect de tanc, de 40.000 de tone, fără rival în clasa de tancuri petroliere şi produse chimice din care face parte. Caracteristici precum lungimea, lăţimea, înălţimea de construcţie, pescajul, capacitatea de încărcare, consumul de combustibil, clasa de automatizare, conformitatea cu cele mai înalte standarde de mediu, specificaţia tehnică vor asigura succesul seriei noi de nave propuse pieţei de şantierul nostru, prima navă din serie aflându-se astăzi în faţa dumneavoastră, aşteptând să-şi primească certificatul de botez“, a declarat ieri proprietarul SNC George Bosânceanu.

Noul tanc are un deplasament de 41.000 tdw, o lungime de 180 de metri, lăţimea de 32,24 metri şi pescajul de 11,20 metri.

„Cel mai recent proiect al nostru este un tanc de 41.000 tdw pentru produse petroliere şi produse chimice care beneficiază de o capacitate mare de încărcare de 49.500 mc. Este destinat consumului redus de combustibil, rezultat al unei integrări foarte eficiente a formelor corpului navei, a motorului principal, a elicei şi a cârmei. Nava este proiectată pentru un profil operaţional care vizează porturi cu adâncimi restrictive, având o lungime totală de 180 de metri şi un pescaj de 11,2 metri“, au precizat reprezentanţii şantierului naval.

Seria precedentă de 21 de tancuri petroliere şi de produse chimice dezvoltate şi construite de SNC a fost un succes, nava fiind declarată în 2008 cea mai bună din categoria ei pe piaţa internaţională.

„Din generaţia anterioară am reuşit să livrăm 21 de nave de acelaşi tip, ceea ce a fost o performanţă deosebită. A fost o serie de succes. Sperăm ca această serie, cu noua generaţie, să ne apropiem de performanţele trecute. (…) Obiectivul nostru este de a oferi clienţilor noştri o soluţie rentabilă de transport de marfă, printr-un design inovator bazat pe experienţa acumulata în construcţia şi exploatarea a peste 21 de nave tancuri de produse petroliere şi chimice“, a declarat şi directorul SNC, Radu Rusen.

Nava „Histria Atlas“ va rămâne în managementul companiei româneşti Histria Shipmanagement şi va fi operată de navigatori români.

https://www.zfcorporate.ro/business-construct/santierul-naval-din-constanta-a-lansat-la-apa-un-tanc-de-produse-petroliere-si-chimice-de-41-000-tdw-18069829

O mulțime de invitați români și străini a pus stăpânire pe platforma din vecinătatea cheului de armare al Șantierului Naval Constanța. Din alămurile famfarei militare se revarsă marșuri vioaie, iar un sobor de preoți, în frunte cu IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, pregătește cele trebuincioase ceremoniei de botez.

Alături, legat la cheu, așteaptă nerăbdător un „prunc” din oțel. Ați ghicit, este tancul de produse petroliere și chimice „Histria Atlas”.

Un proiect inovator

Ziariștii l-au înconjurat pe directorul general Radu Rusen și îl storc de informații. Vor să afle totul despre noul născut. Află că „Histria Atlas” este „o navă foarte modernă, actualizată la noile cerințe privind protecția mediului și consumul de energie. Este un proiect dezvoltat integral de SNC, de la faza de concept până la cea de construcție, împreună cu alți colaboratori, printre care un proiectant german și Societatea de clasificare navală RINA. Armatorul și operatorul navei este compania Histria. O a doua navă – aflată în construcție – urmează a fi livrată în mai puțin de un an. În total, din această serie, sunt contractate șase nave, din care trei au intrat în fabricație”.

Iată, începe festivitatea! Este momentul discursurilor. Prin fața microfonului se perindă invitații: George Arcadis – reprezentantul ABN Amro Bank (finanțatorul proiectului), Ugo Salerno – reprezentantul RINA, Cristian Sporis – reprezentatul Raiffeisen Bank (finanțatorul SNC). Au numai cuvinte de laudă despre noul proiect naval, despre colaborarea cu Histria Group și SNC.
Ultimul este discursul lui Gheorghe Bosînceanu – președintele celor două companii.

„Șantierul Naval Constanța a împlinit 127 de ani – amintește vorbitorul. Actul de înființare a fost semnat la 24 octombrie 1892, de către directorul Direcției Serviciilor Hidraulice din Ministerul Lucrărilor Publice. De-a lungul celor cinci generații, navaliștii din SNC au andocat, pentru lucrări specifice și modernizări, peste 6.000 de nave. Au construit și livrat 461 de nave maritime, dintre care ultimele 21 au fost tancuri petroliere și chimice de 41.000 tdw, construite în baza unui proiect de succes, integral românesc. Beneficiind de această îndelungată experiență, de această dată în colaborare cu un proiectant naval din Germania, suntem mândri să propunem Asociației de Transporturi Maritime un nou și inovator proiect de tanc de 40.000 tdw, fără rival în clasa de tancuri de produse petroliere și chimice din care face parte. Caracteristicile constructive (capacitatea de încărcare, consumul de combustibil, clasa de automatizare, conformitatea cu cele mai înalte standarde de mediu) vor asigura succesul seriei noi de nave propuse pieței de șantierul nostru.

Interesul de care se bucură acest nou proiect de navă este demonstrat de prezența la eveniment a peste 70 de invitați din străinătate, reprezentând bănci internaționale de prestigiu, companii petroliere majore și traderi internaționali de produse petroliere și chimice, armatori care au în proprietate tancuri petroliere și sunt interesați de proiectul nostru, case de brokeraj, de avocați, consultanți și asiguratori specializați în transportul maritim, societăți de proiectări de nave maritime, fabricanți de echipamente și instalații navale.”

„Am câștigat licitația!”

Gheorghe Bosînceanu le-a amintit celor prezenți faptul că SNC, în asociere cu Naval Group Franța – numărul unu în Europa în proiectarea și construcția de nave militare de suprafață și submarine, atât cu propulsie convențională, cât și nucleară – participă la dialogul competitiv organizat de Ministerul Apărării pentru modernizarea flotei militare, fiind în competiție cu grupurile de șantiere navale Fincatieri (Italia) și Damen (Olanda).

„Așa cum reiese din informațiile din presă, avem cea mai bună ofertă financiară. Deci, am câștigat licitația! – a declarat Bosînceanu. În concluzie, așteptăm ca, în următoarele săptămâni, împreună cu reprezentanții Naval Group, să fim invitați la stabilirea termenilor de realizare a programului de modernizare a flotei militare. Realizarea acestui program în SNC este o soluție naturală având în vedere vecinătate cu baza logistică Constanța și Comandamentul Marinei”.

