Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa va scoate din conturi circa 847.011 lei pentru execuţia lucrărilor la pasarela de pietoni de la Poarta 2.

În acest sens, va fi organizată o licitaţie publică pentru atribuirea contractului „Proiectare şi execuţie lucrări la Pasarela de pietoni Poarta 2“, în valoare estimată de 847.011 lei. Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 22.01.2019, ora 15:00. Acestea vor fi deschise în aceeaşi zi. Cuantumul garanţiei de participare este de 8.470 de lei.

Obiectul contractului îl constituie proiectarea şi realizarea lucrărilor necesare pentru „Proiectare + execuţie lucrări RK Pasarela Pietoni Poarta 2“. Starea tehnică actuală a construcţiei a fost stabilită de către expert pe baza Normativului AND 522/2002 – Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea stării tehnice a unui pod şi a Manualului privind defectele şi degradările apărute la podurile şi pasajele rutiere şi indicarea metodelor de remediere, indicativ AND 534/1998.

Concluzia expertizei este că defectele apărute în structură sunt cauzate în principal de scurgerea defectuoasă a apei de pe pasarelă, atât prin lipsa unui sistem de scurgere, cât şi prin realizarea unui sistem de rosturi de dilataţie care nu a funcţionat corespunzător. Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire este a 4-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. Termenul-limită până la care ofertantul poate să adreseze solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire este de 6 zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor. La solicitările adresate după acest termen entitatea contractantă nu va răspunde. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante, precum şi persoanele din cadrul autorităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire sunt: Tivilichi Nicolae Dan – director general, Tănase Marian – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Şerban Daniela – director economic, Hanganu Ciprian – director coordonator, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Daniel Niculescu – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Gamalan Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer; Cristian Albu – Expert Achiziţii (responsabil achiziţie), Felicia Stela Martin – Coordonator Serviciul Tehnic Reparaţii; Monica Arsenie – Serviciul Patrimoniu şi Laurenţiu Matei Chircu – Serviciul Tehnic – Reparaţii, precum şi membrii Consiliului de Administraţie: Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Elena Petrascu, Mircea Burlacu, Batrinca Ghiorghe, Şerban Daniela. Condiţii pentru ofertanţi Ofertanţii vor demonstra că au prestat, în ultimii 3 ani, servicii similare în domeniul proiectării de poduri de natură şi complexitate similare/comparabile cu cele care fac obiectul achiziţiei, în valoare cumulată de cel puţin 20.000 de lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte. Această valoare trebuie să reprezinte numai partea aferentă operatorului economic ofertant, în cazul în care a participat într-o asociere sau ca subcontractor.

Ultimii 3 ani vor fi calculaţi până la data-limită de depunere a ofertei, cu menţiunea ca modul de calcul al perioadei nu va fi afectat de eventualele decalări ale termenului-limită. De asemenea, ofertantul va demonstra finalizarea execuţiei (lucrări duse la bun sfârşit) în domeniul construcţiilor de poduri în ultimii cinci ani a unor lucrări de natură şi complexitate similar/comparabile cu cele care fac obiectul achiziţiei, în valoare cumulată de cel puţin 820.000 lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte de lucrări de aceeaşi natură. Această valoare trebuie să reprezinte numai partea executată de operatorul economic ofertant, în cazul în care a participat într-o asociere sau ca subcontractor. Ultimii 5 ani vor fi calculaţi până la data-limită de depunere a ofertei, cu menţiunea că modul de calcul al perioadei nu va fi afectat de eventualele decalări ale termenului-limită.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-pasarela-de-pietoni-de-la-poarta-2-a-portului-constanta-va-fi-reabilitata-document-681019.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA a solicitat de la Primăria Constanţa două acte de urbanism necesare societăţii Life Logistics SRL, care va amenaja o platformă betonată în Portul Constanţa.

Pe data de 4 ianuarie, municipalitatea a emis două autorizaţii de construire. Autorizaţia de construire nr. 42 vizează „Amenajare platformă betonată J5, gard împrejmuitor“, realizată în incinta Port nr. 1A, bl. parcela J5. Cea de-a doua autorizaţie de construire, nr. 43, constă în „Amenajare platformă betonată J5, gard împrejmuitor“, realizată în incinta Port nr. 1A, bl. parcela J6.

Reamintim că, anul trecut, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului SA, pentru Life Logistics SRL, aviz de mediu pentru proiectul „Amenajare platformă betonată J5, gard împrejmuitor“. Prin această documentaţie, se doreşte completarea funcţională a depozitului existent cu spaţii amenajate pentru circulaţie, depozitare şi parcare. Se propune realizarea unei platforme din beton în scopul manipulării şi depozitării mărfurilor containerizate (nu se vor depozita mărfuri periculoase), cu o suprafaţă de 4.022,28 mp. Platforma va fi sistematizată pe verticală, astfel încât apele pluviale să fie dirijate spre rigola existentă. Se va executa, cu această ocazie, o împrejmuire perimetrală cu panouri din plasă de sârmă bordurată tip Metro, sudate pe stâlpi din metal fixaţi în fundaţii din beton armat cu înălţimea de 2,20 m, iar lungimea totală a împrejmuirii va fi de 183,4 metri. Ca urmare a cererii depuse de SC Life Logistics SRL, pentru acest proiect a fost emis certificatul de urbanism nr. 61/19.01.2018.
Date oficiale despre Life Logistics SRL
Potrivit Registrului Comerţului, Life Logistics SRL a luat fiinţă în anul 2009 şi are sediul social comuna Agigea, incintă Port, Poarta 10. Capitalul social subscris, de 100.000 de lei, integral vărsat, este compus din 10.000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţi persoane juridice sunt: Silk Route Shipping SRL, reprezentată de Adrian Istrate Scrădeanu, şi Total Freight Transport SRL, reprezentată de Ciprian Gheorghiţă, fiecare asociat cu 50% din capitalul social. Administratorii companiei, care se ocupă de depozitări, sunt Adrian Istrate

