Declarația îi aparține Karlei Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin-Dunăre.

Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin-Dunăre, și Dirk Beckers, directorul INEA – Innovation and Networks Executive Agency, au vizitat ieri, 27 martie 2019, Portul Constanța. Delegația Comisiei Europene a avut discuții cu conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța referitoare la evoluția proiectelor cu finanțare europeană, interesul major fiind concentrat pe stadiul proiectului „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT“. La vizita oficialilor europeni a participat și viceprimarul municipiului Constanța, Costin Răsăuțeanu.

Importanța hinterlandului

„Constanța este un port activ, de mare importanță pe harta Europei. Singurul lucru pe care vreau să insist este să vă preocupați de hinterlandul portului. De exemplu, Ungaria este considerată o țară fără ieșire la mare, dar are Portul Constanța! Vă sfătuiesc să priviți nu numai spre mare, ci și spre Dunăre, spre țările care depind de Portul Constanța. Avem și vești bune dinspre Bulgaria, unde a început dragajul Dunării. Altfel, nu putem vorbi despre un coridor de transport dacă nu se implică toate țările riverane în întreținerea lui“, a declarat Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin- Dunăre.

Oficialii europeni au subliniat importanța Portului Constanța pentru întreaga regiune, necesitatea dezvoltării conexiunilor și a investițiilor în infrastructura de transport. „Am observat transformarea Portului Constanța de la ultima mea vizită, din 2006. Acum, prin proiectul pe care îl aveți în derulare – Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT, Portul Constanța va deveni green port“, a spus Karla Peijs (foto).

Proiectul PROTECT
Delegația a vizitat Portul Constanța, la bordul navei Anghel Saligny, un obiectiv fiind sistemul de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă, modernizat în cadrul proiectului PROTECT. Acesta a avut ca obiectiv îmbunătățirea accesului maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil. În acest sens, au fost proiectate și realizate faruri pe diguri, stâlpi de semnalizare, s-au montat geamanduri și panouri solare, montarea, demontarea și relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervențiile de urgență. Proiectul „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT“ este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Bugetul proiectului este de 12.696.125 euro (fără TVA), din care: 85% rata de finanțare CEF (10.791.706 euro), 15% contribuție de la bugetul de stat (1.904.419 euro).

Obiectivele proiectului
Principalele obiective ale proiectului sunt: 
a. Modernizarea infrastructurii Portului Constanța prin prelungirea în aliniament a cheului de acostare existent, aferent danei DA2, cu o lungime de 130 metri și crearea unei platforme în spatele noului front de acostare, cu o suprafață de 4.370 metri pătrați, pentru echiparea cu diverse utilități necesare proceselor tehnologice specifice navelor tehnice;
b. Amplasarea de echipamente și utilități pe platforma nou creată, inclusiv o nouă instalație de tratare a apelor uzate colectate de la nave, în scopul separării și tratării acestora;
c. Îmbunătățirea accesului maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil;
d.
Modernizarea parcului de nave tehnice al Portului Constanța prin achiziția unei nave tanc autopropulsat 500 TDW multifuncționale, pentru colectarea deșeurilor de la nave.
Necesitatea implementării acestui proiect a rezultat din obligația CN APM SA Constanța de a asigura în calitate de administrație portuară, o serie de facilități privind infrastructura, condițiile de mediu și de siguranță a navigației.

Constanța este un port de mare importanță pe harta Europei

Vești bune pentru constănțenii care muncesc în Portul Constanța!

Regia Autonomă Transport în Comun prelungește traseul autobuzelor 42, până la Dana Militară.
Măsura intră în vigoare de luni, 1 aprilie 2019 și face parte dintr-o campanie menită să încurajeze folosirea mijloacelor de transport în comun în locul autoturismelor care aglomerează din ce în ce mai mult orașul.

Astfel că, de luni până vineri, în intervalul orar 06:30 – 08:30 și 14:30 – 17:30, autobuzele 42 vor pleca din Tomis Nord și vor circula pe ruta: Centru – Poarta 2 – Poarta 1 – Incinta Port (până la

Cuibul Reginei – Dana Militară) și retur pe același traseu, acoperind astfel orele de vârf din perioada începerii și încheierii activității instituțiilor și operatorilor portuari.

Primăria Municipiului Constanța și Regia Autonoma Transport în Comun împreună cu Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța îi invită pe cei care muncesc în port să meargă cu autobuzul până la serviciu, în loc să își folosească mașina personală.