În final, omul de afaceri a evidențiat contribuția la realizarea noului tanc de produse petroliere și chimice a unor factori de răspundere din șantier – printre care: Radu Rusen, Victor Teodosescu, Modin Asan, Andrei Bosînceanu, Bogdan Călin, Violeta Putinei -, a liderului de sindicat Dede Perodin, a maiștrilor și șefilor de echipă, încheindu-și discursul astfel: „Nu-i putem uita și trebuie să îi aducem în față pe cei care cu mâinile lor au dat suflet acestui proiect de oțel: oamenii în salopetă, muncitori ai SNC și ai subcontractorilor. În numele meu și al administrației, le mulțumesc!”

După datina creștină, Înalt Prea Sfinția Sa Todosie, arhiepiscopul Tomisului, a oficiat slujba de sfințire a navei și i-a înmânat comandantului Paul Oprea icoana Sfântului Nicolae, ocrotitorul marinarilor.

Onoarea de a boteza „pruncul” i-a revenit doamnei Gabriella Salerno, soția reprezentantului RINA, Ugo Salerno.

Sărbătoarea a continuat cu o vizită la bordul navei și un cocktail în eleganta sală de protocol de la etajul VII al blocului administrativ al SNC.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-vant-bun-din-pupa-histria-atlas-si-8221-tancul-de-produse-petroliere-si-chimice-de-40-000-tdw-a-primit-botezul-373007?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Patru foşti angajaţi ai unei societăţi care oferă servicii de pilotaj în Portul Constanţa sunt acuzaţi de practice neloiale. Mai exact, SC Canal Sea Services SRL le impută faptul că, prin intermediul unor societăţi în cadrul cărora sunt în prezent administratori, acționari respectiv asociați, ar fi săvârșit practici de concurență neloială, constând în captarea şi atragerea de personal din cadrul reclamantei; captarea şi atragerea, respectiv deturnare a clientelei reclamantei, în scopul de a deveni clientelă a pârâților. SC Canal Sea Services SRL a solicitat în instanţă obligarea firmei pârâte, dar şi a foştilor angajaţi, să înceteze practica de a le mai fure clienţii, salariaţii şi să nu le mai fure practicile comerciale.

Dosarul a fost înregistrat în noiembrie 2015, pe rolul Tribunalului Constanţa, unde SC Canal Sea Services SRL are calitatea de reclamant, iar Vasilescu Mihai Miron, Vasilescu Stela, Vasilescu Raluca Ștefania, Vasilescu Valentin Marius şi societăţile pe care aceştia le reprezintă, Pilotaj Pilot Service SA. și societatea SC Intermodal Transport S.R.L., au calitatea de pârâţi.
Prin intermediul acţiunii, firma a solicitat ca, prin hotărârea care urmează a fi dispusă în cauză, să fie obligați la încetarea practicilor de concurență neloială, de captare şi atragere a piloților maritimi, salariați ai reclamantei, pentru desfășurarea activităților profesionale – salariale sau de altă natură în cadrul firmei pârâte și / sau altor firme unde pârâții persoane fizice sunt acționari, asociați, administratori sau salariați.

De asemenea, a solicitat încetarea practicilor de concurență neloială, de captare – atragere și deturnare a clientelei reclamantei pentru desfășurarea activităților profesionale dar şi de denigrare a reclamantei și / sau a serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către pârâți de informații care nu corespund realității despre activitatea reclamantei.
De asemenea, a solicitat repararea integrală a prejudiciului patrimonial cauzat reclamantei în valoare de 20.000 lei. Tribunalul a respins acţiunea în noiembrie 2018, însă SC Canal Sea Services SRL a formulat recurs, acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa pe 9 aprilie 2019.

Ce a spus SC Canal Sea Services SRL judecătorilor!
SC Canal Sea Services SRL a arătat în instanţă că toți pârâții au avut calitatea de salariaţi ai societăţii. Astfel, Stela Vasilescu a avut încheiat contractul individual de muncă din 2009 și a deținut funcția de traducător. În acelaşi timp, era angajată (din 2010) şi la Pilotaj Pilot Service SA, unde activează şi-n prezent.

Societatea a mai spus judecătorilor că fosta angajată se ocupa cu traducerea unor înscrisuri de denigrare a reclamantei, de comunicarea și răspândirea de informații false despre activitatea acesteia, inclusiv că a păstrat numerele de telefon – dispecerat ale reclamantei , pentru a induce în eroare potențialii clienți, făcând afirmații rău-voitoare despre firma reclamantă. Vasilescu Mihai Miron a avut calitatea de salariat al reclamantei tot din anul 2009, pe postul de agent maritim / șef serviciu management.

Contractul a încetat prin demisie, în 2015. Însă, spune societatea reclamantă, pe durata raporturilor de muncă cu aceasta, angajatul a avut încheiate contracte individuale de muncă cu SC Intermodal Transport S.R.L , pe același post, deși era angajat cu normă întreagă al reclamantei, fiind și în prezent angajat al aceleiași pârâte. Mihai Vasilescu este soțul fostului administrator al reclamantei, şi ea pârâtă în dosar, respectiv Ştefania Vasilescu acuzată de aceleaşi practici, în prezent direct al firmei Pilotaj Pilot Service SA.

Aceasta, după renunțarea la mandatul de administrator și demisia din calitatea de salariat al reclamantei, scrie rolli.ro, a dobândit şi calitatea de salariat al pârâtei SC Intermodal Transport S.R.L., calitate pe care o are și în prezent. Soţul Mihai Vasilescu este direct asociat unic, administrator și acționar majoritar al celor două societăţi pârâte.

Ambele au același obiect de activitate ca și SC Canal Sea S SRL, respectiv activități de servicii anexe transportului pe apă. În privința Intermodal Transport S.R.L, au menționat reprezentanţii SC Canal Sea S SRL, potrivit rolli.ro, au existat 4 cazuri de deturnare a clientele care ar fi apelat la serviciile reclamantei pentru operațiunile de legare – dezlegare nave, dar care ar fi fost preluate de pârâta, prin practici concurențiale neloiale.

Instanţa nu a putut identifica vreo operațiune săvârșită de vreunul dintre susceptibilă a fi încadrată în practicile de concurență neloială, nici producerea vreunui prejudiciu, de orice natură, , fapt pentru care acţiunea a fost respinsă de Tribunalul Constanţa, pe 6 noiembrie 2018, societatea de pilotaj formulând recurs la data de 9 aprilie a.c..