Scrădeanu şi Ciprian Gheorghiţă.
Compania are următoarele puncte de lucru: zona liberă Constanţa Sud Agigea, incinta 1A, lot L2; Portul Constanţa, sector sud, parcela n1 şi parcela n2; comuna Agigea, incintă port, Poarta 10, clădirea TFT; Portul Constanţa – sector sud. În anul fiscal 2014, societatea cu 38 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 7.479.995 de lei şi un profit de 1.600.654 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2015, compania a avut 44 de salariaţi, o cifră de afaceri de 9.038.346 de lei şi un profit de 1.477.242 de lei. Situaţia financiară pe anul 2016 arată astfel: 60 de salariaţi, cifră de afaceri de 13.947.954 de lei şi profit de 2.968.708 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/portul-constanta-se-imbogateste-cu-o-platforma-de-beton-pentru-depozitarea-marfurilor-containerizate-cine-este-investitorul-680904.html

Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) cumpără o barcă cu vele şi motor pentru cursurile de instruire practică.

În acest sens, va fi organizată o licitaţie pentru atribuirea contractului de furnizare „Barcă cu vele şi motor pentru cursurile de instruire practică“, în valoare estimată de 515.073 de lei. Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 4.02.2019, ora 15:00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi.

Echipamentul va fi livrat la sediul achizitorului din strada aleea Universităţii nr. 48A, Constanţa. Ofertanţii vor prezenta lista principalelor livrări similare de produse efectuate în ultimii 3 ani, din care să rezulte că au fost furnizate, la nivelul unui contract sau al mai multe contracte, echipamente similare a căror valoare cumulată este de cel puţin 515.073 de lei fără TVA. De asemenea, se va prezenta dovada implementării sistemului de management al calităţii conform standardului ISO 9001:2008 sau similar, prin certificate emise de organisme de certificare acreditate, valabile la data-limită de depunere a ofertei.

Barca cu vele şi motor este necesară Serviciului siguranţa maritimă şi formare N/B CERONAV Constanţa pentru desfăşurarea aplicaţiilor practice la cursurile „Conducător de ambarcaţiuni de agrement“, facilitarea pregătirii profesionale în condiţii reale de lucru, precum şi creşterea performanţelor cursanţilor prin dobândirea de noi competenţe.

Barca cu vele şi motor este un echipament de instruire care trebuie să asigure desfăşurarea următoarelor aplicaţii practice:
– în domeniul aplicaţiilor practice efectuate în baza de instruire CERONAV, pe lacul Siutghiol/Mamaia şi la mare, cu personalul participant la cursurile de pregătire pentru obţinerea certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement, clasele A, B, C şi D, organizate de CERONAV; conducerea şi manevra ambarcaţiunilor de agrement cu motor;
– în domeniul aplicaţiilor practice efectuate in baza de instruire CERONAV, pe lacul Siutghiol/Mamaia şi la mare, cu personalul participant la cursul de pregătire pentru manevra ambarcaţiunilor cu vele necesar posesorilor de certificate internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement, clasele A, B, C şi D (care intenţionează să navigheze cu ambarcaţiune cu vele) organizat de CERONAV; manevra ambarcaţiunilor cu vele.
Responsabili de atribuirea licitaţiei
Persoanele ce deţin funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante, responsabile de atribuirea contractului, sunt: director general – Ovidiu Sorin Cupşa; director general adjunct – Emil Luca, director de studii – Ion Filimon; director comercial – Dan Pisică; director economic – Claudia Gheorghe; şef Birou Achiziţii Publice – Diana Andreea Zainea, şef Serviciu juridic şi asistenţă managerială – Nicolae Iulian Trandafir; şef Birou Construcţii şi Investiţii – Daniela Tagare.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/o-barca-cu-motor-si-vele-va-intra-in-dotarea-ceronav-cat-va-costa-document-680911.html

Autoritatea Navală Română a semnat cu societăţile Opal Construct SRL şi Marinescu Trading Company Tulcea SRL, care vor livra şalupe.

Şalupele de inspecţie şi control sunt solicitate pentru dotarea căpităniilor zonale. Acestea sunt absolut necesare pentru rezolvarea problemelor operative – pentru eficientizarea activităţii curente şi de control, precum şi pentru rezolvarea problemelor administrative. Şalupă de control tip RIB (bombard) – 1 bucată (CZ GR) (lotul 1) a fost solicitată de Căpitănia Zonala Giurgiu – Oficiul de Căpitănie Snagov în vederea întăririi autorităţii căpităniei in zona controlată. Şalupa corp PAFS (min. 40 CP) – 1 bucată (lotul 2) este necesară pentru efectuarea controalelor în zona de jurisdicţie a Căpităniei Portului Hârşova, care se întinde pe o lungime de 115 km, pe timpul sezonului cald, când este necesar un mijloc de deplasare rapid care să acopere o distanţă cât mai mare într-o perioadă scurtă.

