Noul Drum al Mătăsii, calea comercială care leagă deja China de Europa, prezintă o bună şansă şi pentru ca România să profite de schimburile comerciale în plin avânt între Asia şi zona euro.

Două probleme serioase care au stat în calea renaşterii Drumului Mătăsii. Fost stat sovietic relativ izolat de politica impusă de Kremlin, după obţinerea independenţei Kazahstanul a rezolvat problema interconectării infrastructurii prin construirea de drumuri noi şi prin diversificarea căilor de transport Mai mult, este vorba atât de transportul feroviar, de transportul auto, cât şi de transportul prin conducte.

A doua problemă, costul mult mai mare al transportului terestru comparativ cu cel maritim, a fost surmontată prin scurtarea semnificativă a timpului de transport.

România. Grampet „Datorită poziţiei sale geografice, România are un potenţial semnificativ din punct de vedere al tranzitului şi al transportului şi poate juca un rol important în dezvoltarea Noului Drum al Mătăsii. În acest sens, dezvoltarea în continuare a interacţiunii bilaterale, reciproc avantajoase dintre România şi Kazahstan este deosebit de importantă”, declară ambasadorul kazah în România, Daulet Batrashev.

Potrivit diplomatului kazah, „Astana este interesată să-şi maximizeze exporturile către Europa, iar România, ca poarta sudică a Uniunii Europene, poate ocupa un loc demn în implementarea planurilor pe termen lung ale Kazahstanului. Mai exact, din iunie 2017, portul Constanţa este membru al Traseului Internaţional de Transport Trans-Caspian (TITT). În septembrie anul trecut la acesta a aderat şi cea mai mare companie românească de transport „Grampet“ care lucrează activ în ţările Europei Centrale şi de Est. Toate acestea sunt o condiţie prealabilă pentru utilizarea pe deplin a potenţialului de tranzit al ambelor ţări în cadrul rutelor de transport internaţional.

Conexiunea finlandeză
Anul trecut, preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev s-a întâlnit cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö, care în timpul vizitei oficiale în această ţară a remarcat că prin Kazahstan trec 5 căi ferate şi 6 căi auto internaţionale. Numărul de containere transportate din China spre Europa creşte de 2 ori pe an.

Potrivit preşedintelui statului din Asia Centrală, până în anul 2020, se va ajunge la 20 de milioane de containere, iar Kazahstanul va putea câştiga circa 5 miliarde de dolari. În prezent, transportul de containere către Finlanda din China, prin Kazahstan şi înapoi ocupă de 4 ori mai puţin timp decât transportul maritim. În general, până în 2020, circa 8% din marfa comercializată între China şi Uniunea Europeană va trece pe noul Drum al Mătăsii, care reprezintă aproximativ 50 miliarde de dolari. De-a lungul acestuia, au fost create deja peste 80 de zone de cooperare comercială şi economică, creându-se peste 200 de mii de locuri de muncă.

Viteza – principalul atu competitiv al transportului auto faţă de transportul maritim

„În pofida transporturilor maritime tradiţionale relativ ieftine de marfă, partea continentală a Noului Drum al Mătăsii care traversează teritoriul Kazahstanului, va oferi ţării noastre avantaje importante“, apreciază ambasadorul Daulet Batrashev.

Potrivit datelor specialiştilor din Kazahstan, livrarea pe calea ferată a diferitelor bunuri din China, prin Kazahstan, către Europa, durează în medie 15-16 zile, în timp ce livrarea pe cale maritimă durează de 2-2,5 ori mai mult.” „La rândul său,” continuă Ambasadorul Batraşev, „Kazahstanul a contribuit în mod concret la crearea Noului Drum al Mătăsii.

A fost finalizată construcţia părţii kazahe a coridorului de tranzit internaţional Europa de Vest – China Occidentală, unde ţării noastre îi revin 2 787 din cei 8 445 kilometri ai întregii autostrăzi. Se preconizează că până în anul 2020, bunuri cântărind peste 30 de milioane de tone vor fi transportate pe acest coridor în fiecare an. În plus, în anul 2018 în regiunea Zhambyl a Kazahstanului a fost dat în exploatare tronsonul rutier Almaty – Taşkent – Termez, ca parte a proiectului „Europa de Vest – China Occidentală” (lungime – 80 km).