Soţii Vasilescu au fost parteneri de afaceri în Canal Sea Services cu Mihaela Fulea, fosta decană a Facultăţii de Litere din Constanţa, care a deţinut, în trecut, funcţia de administrator al firmei. Societatea este reprezentată, în prezent, de Bălăşescu Mariea,Mihai Mihalache şi Marius Mihalache.

https://www.replicaonline.ro/scandal-intre-trei-firme-de-pilotaj-din-portul-constanta-s-a-lasat-cu-acuzatii-concurenta-neloiala-387941/

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa organizează o licitaţie în vederea atribuirii unui contract pentru construirea unui baraj antipoluare. Anunţul de intenţie a fost publicat pe SEAP.

Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 1.07.2019, iar valoarea estimată a achiziţiei este de 1.293.600 de lei. Obiectul contractului constă în achiziţionarea a 2.800 ml baraj antipoluare pentru prestarea serviciilor de asistenţă pentru prevenirea poluării bazinelor porturilor Midia şi Constanţa cu produse petroliere pe perioada operaţiunilor de încărcare/descărcare a navelor tanc.

Lungimea tronsoanelor va fi de 10-15 m liniari.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-va-achizitiona-un-baraj-antipoluare-pentru-porturile-constanta-si-midia-688847.html

Astăzi, începând cu ora 11.30, la Șantierul Naval Constanța, va avea loc ceremonia de botez a tancului de produse petroliere și chimice „Histria Atlas”. Colosul din oțel, cu lungimea de 180 metri, lățimea de 32,24 metri și pescajul de 11,20 metri, este primul din noua serie de nave de 41.000 tdw aflate în construcție la Șantierul Naval Constanța.

Seria precedentă de 21 de tancuri de produse petroliere și chimice de 41.000 tdw a fost un adevărat triumf pentru SNC. S-a numărat printre puținele proiecte sută la sută românești, de mare succes pe piața internațională, realizate de industria noastră națională, în ultimii 30 de ani. În 2008, tancul chimic de 41.000 tdw fabricat la SNC a fost declarat cea mai bună navă din categoria ei, de pe piața internațională.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-eveniment-la-santierul-naval-constanta-372916?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Viceamiralul Rob Kramer, comandantul Forțelor Navale Olandeze, se află în aceste zile în Constanța, unde are loc exercițiul Sea Shield 2019.

L-am întâlnit la bordul fregatei Evertsen, unde ne-a acord un interviu în care am vorbit despre acest exercițiu militar, cel mai mare din Marea Negră, despre NATO și provocările privind securitatea navală în Marea Neagră (deci despre Rusia), despre importanța Portului Constanța, din punct de vedere economic și militar, dar și despre pirați.
Interviul îl puteți vedea mai jos.

„România și Olanda sunt, ambele, parte a NATO. Este foarte important să colaborăm îndeaproape și de aceea suntem foarte mulțumiți că suntem aici. Este un exercițiu românesc și am decis să participăm împreună cu NATO. Sunt cinci vase NATO, unul din ele românesc. Această navă, Evertsen, este o fregată de apărare aeriană și comandă din flota olandez și este construită în mod expres pentru a oferi acoperire aeriană, deci apărare aeriană pentru o întreagă gamă de sarcini ale navelor.”, a spus viceamiralul despre Sea Shield 2019.

L-am întrebat și care sunt provocările de securitate în Marea Neagră. Nu a ocolit răspunsul și a spus clar: Rusia este o provocare.

„Sunt multe provocări în ceea privește securitatea navală pe tot cuprinsul lumii și în special aici, în Marea Neagră. Una din ele este acumularea forțelor navale rusești, în acest moment. Vedem că acest lucru se întâmplă și credem că aceasta poate fi o provocare în viitor.”

Pentru că ne aflam la bordul unei nave de război olandeze, am vorbit și despre acest lucru, mai ales că șantierul naval Damen, care a construit fregata Evertsen, este în cursa pentru contractul de 1.6 miliarde de euro pe care statul român vrea să-l atribuie unei companii pentru construirea a patru corvete (în cursă mai sunt francezii de la Naval Group și italienii de la Fincanteri).

„Navele pe care le construim în Olanda sunt foarte inovative, sunt foarte noi. Încercăm să folosim cele mai noi tehnologii. Olanda are o istorie foarte lungă în ceea ce privește construcția de nave.

Avem constructori de nave în Olanda, dar avem și institute de tehnologii, institute de inovații și toate colaborează între ele pentru a fi siguri că avem cele mai bune și cele mai inovative nave.

Facem în mod regulat operațiuni de îmbunătățire ale navelor, împreună cu mediul industrial, pentru toate navele pe care le avem. Astfel, la fiecare patru, cinci ani, această navă va suferi operațiuni de mentenanță, și vom fi siguri vă vom folosi cea mai nouă tehnologie la bord. Asta include, printre altele, și upgrade-uri de software.”

Viceamiralul a precizat și de ce navele de război olandeze sunt echipate cu armament american.

„Noi, în Olanda, am optat pentru sisteme de armament americane. Acest lucru are de-a face cu interoperabilitatea cu prietenii noștri americani. Acesta este motivul pentru care alegem să folosim sistemele lor de armament la bordul navelor noastre, pentru că face ca munca împreună să fie mult mai ușoară.”

A mai spus că Olanda ar saluta oricând orice formă de cooperare cu statul român, pentru că totul se rezumă la interoperabilitate.

„Cu cât facem mai mult împreună, cu atât vom lucra mai bine, împreună, pe mare, deci este important. Am fi foarte bucuroși să oferim, din punct de vedere naval, tot sprijinul de care suntem capabili.”

Comandantul Forțelor Navale Olandeze a declarat că a fost impresionat de Portul Constanța, care este unul important atât din punct de vedere militar, cât și economic.

„Portul Constanța este un port important, desigur, pentru că face parte din zona tratatului NATO, deci este parte a teritoriului NATO. De aceea, este important, la fel de important ca toate celelalte zone din arealul NATO. De asemenea, este important din punct de vedere economic. Dacă mă uit împrejur aici, în Constanța, sunt foarte impresionat de acest port, este un port foarte mare și cred că este foarte important pentru această parte a Europei, ca un punct de intrare. Deci, da, este un port important.”

În final, am vorbit despre pirateria navală, pentru că viceamiralul s-a implicat activ în combaterea fenomenului. Nava pe care ne aflam a efectuat mai multe misiuni în acest sens, în sudul Africii, în 2008, sub egida Organizației Națiunilor Unite.