Contractul nr. 130777 / 28-12-2018, lotul 1 – şalupa de control tip RIB (bombard) – a revenit societăţii Opal Construct SRL. Valoarea contractului este de 218.715 lei, iar contractul nr. 130191 / 20-12-2018, lotul 2 – şalupă corp PAFS (min 40CP), în valoare de 42.000 de lei, a fost adjudecat de societatea Marinescu Trading Company Tulcea SRL.
Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele ce deţin funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire, sunt: Mezei Alexandru – director general, Chioibas Nicolae – director general adjunct, Zanfir Laurenţiu – director Direcţia Inspecţii Siguranţă şi Securitate Navală, Calintaru Cristina – director Direcţia Economică, Brânză Vlăduţ – director C.Z. Galaţi, Florea Stelian – Birou Tehnic C.Z. Galaţi, Stoica Florina – şef Serviciul Financiar Administrativ C.Z. Galaţi, Ciobanu Virgilica – inspector-şef Inspectoratul Tehnic Galaţi, Lazăr Alexandru – Inspectoratul tehnic C.Z. Giurgiu, Oprea Florin – director C.Z. Giurgiu,
Camberea Valentin – Compartiment tehnic C.Z. Giurgiu, Muşat Raluca Alina – şef Serviciu Investiţii Achiziţii Publice, Nuţu Felicia – şef Serviciu Financiar – Contabilitate, Bugete Tarife, Ursache Gilda-Veronica – şef Birou Contabilitate, Vasilescu Naiden Gabriela-Andreea – şef Birou Juridic şi Contencios, Andrei Mihai – director Centrul Maritim de Coordonare, Hodivoianu Marieta – şef Serviciul Financiar Contabilitate Administrativ CZ Giurgiu, Tăbăcaru Daniela – Biroul juridic şi contencios.
Opal Construct SRL, în datele Registrului Comerţului
Înfiinţată în anul 2005, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, integral vărsat, este compus din 110 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Opal Construct SRL este controlată de Grădinaru Bogdan Nicolae, cu 9% din capitalul social, şi Munteanu Niculai, cu 91% din capitalul social. Călin Radu este administratorul societăţii, care se ocupă de comerţul cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcţii şi al echipamentelor sanitare.

Punctele de lucru ale societăţii sunt următoarele: Eforie Sud, sector de plajă Cordon Eforie Nord – Eforie Sud, zona I, subsector 3; Eforie Nord, Portul Ana Yacht Club; municipiul Constanţa, strada Baba Novac, nr. 96B; municipiul Constanţa, strada Interioară 3, magazia nr. 2, în incinta Complexului Agrosem Constanţa; oraş Ovidiu, strada Amurgului, nr. 105, lot 1; municipiul Constanţa, strada Pescarilor, nr. 101.

În anul fiscal 2015, firma cu 81 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 41.520.875 de lei şi un profit de 4.135.479 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 152 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 27.549.097 de lei şi un profit de 795.348 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 139 de salariaţi, cifră de afaceri de 22.637.013 lei şi un profit de 1.216.782 de lei.
Despre Marinescu Trading Company Tulcea SRL
Înfiinţată în anul 1993, firma are sediul social în municipiul Tulcea. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Marinescu Hrisana este asociat unic şi administrator al firmei, care se ocupă de comerţ cu amănuntul al echipamentelor sportive în magazine specializate.

În anul fiscal 2015, firma cu 4 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 2.191.073 lei şi un profit de 225.095 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma a avut 4 salariaţi, a raportat o cifră de afaceri de 2.481.732 lei şi un profit de 234.410 lei.
Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 5 salariaţi, cifră de afaceri de 3.219.781 lei şi un profit de 410.740 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/opal-construct-si-marinescu-trading-company-tulcea-au-semnat-cu-autoritatea-navala-romana-iata-ce-vor-livra-document-680900.html

Portalul cu date despre alocarea fondurilor europene a fost actualizat, a anuntat, vineri, Corina Cretu, comisarul european pentru Politica Regionala. Pe acesta sunt afisate cele mai recente date despre sumele din fonduri europene care au fost accesate de catre fiecare tara, relateaza ziare.com.

„Portalul pe care l-am creat pentru o mai buna transparenta – Platforma de date deschisa (Open Data Platform) – a fost actualizat de catre colegii mei si poate fi vizualizat pe site-ul Comisiei Europene. Fiecare cetatean poate vedea evolutia din fiecare tara a Fondurilor Structurale si de Investitii pentru perioada 2014-2020”, a scris Corina Cretu, vineri, pe pagina sa de Facebook.
Acest portal ofera acces la date despre planificarea si implementarea fondurilor disponibile, platile Uniunii Europene catre fiecare tara si realizarile la nivelul fiecarei tari.

Romania are alocata o suma de 30,88 miliarde de euro, pentru perioada 2014 – 2020, prin intermediul a opt programe, ceea ce reprezinta o medie de 1.548 de euro de persoana. La aceasta suma, statul roman trebuie sa se adauge in jur de 5,86 miliarde de euro, scrie ziare.com.

Cele mai recente date, cele de vineri, arata ca din totalul sumei alocate, 36,71 de miliarde de euro, era aprobata o suma de 20,81 de miliarde de euro, reprezentand 57%, dar plati au fost facute in valoare de 6,54 miliarde de euro (18%).

Din cele 30,88 de miliarde de euro, Romania a accesat 26% (7,89 miliarde de euro), din care cea mai mare parte, 20% (6,12 miliarde de euro), o reprezinta platile initiale, 4% prefinantarile initiale si 2% prefinantarile anuale.

Corina Creţu: România beneficiază de fonduri UE de 30,8 miliarde euro, din care a accesat 7,9 miliarde

Anul 2019 ar trebui să vină cu deciziile finale de investiţii în ceea ce priveşte marile proiecte de explorare şi producţie din Marea Neagră, cele mai aşteptate anunţuri fiind cel al consorţiului format din OMV Petrom şi ExxonMobil şi cel al americanilor de la Black Sea Oil & Gas, care au în spate colosul financiar Carlyle ♦ Pariul este de miliarde de dolari, dar calculele se clatină după ce pe final de an guvernul, în căutarea de bani de pensii şi salarii, a decis fără nicio consultare „peticirea“ bugetului prin taxarea unor sectoare „lacome“ ♦ Energia, acolo unde chiar statul este un jucător dominant, a primit una dintre cele mai dure lovituri.