Avantajul-cheie al Noului Drum al Mătăsii îl constituie rutele terestre care leagă Asia de ţările mediteraneene. Acestea vor facilita accelerarea procesului de partajare a ideilor şi a tehnologiilor.” Potrivit calculelor specialiştilor, ruta terestră cu o lungime de 11000 km, care leagă China de UE, oferă o alternativă atrăgătoare faţă de transportul aerian şi maritim. În prezent, expeditorii de mărfuri din Asia spre Europa au la dispoziţie doar 2 opţiuni pentru a-şi livra bunurile în Occident: ruta maritimă ieftină, dar lentă (pe ocean) sau cea aeriană mult mai rapidă, dar mult mai scumpă. De exemplu, este nevoie de 18 zile pentru a livra un transport din China către Marea Britanie pe calea ferată, în timp ce transportul pe partea maritimă a Drumului Mătăsii durează 35 de zile.

În prezent, reţelele feroviare au ocupat o poziţie de mijloc între livrările maritime şi cele aeriene. Dacă produsele perisabile trebuie livrate către Europa pe calea aerului, restul bunurilor se livrează pe calea ferată. Un alt avantaj: livrarea pe calea ferată permite orice opţiune de umplere a containerului – de la plin la parţial plin. Transportul pe calea ferată economiseşte mult timp, deoarece expeditorii nu trebuie să aştepte umplerea completă a containerului (ca în cazul transporturilor maritime) înainte ca acesta să fie trimis în Europa.

Modelul lituanian
Trebuie remarcat faptul că Lituania a luat deja măsuri concrete, pentru a face bani frumoşi din tranzit. Astfel, trenul de containere din această ţară „Saule”, care leagă Europa şi China (din nou, prin Kazahstan) este unic prin faptul că bunurile din China ajung la punctul de destinaţie în termen de 10 zile (maritim ar dura 40 de zile). Preşedinţii Lituaniei şi Kazahstanului au cuprins în acorduri internaţionale aspectul dezvoltării proiectului pentru acest tren. În anii următori, numărul trenurilor din China către Europa ar trebui să se tripleze şi o parte dintre aceste transporturi ar trebui să treacă prin Lituania.

Până în prezent, Lituania primeşte până la 20 de trenuri de tranzit din China în fiecare an. În prezent, “Saule” face legătura dintre 9 ţări de la China la Belgia şi rulează foarte repede. Scopul operatorului proiectului este să se asigure că trenul are o încărcătură suficientă, iar autorităţile din Lituania, Kazahstan şi China şi-au exprimat sprijinul faţă de proiect.

Pentru a creşte traficul de marfă, există o oportunitate reală de a organiza transporturile din Kazahstan spre Europa prin Marea Caspică şi Marea Neagră, folosind facilităţile oferite de porturile kazahe Aktau şi Kuryk, portul azer Baku, portul georgian Batumi şi portul românesc Constanţa.

Din punct de vedere logistic, acest lucru se poate organiza destul de simplu, pentru că transportul în containere este mobil şi manipularea în port nu reprezintă o problemă.

Desigur, porturile sunt şi aşa destul de aglomerate, dar funcţiile lor pot fi extinse rapid: experţii ne asigură că nu va fi necesară construirea unor structuri gigantice noi. Nodul-Kazahstan Prin urmare, bătălia pentru tranzit, precum şi bătălia pentru investiţii sunt în plină desfăşurare în lume. Iată un detaliu important în acest context: dacă la punctele terminale ale Drumului Mătăsii există o competiţie serioasă pentru încărcătură, atunci rolul Kazahstanului în acest proces aproape că nu are alternativă.

Totul este simplu – toate drumurile principale trec pe teritoriul acestui stat. În general, în ultimii 5 ani, valoarea bunurilor comercializate între ţările aflate de-a lungul rutelor de tranzit din Asia către Europa, care trec prin Kazahstan, s-a ridicat la peste 5 trilioane de dolari.

Kazahstan, Rusia şi Belarus au stabilit în luna iunie a anului trecut un nou record de transport. Pe linia de cale ferată din China spre Europa, care tranzitează aceste trei ţări, a trecut cel de-al 1000 tren de marfă din anul 2018. Acest tren jubiliar format din 41 de containere a făcut de la graniţa kazaho-chineză până la graniţa dintre Rusia şi Polonia mai puţin de 6 zile. În toată această perioadă, el a fost verificat numai de două vămi: kazaho- -chineză şi ruso-poloneză.

Astfel, poziţia centrală pe ruta China-UE transformă Kazahstanul într-un loc ideal pentru crearea unei pieţe de servicii de transport (închiriere de material rulant, soluţii logistice şi transport de mărfuri). Operaţiunile de tranzit generează cele mai multe venituri şi este de aşteptat ca acest sector să devină o sursă importantă de venit pentru Kazahstan.
O realizare importantă a celui mai mare stat din Asia Centrală a fost crearea unei noi infrastructuri de transport în ţară. Şi dacă căile ferate sunt utilizate ca rute de tranzit, generând venituri pentru companiile de logistică din Kazahstan, căile auto sunt folosite în cea mai mare parte de economia internă a ţării şi de comerţul frontalier cu China şi cu ţările din Asia Centrală.