„Pirateria este una dintre cele mai vechi meserii din lume. A existat dintotdeauna și va exista întotdeauna, credeți-mă, nu e niciun dubiu. Întrebarea este ce vom face noi în legătură cu acest lucru. În primul rând, lucrul pe care trebuie să-l facem este să descurajăm pirații, să nu se ducă pe mare pentru a deturna nave. Putem face acest lucru în mai multe moduri. Unul dintre ele este să suprimăm acest fenomen cu nave militare. Este însă important să ne uităm și unde se duc banii din piraterie, dacă putem să oprim acest flux de bani, lucruri de acest gen. În cele din urmă, totul se rezumă la a oferi un mod de viață mai bun pentru oamenii care aleg să devină pirați. Dacă mergem la rădăcina problemei și ne asigurăm că au o viață mai bună, atunci nu mai trebuie să meargă pe mare ca să devină pirați. Nu există o singură soluție, sunt multe zone în care trebuie să lucrăm.”

Viceamiralul Rob Kramer, comandatul Forţelor Navale Regale Olandeze

Viceamiralul Rob Kramer s-a născut în anul 1961, în Olanda. S-a alăturat Forțelor Navale la 19 ani și a parcurs toate etapele până când a ajuns la poziția de astăzi, cea mai importantă din Forțele Navale Olandeze.

VIDEO Interviu cu viceamiralul Rob Kramer, comandantul Forțelor Navale Regale Olandeze, despre NATO, Rusia, importanța Portului Constanța și pirați

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a anunțat numele societății comerciale care și-a adjudecat contractul „Lucrări de construcții parcare și drum acces poarta 7 (etapa 1)“. Potrivit licitatiapublica.ro, este vorba despre societatea Building Construction Mea SRL. Valoarea contractului atribuit este de 3.052.433,26 de lei.
Building Construction Mea SRL, în datele Registrului Comerțului

Societatea a fost înființată în anul 2017 și are sediul social în București. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 10 lei. Firma Building Construction Mea SRL este controlată de Constantin Nicolescu și Magdalena-Emilia Alexandru, fiecare cu 50% din capitalul social. Magdalena-Emilia Alexandru este administratorul societății, care se ocupă de lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.

În anul fiscal 2015, firma cu 45 de salariați a înregistrat o cifră de afaceri de 10.778.188 de lei și un profit de 2.859.979 de lei. De asemenea, în anul 2016, firma cu 42 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 9.431.976 de lei și un profit de 240.284 de lei. Situația financiară pe anul 2017 arată astfel: 51 de salariați, cifră de afaceri de 6.516.226 de lei și profit de 23.412 lei.
Responsabili de atribuirea licitației

Persoanele care dețin funcții de decizie din cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța responsabile de atribuirea procedurii publice sunt: director general – Daniela Șerban, director general adjunct – Bogdan Pascu, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Maria Mergiu, director comercial – Alexandru Madalin Craciun, șef Seviciu Juridic și Contencios – Tanase Iulian Pepi, șef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard, șef Sucursala Servicii Port – Vicentius Petrescu, șef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, șef Departament Achizitii Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparatii – Antoniela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparatii – Laura Bola, șef Birou Control Financiar Preventiv- Nicoleta Adina Gamalan, Departament Achizitii Publice – Aurelian Lita, șef Birou Litigii Maritime și Asigurări – Mariana Chirea, Birou Litigii Maritime și Asigurari – Raluca Diana Stoica.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/a-fost-anuntata-societatea-care-va-executa-lucrarile-de-constructie-a-drumului-de-acces-in-poarta-7-a-portului-constanta-document-688688.html

Industria are în continuare cea mai mare pondere la alcătuirea Produslui Intern Brut al României în 2018, chiar dacă participarea acestei ramuri a economiei la formarea PIB a scăzut cu 0,6 puncte procentuale faţă de anul 2017, ajungând la 23,6% din PIB-ul României, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, în statele UE industria contribuie cu 19-20% la formarea PIB.

„Ponderea industriei la formarea PIB este în scădere pentru că, dacă ne uităm, şi consumul de energie şi de gaz este în scădere, ceea ce înseamnă că industria este în scădere. Unul dintre motive este şi preţul energiei, care a crescut exponenţial. Unul dintre elementele de cost cele mai importante din industrie este energia. Dacă preţul creşte, competitivitatea industriei româneşti, atât pe piaţa internă, cât şi la export, scade. De asemenea, majoritar, resursa naturală a României pleacă la export neprelucrată. În loc să prelucrăm în ţară ţiţeiul, gazul natural, minereurile de cupru, de zinc etc., totul pleacă la export şi se prelucrează în afară pentru a se aduce valoare adăugată“, a declarat pentru ZF Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.
Jucătorii din industrie sunt de asemenea de părere că aceasta va stagna sau scădea, având în vedere faptul că cererea internă este în scădere.

„Industria care lucrează şi exportă tot ce produce la noi cred că va stagna, iar industria românească va scădea, dacă este să te gândeşti doar pe piaţa locală. Dacă este să găsească pieţe externe, se schimbă situaţia. Noi am reuşit să facem acest lucru, am găsit pieţe externe. Am crescut anul trecut cu peste 10% şi ne aşteptăm să creştem şi anul acesta cel puţin la fel“, a spus pentru ZF Marton Geza, director executiv al Elmas, o companie din Braşov specializată în producţia de echipamente de ridicat şi ascensoare cu afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro în 2018.

Statistica a publicat datele detaliate privind contribuţia ramurilor la creşterea PIB de 4,1% în 2018, care arată că industria, cu o creştere de 4,1% pe volum în 2018 şi o pondere în PIB de 23,6%, a contribuit la creşterea economică cu 1 punct procentual.

Comerţul, cu o pondere de 18,3% în PIB şi o creştere pe volum de 3,9%, a contribuit cu 0,7 puncte procentuale la creşterea economică, în timp ce agricultura, cu o pondere în PIB de doar 4,4%, a contribuit la creşterea economică cu 0,4 puncte.

În acelaşi timp, IT&C, care a crescut cu 7,2% pe volum, a contribuit la creşterea economică cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la o pondere în PIB de 5,2%. Volumul în construcţii a fost în scădere cu 5,6% faţă de anul 2017, contribuind negativ la creşterea PIB cu -0,3 puncte procentuale.

Pe partea de utilizare a PIB, consumul, cu o pondere în economie de 79,1%, a contribuit cel mai mult la creşterea economică, cu 3,6% din creşterea totală de 4,1% (o pondere de peste 95%).