O călătorie costă 1,5 lei, iar un abonament pe o linie, 55 de lei.

Bilete și abonamente nominale pot fi achiziționate și prin aplicația mobilPay Wallet, disponibilă pe telefoanele mobile cu sistem de operare Android sau IOS.

RATC prelungește linia 42 până la Dana Militară din Portul Constanța

Negocierile dintre reprezentanții Sindicatului Liber „Navalistul” Mangalia și cei ai Damen Shipyards Mangalia cu privire la contractul colectiv de muncă pentru anul 2019 s-au încheiat. Printre prevederile contractului de muncă asupra cărora au căzut de acord ambele părți se numără acordarea de creșteri salariale, de sporuri de până la 30% diferențiat pentru categoriile de risc radiologic și bonusuri.

În ultima ședință de negocieri, cele două părți au căzut de acord asupra mai multor prevederi. Dintre acestea, menționăm creșterile salariale vor fi aplicate pe parcursul lui 2019: 200 de lei de la 1 martie a.c., 100 de lei de la 1 septembrie a.c. și 100 de lei de la 1 decembrie a.c..

Totodată, „personalul care își desfășoară activitatea în mediu cu surse de radiații sau generatori de radiații beneficiază de un spor pentru condiții periculoase de până la 30% diferențiat pe categorii de risc radiologic, astfel: 10% la categoria I, 15% pentru categoria a II-a, 30% pentru categoria a IV-a, calculat asupra salariului tarifar pe timpul cât execută aceste atribuții”.

De asemenea, s-a convenit și asupra unor bonusuri. Astfel, „salariații direct productivi și conducătorii formațiilor de lucru (maiștri) ce desfășoareă activitatea de premontaj, montaj (zona doc și cheu și platforma aferență docului), cei ce desfășoară activitatea pe platforma NGA, cât și schelarii care desfășoară activitate la doc și cheu, vor primi lunar un bonus în valoare de 150 de lei, proporțional cu timpul efectiv lucrat”, iar „salariații direct productivi și conducătorii formațiilor de lucru (maiștri) ce desfășoară activitatea de reparații nave vor primi lunar un bonus în valoare de 250 de lei, proporțional cu timpul efectiv lucrat”.

https://www.replicaonline.ro/bonusuri-si-cresteri-salariale-in-contractul-colectiv-de-munca-2019-de-la-damen-shipyards-mangalia-386726/

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a organizat o licitaţie pentru atribuirea unui contract aferent achiziţiei echipamente de copiere şi imprimare.
Atribuirea a fost la data de 26 martie 2019, valoarea totală fiind de 57.609,21 lei. Firma câştigătoare este Mida Soft Business.

Societatea a luat fiinţă în anul 2003, cu sediul social în Bucureşti, sector 6, pe strada Cetatea Histria. Capitalul social este de 100.000 de lei, cu un număr de 10.000 părţi sociale, valoarea unei părţi fiind de 10 lei. Asociaţi în firmă sunt Florentina Moruz şi Dumitru Daniel Moruz, ambii cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 50%, cei doi având şi calitatea de administratori. Activitatea principală a firmei constă în Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-cumpara-echipament-de-copiere-si-imprimare-de-la-o-firma-din-bucuresti-document-687883.html

Vești bune pentru constănțenii care muncesc în Portul Constanța: Regia Autonomă Transport în Comun prelungește traseul autobuzelor 42, până la Dana Militară.

Măsura intră în vigoare de astăzi, 1 aprilie 2019, și face parte dintr-o campanie menită să încurajeze folosirea mijloacelor de transport în comun în locul autoturismelor care aglomerează din ce în ce mai mult orașul.

Astfel că, de luni până vineri, în intervalul orar 06:30 – 08:30 și 14:30 – 17:30, autobuzele 42 vor pleca din Tomis Nord și vor circula pe ruta: Centru – Poarta 2 – Poarta 1 – Incinta Port (până la Cuibul Reginei – Dana Militară) și retur pe același traseu, acoperind astfel orele de vârf din perioada începerii și încheierii activității instituțiilor și operatorilor portuari.

Primăria Municipiului Constanța și Regia Autonoma Transport în Comun împreună cu Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța îi invită pe cei care muncesc în port să meargă cu autobuzul până la serviciu, în loc să își folosească mașina personală.

O călătorie costă 1,5 lei, iar un abonament pe o linie, 55 de lei.