„Pentru ţara noastră participarea la proiectele de transport de tranzit este o oportunitate de a deveni un important centru de tranzit în Asia Centrală“, a declarat Ambasadorul, Daulet Batrashev. „De exemplu, trenul de marfă Chongqing – staţia Alashankou – Duisburg (Germania) care trece prin Kazahstan şi denumit „Noul Drum al Mătăsii” reduce timpul de livrare a bunurilor de la 45 de zile pe mare până la 12 zile pe uscat.

Funcţionarea rutei internaţionale de containere Chongqing – Duisburg contribuie la intensificarea cooperării economice şi a contactelor comerciale din Eurasia, oferind servicii sigure şi convenabile ţărilor aflate de-a lungul rutei. Vreau să subliniez faptul că implementarea componentei de transport a Noului Drum al Mătăsii merge mână în mână cu programul nostru de stat „Nurly Zhol”.

Implementarea cu succes a părţii terestre a Noului Drum al Mătăsii este benefică, atât pentru Kazahstan, cât şi pentru celelalte ţări de tranzit. În acest sens, participarea ţărilor est-europene la proiectele „Belts and Ways” are o importanţă deosebită. Astfel, Polonia a devenit una dintre cele mai importante legături ale traseului. În iunie 2015 a fost lansată ruta feroviară Harbin-Hamburg care traversează teritoriul Federaţiei Ruse şi al Poloniei. Datorită acestui fapt, s-a reuşit scurtarea perioadei de livrare a bunurilor către Europa cu până la 15 zile. Este de două ori mai rapid decât dacă s-ar utiliza transportul maritim.

https://adevarul.ro/economie/business-international/kazahstanulelement-cheie-noului-drum-matasii-profita-romania-1_5c7e69a4445219c57ee96de1/index.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a solicitat de la Primăria Constanţa un act de urbanism necesar investiţiei realizate de societatea Tar 09 Agigea SA.

Pe data de 4 martie, municipalitatea a emis autorizaţia de construire nr. 274, care constă în următoarele: „Extindere platformă depozitare utilaje, materiale“. Investiţia va fi realizată de SC Tar 09 Agigea SA în Constanţa Sud – Agigea, Rădăcina Mol 1S.

Tar 09 Agigea SA, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1994, societatea are sediul social în comuna Agigea, incintaPort Agigea Sud. Firma provine din divizare parţială. Capitalul social subscris, de 246.025 de lei, integral vărsat, este compus din 98.410 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 2,5 lei. Societatea este controlată de acţionarii Guci Mihai, 6,0268% din capitalul social, Duşu Mihaela Ileana, cu 46,946% din capitalul social, Grigore Sandu, cu 46,946% din capitalul social, acţionari PPM, cu 0,0812% din capitalul social. Administratorul firmei, care se ocupă de închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, este Tache Ionel. Cenzorii societăţii sunt: Perjoc Aurel, Sofron Hriţcu Tanţa, Borca Gabriela Adriana, Ilioiu Aurel.

În anul fiscal 2015, firma cu 10 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 951.878 de lei şi o pierdere de 78.787 de lei. De asemenea în anul fiscal 2016, firma cu 8 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 921.203 lei şi un profit de 166.769 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 6 salariaţi, cifră de afaceri de 810.287 lei şi un profit de 191.420 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/tar-09-agigea-sa-extinde-o-platforma-de-depozitare-din-portul-constanta-sud-agigea-685899.html

Consiliul de Administrație al Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român s-a reunit, săptămâna trecută, în prima ședință de lucru de la constituirea acestuia în octombrie anul trecut, context în care s-au aprobat principalele direcții de dezvoltare în perioada următoare.

„A fost o zi importantă, deoarece, în doar 4 luni de la înființare, Consiliul de Administrație al Fondului a aprobat două proiecte majore de investiții cu o valoare totală de circa 230 de milioane de dolari. Este un pas major pentru sectorul energetic local, care demonstrează angajamentul, încrederea și dorința acționarilor săi de a investi și a contribui la dezvoltarea economică a României. În perioada următoare, obiectivul Fondului va urmări implementarea rapidă a investițiilor aprobate, precum și identificarea altor oportunități de investiții în sectorul energetic“, a declarat Iskander Abdibaitov, directorul general al Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român.

Cei doi acționari ai Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român sunt Ministerul Energiei, prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (20%), și KMG International (80%), acesta fiind parte a memorandumului de înțelegere încheiat de cele două parți în 2013.

Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie este prezentă în toate structurile de conducere și decizie ale Fondului – Consiliul de Administrație, Consiliul Director și Comitetul de Inițiere a Investițiilor. În plus, reprezentanţii societății au drepturi egale în propunerea de proiecte pentru finanțare și au drept de veto asupra tuturor proiectelor de investiţii, pe considerente de securitate naţională. În linie cu cele mai bune practice internaționale în domeniu, Consiliul de Administrație este format din 5 membri care reflectă structura acționarilor săi – 4 persoane din partea KMG International (Daniyar Berlibayev, Azamat Zhangulov, Alexey Golovin, Ionel Popescu) și o persoană din partea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (Mihai Liviu Mihalache).

Au fost stabilite principalele investiții susținute prin Fond

În prima ședință de lucru a Fondului (25 februarie), Consiliul de Administrație a discutat și aprobat de principiu principalele investiții care vor fi susținute prin Fond în perioada următoare. Astfel, prin entități dedicate de tip vehicule speciale (SPV sau special purpose vehicule) se vor atrage/aloca circa 230 de milioane de dolari pentru construirea unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia și dezvoltarea unei rețele de benzinării pe plan local. Cu o perioadă de implementare de 4 ani, centrala de cogenerare (de producere combinată de energie electrică și termică) va asigura agent termic și apă caldă menajeră pentru locuitorii orașului Năvodari, iar pentru platforma Petromidia – energie electrică și abur tehnologic pentru susținerea activităților de obținere a produselor petroliere.

În același timp, aceasta va contribui și la stabilizarea producției și a distribuției de energie electrică în regiunea Dobrogea. Noua centrală va respecta cele mai înalte standarde tehnologice, de eficiență energetică și protecție a mediului, urmând a fi realizată în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia, deținută în prezent de Ministerul Energiei (56,58%) și KMG International (43,42%). Aceasta va funcționa cu gaz natural.

Rețea de benzinării în România, sub brandul Rompetrol

O altă direcție de investiție agreată de Consiliul de Administrație al Fondului urmărește dezvoltarea unei rețele de benzinării în România într-o perioadă de implementare de circa 5 ani și care va permite o creștere pe plan local a vânzărilor de carburanți produși de Rompetrol Rafinare la rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare unitate de profil din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre. Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul român prin Ministerul Energiei (44,7%). Noile stații de carburanți vor fi operate sub brandul și standardele Rompetrol și vor asigura crearea a peste 1.000 de noi locuri de muncă, peste 5.000 de persoane implicate în diverse faze de dezvoltare (design, execuție, construcție) și peste 1.200 parteneri comerciali.

Nivelul investițional estimat, aproximativ un miliard de dolari

Cu o durată de 7 ani, Fondul Kazah-Român are un nivel investițional estimat de aproximativ un miliard de dolari. Contribuția KMGI la capitalul Fondului este de 150 de milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuția statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI. Principala prioritate a fondului vizează dezvoltarea proiectelor energetice, contribuind, astfel, pozitiv la dezvoltarea sectorului energetic din România, precum și la consolidarea securității energetice a țării prin diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi la consolidarea unui climat investiţional favorabil în România.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/directii-de-dezvoltare-ale-fondului-de-investitii-in-energie-kazah-roman-centrala-de-cogenerare-pe-platforma-petromidia-si-retea-de-benzinarii-sub-brandul-686013.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA a solicitat de la Primăria Constanţa un act de urbanism necesar investiţiei realizate de Constanţa South Container Terminal SRL în Portul Constanţa.

Astfel, pe data de 6 martie, municipalitatea a emis certificatul de urbanism nr. 641, care constă în următoarele: „Construire hală logistică şi industrială, birouri şi grupuri sociale, anexe administrative şi tehnice, platforme şi reţele exterioare, branşamente la reţelele existente, împrejmuire şi organizare de şantier“. Investiţia va fi realizată în Portul Constanţa Sud, MOL II-S.
Reamintim că, anul trecut, South Container Terminal SRL a solicitat de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA aviz de mediu pentru proiectul „Reparaţie structură căi rutiere în zona de acces terminal CSCT“. Prin proiect se propunea repararea structurii drumului de acces spre poarta de intrare în terminalul de containere. Îmbrăcămintea drumului este din beton asfaltic, dorindu-se execuţia unei îmbrăcăminţi din beton de ciment pe zona de acces spre terminalul de containere. Amplasamentul proiectului este incinta Port Constanţa Sud, Mol II Sud, Terminal de containere Constanţa South Container Terminal. Terenul pe care se realizează investiţia este proprietatea CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.
Constanta South Container Terminal SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2003, Constanta South Container Terminal SRL are sediul social în municipiul Constanţa, Port Sud, 900900. Capitalul social subscris, de 22.590.660 de lei, integral vărsat, este compus din 2.259.066 de părţi sociale. Firma este deţinută de DP World Gold Port Limited, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Administratorii firmei sunt: Cârstea Cosmin Ştefăniţă, Daraban Raluca-Mihaela, Mihail Mihai-Florin, Jayaraman Ganesh Raj, Sarmad Mehmood Qureshi. Constanta South Container Terminal SRL desfăşoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă.
În anul fiscal 2015, compania cu 450 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 182.683.506 lei şi un profit de 66.284.953 de lei. Situaţia financiară pe anul 2016 arată astfel: 457 de salariaţi, cifră de afaceri de 195.436.162 de lei şi profit net de 71.459.365 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/hala-logistica-si-industriala-platforme-si-retele-exterioare-investitii-noi-in-portul-constanta-sud-realizate-de-south-container-terminal-685996.html