„Toate aceste acţiuni, noul sistem de taxare, obligaţia de a comercializa jumătate din producţia de gaze pe piaţa centralizată şi plafonarea preţului gazelor care se aplică numai producătorilor locali din România şi nu importatorilor de gaze, reprezintă discriminare chiar faţă de firmele care încearcă să investească în România, să creeze locuri de muncă în România şi să plătească impozite în România“, spunea Mark Beacom, CEO-ul Black Sea Oil & Gas, la finalul anului trecut, când ordonanţa privind introducerea unor măsuri fiscale era doar un proiect. Ulterior însă, proiectul a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Suntem profund îngrijoraţi cu privire la măsurile care sunt impuse fără studii de impact şi fără nicio consultare prealabilă. Astfel de măsuri au efect negativ asupra atractivităţii României pentru investitori, descurajează pro-iectele de investiţii şi afectează în mod negativ economia şi forţa de muncă“, au spus la rândul lor reprezentanţii OMV Petrom.

Ambele companii menţionate sunt în programe avansate de explorare şi producţie în Marea Neagră, la mică şi mare adâncime. Deşi deciziile finale de investiţii erau aşteptate pentru finalul lui 2018, acestea au fost amânate penrtru 2019. Astfel, decizia de a merge mai departe cu investiţiile din Marea Neagră ar putea reprezenta una dintre cele mai importante veşti cu care va veni 2019.

Adio listare Hidroelectrica şi piaţă liberă a energiei
Dar noile măsuri fiscale, cum este cazul plafonării preţului la gaze, nu afectează doar sectorul gazelor naturale. Liberalizarea pieţei de energie este practic anulată pentru consumatorii casnici în contextul în care şi preţul energiei va fi plafonat. Cum Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt cei mai ieftini producători de energie, este de aşteptat ca aceştia să fie forţaţi să menţină echilibrul, fiind din nou obligaţi să vândă la preţuri reglementate. Pentru Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ieşirea din zona reglementată, acolo unde vindeau energia la preţuri foarte apropiate de costuri sau chiar sub costuri, a reprezentat o bună oportunitate de creştere a veniturilor. În 2019, acest lucru se va schimba. Paradoxal, ambele companii sunt deţinute de stat. Mai mult, deşi pentru Hidroelectrica se vorbea de ani de zile de o posibilă listare, cel mai probabil acest plan va fi îngheţat în lumina noilor taxe.

Anul acesta vine însă cu probleme majore şi pentru CE Oltenia, o altă companie deţinută de stat, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni din România. CE Oltenia este pe pierderi, dar la fel ca orice altă companie din energie va trebui să plătească o faxă de 2% pe cifra de afaceri. Mai mult, o serie de furnizori de energie sunt ameninţaţi cu insolvenţa în contextul în care aceştia nu lucrează la marjele necesare pentru plata taxei de 2% pe afaceri introdusă prin celebra ordonanţă.

Cine mai investeşte în reţele
Noile măsuri fiscale se suprapun şi peste un nou cadru de reglementare în zona de distribuţie, ratele de rentabilitate recunoscute de ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei) fiind diminuate de la 7,7% la 5,66% pentru perioada 2019-2023.

Astfel este de ateptat ca firmele din distribuţia de energie să-şi reconsidere bugetele de investiţii.

Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice. România are cel mai slab sistem de distribuţie a energiei electrice şi cel mai probabuil lucrurile vor rămâne aşa pentru mult timp de acum încolo.

https://www.zfcorporate.ro/energie/anul-marilor-decizii-pentru-marea-neagra-punct-in-liberalizarea-pietei-de-energie-si-posibile-insolvente-ca-urmare-a-noilor-taxe-17818547

Fermierii locali pornesc cu apetit pentru investiţii în dezvoltarea fermelor în 2019, în timp ce marile exploataţii agricole intră rând pe rând pe radarul investitorilor străini din zona de agrobusiness.

România a ajuns pe locul 3 la producţia de cereale în Uniunea Europeană
Recolta de cereale de peste 31,8 milioane tone, cea mai mare producţie din istoria ţării, a dus România pe locul trei în Uniunea Europeană la producţia de cereale. La floarea-soarelui şi la porumb, România a obţinut cea mai mare producţie din Uniunea Europeană. În 2018 producătorii români au avut o recoltă de aproape 19 milioane de tone porumb şi 3,3 milioane de tone de floarea-soarelui. La producţia de grâu am fost pe locul 4 în UE, cu peste 10 milioane de tone, potrivit celor mai recente date de la Eurostat.

Miere românească la export
Programului Naţional Apicol, destinat îmbunătăţirii producţiei şi comercializării produselor apicole, desfăşurat în perioada 2017-2019, vine în sprijinul fermierilor în 2019 cu un buget de 33,39 milioane de lei. Apicultorii îşi propun în 2019 să îşi comercializeze produsele şi în afara ţării, potrivit datelor din piaţă. România a fost unul dintre cei mai mari producători de miere din UE, dar şi unul dintre cei mai mari exportatori în 2018.

Grupul arab Al Dahra se uită după noi achiziţii
Arabii de la Al Dahra, un grup din agricultură cu sediul în Abu Dhabi, se uită după noi achiziţii în 2019, după ce în 2018 au preluat Agricost, cea mai mare fermă de cereale din România după suprafaţa cultivată, într-o tranzacţie estimată de ZF la peste 200 mil. euro. Al Dahra are afaceri anuale de peste 1 mld. dolari.