Bilete și abonamente nominale pot fi achiziționate și prin aplicația mobilPay Wallet, disponibilă pe telefoanele mobile cu sistem de operare Android sau IOS.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/prelungire-de-traseu-ratc-de-luni-pana-vineri-cui-vine-in-ajutor-688006.html

Şantierul Damen din Mangalia a anunţat că a semnat un contract la Oslo, cu SeaDream Yacht Club pentru construcţia primei nave de croazieră în România.

Este vorba de Mega Yacht, care are 155 metri lungime, cu condiţii de lux. Lanţul de nave de croazieră este recunoscut la nivel mondial.

„Suntem încântaţi să anunţăm semnarea acestui contract istoric cu care Grupul Șantierului Naval Damen intră pe piaţa de croazieră. Suntem foarte onoraţi că SeaDream a ales Damen să livreze acest proiect special şi aşteaptăm cu nerăbdare o colaborare pe termen lung cu acest brand unic ultra-luxos”, a declarat Andrea Trevisan, din partea Damen.

Grupul internaţional de şantiere navale a lansat noul său proiect, Damen Cruise, în 2018. Deşi un nou participant pe această piaţă, Damen, de peste 90 de ani, a livrat nave în diverse sectoare ale industriei maritime, inclusiv construirea de iahturi de aventură şi mega iahturi nave complexe offshore, navale şi RoPax.

Scopul companiei Damen Cruise este de a deveni un partener pe termen lung pentru industria de croazieră, furnizând servicii pe tot parcursul ciclului de viaţă al unei nave. Aceasta începe, acolo unde este necesar, prin furnizarea de soluţii de finanţare de la instituţiile AAA şi continuă prin construcţie şi amenajare. În urma livrării, Damen este capabil să continue să sprijine clienţii săi cu servicii de întreţinere, reparaţii şi upgrade la şantierele sale de reparaţii din întreaga lume.

În 2018, Damen a început controlul operaţional al şantierului naval cunoscut acum sub numele de Damen Shipyards Mangalia, în România, un joint-venture cu guvernul român. Şantierul, situat pe Marea Neagră, este cel mai mare din portofoliul Damen şi aduce cu ea capabilităţile grupului de a construi nave mai mari şi mai complexe.

Mega Yacht pentru SeaDream va fi complet construit şi echipat, inclusiv în interior, la Mangalia de către Damen, care lucrează în parteneriat cu furnizori de frunte pentru industria de croazieră. Damen va începe construcţia navei în luna octombrie a acestui an, cu o dată de livrare programată în septembrie 2021.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/santierul-damen-va-construi-o-nava-de-croaziera-de-lux-mega-yacht-va-fi-livrat-in-2021-687995.html

Acţionarii Şantierului Naval 2 Mai SA Mangalia s-au întrunit în şedinţă de adunare generală ordinară în data de 28 martie 2019, unde au luat mai multe decizii.

Acţionarii societăţii s-au întrunit în data de 28 martie, de la ora 11:30 în şedinţă ordinară pentru a alege administratorii provizorii ai firmei.

Astfel, a fost aprobat prin vot secret, cu un număr de 93,8878% din numărul total de acţiuni numirea lui Florin Victor Dumitru şi a Iolandei Anamaria Babau în funcţiile de administratori provziroii, începând cu data de 2 aprilie 2019.

Au fost încetate mandatele administratorilor provizorii ai societăţii începând cu data de 1 aprilie 2019 ale următoarelor persoane: Adrian Mitroi, Anda Nicoleta Onetiu, Victor Vlad Cazana.

De asemenea, s-a prelungit mandatul de administrator provizoriu al Andei Nicoleta Onetiu.

Durata mandatelor administratorilor provizorii a fost stabilită pe o perioadă de 2 luni, începţând cu data de 2 aprilie 2019. A fost aleasă data de 17 aprilie 2019 ca dată de înregistrare, respectiv de identificare a acţionarilor asupra cărora se resfrâng efectele hotărârii adunării generale ordinare a acţionarilor. Împuternicit a fost Directorul General al Societăţii, Ioan Griguţă, în vederea procedurilor şi formalităţilor prevăzute de lege în scopul înregistrării hotărârii AGOA la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/santierul-naval-2-mai-sa-mangalia-are-administratori-provizorii-noi-cine-sunt-acestia-687890.html

Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră s-a întâlnit în data de 22 martie cu OMV Petrom, într-o întâlnire de lucru oficială. Obiectul acestei adunări a avut ca temă „Discuţii generale asupra proiectului de dezafectare a platformei Gloria”.