Societatea Damen Shipyards Mangalia SA a organizat în data de 22 ianuarie 2019 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, la sediul social din Mangalia. Astfel, cei doi acţionari – Şantierul Naval 2 Mai şi Damen Holding BV – s-au întrunit în şedinţă.

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. Ltd., o societate pe acţiuni, înfiinţată şi care funcţionează în conformitate cu legile din Republica Coreea, şi Damen au încheiat un contract de vânzare-cumpărare de acţiuni în noiembrie 2017, prin care DSME a transferat către Damen creanţe ale DSME împotriva societăţii, reprezentând aproximativ 770.288.389,25 de dolari şi aproximativ 63.159.450,91 de euro, pe care Damen le-a dobândit printr-o cesiune de creanţe încheiată cu DSME în baza CVC. Din totalul creanţelor DSME, a rezultat că anumite creanţe în valoare de aproximativ 37.617.771 de dolari nu întrunesc condiţiile pentru a fi convertite în acţiuni prin mecanismul de conversie a datoriilor în acţiuni.

2MMS şi Damen au încheiat un contract de transfer de acţiuni şi cesiune de creanţe la data de 20 iulie, prin care părţile au convenit, între altele, transferul de către Damen a 51% dintre creanţele DSME către 2MMS în schimbul preţului de 5.100 de dolari. Contractul prevede conversia de către Damen şi 2MMS a creanţelor 2 MMS şi a creanţelor Damen deţinute împotriva societăţii.
Ţinând cont de cele menţionate, acţionarii au decis autorizarea şi aprobarea conversiei datoriilor în acţiuni, aprobându-se suma de 1.560.854.502,97 de lei datorată de societate către Damen, care va fi convertită într-o acţiune nominativă în valoare de 29,46 de lei, diferenţa fiind considerată primă de emisiune, suma de 1.624.562.850,93 de lei datorată de societate către 2MMS va fi convertită într-o acţiune nominativă având o valoare nominală de 29,46 de lei, diferenţa până la valoarea creanţei va fi primă de emisiune.

Capitalul social al societăţii va fi majorat cu suma de 58,92 de lei, valoarea finală fiind de 30.614.890,92 de lei. Damen va deţine 509.209 acţiuni, iar 2MMS va deţine 529.993 de acţiuni. Aportul acţionarilor va fi de 49% dintre acţiuni deţinute de către Damen Holding BV şi 51% deţinute de Şantierul Naval 2 Mai SA.

Acţionarii au decis împuternicirea Muşat&Asociaţii pentru înregistrarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerţului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/modificari-importante-cu-privire-la-actionariatul-damen-shipyars-mangalia-sa-au-fost-publicate-in-monitorul-oficial-686014.html

Acţionarii Socep Constanţa (SOCP) au aprobat de principiu, în adunarea din data de 5 martie, absorbţia de către operatorul portuar a societăţii Casa de Expediţii Phoenix din Constanţa, informează emitentul printr-o notă remisă Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Totodată, a fost mandatat Dorinel Cazacu, directorul Socep, ca împreună cu administratorii societăţii Casa de Expediţii Phoenix, să întocmească proiectul de fuziune prin absorbţie la valoarea evaluată, pe baza situaţiilor financiare de la data de 31 decembrie 2018, precum şi să efectueze toate demersurile legale şi statutare în acest sens.

Casa de Expediţii Phoenix Constanţa este un operator portuar, specializat în operarea mărfurilor pachetizate.

La finalul anului 2017, a înregistrat o cifră de afaceri de 7,72 milioane de lei, în scădere cu 12,34% faţă de cea înregistrată în anul anterior, în timp ce profitul net obţinut a fost de 0,1 milioane de lei, de 2,5 ori peste cel din 2016, când compania a raportat un profit de aproape 0,04 milioane de lei.