Expansiunea cooperativelor
Cooperativele agricole au început să crească de la an la an, iar anul acesta agricultorii îşi propun să continue tendinţa. În 2018, în România au fost peste 900 de cooperative agricole, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/sectorul-agricol-va-atrage-noi-tranzactii-in-2019-dar-si-investitii-in-ferme-17818519

2019 este an electoral, neprielnic pieţei de capital în condiţiile în care predictibilitatea şi transparenţa vor fi mai degrabă „mimate“ ♦ Prăbuşirile indicilor bursieri de la Bucureşti în decembrie 2018 au venit pe rulaje ridicate faţă de media perioadei, ceea ce înseamnă că din piaţă au ieşit investitori instituţionali.

Piaţa de capital din România ar putea avea în 2019 o lichiditate drastic redusă faţă de anul precedent în condiţiile în care Pilonul II, singurul cumpărător pe termen lung de la bursă şi printre cei mai mari investitori instituţionali, este cu un picior în groapă pe fondul noilor cerinţe ale Executivului cu privire la capitalul social. Un alt factor care ar putea sta la baza declinului rulajului de la Bucureşti în 2019 este cel dat de creşterea percepţiei de risc a investitorilor după adoptarea ordonanţei de urgenţă din decembrie 2018, ceea ce îi va face pe aceştia mult mai precauţi.

Cum fondurile Pilon II, cumpărători naturali în ofertele de vânzare acţiuni de la Bucureşti, au pus la îndoială însăşi existenţa acestora, acest lucru implică o îngheţare a ofertelor publice de listare (IPO) şi pune sub semnul întrebării chiar şi decizia agenţiei de evaluare financiară FTSE Russell din septembrie 2019 pentru o eventuală promovare într-o ligă superioară a bursei româneşti, sunt câteva din tendinţele identificate de ZF pentru acest an.

Lichiditatea scăzută ar putea atrage după sine şi închiderea câtorva brokeri de pe piaţa de capital din România.

Statul român ar putea solicita pentru al treilea an consecutiv bani de la companiile din subordine, inclusiv cele listate, în contextul în care întâmpină dificultăţi în menţinerea tinţei de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut impusă de legislaţia europeană.

Această decizia va aduce euforie investitorilor de retail, însă aceasta nu se va mai găsi la nivelul celei din anii precedenţi. Chiar dacă sunt şanse mari ca emitenţii din subordinea statului să aibă o dinamică negativă a rezultatelor financiare, sub incidenţa OUG, statul ar putea totuşi să apeleze la rezervele companiilor, aşa cum a făcut în toamna anului 2018. De exemplu Romgaz are 1,2 miliarde de lei care ar putea fi acordate ca dividende, la care se adaugă şi rezultatul pe T4/2018 care încă nu a fost anunţat.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, ar putea include noi emitenţi în structura indicelui principal BET în 2019, ca de exemplu Alro Slatina, compania care şi-a majorat free float-ul în urma unui plasament privat accelerat, şi totodată ar putea constitui Contrapartea Centrală, prin care va aduce la Bucureşti noi produse bursiere.

Pilonul II
Pilonul II de pensii private, care administrează economiile ale circa 7,3 milioane de români, este printre cei mai mari investitori de la bursa românească şi asigură circa 15-20% din lichiditatea acesteia. Pilonul II gestionează active de circa 10 miliarde de euro, iar prin OUG de la finele anului trecut Executivul i-a impus majorarea capitalului social de aproape 10 ori, la circa 800 mil. euro, ceea ce pune sub semnul întrebării funcţionarea acestui sistem. Jumătate din această sumă trebuie virată până la 30 iunie 2019, iar restul până la finele anului. Mai mult, comisioanele percepute de administratori sunt plafonate la 1%. Potrivit celor mai recente date, cele de la S1/2018, cei şapte administratori Pilon II aveau investiţii de 7,1 mld. lei în acţiuni româneşti.

Lichiditate la cote de avarie
Anul 2019 ar putea fi caracaterizat de o lichiditate scăzută la bursă faţă de anii precedenţi în condiţiile în care OUG din decembrie 2018 introduce o serie de taxe cu impact major asupra unora dintre cele mai reprezentative sectoare de la Bucureşti: bancar şi energie. Toate calculele investitorilor de la Bucureşti sunt date peste cap la început de an în condiţiile în care companiile listate care intră sub incidenţa OUG încă nu au anunţat modul şi ritmul în care se vor adapta la noile modificări legislative. Lichiditatea scăzută înseamnă business redus pentru SSIF-uri ceea ce va aduce închiderea câtorva dintre acestea. Deja în 2018 un număr de şase brokeri de la Bucureşti au tras obloanele, potrivit datelor BVB.

https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/statul-ar-putea-stoarce-din-nou-de-bani-companiile-din-subordine-lichiditatea-va-ajunge-la-cote-de-avarie-iar-pilonul-ii-este-deja-cu-un-picior-in-groapa-17818637

• Alin Brendea, Prime Transaction: „În condiţiile în care statul va taxa direct cifra de afaceri a companiilor, este posibil să vedem o oarecare slăbiri a presiunii pentru dividende”

• Analiştii BT Capital Partners: „Aplicată pe termen lung, distribuirea a 35% din rezultatul reportat în limita cash-ului neangajat în contracte de achiziţii, poate decapitaliza companiile”

• Ovidiu Dumitrescu, Tradeville: „Nu este foarte rentabil ca o companie să distribuie dividende trimestrial, după practica americană”

Statul va continua şi în 2019 să ia bani din companiile pe care le are în subordine, sunt de părere analiştii activi în piaţa noastră de capital consultaţi de Ziarul BURSA, în condiţiile în care, în ultimii doi ani, prin diferite ministere ce deţin pachete de control ale unor societăţi importante pentru economie, Statul Român a pretins ca cel puţin 90% din profitul exerciţiului financiar anterior să meargă către acţionari sub formă de dividende, precum şi distribuţii suplimentare.