Au participat Constantin Gheorghe, preşedinte ACROPO secretar de stat, Vasile Guşatu, preşedinte ACROPO, subsecretar de stat, Valeria Cucuvianu, consilier juridic ACROPO, Tudor Dumitru, consilier ACROPO; iar din partea OMV Petrom SA au participat Tudor Bora, senior department manager public affairs OMV Petrom SA, Peter Zeilinger, Executive board member upstream division OMV Petrom SA, Henrik Mosser, director domestic assets business unit OMV Petrom şi Viorel Ghiţă, director general zonă producţie OMV Petrom.

Potrivit informaţiilor furnizate de către ACROPO, platforma „Gloria” este cel mai vechi asset din patrimoniul OMV Petrom. Construcţia acesteia a început în anul 1974 la Şantierul Naval Galaţi, după care a fost adusă în Portul Constanţa, la Petromar, secţie a Petrom, unde s-a finalizat procesul de echipare, iar în 1976 a intrat în serviciu, la o distanţă de 72 km în largul Mării Negre, la o adâncime a apei de 90 de metri.

La momentul actual, platforma „Gloria” desfăşoară operaţiuni în blocul XVIII Istria, perimetru aflat în concesiunea OMV Petrom.

Conform unui răspuns oficial oferit de către ACORPO pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, „întâlnirea de vineri, 22 martie 2019, s-a axat pe o prezentare generală pe care OMV Petrom a făcut-o referitor la intenţia societăţii de realizare a proiectului de demobilizare a platformei „Gloria”, urmând ca, atunci când se vor decide asupra variantei de operaţiuni, să avem o a doua întâlnire în care să discutăm mai aplicat asupra variantei alese”.

Principalele caracteristici ale platformei Gloria

Lungime: 73 m
Lăţime: 41 m
Suprafaţa: 2500 m2
Înălţimea turlei: 70 m
Înălţimea bordului liber: 12 m
Greutate totală: 7000 t
Picioare de susţinere: 4 x 122 m
Adâncimea de foraj: 6000 m
Echipaj: 70 oameni

Avea, încă de atunci, ca principale dotări, staţii radio, elicoptere, nave speciale de legătură cu ţărmul.

Tot în România au mai fost construite şi platformele Orizont, Prometeu, Atlas, Jupiter şi Saturn.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/discutii-privind-dezafectarea-platformei-de-foraj-gloria-a-fost-primul-astfel-de-utilaj-din-romania-ce-spun-autoritatile-687895.html

O navă de aprovizionare şi suport pentru ferme eoliene din Marea Nordului a fost lansată, vineri, la Şantierul Naval din Galaţi, beneficiarul fiind o companie din Marea Britanie, conform Agerpres.

Potrivit reprezentanţilor şantierului, nava Horizon este specializată în întreţinerea turbinelor eoliene şi în intervenţia în caz de avarie. Nava va avea misiuni în Marea Nordului, unde va acţiona împreună cu navă identică lansată la apă în urmă cu doi ani, tot la şantierul naval gălăţean.

Reprezentanţii şantierului au anunţat: „Nava, de tipul navă de aprovizionare şi suport este a doua dintr-o serie de două nave pe care şantierul nostru le construieşte pentru clientul din Marea Britanie, prima fiind lansată în urmă cu doi ani, pe 24 martie 2017. Ambele nave vor opera în zona Mării Nordului executând lucrări de întreţinere pentru doua ferme eoliene”.

Nava Horizon are o lungime de 90 de metri, 60 de cabine, o capacitate de transport de 90 de persoane şi o zonă de depozitare a containerelor.

http://www.bursa.ro/nava-de-aprovizionare-pentru-ferme-eoliene-din-marea-nordului-lansata-la-galati-28397636

Traseul autobuzului de pe linia 42 a fost prelungit până la Dana Militară a Portului Constanţa, astfel că lucrătorii portuari pot merge până la muncă folosind mijloacele de transport în comun.