Casa de Expediţii Phoenix Constanţa fost fondată ca societate comercială pe acţiuni în anul 1991, iar apoi a fost privatizată, în anul 1996 fiind, în prezent, o societate cu capital integral privat.

http://www.bursa.ro/actionarii-socep-au-aprobat-absorbtia-casei-de-expeditii-phoenix-66675633

Italia va sprijini oficial programul Belt and Road prin care China vrea să-şi extindă influenţa comercială şi politică spre vestul Europei, scrie Financial Times. Astfel, Italia ar putea deveni luna aceasta primul stat din G7 care susţine iniţiativa Beijingului.

Programul de investiţii în infrastructură regională al preşedintelui chinez Xi Jinping este văzut ca încercarea Beijingului de a-şi extinde influenţa la nivel global prin construirea unei reţele de rute comerciale terestre şi maritime în Asia, Orientul Mijlociu, Africa şi Europa.

Criticii spun că prin proiect China forţează naţiuni în curs de dezvoltare să-şi asume datorii mai mari decât îşi pot permite, în timp ce de lucrările la infrastructură beneficiază adesea companiile chineze deţinute de stat. În ultimele luni, Malaezia, Pakistan, Myanmar, Bangladeş şi Sierra Leone au anulat sau s-au retras din angajamente privind proiecte în cadrul Belt şi Road. Subsecretarul din ministerul dezvoltării economice din Italia Michele Geraci a declarat pentru Financial Times că ţara sa este în negocieri pentru a semna un memorandum de înţelegere în sprijinul programului. Planul este ca semnarea să se facă la timp pentru vizita lui Xi de la sfârşitul lunii martie, a spus Geraci în articol.

„Vrem să ne asigurăm că produsele «made in Italy» pot avea mai mult succes în ceea ce priveşte volumul exporturilor în China, care este piaţa cu cea mai rapidă creştere din lume“, a adăugat el în raport. Un astfel de sprijin public ar veni într-un moment critic în relaţiile Chinei cu SUA şi Uniunea Europeană, în care Italia este membru fondator. Xi este aşteptat să se întâlnească cu preşedintele SUA Donald Trump până la sfârşitul acestei luni pentru a încheia un acord care să pună capăt impasului comercial dintre cele două superputeri. Săptămâna aceasta, Consiliul UE a adoptat primul său cadru de norme privind investiţiile străine directe, pe fondul creşterii investiţiilor chineze în regiune şi al preocupărilor legate de protecţia tehnologiilor-cheie.

https://www.zf.ro/business-international/guvernul-italiei-intentioneaza-sa-sprijine-oficial-programul-belt-and-road-al-chinei-17901392

Conform estimarilor, traficul containerizat pe Ruta Internationala de Transport Trans-Caspica (TITR) va ajunge la 60 de mii de containere TEU de la peste 15.000 de TEU. Planul de transport al TITR pentru 2019 este concentrat pe cresterea serviciilor de transport containerizat. Pentru a dezvolta si imbunatati serviciul clienti pentru traficul containerizat pe sectiunea Aktau – Baku (Alyat) – Aktau, se vor utiliza servicii regulate de transport containerizat de aprovizionare.

In plus, in 2019, participantii la TITR au adaptat tarifele pentru serviciile de transport pentru diferite tipuri de marfuri tinand cont de masuri comune cu un singur operator de transport pe Coridorul de Mijloc, Consortiul de Transport International Trans-Caspic (ITTC), care va imbunatati si mai mult tehnologia de transport, atragand astfel si mai multe marfuri pe aceasta ruta. Consortiul a fost infiintat in 2016 si este format din KTZ Express, ADY Express, ADY Container, GR Logistics & Terminals si Azerbaijan Caspian Shipping Company. Consortiul este responsabil pentru dezvoltarea produselor logistice cu un nivel inalt de orientare catre client, pentru organizarea si monitorizarea serviciilor de transport containerizat pe ruta si pentru stabilirea acordurilor de cooperare cu partenerii straini.

In primele noua luni din 2018, transportul containerizat pe ruta TITR a crescut cu 60% comparativ cu perioada similara din 2017. De asemenea, anul trecut, Caile Ferate din Turcia, TCDD Taşımacılık, si Grupul Grampet, cel mai mare operator feroviar privat de marfa din Romania si unul dintre cei mai mari din Europa de Sud-Est, au semnat un acord ca membru asociat.
Ruta Internationala de Transport Trans-Caspica se intinde din Asia de Sud-Est si China, prin Kazahstan, Marea Caspica, Azerbaidjan, Georgia si mai departe catre tarile europene.
Conform estimarilor, traficul containerizat pe axa de transport est-vest, pe ruta China-Caucaz-Turcia, va creste de la 180 de mii de TEU in 2019 la 300,000 de TEU in 2020, permitand astfel dezvoltarea transportului containerizat pe TITR.