Investiţiile, cu o pondere în PIB de 21,2%, au contribuit negativ la creşterea economică, cu -0,7 puncte procentuale, iar exportul net de bunuri şi servicii (export – import) a avut de asemenea o contribuţie negativă la creşterea economică: -1,7 puncte procentuale, faţă de -0,8 puncte procentuale în 2017.

https://www.zfcorporate.ro/energie/industria-aduce-in-continuare-aproape-un-sfert-din-pib-ul-romaniei-peste-media-ue-un-industrias-din-brasov-am-crescut-anul-trecut-cu-10-si-continuam-sa-crestem-pentru-ca-am-iesit-pe-piete-externe-18057559

Mircea Coşea, profesor de economie: Deficitul comercial este unul dintre pericolele majore pentru economie. Au crescut veniturile, consumul, dar nu şi producţia internă.
Deficitul comercial a explodat în primele două luni ale acestui an, importurile de bunuri înregistrând o dinamică de creştere de 10,1%, în timp ce exporturile de bunuri au înregistrat un avans de 4,8%. Faţă de primele două luni ale anului 2016, deficitul comercial din primele două luni ale acestui an s-a mărit de patru ori, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Deficitul a urcat atât de mult ca urmare a creşterii veniturilor şi a consumului, care a mărit cererea de produse de import, producţia internă nereuşind să acopere creşterea cererii, dar şi evoluţia cursului valutar euro/leu, spun specialiştii.

„Este foarte logic ceea ce se întâmplă, eu mă aşteptam la asta. Fenomenul de creştere a veniturilor care se revarsă în consum şi implicit în cerere a forţat importul. În momentul în care se măresc veniturile, trebuie neapărat să se asigure o compensare a cererii de mărfuri din producţia internă şi lucrul acesta nu s-a întâmplat. Nu a avut loc o stimulare a producţiei interne de bunuri de consum, în special alimentare. Apoi trebuie să punem la socoteală şi variaţia cursului. Importăm pe euro în ţările UE, iar tendinţa de creştere a cursului euro/leu o cunoaştem“, a declarat pentru ZF Mircea Coşea, profesor de economie. În valoare absolută, deficitul balanţei comerciale de bunuri a atins 2,4 mld. euro în primele două luni ale anului 2018, mai mare cu 751 mil. euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2017.

„Este nevoie de o politică de stimulare a industriei prelucrătoare româneşti. La Ministerul Economiei se văd anumite intenţii din declaraţii oficiale pentru revigorarea unor produse care nu mai trebuie importate. Un exemplu, care poate fi considerat un pericol pentru siguranţa statului, îl reprezintă faptul că noi nu producem pulbere pentru gloanţe, importăm din Serbia. Aveam fabrici, acum ele nu se produc în România, le importam, iar Ministerul Economiei lucrează acum la repunerea în funcţiune, trecerea la standardele NATO. Lucrurile acestea trebuie să se vadă şi în alte domenii, cum ar fi în industria alimentară, de exemplu“, a mai spus Mircea Coşea.

Economistul mai spune că există şi situaţii în care importurile sunt doar „pe hârtie“, când comerciaţi străini cumpără mărfuri produse în România, dar le înregistrează ca produse de import.
„Am mărit veniturile, consumul, dar nu am mărit măcar în proporţie de 50% producţia internă. Sunt mărfuri produse în România, castraveţi, de exemplu, care sunt cumpărate pe loc de anumite societăţi din alte ţări, Lituania de exemplu, care nu produce castraveţi şi marfa este înregistrată ca marfă de import. Cu o investigaţie atentă pot fi stopate astfel de acţiuni. Există şi un import care se bazează pe circulaţia hârtiilor.“

În ceea ce priveşte structura schimburilor internaţionale de mărfuri care trec graniţele României, ponderea cea mai mare aparţine maşinilor şi echipamentelor de transport, această zonă deţinând 48,4% din exporturi şi 36,8% din importuri în primele două luni din an. O altă pondere importantă este deţinută de zona „alte produse manufacturate“, cu o rată de 32% din exporturi şi 30,1% din importuri.

„Deficitul comercial este, din punctul meu de vedere, o consecinţă a structurii înapoiate şi neperformante a economiei româneşti. O să vedeţi un deficit în creştere şi în următoarele luni, creşte consumul pe fondul sărbătorilor pascale şi intrăm într-o situaţie greu de gestionat. Deficitul comercial este unul dintre marile pericole pentru economia românească.“ Exporturile de alimente şi animale vii au avut un avans de 20,1% în primele două luni ale acestui an, în timp ce importurile pe această secţiune au crescut cu 14,6%.

Exporturile de băututri şi tutun au înregistrat un avans de 35% în primele două luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile au înregistrat un avans de doar 2,6%.

Pe de altă parte, exporturile de combustibili şi lubrifianţi au scăzut în primele luni ale acestui an cu 9,6%, în timp ce importurile de aceste bunuri au crescut cu 10,3%.

„Trebuie să exportăm produse cu valoare adăugată mare. În câţiva ani, dacă nu restructurăm economia în vederea trecerii la un stadiu superior, dacă nu trecem la standardele 4.0 ale revoluţiei industriale, măcar la un nivel apropaiat, prin digitalizare, vom rămâne puternic în urmă“, a mai spus Mircea Coşea.
Statisticile arată că doar în luna feruarie a acestui an exporturile de bunuri au însumat 5,9 mld. euro, în timp ce importurile de bunuri au însumat 7 mld. euro, rezultând un deficit comercial de 1,1 mld. euro. Spre comparaţie, în luna februarie 2018, deficitul comercial pe zona de bunuri înregistrat de România a fost de 884 mil. euro.

https://www.zfcorporate.ro/business-legal/explozia-importurilor-deficitul-comercial-s-a-majorat-cu-45-in-primele-doua-luni-din-2019-la-2-4-mld-euro-18057552

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2019, importurile de bunuri înregistrând o dinamică de creştere de 10,1%, în timp ce exporturile de bunuri au înregistrat un avans de doar 4,8%. Faţă de primele două luni ale anului 2016, deficitul comercial din primele două luni ale acestui an s-a mărit de patru ori, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

„Este foarte logic ceea ce se întâmplă, eu mă aşteptam la asta. Fenomenul de creştere a veniturilor care se revarsă în consum şi implicit în cerere a forţat importul. În momentul în care se măresc veniturile, trebuie neapărat să se asigure o compensare a cererii de mărfuri din producţia internă şi lucrul acesta nu s-a întâmplat. Nu a avut loc o stimulare a producţiei interne de bunuri de consum, în special alimentare. Apoi trebuie să punem la socoteală şi variaţia cursului. Importăm pe euro în ţările UE, iar tendinţa de creştere a cursului euro/leu o cunoaştem“, a declarat Mircea Coşea, profesor de economie.

