Directorul APMC Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că un proiect important al administraţiei este “Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimii şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”. Astfel, vor fi realizate lucrări de dragaj, fiind prevăzute 17 zone pentru a aduce adâncimile la cota de proiectare pe o suprafaţa de 1.815.655,80 metri pătraţi. De asemenea, se va adânci şenalul de acces către portul de lucru şi se va realiza adâncirea bazinului portului de lucru propriu-zis, de la 7 metri la 9 metri, pe o suprafaţă de 371.286,70 metri pătraţi.

“În afară de dragajul de investiţii, care înseamnă adâncirea la 9 metri şi eliminarea stâncilor de la intrarea în portul de lucru, se vor elimina şi obstacolele din portul vechi, respectiv dinspre danele 88-89 şi acolo au o restricţie de draft din cauza stâncilor de la intrarea. De asemenea şi în danele 55,56 se va întâmpla acelaşi lucru. (…) Adâncimea de 9 metri în portul de lucru va permite oricărui tip de navă RO-RO să intre în portul Constanţa. Cele mai moderne nave Ro-Ro care tranzitează Marea Neagră acum au în jur de opt metri draft, le rămâne un metru de siguranţă”, a afirmat directorul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa.

El a precizat că lucrările ar putea începe în toamna acestui an.

În cadrul acestui proiect vor fi consolidate şi cheiurile de lucru. “Cota proiectată a cheiurilor este de 7 metri în condiţiile în care noi ne ducem la 9 metri şi cheiurile vor trebui consolidate”,a explicat Dan Nicolae Tivilichi.

De asemenea, tot prin acest proiect va fi achiziţionat şi pus în funcţiune un sistem hidrografic şi o navă hidrograf ce va fi capabilă să îmbarce toate echipamentele hidrografice şi auxiliare necesare pentru monitorizarea adâncimilor din bazinele şi şenalele portuare.

Valoarea acestui proiect este de 48.982.700 euro, finaţarea fiind făcută prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020

https://www.news.ro/economic/administratia-porturilor-maritime-constanta-anunta-lucrari-de-dragaj-in-portul-constanta-valoarea-proiectului-fiind-de-aproape-50-de-milioane-de-euro-1922401711192018071418235270

Conducerea companiei anunţă investiţii în dezvoltarea infrastructurii.

Portul Constanţa, cel mai mare din ţară şi al doilea cel mai mare de la Marea Neagră (după portul Novorossiisk din Rusia) şi principala poartă de tranzit a mărfurilor care intră şi ies din România, a depăşit anul trecut pragul de afaceri de 300 milioane de lei, în creştere cu 4,5% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe şi calculele ZF.

Mai mult, compania ce administrează portul a finalizat cu un profit net de 79 milioane de lei anul trecut, faţă de 36 de milioane de lei anul anterior, arată aceeaşi sursă.

Portul Constanţa alături de porturile fluviale reprezintă elemente strategice şi joacă un rol important în activitatea de comerţ exterior şi tranzit al mărfurilor prin România. Este nevoie însă de investiţii în dezvoltarea infrastructurii acestor porturi, alături de asigurarea eficientă a navigaţiei pe Dunăre şi conectarea portului Constanţa la infrastructura feroviară.

„Obiectivul principal urmărit de Compania Naţională Adminisraţia Porturilor Constanţa este creşterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii. Sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei nr. 80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum şi extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Prin alocarea Danei 80 pentru alte activităţi se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanţa“, a transmis ieri Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al companiei.

Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar şi la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului şi al celui din ţară, susţin oficialii portului, care mai menţionează că prin realizarea investiţiei va creşte atractivitatea portului Constanţa în faţa celorlalte porturi din bazinul Mării Negre. Contractul pentru implementarea unei dane specializate în zone cu adâncimi mai mari (Dana 80) a fost semnat cu asocierea formată din companiile ABC Val Srl-Euro Construct-Vamig, valoarea contractului fiind de 14 milioane de lei.