Regia Autonomă de Transport în Comun prelungeşte traseul autobuzelor 42, până la Dana Militară, astfel că aceia care muncesc sau vor să ajungă în Portul Constanţa o pot face direct cu mijlocul de transport în comun. Măsura a intrat în vigoare de luni, 1 aprilie şi face parte dintr-o campanie menită să încurajeze folosirea mijloacelor de transport în comun în locul autoturismelor care aglomerează din ce în ce mai mult oraşul. Astfel că, de luni până vineri, în intervalul orar 06.30 – 08.30 şi 14.30 – 17.30, autobuzele 42 vor pleca din Tomis Nord şi vor circula pe ruta Centru – Poarta 2 – Poarta 1 – Incinta Port (până la Cuibul Reginei – Dana Militară) şi retur pe acelaşi traseu. Programul va acoperi orele de vârf din perioada începerii şi încheierii activităţii instituţiilor şi operatorilor portuari. „Primăria Municipiului Constanţa împreună cu Regia Autonomă de Transport în Comun şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa îi invită aşadar pe cei care muncesc în port să meargă cu autobuzul până la serviciu, în loc să îşi folosească maşina personală“, transmite municipalitatea.

O călătorie RATC costă 1,5 lei, iar un abonament pe o linie – 55 de lei. Vara, autobuzele etajate intră şi ele în Portul Constanţa. Spre comparaţie, un tichet de intrare în Portul Constanţa cu maşina costă 18,55 lei fără TVA lei pentru 24 ore. Pentru angajaţii platformei portuare, intrarea cu maşina este gratuită, în baza unui permis auto. Acum ei sunt încurajaţi să lase maşinile acasă, câştigând timp pentru deplasarea casă-serviciu-oraş. Bilete şi abonamente nominale pot fi achiziţionate şi prin aplicaţia mobilPay Wallet, disponibilă pe telefoanele mobile cu sistem de operare Android sau IOS.

https://adevarul.ro/locale/constanta/autobuzul-42-merge-1-aprilie-dana-militara-portului-constanta-1_5ca1c619445219c57ef1c0e5/index.html

În data de 19 martie 2019, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor de la Compania Naţională Administraţia Canalelor Naviabile Constanţa s-a întrunit în şedinţă.

Au fost luate mai multe hotărâri cu privire la situaţia administratorilor societăţii. Mai precis, începând cu data de 23 martie 2019, au fost numiţi pentru o perioadă de 4 luni, respectiv până la data de 23.07.2019 cu posibilitatea prelungirii, următorii administratori provizorii ai CA: Alina Luminiţa Caţan, Ion Laurenţiu Voicu, Călin Cristian Forţ, Fabian Ţîrcă, Romulus Cătălin Pantazi, Vocu Cheţa.

De asemenea, se constată încetarea mandatelor începând cu 22 martie 2019 a lui Sorin Lucian Ionescu şi cu data de 16 martie 2019 a lui Victor Badea, restul având mandatele prelungite mai sus.

Mai mult, începând cu data de 22 ianuarie 2019, încetează şi mandatul administratorului Georgeta Bumbac.

A fost aprobată remuneraţia fixă lunară de 8.967 lei. Anişoara Cornilă a fost desemnată pentru a semna în numele societăţii contractele de mandat cu administratorii provizorii nou numiţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/schimbari-in-ca-compania-nationala-administratia-canalelor-navigabile-constanta-cine-nu-mai-este-688066.html

România a fost fruntaşă anul trecut la producţia de porumb şi floarea-soarelui în Uniunea Europeană, însă şi suprafaţa cultivată a fost mai mare decât a celorlalte state membre cu care a intrat în concurenţă, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Astfel, randamentul la hectar a fost mai mic decât al Franţei sau Germaniei, ţări aflate pe următoarele locuri.

„Statistic, avem randamente mai mici la hectar, pentru că intră în socoteală fermele de până în 10 hectare, care nu sunt performante. Marii fermieri din România au producţii la hectar similare cu Franţa sau Germania. Dimensiunea medie a fermei pe care o ia în calcul Franţa sau Germania este mai mare decât dimensiunea medie pe care o ia în calcul România. Însă ei au în spate 100 de ani de capitalism“, spune Cristian Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice.

Recolta de cereale a României de anul trecut a fost de 31,8 milioane tone, cea mai mare din istoria ţării, iar suprafaţa cultivată a fost de 9,33 milioane de hectare de teren, potrivit Eurostat, biroul european de statistică.

Producţia de porumb a României în 2018 a fost de 18 milioane de tone, iar suprafaţa cultivată a fost de 2,3 milioane de hectare. Producţia de porumb boabe la un hectar a fost de 7,8 tone. În acelaşi timp, Franţa a avut o producţie de 12 milioane de tone, iar suprafaţa cultivată a fost de 1,4 milioane de hectare. Astfel, randamentul ei la hectar a fost de 8,5 tone.