În valoare absolută, deficitul balanţei comerciale de bunuri a atins 2,4 mld. euro în primele două luni ale anului 2018, mai mare cu 751 mil. euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2017.

Economistul mai spune că există şi situaţii în care importurile sunt doar „pe hârtie“, când comercianţi străini cumpără mărfuri produse în România, dar le înregistrează ca produse de import.

„Am mărit veniturile, consumul, dar nu am mărit măcar în proporţie de 50% producţia internă. Sunt mărfuri produse în România, castraveţi, de exemplu, care sunt cumpărate pe loc de anumite societăţi din alte ţări, Lituania de exemplu, care nu produce castraveţi şi marfa este înregistrată ca marfă de import. Cu o investigaţie atentă pot fi stopate astfel de acţiuni. Există şi un import care se bazează pe circulaţia hârtiilor.

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/avertisment-economia-scade-importurile-cresc-exponential-deficitul-comercial-explodat-primele-doua-luni-ajungand-2-4-mld-euro-plus-45-importurile-au-crescut-13-8-mld-euro-au-crescut-veniturile-18058291

Economia românească se îndreaptă spre un record istoric în materie de exporturi în 2019, acestea urmând să depăşească pragul de 70 de miliarde de euro, impulsionate de construcţia de automobile şi piese auto, industria prelucrătoare, agricultura şi software-ul, potrivit analizei realizate de o companie specializată în plăţi internaţionale.

„În 2018, economia românească a exportat bunuri şi servicii de peste 67,7 miliarde de euro, în creştere cu 81,3% faţă de 2010 (37,3 miliarde euro) şi cu 8,1% peste nivelul din 2017. Estimările privind evoluţia din 2019 indică o creştere ceva mai temperată faţă de anul precedent, de sub 7%, spre nivelul de 72,4 miliarde euro”, arată analiza privind comerţul internaţional, prezentată de Moneycorp.

Potrivit sursei citate, sectorul automotive, cu Dacia-Renault, Ford şi producătorii de piese auto în prim-plan, ar putea asigura, în acest an, principalul vector de creştere al exporturilor, după ce, în 2018, au asigurat 18,8% din volum (12,7 miliarde euro), în creştere cu aproximativ 13% faţă de anul precedent. Exporturile de maşini şi aparate şi echipamente electrice au reprezentat 28,7% din totalul exporturilor din 2018, în creştere cu 9,1% faţă de anul precedent.

„Lansarea noilor modele de automobile şi extinderea afacerilor producătorilor de piese şi subansamble auto vor reprezenta, în orizontul 2019-2020, un factor semnificativ în evoluţia exporturilor României”, estimează analiştii de la Moneycorp.

Industria prelucrătoare va contribui cu peste 30% din volumul exporturilor, iar agricultura şi sectorul zootehnic cu peste 6%. Potrivit analizei Moneycorp, în 2018, în cel mai bun an pentru agricultura românească, valoarea exporturilor a trecut de 3,57 miliarde de euro, în creştere cu 2,1% faţă de anul precedent şi cu peste 20% mai mult faţă de nivelul din 2010.

„Dincolo de accentuarea deficitului comercial, o problemă majoră cu consecinţe economice semnificative, economia românească continuă trendul ascendent în domeniul exporturilor. Statisticile arată că, în ultimii ani, asistăm la o inversare a trendului din anii 2000, când România exporta cu precădere materii prime. Structura exporturilor prezintă, astfel, o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport ajungând, spre exemplu, la 47,4%. Din totalul exporturilor româneşti, peste 75% reprezintă produsele manufacturate. Economia produce mai multe produse finite, cu valoare adăugată mare, fapt care atrage o dezvoltare economică pe orizontală, în care sunt implicate tot mai multe companii”, afirmă Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România.

Potrivit analizei, peste 22.000 de companii desfăşoară, în prezent, activităţi de export în România, în creştere cu 5,3% faţă de 2013. Cele mai multe activează în comerţ (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) şi agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt.

Companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 euro. Diferenţa este chiar şi mai mare, de 13 ori, în cazul firmelor importatoare. În context, specialiştii menţionează că accesul diferenţiat la pieţele internaţionale ţine de relaţiile de business, de reputaţia companiilor şi de soliditatea financiară a acestora.

„Potenţialul firmelor româneşti este grevat, în continuare, de lipsa unor strategii eficiente de promovare şi de suportul insuficient oferit de misiunile economice româneşti din străinătate. Totodată, România are nevoie de un efort comun stat-privat pentru a susţine competitivitatea produselor româneşti pe plan internaţional. Accentul pe inovaţie, calitate şi servicii de suport sunt primordiale într-o economie globală aflată într-o perioadă plină de provocări. Asigurarea competitivităţii ţine şi de predictibilitatea costurilor de fiananţare, inclusiv acoperirea riscului valutar”, afirmă Claudiu Ghebaru, senior dealer în cadrul aceleiaşi companii.

Documentul aminteşte, de asemenea, că, în 2018, importurile au crescut cu peste 90% faţă de 2010 iar deficitul comercial al României a crescut cu 16,8, până la 15,1 miliarde de euro.

„Cele mai noi date Eurostat arată că, dincolo de Marea Britanie, Franţa, Spania, Portugalia şi Grecia – care raportau cele mai mari deficite comerciale din UE, ţara noastră avea în ianuarie 2019 cel mai mare deficit din regiune, de 1,3 miliarde euro, în creştere semnificativă, de la 800 milioane de euro în ianuarie 2018. Polonia, Ungaria, Cehia se aflau pe o balanţă pozitivă, în timp ce Bulgaria şi-a redus deficitul comercial cu 100 milioane de euro anul precedent, evoluţie influenţată mai ales de îmbunătăţirea trade-ului la nivel intracomunitar”, afirmă experţii.

Pentru acest an, estimările Moneycorp arată că valoarea deficitului comercial al României ar urma să treacă de nivelul de 17,7 miliarde de euro, în condiţiile în care importurile României sunt estimate la 90 miliarde euro.

Germania asigură peste 20% din volumul importurilor româneşti, cu afaceri de 16,9 miliarde de euro, urmată de Italia (7,7 miliarde euro), Ungaria (5,6 miliarde euro) şi Polonia (4,6 miliarde euro). China, ţară de unde vin multe dintre mărfurile vândute în România, se situează pe locul 5, cu afaceri de 4,4 miliarde euro, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, şi cu mai mult de 50% faţă de 2013.