Trafic mai mare de mărfuri în S1

Prin portul Constanţa trec cereale, îngrăşăminte, minereuri şi deşeuri neferoase sau combustibili. „În primul semestru al acestui an, traficul total de mărfuri înregistrat în porturile maritime româneşti, Constanţa, dar şi Midia şi Mangalia, a fost de 26,9 milioane tone, cu 8,8% mai mult decât în primul semestru din 2017“, potrivit oficialilor companiei. Din traficul total înregistrat în primul semestru, traficul maritim a fost de 21 milioane de tone, iar cel fluvial de 5 milioane de tone, arată aceeaşi sursă.

Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (3,2 mil tone în S1, plus 4%), petrol brut (3,35 mil tone, plus 4%), minereuri şi deşeuri neferoase, combustibili minerali solizi, produse metalice, îngrăşăminte, potrivit oficialilor companiei. În primele şase luni a scăzut însă traficul de cereale la 6,4 milioane tone faţă de 7,5 milioane tone în primul semestru 2017, dar şi traficul de minereuri de fier şi deşeuri de fier, de la 1,89 milioane tone la 1,82 milioane tone, arată aceiaşi sursă.

Anul trecut, traficul total de mărfuri înregistrat în porturile maritime s-a ridicat la 58,3 milioane de tone, faţă 59,4 milioane de tone anul anterior, arată datele de pe site-ul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ Constanţa.

Anul trecut şi-au crescut afacerile în port şi patru din cei nouă mari operatori portuari, în total ajungând la 881 de milioane de lei, în creştere uşoară cu 3,5% faţă de nivelul din anul anterior, potrivit calculelor ZF.

Dezvoltare prin fonduri europene

Un proiect major de investiţii pentru portul Constanţa este modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimii şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa, proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020. Valoarea proiectului, conform cererii de finanţare, este de 227 mil lei (48 mil. euro). Indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobaţi prin HG, potrivit oficialilor companiei, care încă nu au demarat proiectul. în cadrul acestui proiect se vor realiza lucrări de dragaj, lucrări la cheurilor din portul de lucru dar şi achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unui sistem hidrografic şi o navă hidrograf ce va fi capabilă să îmbarce toate echipamentele hidrografice şi auxiliare necesare pentru monitorizarea adâncimilor din bazinele şi şenalele portuare, potrivit reprezentanţilor companiei.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/portul-constanta-principala-poarta-de-tranzit-pentru-marfurile-care-intra-si-ies-din-romania-a-depasit-pragul-de-300-de-milioane-de-lei-17352549

CN APM SA Constanţa a semnat contractul pentru realizarea proiectului de investiţie „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)” şi au fost emise ordinele de începere a lucrărilor.

Sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei nr.80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum şi extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Prin alocarea danei 80 pentru alte activităţi se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanţa. Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar şi prin aceasta la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului şi al celui din ţară. Prin realizarea investiţiei va creşte atractivitatea portului Constanţa în comparaţie cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre. Lucrările vor fi executate de un consorţiu format din SC ABC VAL SRL Constanţa – SC EURO CONSTRUCT SA – SC VAMIG SRL Constanţa – UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI. Valoarea contractului este 14.421.650,85 lei (fără TVA). Contractul de servicii de consultanţă şi supervizare a lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului de investiţie „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)” l-a câştigat asocierea de firme SC TPF CPROJECT SRL Bucureşti – TPF GETINSA EUROESTUDIOS SL Madrid, Spania, în calitate de consultant/inginer. Valoarea contractului este 583.310 lei (fără TVA), iar durata este de 37 de luni de la data de începere a contractului. Obiectivul principal urmărit de CN APM SA Constanţa este creşterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii.