Traficul containerizat pe ruta Trans-Caspica va creste anul acesta

Ministrul Infrastructurii din Ucraina, Volodymyr Omelyan, Secretarul de Stat din Ministerul Finantelor din Slovacia, Dana Meage, si Ministrul Transporturilor din Slovacia, Arpad Ersek, au cazut de acord sa evalueze dezvoltarea terminalelor logistice din Kosice si Mukachevo si au decis sa creeze un grup de lucru care sa includa reprezentanti ai companiilor feroviare din cele doua tari. Partile au discutat subiecte precum dezvoltarea cooperarii in domeniul feroviar si aviatic si au stabilit sa infiinteze un grup de lucru care sa dezvolte transportul de calatori si de marfa si sa abordeze probleme precum controlul vamal comun.

„Anul trecut, Ucraina a fost inclusa in Planul de Actiune pentru Investitii Straine TEN-T. Cu siguranta vom reusi daca ne unim eforturile cu Slovacia pentru a construi noi centre logistice. Dupa inaugurarea tunelului feroviar Beskid, traficul pe teritoriul Ucrainei si Slovaciei poate creste substantial si ar trebui sa profitam de acest lucru”, a declarat Volodymyr Omelyan.

In cadrul Parteneriatului Estic, CE si Banca Mondiala au elaborat Planul de Actiune pentru Investitii TEN-T conform caruia regiunea are nevoie de investitii in valoare de 13 miliarde de euro pana in 2030. Pentru Ucraina, investitiile necesare in sectorul de transport se ridica la 4,45 miliarde de euro. Cele 39 de proiecte prioritare includ sectorul rutier, cel feroviar, cel aerian, porturile si caile navigabile interioare. 9 dintre aceste proiecte se refera la dezvoltarea infrastructurii feroviare cu o investitie necesara de 851 milioane de euro pentru 530 de km de cale ferata.

Reprezentantii ministerelor celor doua tari au discutat despre dezvoltarea Drumului Matasii, si anume despre masurile de organizare a traficului de containere din tarile UE catre China si invers pe teritoriul Ucrainei si Slovaciei si despre dezvoltarea centrelor logistice in Mukachevo, Chop si Kosice.

„Ucraina si Slovacia au o viziune strategica comuna pentru dezvoltare. Realizarea unui complex logistic in Kosice poate transforma Ucraina si Slovacia intr-o poarta de acces intre Asia si Europa si intr-un hub logistic mare”, a explicat Dana Meager.

Slovacia a invitat Ucraina sa incheie un Memorandum de Dezvoltare pentru Drumul Matasii deoarece aceasta initiativa este de inters international, dar mai ales pentru Ucraina, Slovacia, China, dar si UE si Asia.

Ucraina si Slovacia au semnat un acord pentru dezvoltarea terminalelor logistice

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat, miercuri, la Câmpia Turzii, că intenţionează să aducă modificări la legea achiziţiilor publice, care va intra săptămâna viitoare în Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor, după ce instanţa a anulat licitaţia pentru două din cele patru loturi ale drumului expres Craiova – Piteşti.

„Acolo este o problemă pe care o vom reglementa. Săptămâna viitoare voi intra la Comisia de industrii pentru a propune modificări la această lege. Pentru că Piteşti-Craiova, din păcate, este strict legat de modul în care firmele înţeleg să îşi desfăşoare activitatea în România. O firmă care nu a participat la licitaţie a contestat cele patru loturi, două loturi nu au avut nicio problemă, lotul 1 şi 2 unde s-au desemnat câştigătorii, s-au semnat contractele. Contestaţia a fost făcută pe rezervele de implementare. Rezervele de implementare constituie un concept care vin să ajute constructorul să nu ne mai blocăm pe un cuantum de 10% pentru cheltuieli neprevăzute. Avem rezerve de implementare ca să nu mai încheiem acte adiţionale ulterioare la contractele dintre beneficiar şi constructor. Ei tocmai acest lucru l-au contestat, din păcate un complet de judecată a spus că pentru două loturi e ok, pentru două loturi le-a admis contestaţia şi acum trebuie relicitate, compania le va relicita în cel mai scurt termen”, a declarat ministrul Cuc.

Ministrul a spus că propunerile de modificare agreate de Ministerul Transporturilor au fost transmise la Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor şi speră să fie adoptate.

„Prevăd că dacă o firmă nu participă la licitaţii să nu poată contesta, este unul dintre puncte. Pe de altă parte, în momentul în care avem o decizie de la CNSC cum că câştigătorul este cel desemnat de comisie, noi semnăm contractul, ulterior alte firme care au nemulţumiri se pot duce în instanţă, dar nu rămânem blocaţi cu proiectul un an sau doi, cât durează procesul”, a susţinut Răzvan Cuc.