Este o măsură ce apare în contextul în care ţara noastră are dificultăţi în a se încadra în limita unui deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut, prevăzută de legislaţia europeană.
Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al casei de brokeraj Tradeville, ne-a declarat: „Probabil că situaţia (n.r. în care statul cere dividende atât din profit cât şi suplimentare de la companiile pe care le controlează) va continua, având în vedere felul în care s-au desfăşurat lucrurile până în acest moment. Consecinţele sunt greu de estimat, în special prin prisma alternativei. Astfel, nu este clar dacă toate aceste societăţi ar fi utilizat fondurile respective într-un mod în care să creeze valoare pentru acţionari sau pentru finanţarea unor proiecte de mare interes public”.

De altfel, lipsa de investiţii a fost unul dintre motivele prin care statul, prin vocea ministrului Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a motivat, în luna noiembrie a anului trecut, decizia de a cere dividende suplimentare de la unele societăţi din domeniul energetic la care este majoritar.

Şi Alin Brendea, director general adjunct al societăţii de brokeraj Prime Transaction este de părere că probabilitatea ca statul să ceară distribuţii de dividende semnificative de la companiile pe care le are în portofoliu se menţine ridicată şi în 2019.

„Totuşi, în lumina ultimelor informaţii (n.r. Ordonanţa de Urgenţă 114/2018), am putea vedea o oarecare slăbire a acestei presiuni pentru dividende, în condiţiile în care statul va taxa direct cifra de afaceri a companiilor plătitoare de dividende. În acest context, am putea asista la situaţia în care companiile de stat să recurgă la împrumuturi anul următor, inclusiv prin emisiuni de obligaţiuni”, ne-a transmis directorul brokerilor de la Prime Transaction.

Afirmaţia domnului Brendea nu este lipsită de temei, anul trecut Transgaz (TGN) opunându-se iniţial cererii Ministerului Economiei, ce deţine 58,51% din companie, de a aloca ca dividende 90% din profitul anului 2017, conducerea transportatorului de gaze naturale înaintând o propunere cu o rată de distribuţie de 50%, motivând că altfel se pune în pericol capacitatea companiei de a-şi derula investiţiile.

Până la urmă, transportatorul de gaze naturale a fost obligat să aloce către acţionari atât 90% din rezultatul anului trecut cât şi dividende suplimentare.

• Analiştii BT Capital Partners: „O definire a modului în care statul poate solicita dividende suplimentare, are potenţialul de a motiva companiile să-şi direcţioneze sursele proprii de finanţare către proiecte de investiţii”

Potrivit echipei de analiză de la BT Capital Partners (BTCP), solicitarea statului de a distribui 90% din profit, precum şi dividende suplimentare nu ar mai fi o surpriză în 2019, mai ales că prin OUG 114/2018, statul a modificat politica de dividende a companiilor a cărui acţionar majoritar este.

„Astfel, distribuirea a 35% din rezultatul reportat în limita cash-ului neangajat în contracte de achiziţii va fi noua regulă pentru companiile de stat de la BVB. Evident, aplicată pe termen lung, o astfel de abordare ar putea decapitaliza companiile. Pe de altă parte, totuşi, o definire a modului în care statul poate solicita dividende suplimentare ar putea motiva companiile să-şi direcţioneze sursele proprii de finanţare mai degrabă către proiecte de investiţii, decât către distribuirea de dividende”, ne-au spus analiştii BTCP.

În Ordonanţa de Urgenţă n.r. 114/2018, ce deja a fost publicată în Monitorul Oficial, se arată că societăţile la care statul este acţionar unic sau majoritar vor trebui să aloce, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din suma prevăzută pentru investiţiile care nu au fost realizate, în termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare aferente anului 2018 şi, potrivit lui Eugen Teodorovici, măsura este menită să stimuleze societăţile să facă investiţii.

• „Companiile nu vor opta pentru distribuţia de dividende din rezultatele trimestriale”, estimează directorii caselor de brokeraj
Emitenţii listaţi la BVB nu vor dori să utilizeze posibilitatea de a distribui către acţionari dividende din rezultatele financiare trimestriale, apreciază directorii societăţilor de brokeraj chiar dacă, începând din 2018, s-a creat cadrul legal pentru companii de a realiza acest lucru.

„Din câte ştiu, această posibilitate există doar dacă rezultatele în cauză au fost auditate. Cu alte cuvinte, nu este foarte rentabil, în mod practic, ca o companie să distribuie dividende trimestrial, după practica americană”, ne-a transmis Ovidiu Dumitrescu de la Trandeville.

În opinia lui Alin Brendea, ce conduce casa de brokeraj Prime Transaction, posibilitatea emitenţilor de a efectua distribuţii trimestriale va avea un impact minor asupra preţurilor acţiunilor şi a pieţei.

„Probabil, acesta fiind şi feedback-ul până în acest moment, puţine companii vor apela, cel puţin pe termen scurt, la această modalitate de distribuire a dividendelor”, a punctat domnul Brendea.

Anul trecut, foarte puţine companii de la BVB au optat pentru alocarea de dividende din rezultatele trimestriale, cel mai important emitent ce a utilizat această posibilitate fiind Alro Slatina (ALR), companie a cărei relevanţă la bursă a crescut semnificativ în anul tocmai încheiat, odată cu înstrăinarea de către Vimetco şi Conef a unui pachet de 33,77% din acţiunile producătorului de aluminiu.

Dividendele reprezintă unul dintre pilonii în jurul căruia pivotează cotaţiile acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, piaţa noastră de capital fiind cunoscută ca una dintre cele mai generoase burse din lume cu investitorii în ceea ce priveşte randamentul dividendelor.