https://adevarul.ro/locale/constanta/dana-80-portul-constanta-modernizata-valoarea-contractului-14-milioane-lei-1_5b45d83cdf52022f751890b3/index.html

Conducerea Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC) a anunțat miercuri că în toamna acestui an vor începe lucrări de dragaj în Portul Constanța, în urma cărora va fi adâncit bazinul portului de la 7 metri la 9 metri, fapt care va permite celor mai moderne nave RO-RO să intre în port. Valorea proiectului este de aproape 50 de milioane de euro. Directorul APMC Constanța, Dan Nicolae Tivilichi, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că un proiect important al administrației este “Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”. Astfel, vor fi realizate lucrări de dragaj, fiind prevăzute 17 zone pentru a aduce adâncimile la cota de proiectare pe o suprafața de 1.815.655,80 metri pătrați. De asemenea, se va adânci șenalul de acces către portul de lucru și se va realiza adâncirea bazinului portului de lucru propriu-zis, de la 7 metri la 9 metri, pe o suprafață de 371.286,70 metri pătrați, scrie News.ro. “În afară de dragajul de investiții, care înseamnă adâncirea la 9 metri și eliminarea stâncilor de la intrarea în portul de lucru, se vor elimina și obstacolele din portul vechi, respectiv dinspre danele 88-89 și acolo au o restricție de draft din cauza stâncilor de la intrarea. De asemenea și în danele 55,56 se va întâmpla același lucru. (…) Adâncimea de 9 metri în portul de lucru va permite oricărui tip de navă RO-RO să intre în portul Constanța. Cele mai moderne nave Ro-Ro care tranzitează Marea Neagră acum au în jur de opt metri draft, le rămâne un metru de siguranță”, a afirmat directorul Administrației Porturilor Maritime Constanța.

El a precizat că lucrările ar putea începe în toamna acestui an.

În cadrul acestui proiect vor fi consolidate și cheiurile de lucru. “Cota proiectată a cheiurilor este de 7 metri în condițiile în care noi ne ducem la 9 metri și cheiurile vor trebui consolidate”,a explicat Dan Nicolae Tivilichi. De asemenea, tot prin acest proiect va fi achiziționat și pus în funcțiune un sistem hidrografic și o navă hidrograf ce va fi capabilă să îmbarce toate echipamentele hidrografice și auxiliare necesare pentru monitorizarea adâncimilor din bazinele și șenalele portuare. Valoarea acestui proiect este de 48.982.700 euro, finațarea fiind făcută prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020

https://www.profit.ro/oportunitati/administratia-porturilor-maritime-constanta-anunta-lucrari-de-dragaj-in-portul-constanta-valoarea-proiectului-fiind-de-aproape-50-de-milioane-de-euro-18235306

Industria locală nu este capabilă nici să importe, nici să exporte atât de mult încât să folosească Portul Constanţa la capacitatea optimă.

Acest lucru nu înseamnă însă că va muri, ci că se transformă într-un port de tranzit, important nu numai pentru economia românească, ci şi pentru economiile din această zonă a Europei.
Îmi spunea cineva că Portul Constanţa este barometrul economiei româneşti. Portul Constanţa nu mai este barometrul economiei, industriei româneşti, dar poate deveni cel mai important port de tranzit.. Când spunem port de tranzit trebuie să înţelegem că beneficiarul acestui lucru este statul”, a declarat Nicolae Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime din Constanţa.