„În România 40% din ferme sunt de subzistenţă, în Franţa nu mai există de mult. Sensul pieţei este să producem. La noi, doar 60% din exploataţiile agricole produc pentru piaţă. Între acestea şi cele din Franţa nu există diferenţe foarte mari. Eventualele diferenţe sunt clima şi temperatura“, spune Mihai Anghel, proprietarul companiei de cereale Cerealcom Dolj.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2018, reprezintă 45,8% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 40,8%, mai arată datele de la INS.

Recolta de gâu de anul trecut, de 10 milioane de tone, a situat România pe locul 4 în UE, după Franţa (35 mil. tone), Germania (20 mil. tone) şi Marea Britanie (14 mil. tone). În aceste condiţii şi producţia la hectar a fost mai mică.

Pe de altă parte, producţia totală de floarea soarelui am fost pe primul loc, cu 3 milioane de tone, însă randamentul a fost invers proporţional. Franţa a produs 1,2 milioane de tone şi a avut un randament de 4,3 tone la hectar, iar România de 1,4 tone.

„Avem acces la aceleaşi pieţe, la aceeaşi tehnologie, la aceeaşi genetică, avem soluri mult mai bunedar ne raportăm greşit la numărul de fermieri activi. În România aproape 70% din ferme sunt de până în 10 hectare, iar în Vest nu mai există“, susţine Cristian Andrici.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/cu-ce-tari-se-bate-romania-la-productia-de-cereale-franta-si-germania-au-randamente-la-hectar-mai-bune-pentru-ca-au-100-de-ani-de-capitalism-18004448

Conpet a încheiat cu societatea CFR Marfă un contract în valoare de 242,421 milioane de lei pentru servicii de transport ţiţei şi gazolină.

CFR Marfă va trebui să transporte pe calea ferată ţiţei şi gazolină din rampele de încărcare la destinaţiile stabilite de Conpet, potrivit unui raport al companiei, transmis, astăzi, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Contractul stipulează penalităţi de întârziere de 0,03%/zi, iar garanţiile constituite de CFR Marfă constau într-o scrisoare de garanţie de bună execuţie în cuantum de 500.000 de lei.

Durata contractului este de patru ani şi va intra în vigoare la 1 aprilie. Contractul expiră pe 31 martie 2023.

Conpet oferă servicii specializate de transport petrolier prin conducte şi cu vagoane cisternă pe calea ferată (CF), asigurând aprovizionarea rafinăriilor cu ţiţei şi derivate ale acestuia din producţia internă şi din import.

Societatea operează o reţea de conducte cu o lungime de 3.800 km, care traversează 24 de judeţe ale ţării. Operaţiunile de transport sunt coordonate de la Dispeceratul Central.

Sistemul de conducte pe care îl administrează include staţii de pompare, rampe de încărcare – descărcare, cazane CF şi parcuri de rezervoare.

http://www.bursa.ro/conpet-a-incheiat-cu-cfr-marfa-un-contract-de-servicii-de-transport-45977637

Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii au lansat, in cadrul zilelor TEN-T 2019, noul Mecanism de Finantare Mixta CEF pentru Transport cu un buget initial de 200 de milioane de euro.

Acest mecanism va finanta investitiile in Sistemul European de Management al Traficului (ERTMS) si in infrastructura pentru Combustibili Alternativi, cu ajutorul fondurilor BEI, al bancilor de investitii nationale si al sectorului privat.

Pentru a incuraja implementarea proiectelor mature, CE stabileste pentru prima data un „Mecanism” care sa permita aplicarea pentru sustinere financiara intr-o forma continua pana in martie 2021. Mecanismul de Finantare Mixta CEF pentru Transport serveste ca pilot pentru urmatoarea perioada financiara.

„In prezent, investim 200 de milioane de euro in dezvoltarea combustibililor alternativi, precum si in accelerarea implementarii ERTMS care este baza digitalizarii sectorului feroviar. Prin natura sa inovatoare, nu am nicio indoiala ca Mecanismul va facilita investitia si va contribui la modernizarea si cresterea eficientei transportului european”, a declarat Comisarul European pentru Transport, Violeta Bulc.