Germania este şi principala destinaţie pentru exporturile României, în această ţară ajungând peste 23% din exporturile româneşti. Nemţii au cumpărat, în 2018, bunuri produse în România de 15,5 miliarde de euro, în creştere cu 8,4% faţă de 2017 şi cu peste 110% faţă de 2013. Un alt partener comercial principal al României este Italia, unde firmele româneşti au exportat anul trecut de 7,7 miliarde de euro, în creştere cu 35% faţă de 2013. În topul destinaţiilor de export ale României urmează Franţa, care a cumpărat produse româneşti de 4,8 miliarde de euro, Ungaria (3,3 miliarde euro), Marea Britanie (2,8 miliarde euro) şi Bulgaria (2,2 miliarde euro).

„Potenţialul de export al României este unul semnificativ. Dincolo de relaţiile comerciale în creştere cu ţările din UE, statisticile indică un avans semnificativ şi în afacerile cu ţări precum Armenia, Kazahstan, Uzbekistan, Sri Lanka, Egipt, Liban sau Nigeria unde volumul exporturilor, raportat la anul 2013, s-a dublat, iar în unele cazuri chiar a crescut de 3-4 ori faţă de anii anteriori. Chiar şi în relaţia cu SUA stăm mai bine decât acum 6 ani, în 2018 fiind raportate afaceri de aproape 1 miliard euro. De la maşini, combustibili, produse chimice, zootehnice (animale vii) şi agricole (grâu în special), relaţiile comerciale cu ţările din afara UE au depăşit nivelul de 15 miliarde de euro în 2018”, arată analiza Moneycorp.

Pe de altă parte, autorii documentului atrag atenţia că potenţialul de creştere al comerţului exterior al României este influenţat în mod semnificativ de starea precară a infrastructurii.

„Lipsa autostrăzilor, care generează costuri suplimentare de transport firmelor din România faţă de cele din alte ţări din regiune, deprecierea reţelei de cale ferată şi absenţa/degradarea facilităţilor de gestionare a mărfurilor reprezintă principalele provocări. La acestea se adaugă degradarea sectorului navigabil al Dunării şi absenţa investiţiilor în extinderea zonelor de transport fluvial”, afirmă experţii.

Potrivit analizei Moneycorp, România se află pe locul 29 din 43 din Europa în privinţa numărului de kilometri de autostradă. Anul trecut, erau daţi în folosinţă numai 763 de kilometri, reprezentând 4,3% din totalul drumurilor naţionale, în condiţiile în care ţări precum Polonia sau Croaţia au de două ori mai mult, conform datelor Eurostat. La polul opus se afla Spania, cu 15.500 kilometri de autostradă, şi Germania cu peste 13.000.

Pe calea ferată, potrivit unui raport al World Economic Forum, România se află pe locul 24 în topul eficienţei transportului, cu un scor negativ de 3.06 puncte. Bulgaria este două locuri mai sus, cu 3.32,

„Transportul rutier, chiar şi cu provocările legate de infrastructură, a ajuns să reprezinte principalul vector de gestiune al comerţului exterior. Pentru ca economia să crească sustenabil, este nevoie însă de extinderea semnificativă a rutelor de transport, de la cele feroviare, la cele navigabile şi aeriene”, afirmă experţii.

Pe de altă parte, dincolo de extinderea relaţiilor comerciale cu partenerii străini şi de necesara optimizare a infrastructurii de transport, evoluţia comerţului internaţional ţine şi de modul în care companiile îşi gestionează bugetele.

„Schimburile valutare, fluctuaţiile majore din piaţă, comisioanele pentru plăţile internaţionale sau lipsa unei strategii de hedging poate costa scump o companie. Optimizarea acestora trebuie să fie în prim-plan. Exportatorii şi importatorii au nevoie de soluţii integrate pentru acoperirea riscului valutar”, afirmă Claudiu Ghebaru.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/04/10/exporturile-romaniei-ar-putea-depasi-pragul-de-70-miliarde-de-euro-in-acest-an-analiza–289656

„În 2017, eram ministru delegat pentru afaceri europene când am decis ca România să candideze pentru preluarea Președinției Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Puțini credeau, dar am câștigat. În 2018, am aplicat pentru preluarea Punctului Focal SUERD. Și astăzi se operaționalizează. Astăzi, împreună cu mediul academic organizăm prima ediție a Danube Cooperation Forum. Prin implicarea autorităților locale, a actorilor asociativi, patronali și sindicali dar și a mediului universitar, Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este un succes.” a explicat fostul ministru Victor Negrescu în intervenția sa susținută în deschiderea primei ediții a Danube Cooperation Forum.

Fostul europarlamentar a vorbit în discursul său despre potențialul semnificativ al regiunii Dunării dar și despre importanța formelor de cooperare macroregionale invitând participanții să contribuie la influențarea și operaționalizarea planului de acțiune SUERD atât la nivel național cât și european.

https://www.stiripesurse.ro/victor-negrescu-pre-edin-ia-strategiei-uniunii-europene-pentru-regiunea-dunarii-este-un-succes_1341375.html

Prim-ministrul Viorica Dăncilă participă, joi şi vineri, la Summitul şefilor de guvern ai formatului cooperării ”16+1” / Europa Centrală şi de Est – R. P. Chineză, care se desfăşoară la Dubrovnik, în Republica Croaţia, context în care va fi prezentă la sesiunea plenară a reuniunii şi va lua parte la semnarea mai multe memorandumuri de înţelegere cu partea chineză, conform Agerpres.
Din delegaţia oficială a României fac parte viceprim-ministrul Viorel Ştefan, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi şeful Cancelariei prim-ministrului, Costin Mihalache.

Principalele momente al Summitului ”16+1” sunt: sesiunea plenară a şefilor de guvern din statele formatului de cooperare ”16+1”, Forumul Economic şi Comercial ”16+1” şi reuniunile B2B, inaugurarea website-ului Mecanismului de Coordonare al IMM-urilor în formatul de cooperare ”16+1”, găzduit de Croaţia, expoziţia privind cooperarea în domeniul educaţiei între statele din Europa Centrală şi de Est şi R. P. Chineză, dezvelirea Plăcii memoriale a Centrului de Parteneriat Global, fondat în cadrul Summitului ”16+1” de la Sofia, din 7 iulie 2018, de către premierii R. Croaţia, R. P. Chineze şi R. Bulgaria, precizează Guvernul, într-un comunicat transmis de Agerpres.