Acesta a subliniat însă un lucru important: pentru a analiza performanţa portului, trebuie să luăm în vedere nu numai veniturile companiei care îl administrează, ci şi – sau mai ales – veniturile generate de activitatea portuară. S-a referit aici la veniturile operatorilor portuari, dar şi ale CFR Marfă, a cărei activitate depinde în mare măsură de port. ‘Când spunem veniturile portului trebuie să luăm în considerare şi ce realizează operatorii portuari, dar şi ceea ce realizează CFR. Anul trecut, din 58,9 milioane de tone manipulate în Portul Constanţa, vreo 36 de milioane de tone au plecat pe CFR. Cam care ar fi fost veniturile CFR-ului fără cele 36 de milioane de tone transportate prin Portul Constanţa? Acelaşi lucru e valabil şi la drumuri”, a spus Nicolae Tivilichi.
Ţinând cont de importanţa căii ferate, acesta a spus că au avut loc discuţii, la nivel oficial, prin care s-a decis să se grăbească la maximum construirea Coridorului IV paneuropean, care face legătura, pe cale ferată, între Constanta si Nădlac.

Veste bună: flotă de transport pe Dunăre Cel mai mare operator de containere din Portul Constanţa îşi va deschide în acest an un terminal la Novisad. Acest lucru îi face pe cei din APMC încrezători că va apărea o flotă de transport de containere pe Dunăre. Operatorul are terminale în Kazahstan, Azerbaidjan, e probabil să aibă şi în Georgia, are şi pe Dunăre. O astfel de flotă ar ajuta Constanţa, ca port de tranzit. Pentru acest lucru este nevoie de lucrări de dragaj pe Dunăre. Bulgarii au început, la presiunea românilor.

Directorul CNAPMC a spus însă că anul acesta nu vor fi probleme de navigaţie pe Dunăre, pentru că a plouat mult şi nivelul apei este mai mult decât suficient.

Veste mai puţin bună: presiunea Chinei Dincolo de preocupările administraţiei Portului Constanţa pentru creşterea traficului, există un factor pe care nu îl poate controla: expansiunea Chinei. ‘Orice investiţie ar face China în Georgia ar ajuta Portul Constanţa. Faptul că ei au cumpărat Portul Pireu este, într-adevăr,un pericol. Pericolul este faptul că s-a demarat construcţia căii ferate duble de mare viteză Belgrad-Budapesta. Este adevărat că s-a demarat şi construcţia căii ferate de mare viteză Sofia-Belgrad. De aceea, dacă nu avem mare grijă de Dunăre, riscăm să devenim ca un trandafir într-un glob de sticlă: ne ocoleşte toată lumea. Singurul avantaj este că, deşi au cumpărat Portul Pireu, în continuare există mari probleme. Chinezii le-au identificat şi încearcă să schimbe puţin fluxul.

Suntem avantajaţi de faptul că infrastructura feroviară din Grecia le-a creat mari probleme. Cu siguranţă statul grec nii va vinde calea ferată chinezilor”, a precizat şeful CNAPMC, pentru ‘România liberă”.

Acesta a mai spus că nu este lipsită de interes o a doua ramură de dezvoltare a căii ferate, şi anume ruta Istanbul-Sofia, o cale ferată de mare viteză. Bulgarii vor să termine şi o cale ferată dublă între Sofia, pe de o parte, şi Burgas şi Varna, pe de altă parte, paralelă cu Dunărea.

Zeci de milioane de tone de marfă Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2018 în porturile maritime româneşti Constanţa, Midia şi Mangalia a fost de 26,98 milioane tone, cu 8,8% mai mult decât în primul semestru 2017 (când s-au înregistrat 24,81 milioane tone).