Pe lângă companiile deţinute de stat, care sunt obligate să acorde dividende foarte mari şi care sunt minoritare în structura indicelui BET (doar cinci din cinsprezece emitenţi având Statul Român drept acţionar majoritar) şi companiile private sunt generoase cu investitorii din acest punct de vedere, emitenţi precum Banca Transilvania, BRD – Groupe Societe Generale sau OMV Petrom livrând anul trecut către acţionari dividende cu randamente substanţiale.

Însă, odată cu noile condiţii impuse de Guvern, privind taxarea progresivă a cifrei de afaceri a băncilor în funcţie de nivelul indicelui ROBOR sau aplicarea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic, această particularitate definitorie a pieţei noastre este drastic periclitată.

De altfel, dividendele au fost cele care au salvat anul 2018 pentru investitorii de la BVB, indicele BET-TR marcând o o creştere de 4,3%, în condiţiile în care BET a coborât cu 4,77%, cotaţia referinţei bursei bucureştene prăbuşindu-se în ultimele şedinţe de tranzacţionare din decembrie în urma declaraţiilor lui Eugen Teodorovici privind implementarea unui pachet de măsuri cu impact asupra companiilor listate la BVB.

http://www.bursa.ro/analistii-preconizeaza-pentru-acest-an-statul-va-continua-sa-scoata-bani-de-la-companiile-detinute-85460634

Transportatorii rutieri din România sunt aşteptaţi joi, 10 ianuarie, la un protest organizat la Bruxelles, la Parlamentul European, faţă de prevederile Pachetului Mobilitate, au anunţat, ieri, reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), într-un comunicat transmis Agerpres.

Acţiunea de protest este programată în Piaţa Luxemburg, între orele 8:00 – 13:00, şi este organizată de UNTRR, împreună cu asociaţiile membre IRU din ţările est-europene şi alte ţări afectate de măsurile conţinute de Pachetul Mobilitate 1.

Protestul are loc în contextul în care Parlamentul European urmează să decidă, pe data de 10 ianuarie 2019, adoptarea acestui document, ce vizează şi viitorul transportatorilor rutieri români în Europa.

„Toţi transportatorii români care înţeleg importanţa acestui demers şi vor dori să participe la această acţiune, ca o ultimă şansă de blocare şi respingere a adoptării măsurilor protecţioniste de către Parlamentul European, în beneficiul transportatorilor din statele vest europene şi în detrimentul şi cu preţul falimentării transportatorilor români, sunt invitaţi să participe la protestul din data de 10 ianuarie 2019. În data de 10 ianuarie 2019, Comisia de Transport şi Turism a Parlamentului European (TRAN) va vota cele trei propuneri cheie ale Pachetului Mobilitate 1, după care vor urma să fie aprobate în sesiunea plenară PE din 14 – 17.01.2019”, se menţionează în comunicatul citat.

Una dintre măsurile ce urmează a fi aplicate se referă la regulile detaşării la transporturile rutiere internaţionale, cu exceptarea tranzitului şi a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv: în drumul spre ţara de destinaţie şi în drumul de întoarcere se permite o activitate suplimentară de încărcare/descărcare în ambele direcţii, fără a se încadra în regimul de detaşare, sau zero la plecare şi până la două (operaţiuni) în drumul de întoarcere. Pentru toate celelalte tipuri de operaţiuni, inclusiv pentru cabotaj, regimul de detaşare integrală se aplică începând cu prima zi a operaţiunii.

De asemenea, se are în vedere restricţionarea cabotajului prin introducerea unei perioade de „răcire” (cooling-off) de cinci zile înainte ca alte operaţiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeaşi ţară cu acelaşi autovehicul.

„Această restricţionare a cabotajului este o abatere a UE de la drumul spre piaţa liberă”, susţin oficialii UNTRR.

Alte reguli vizează interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabina autovehiculului, „deşi în documentele Preşedinţiei Austriece este recunoscută lipsa acută de spaţii de parcare sigure şi securizate în UE”, întoarcerea acasă a şoferilor cel puţin o dată la patru săptămâni – sau, în cazul în care şoferul alege să ia două repausuri săptămânale reduse după numai trei săptămâni pe drum, obligaţia dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operaţiuni de transport internaţional cu tahograf inteligent până la sfârşitul anului 2024, notează transportatorii din România.

După aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog pentru armonizarea poziţiilor celor trei instituţii europene – Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Transport UE în vederea aprobării textului final.

http://www.bursa.ro/in-10-ianuarie-transportatorii-romani-asteptati-sa-protesteze-la-parlamentul-european-69460638

Bugetul alocat preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va fi cunoscut la finalul exerciţiului acestei funcţii, dar se situează între 60 şi 80 de milioane de euro, a declarat, astăzi, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la o conferinţă de presă.

El a adăugat că multe dintre evenimentele organizate cu ocazia preşedinţiei ţării noastre „vor încerca să marcheze avantajele de ţară, vor încerca să marcheze avantajele comparative ale României”.

„Bugetul alocat îl vom şti numai la finalul exerciţiului, el se situează între 60 şi 80 de milioane de euro. Este un buget raţional vizavi de faptul că exercităm pentru prima dată preşedinţia şi în acelaşi timp plecăm de la dimensiunea ţării noastre. În acelaşi timp, este un buget raţional şi, având în vedere agenda pe care ne-o propunem, care este ambiţioasă, numărul de întâlniri pe diverse paliere este mai ambiţios decât preşedinţia anterioară”, a afirmat Ciamba.

El a adăugat că România va găzdui 288 de reuniuni, dintre care cele mai multe în Bucureşti, dar şi la Iaşi, Sibiu, Cluj, Constanţa Braşov sau Alba Iulia. Ciamba a afirmat că la Bruxelles vor avea loc, printre altele, 22 de reuniuni ministeriale informale, la nivel de miniştri, dar şi 1.677 de reuniuni tehnice de grup de lucru.