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă va participa la ceremonia de semnare a unor acorduri şi documente de colaborare bilaterală între România şi R. P. Chineză:
– Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea unui Grup de lucru la nivel de experţi pentru promovarea comerţului nerestricţionat între România şi R. P. Chineză, între Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat din România şi Ministerul Comerţului din R. P. Chineză;
– Protocolul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor încheiat între Administraţia Generală a Vămilor din R. P. Chineză şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România privind exportul de miere de albine din România în R. P. Chineză;
– Acordul de cooperare între China Development Bank şi Eximbank România privind garantarea creditelor.

Conform Guvernului, cu ocazia Summitului ”16+1”, va fi adoptat Dubrovnik Guidelines – Liniile Directoare Dubrovnik.

În marja Summitului ”16+1”, Viorica Dăncilă va avea întrevederi bilaterale cu omologi din statele participante la acest format de cooperare, conform Agerpres.

Statele europene participante la formatul „16+1” sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ungaria. 11 dintre statele participante sunt şi membre UE.

De asemenea, la formatul de cooperare ”16+1” participă, în calitate de observatori, Austria, Belarus, Grecia, Elveţia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Serviciul European de Acţiune Externă.

„România a găzduit, la 26 noiembrie 2013, al doilea Summit ’16+1′. În pregătirea acestui eveniment, în luna octombrie 2013, la Bucureşti, a fost inaugurat mecanismul de întrunire periodică a coordonatorilor naţionali şi practica documentului final – ‘Linii directoare’ – convenit prin consens”, arată Guvernul în comunicat.

http://www.bursa.ro/viorica-dancila-participa-la-summitul-sefilor-de-guvern-ai-formatului-cooperarii-16+1-05998630

Ponderea valorii adăugate brute aduse de filialele multinaţionalelor în economia românească a ajuns la 44% din valoarea adăugată totală, conform datelor Eurostat pentru anul 2016, acestea fiind cele mai recente date publicate.

Astfel, multinaţionalele produc aproape jumătate din totalul valorii adăugate în România, acesta fiind cel mai important indicator economic pentru dezvoltarea sustenabilă a unei ţări.

În rândul ţărilor din Europa, România se situează pe locul 4 după nivelul acestui indicator, primele locuri fiind ocupate de Ungaria cu 51,4%, Slovacia cu 48,1% şi Luxemburg cu 44,6%. Media celor 28 de state membre ale UE este de 25%.

La polul opus, ţările a căror economie au fost nevoite să se bazeze cel mai mult pe valoarea adăugată produsă intern versus cea adusă de filialele multinaţionalelor sunt Grecia, Italia şi Cipru, cu 16,3%, respectiv 15,8% şi 13,4%, cu menţiunea că datele pentru Grecia sunt provizorii.

Principalul motor al zonei euro, Germania, a înregistrat un nivel al valorii adăugate brute aduse de multinaţionale de 24,8%, fiind cea mai apropiată pondere de media Uniunii Europene.

În timp ce valoarea de 44% înregistrată de România în 2016 scoate în evidenţa aportul benefic al multinaţionalelor în dezvoltarea economiei, din cealaltă perspectivă, România este printre ţările care produc pe plan intern cea mai mică pondere a valorii adăugate brute din valoarea adăugată totală, de doar 56%.

https://www.zfcorporate.ro/business-legal/romania-pe-locul-4-in-ue-dupa-ponderea-firmelor-straine-in-valoarea-adaugata-cu-44-ungaria-este-pe-primul-loc-si-depinde-cel-mai-mult-de-multinationale-18069833

In timpul celui de-al 21-lea summit UE-China, Comisarul pentru Mobilitate si Transport, Violeta Bulc, si reprezentantii delegatiei chineze au semnat un acord pentru realizarea unui studiu comun cu privire la Coridoarele de Transport Globale intre Europa si China care se bazeaza pe calea ferata.

Studiul va evalua situatia actuala a coridoarelor feroviare dintre China si Europa si va analiza problemele acestor coridoare in privinta conectivitatii dificile si a conectivitatii facile. Studiul va propune cele mai sustenabile coridoare si, ca urmare, proiectele cheie necesare. Toate tarile interesate vor fi consultate pe durata implementarii studiului.

Pana la sfarsitul lui aprilie, cele doua parti vor identifica si vor prioritiza legaturile lipsa si blocajele din trafic, modul in care poate fi imbunatatita capacitatea huburilor, dar si calitatea serviciilor de transport.

Pentru a imbunatati obiectivitatea acestui studiu, ambele parti au fost de acord sa invite o parte terta cu experienta de lucru relevanta si capacitatea profesionala necesara pentru a elabora acest studiu.

Studiul va fi efectuat in cadrul Platformei de Conectivitate UE-China care promoveaza sinergiile intre Ten-T si Initiativa One Belt, One Road.

Conform estimarilor, pana la sfarsitul lui 2019 vor fi semnate planificarea proiectului, constructia si acordurile de cooperare pentru promovare.

Delegatia chineza a fost condusa de Ma Qiang, Directorul General Adjunct al Departamentului de Dezvoltare a Infrastructurii si Comisiei de Dezvoltare Nationala si Reforma (NDRC), delegat de He Lifeng, Vice-Presedintele Comitetului National al Conferintei Consultative Politice Populare Chineze si Presedinte NDRC si a inclus oficiali din partea NDRC si Bancii Chineze pentru Dezvoltare.

Acord UE-China pentru realizarea unui studiu cu privire la coridoarele feroviare

Grupul ÖBB Rail Cargo a stabilit o noua ruta feroviara intre Xi’an, China, si Terminalul Rail Cargo – BILK via statia de transbordare Záhony-Eperjeske din Ucraina.

Trenul containerizat cu bunuri de consum a parcurs mai bine de 7.000 km in 10 zile pe ruta via Kazahstan si Ucraina.

Primul tren test pe ruta alternativa via punctul de trecere dintre China si Kazahstan Alashankou/Dostyk si granita ucraineana via Batjevo/Eperjeske a fost operat de RCG. Compania furnizeaza mai multe servicii regulate intre Europa si Asia. In Ungaria, marfurile din China catre Ungaria sunt in special transportate prin Portul Pireus sau porturile de la Marea Adriatica si partial, via coridoarele continentale. In medie, trenurile pleaca din porturile maritime catre Europa Centrala la fiecare doua zile. In plus, RCG este implicata in manipularea a peste 1.600 de trenuri pe an, administrand astfel un volum total de bunuri de aprox. 120 de mii de TEU. Acest lucru reduce impactul asupra mediului cu pana la 60.000 de calatorii realizate cu camionul si cu cateva sute de mii de tone de gaze cu efect de sera.

ÖBB Rail Cargo a lansat o nouă rută de transport feroviar containerizat Europa-Asia