Din traficul total înregistrat în primul semestru al anului 2018, traficul maritim a fost de 21.630.991 tone (19.459.584 tone în primul semestru 2017), iar cel fluvial a reprezentat 5.358.135 tone (5.351.386 tone în primul semestru 2017). Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 11,16%, iar pentru cel fluvial 0,13%. Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (de la 2,27 milioane tone în primul semestru 2017,1a 3,27 milioane tone în primul semestru 2018), petrol brut (de la 3,22 milioane tone la 3,35 milioane tone), minereuri şi deşeuri neferoase (de la 1,53 milioane tone la 2,02 milioane tone), combustibili minerali solizi (de la 0,91 milioane tone la 1,83 milioane tone),produse metalice (de la 1,10 milioane tone la 1,19 milioane tone), îngrăşăminte (de la 1,29 milioane tone la 1,58 milioane tone), articole diverse (de la 3,22 milioane tone la 3,30 milioane tone). A scăzut traficul de cereale în primul semestru 2018 la 6,41 milioane tone (de la 7,52 milioane tone în primul semestru 2017), minereuri de fier, deşeuri de fier (de la 1,89 milioane tone la 1,82 milioane tone).Traficul de containere a totalizat, în primul semestru al anului 2018,3.300.077 tone, respectiv 342.256 TEU, comparativ cu primul semestru 2017, când au fost înregistrate 3.229.497 tone, respectiv 349.402 TEU. Cantitativ, creşterea este de 2,19%, iar în ceea ce priveşte numărul de TEU-uri, se înregistrează o scădere de 2,05%.

Conducerea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa (APMC) a anunţat miercuri că în toamna acestui an vor începe lucrări de dragaj în Portul Constanţa, în urma cărora va fi adâncit bazinul portului de la 7 metri la 9 metri.

Directorul APMC Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că un proiect important al administraţiei este “Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimii şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”. Astfel, vor fi realizate lucrări de dragaj, fiind prevăzute 17 zone pentru a aduce adâncimile la cota de proiectare pe o suprafaţa de 1.815.655,80 metri pătraţi. De asemenea, se va adânci şenalul de acces către portul de lucru şi se va realiza adâncirea bazinului portului de lucru propriu-zis, de la 7 metri la 9 metri, pe o suprafaţă de 371.286,70 metri pătraţi.

“În afară de dragajul de investiţii, care înseamnă adâncirea la 9 metri şi eliminarea stâncilor de la intrarea în portul de lucru, se vor elimina şi obstacolele din portul vechi, respectiv dinspre danele 88-89 şi acolo au o restricţie de draft din cauza stâncilor de la intrarea. De asemenea şi în danele 55,56 se va întâmpla acelaşi lucru. (…) Adâncimea de 9 metri în portul de lucru va permite oricărui tip de navă RO-RO să intre în portul Constanţa. Cele mai moderne nave Ro-Ro care tranzitează Marea Neagră acum au în jur de opt metri draft, le rămâne un metru de siguranţă”, a afirmat directorul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa.

El a precizat că lucrările ar putea începe în toamna acestui an.

În cadrul acestui proiect vor fi consolidate şi cheiurile de lucru. “Cota proiectată a cheiurilor este de 7 metri în condiţiile în care noi ne ducem la 9 metri şi cheiurile vor trebui consolidate”,a explicat Dan Nicolae Tivilichi.

De asemenea, tot prin acest proiect va fi achiziţionat şi pus în funcţiune un sistem hidrografic şi o navă hidrograf ce va fi capabilă să îmbarce toate echipamentele hidrografice şi auxiliare necesare pentru monitorizarea adâncimilor din bazinele şi şenalele portuare.

Valoarea acestui proiect este de 48.982.700 euro, finaţarea fiind făcută prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020

Lucrări de dragaj în Portul Constanţa

Portul Constanţa poate deveni cel mai important port de tranzit din regiune – spune directorul general al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, Nicolae Tivilichi. El a vorbit astăzi despre proiectele de modernizare a infrastructurii portuare. În premieră pentru portul Constanţa vor fi construite două dane de mare adâncime care să permită accesul navelor de tip RO-RO, specializate pentru transportul autovehiculelor.

Reporter: Sorin Cealera – Nicolae Dan Tivilichi a anunţat, în premieră, semnarea contractelor pentru realizarea proiectului de investiţie privind implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari, precum şi extinderea infrastructurii feroviare.

Nicolae Dan Tivilichi: Vom încerca să dezvoltăm sectorul RO-RO. Acest bagaj de investiţii va conduce la alocarea a doua dane specializate pentru RO-RO, este ceea ce i-a lipsit postului Constanţa. Adâncimea de 9 m în portul de lucru va permite oricărui tip de navă RO-RO să intre în portul Constanţa.