Totodată, Ciamba a vorbit de cheltuielile prilejuite de preluarea şi deţinerea preşedinţiei României, care „sunt partajate între instituţiile responsabile de pregătirea şi implementarea mandatului preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene”.

„Procesul de achiziţie a bunurilor şi serviciilor necesare unei bune desfăşurări a evenimentelor a fost realizat utilizând instrumentele normale, nu se află niciun fel de instrument special vizavi de preşedinţie”, a spus Ciamba.

http://www.bursa.ro/george-ciamba-bugetul-presedintiei-ce-intre-60-si-80-milioane-euro-82260639

Flota rusă a Mării Negre urmăreşte activităţile navei militare americane USS Fort McHenry, care se află în portul Constanţa, a anunţat luni după-amiază Ministerul rus al Apărării.

„Nava americană se află în Marea Neagră de duminică seară de la ora 21.00. Luni la ora 9.30 (8.30, ora României), nava USS Fort McHenry a intrat în portul român Constanţa”, a comunicat luni seară Ministerul rus al Apărării, citat de ediţia italiană a agenţiei de presă Sputnik şi de Agenzia Nova.

Vasul de patrulare Pytlivij, aparţinând Flotei militare ruse a Mării Negre, urmăreşte manevrele navei americane pentru desant marin USS Fort McHenry, precizează Moscova. „Vasul de patrulare

Pytlivij efectuează activităţi complexe de monitorizare pentru a ţine sub control manevrele navei USS Fort McHenry”, precizează Ministerul rus al Apărării.

https://www.zf.ro/business-international/rusia-cu-ochii-n-patru-pe-portul-constanta-kremlinul-monitorizeaza-o-nava-militara-aflata-la-malul-marii-negre-17823855

România are azi cea mai scumpă energie din regiune, în funcţie de preţul spot, după ce ieri, pe vârf de producţie eoliană, consumul intern era acoperit doar datorită importurilor. Mixul energetic local a fost ani de-a rândul motiv de laudă, dar când în miez de iarnă doar 41% din toată puterea disponibilă funcţionau, întrebarea care se ridică este dacă nu cumva independenţa energetică a României riscă să devină o iluzie.

„Degeaba spunem că avem montaţi 200 MW într-o termocentrală la Borzeşti dacă ei nu au mai fost în funcţiune de ani de zile. Investiţiile în noi unităţi de producţie sunt obligatorii“, spune Carmen Neagu, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi din domeniul energetic.

Potrivit datelor din rapoartele Transelectrica, România are un parc de producţie format de aproape 25.000 MW, nivel care reprezintă puterea instalată totală. Puterea disponibilă însă este de circa 20.000 de MW. Din această putere disponibilă, doar 8.300 MW, adică 40%, funcţionau ieri, România fiind nevoită să aducă energie de peste graniţe pentru a-şi acoperi consumul intern.

Deşi poate fi vorba de o situaţie punctuală, cert este că în ultimii 10 ani investiţiile în unităţi noi de producţie a energiei au fost limitate, lucru care se vede în situaţia parcului de producţie, dar mai ales în costuri.

De altfel, azi România este cea mai scumpă piaţă în ceea ce priveşte preţul spot al energiei.

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/iluzia-independentei-energetice-doar-40-din-parcul-de-productie-a-energiei-functionau-ieri-lipsa-investitiilor-se-vede-17825136

In ultimii doi ani, grupul AsstrA-Associated Traffic AG a inregistrat o crestere constanta a cererii de expediere rapida a marfurilor, in prima jumatate a lui 2018, compania transportand marfa in valoare de 2,52 milioane de euro prin scheme de livrare expresa, cu 57% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.

„Acest serviciu este util pentru intreprinderile de toate dimensiunile – de la comercianti individuali la producatori de masa si importatori. Livrarea rapida este adecvata pentru transportul mic de marfuri din CSI si in Europa cu masina“, a declarat Luba Zakharava, AsstrA Italia Country Manager. Astfel, in primele opt luni ale anului 2018, primele trei benzi comerciale de expediere expres au fost Germania-Romania, Germania-Croatia si Germania-Polonia, prin care expertii AsstrA au transportat aproape 2 milioane de tone de marfuri, cu 54% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. Alte rute populare sunt Italia-Germania-Italia, Italia-Franta-Italia, Germania-Ungaria, Germania-Germania, Germania-China, Franta-Polonia si Belgia-Polonia.

Potrivit lui Alan Terzi, transportator de marfuri in divizia AsstrA Express Delivery and Groupage Cargo, „comenzile expres includ in mod obisnuit transporturi ad-hoc pentru proiecte de constructie, unelte lipsa sau rupte, piese de schimb pentru productii urgente, produse electronice, materiale de ambalare, substante chimice cum ar fi insecticide sau erbicide, granule metalice, ambalaje din plastic, polimeri de clorura de vinil, hartie, caramizi, parfumuri si produse de consum“. Grupul corporativ ofera solutii exprese „door to door“, folosind vagoane mici cu incarcaturi utile de pana la 1.500 kg. Atunci cand greutatea este mai mare de 1,5 tone, sunt folosite camioane de 5t sau 7t pentru a asigura un timp de tranzit de 24-48 de ore. Serviciile de livrare rapida sunt disponibile de asemenea si cu ajutorul camioanelor cu ascensoare, acoperisuri de ridicare si licente ADR pentru transportul de marfuri periculoase. AsstrA ofera, de asemenea, posibilitatea utilizarii camioanelor termice cu sisteme de control al temperaturii, mai arata sursa citata.

http://traficmedia.ro/ro/264-ambele-limbi/romana/news/2018/12700-asstra-associated-traffic-ag,-crestere-de-57-pe-livrarile-expres.html