Ministrul Transporturilor a vizitat, miercuri, şantierele de pe loturile 3 şi 4, între Iernut – Cheţani, Câmpia Turzii – Cheţani, cu o lungime totală de 33,5 kilometri, de pe Autostrada Transilvania.

Ministrul Transporturilor: Dacă o firmă nu participă la licitaţii să nu poată contesta – propunerea noastră la legea achiziţiilor

Consiliul Concurenţei a declanşat o anchetă pentru a verifica condiţiile în care SNGN Romgaz şi OMV Petrom livrează gaze naturale către centralele proprii de producere a energiei electrice, potrivit unui comunicat de presă transmis redacţiei.

Documentul transmite: „În cadrul anchetei demarate în luna februarie, Consiliul Concurenţei va colabora cu ANRE pentru a analiza dacă centralele de producere a energiei electrice din structura celor doi producători de gaze naturale au beneficiat de condiţii diferite comparativ cu cele în care SNGN Romgaz SA şi OMV Petrom SA furnizează gaze naturale către alţi consumatori din România”.

Cantităţile de gaze naturale produse anual de SNGN Romgaz şi OMV Petrom, împreună, reprezintă peste 94% din totalul producţiei interne de gaze naturale, conform sursei citate.
Cei doi producători au structuri integrate incluzând şi unităţi de producere a energiei electrice ce utilizează drept combustibil gazele naturale.

Romgaz este producător de energie electrică prin intermediul Sucursalei de Producţie Energie Electrice (SPEE), care include centrala termoelectrică Iernut, cu o putere instalată de 600 MW şi o capacitate de a produce energie electrică reprezentând circa 5% din producţia de energie electrică la nivel naţional. De asemenea, în cadrul unui proiect experimental al Romgaz SA, gazele naturale provenite din două sonde de la Cojocna sunt utilizate ca gaze de combustie pentru două agregate de producere a energiei electrice (fiecare cu o putere instalată de 1,5 MW).

OMV Petrom este prezent pe piaţa de electricitate din România atât ca producător, cât şi ca furnizor (deţine licenţă de furnizare a energiei electrice din anul 2009). OMV Petrom deţine centrala electrică de la Brazi, având o capacitate instalată de 860 MW (în funcţiune din 2012), care poate asigura până la aproximativ 10% din necesarul de energie electrică la nivel naţional.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a sesizat Consiliul Concurenţei cu privire la faptul că OMV Petrom şi Romgaz nu pun la dispoziţia pieţei întreaga cantitate de gaze, ceea ce a determinat autoritatea de concurenţă să demareze o anchetă în acest sens, au declarat surse din sectorul energetic, pentru Agerpres.

„Este vorba despre o analiză începută de ANRE la sfârşitul anului 2016 – 2017, cu privire la suspiciunea că cei doi producători de gaze nu pun toate cantităţile de gaze la dispoziţia pieţei, aşa cum prevede legea, şi direcţionează cantităţi mari către propriile centrale. Este vorba despre o analiză preliminară şi urmează o solicitare de documente de la producători”, au precizat sursele menţionate.

http://www.bursa.ro/consiliul-concurentei-analizeaza-conditiile-in-care-romgaz-si-petrom-furnizeaza-gaze-26065636

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi un regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în UE, conform unui comunicat publicat pe site-ul Consiliului.

„În timp ce principalii săi parteneri comerciali dispun deja de norme comparabile, UE se echipează astfel pentru prima dată cu un astfel de cadru cuprinzător. UE este şi va rămâne unul dintre cele mai deschise locuri pentru investiţii din lume”, se menţionează în comunicat.

Noile norme privind examinarea investiţiilor vor asigura că deschiderea merge mână în mână cu protecţia adecvată a activelor strategice.

„Noile norme privind examinarea investiţiilor străine directe vor crea un mecanism de cooperare în cadrul căruia statele membre şi Comisia vor putea să facă schimb de informaţii şi să aducă în discuţie chestiuni specifice. Statele membre vor păstra totuşi competenţa de a examina şi, eventual, de a bloca investiţiile străine directe, pe motive de securitate şi de ordine publică. Deciziile de a înfiinţa şi menţine mecanisme naţionale de examinare vor rămâne, de asemenea, în sarcina fiecărui stat membru”, a declarat Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat din România.

Comunicatul precizează că, astfel, Comisia va avea dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiţie ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo.

Noile norme vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi se vor aplica 18 luni mai târziu.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/03/05/romania2019-eu-consiliul-ue-da-unda-verde-normelor-privind-examinarea-investitiilor-straine-directe–268876