Aceste actiuni sunt in conformitate cu obiectivele legislative cheie privind decarbonizarea si digitalizarea transportului european, dar si cu mobilitatea inteligenta, durabila, incluziva si sigura.
Retelele transeuropene si cooperarea transfrontaliera sunt vitale pentru functionarea Pietei Unice. Operatorii privati si autoritatile nationale nu au suficiente stimulente pentru a investi in proiectele de infrastructura fara interventia UE. Combinarea granturilor UE cu finantarea acordata de bancile publice si de sectorul privat („finantare mixta”) permite mobilizarea resurselor pentru a sustine obiectivele legislative cheie ale UE. Noul Mecanism de Finantare Mixta CEF pentru Transport stabileste un cadru clar pentru realizarea acestor operatiuni.

„Asteptam cu nerabdare continuarea colaborarii noastre cu Comisia Europeana ca potential partener de implementare a Mecanismului. Pe masura ce ne indreptam catre urmatoarea perioada de finantare, aceasta initiativa pilot devine un instrument util pentru realizarea unei propuneri de finantare mixta de succes care sa vina in completarea instrumentelor financiare CEF si EFSI, dar si sa deblocheze alte investitii in domenii precum vehiculele care utilizeaza combustibili alternativi, infrastructura si ERTMS”, a declarat Vazil Hudak, Vicepresedintele BEI responsabil pentru transport.

A fost lansat Mecanismul de Finantare Mixta CEF pentru Transport

Companiile care activează în domeniul căilor ferate beneficiază, după mulţi ani, de bugete generoase, 3,8 miliarde de lei fiind alocarea în 2019 pentru programul de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii feroviare şi staţiilor de cale ferată, a afirmat, luni, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la dezbaterile pe moţiunea simplă pe Transporturi.

„Pentru prima dată după mulţi ani, companiile CFR, fie că vorbim de CFR Călători, CFR Infrastructură sau Autoritatea pentru Reformă Feroviară, au bugete generoase. Pentru programul de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii feroviare şi staţiilor de cale ferată a fost alocată suma de 3,8 miliarde de lei. Banii vor fi utilizaţi pentru continuarea lucrărilor de modernizare şi reabilitare a căii ferate pe tronsonul Gurasada – Simeria, finalizarea, recepţionarea şi darea în exploatarea la parametrii proiectaţi a 150 de kilometri aflaţi pe tronsonul Simeria-Sighişoara, 81,6 milioane de lei vor fi alocaţi pentru continuarea lucrărilor de reabilitare pentru poduri şi podeţe, lucrări pentru îmbunătăţirea siguranţei feroviare şi demararea de lucrări de construcţie linie nouă şi electrificare”, a spus ministrul în plenul Camerei Deputaţilor.

Potrivit acestuia, 400 de milioane de lei de la bugetul de stat vizează reparaţiile capitale.

„Avem şi investiţii noi, dar şi reparaţii capitale finanţate tot de la bugetul de stat, peste 400 de milioane de lei. De asemenea, avem şi programul de achiziţii materiale, servicii şi lucrări de întreţinere şi reparaţie curentă a infrastructurii feroviare publice în valoare de 200 de milioane de lei. În documentul sinteză privind politicile şi programele bugetare pe termen mediu pe anul 2019 au fost prevăzute 350 de milioane de lei pentru a achiziţiona utilaje şi echipamente pentru activitatea de reparaţii capitale şi reabilitare executate în regie proprie de CFR. În încheiere, mesajul meu de final este adresat românilor: în calitatea mea de ministru al Transporturilor vă asigur că pentru obiectivele propuse voi sta, dacă este nevoie, zi şi noapte pe şantiere”, a susţinut şeful de la Transporturi.

Moţiunea simplă pe Transporturi, intitulată „Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3”, iniţiată de PNL şi PMP, a fost dezbătută luni de plenul Camerei Deputaţilor şi va primi votul final miercuri.

Cuc: Pentru prima dată după mulţi ani, companiile CFR au bugete generoase

Noile reglementări adoptate de autorităţile române în domeniul energiei riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta mari zăcăminte de gaze din Marea Neagră, punând în pericol venituri de miliarde de dolari şi anulând şansele de a contesta poziţia grupului rus Gazprom în regiune, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Mai mulţi oficiali din industria petrolieră au avertizat că aceste modificări, care includ un plafon pentru gazele naturale vândute de producătorii locali până în 2022 şi o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, exceptând termocentralele deţinute de stat, ar putea duce la revizuirea planurilor de investiţii.

Majoritatea măsurilor anunţate în ordonanţa de urgenţă din decembrie au fost confirmate vineri. Guvernul de la Bucureşti a făcut unele concesii, precum eliminarea plafonării preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Însă aceste concesii nu sunt suficiente pentru a mulţumi companiile, având în vedere că taxa pe cifra de afaceri şi restricţiile la export rămân în vigoare, cumulate cu riscul ca autorităţile să îşi schimbe din nou poziţia.

În aceste condiţii, analiştii citaţi de Reuters avertizează că România riscă să amâne demararea proiectelor offshore, ceea ce ar face jocul Rusiei, care a reuşit să blocheze Ucraina să îşi exploreze resursele sale din Marea Neagră prin ocuparea peninsulei Crimeea.

Continuarea la: https://www.economica.net/reuters-proiectele-romaniei-privind-gazele-din-marea-neagra-atarna-de-un-fir-de-ata_166907.html

Cel mai mare terminal portuar al Poloniei, DCT Gdansk, va trece printr-un proces de extindere de ordinul miliardelor de euro pentru a putea rivaliza cu cele mai mari huburi logistice maritime ale Europei, a anunţat premierul polonez, potrivit thenews.pl.

Mateusz Morawiecki a declarat că fonduri de aproximativ 3 miliarde de euro vor fi pompate în terminal pentru modernizarea şi extinderea puternică a acestuia în următorii opt-nouă ani.

https://www.zfcorporate.ro/business-construct/polonia-terminalul-portuar-dct-gdansk-va-beneficia-de-un-upgrade-de-ordinul-miliardelor-de-euro-18011940

Un număr de 114 cereri de finanţare pe proiecte majore sau mai mici au fost depuse până în prezent pe axele aferente sectorului de transport din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 cu o valoare totală eligibilă de 9,5 miliarde de euro, din care au fost aprobate 65 de cereri, în valoare totală eligibilă de 6,6 miliarde de euro, a afirmat, luni, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la dezbaterile pe moţiunea simplă pe Transporturi.

„Până în acest moment, Ministerul Transporturilor a trimis Comisiei Europene 16 proiecte majore în valoare de 4,9 miliarde de euro, reprezentând totalul alocării Uniunii Europene pe Axele 1 şi 2 pe care avem obligaţia să le anunţăm Comisiei. Dintre aceste aplicaţii majore depuse spre aprobare la Comisia Europeană, toate au fost aprobate, excepţie fac Magistrala de metrou 2 şi infrastructura integrată pentru zona orbitală a municipiului Bucureşti, ce vor fi aprobate în prima parte a lunii aprilie 2019, conform formulei primite de la Comisie. Până în prezent, în cadrul axelor aferente sectorului de transport din cadrul POIM 2014-2020, au fost depuse în total 114 cereri de finanţare pe proiecte majore sau mai mici, în valoare totală eligibilă de 43 de miliarde de lei, respectiv 9,5 miliarde de euro. Vedem că există o valoare dublă de finanţare, deoarece Guvernul ne-a dat posibilitatea supracontractării. Din totalul cererilor aferente tuturor proiectelor, adică 114, au mai fost aprobate deja 65, în valoare totală eligibilă de 32 de miliarde de lei, respectiv 6,6 miliarde de euro, din care alocarea UE 24,2 miliarde de lei, respectiv 5,2 miliarde de euro, cât este valoarea alocării pe tot Programul Operaţional de Infrastructură Mare, şi lucrările vor continua”, a spus Cuc.

Potrivit şefului de la Transporturi, la acest moment, ministerul de resort are în plan pe termen scurt evaluarea şi selecţia următoarelor proiecte prioritare: podul de la Brăila, Drumul Expres Craiova-Piteşti şi autostrada Sibiu-Piteşti.

„În perioada imediată, vor fi transmise către Comisia Europeană în vederea aprobării următoarele obiective de investiţii: autostrada Nădăşelu-Suplacu de Barcău – Borş şi autostrada de centură a municipiului Bucureşti, secţiunea nord”, a adăugat el.

În plus, a susţinut Răzvan Cuc, pe termen lung, la nivelul ministerului se află în pregătire următoarele aplicaţii de finanţare: autostrada Braşov-Bacău, Drumul Expres Ploieşti-Paşcani, Drumul Expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanţa şi Drumul Expres Focşani-Brăila-Galaţi.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/04/01/razvan-cuc-pe-poim-au-fost-depuse-114-cereri-de-finantare-cu-o-valoare-eligibila-de-9-5-miliarde-de-euro–284528