Reporter: Se urmăreşte eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului şi al celui din ţară. Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al acestui an în porturile maritime Constanţa, Midia şi Mangalia a fost de 26,98 milioane tone, cu 8,8% mai mare decât în primul semestru din 2017.

Nicolae Dan Tivilichi: Portul Constanţa poate deveni cel mai important port de tranzit. Beneficiar la acest lucru este statul.

Lucrări de amploare în Portul Constanţa. Autorităţile cheltuie aproape 50 de milioane de euro pentru cele mai mari investiţii de la căderea comunismului. Tot acest efort are în vedere atragerea navelor importante în Constanţa. Astfel, portul va fi cel mai ofertant din tot bazinul Mării Negre. În paralel, privații încearcă să vină şi ei cu investiții impresionante.

Știrea: https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/cele-mai-mari-investitii-de-la-caderea-comunismului-in-portul-constanta-962040

Directorul general al Administraţiei Porturilor Maritime, Nicolae Dan Tivilichi, vorbeşte astăzi, 11 iulie a.c., în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Constanţa, despre stadiul proiectelor de investiții, din fonduri proprii și cu fonduri europene, evoluția traficului de mărfuri și alte aspecte din activitatea CN APM SA Constanța.

„Vama Constanţa a deschis în aceste zile punct vamal pentru camioanele de marfă la Poarta 9”, a declarat în cadrul conferinţie de presă, directorul APMC, Dan Tivilichi. Acesta a precizat că singurul punct vamal rutier deschis pentru traficul de marfă era la Poarta 7 a Portului Constanţa. Potrivit acestuia, în data de 15 august a.c., va fi deschis traficul rutier la Poarta 1 a portului, însă lucrările de modernizare vor continua. Reamintim că accesul autoturismelor pe la Poarta 1 a fost închis în luna septembrie 2017 pentru acţiuni de modernizare.

În acest context, potrivit informaţiilor, traficul de mărfuri a consemnat o creștere de 8,8% în primul semestru al anului curent. În ceea ce priveşte capitolul containere, cantitativ se înregistrează o creștere de 2,19%, însă numărul de containere este în scădere cu un procent de 2,05. „Dacă în primul semestru traficul de cereale a scăzut cu 1,1 milioane tone, acum se preconizează o creștere odată cu finalizarea recoltării păioaselor.”, a mai declarat directorul general al companiei.

https://www.replicaonline.ro/un-nou-punct-vamal-pentru-accesul-camioanelor-marfare-in-portul-constanta-360906/

Lucrările de reabilitare şi modernizare a intrării în Portul Constanţa vor fi gata cât de curând.

„De ziua Marinei române se va circula prin Poarta 1”, a anunţat azi directorul general al CN APM Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi.

Amintim că, CN APMC a obţinut, pe data de 21 decembrie, de la Primăria Constanţa, Autorizaţia de construire nr. 1791. Actul constă în „Modificare proiect în cursul execuţiei, autorizat conform AC 1582/19.10.2016 «Modernizare clădire post control Poarta 1 (reconfigurare, recompartimentare, extindere şi etajare imobil parter, modernizare obelisc, fluidizare circulaţie rutieră şi pietonală, instalaţii şi echipamente monitorizare, modernizare drum acces Poarta 1 – gara maritimă )», diminuare suprafaţă clăire post control, recompartimentare, refaţadizare, renunţare la executare cabină Poarta C1“.

„Noua structură va permite o altă intrare în portul Constanţa, o clădire modernă, în care se vor asigura spaţiile necesare autorităţilor care controlează accesul dinspre şi înspre port. De asemenea, va fi înlocuit turnul cu ceas, care nu mai funcţionează. Odată deschisă clădirea, vom putea desfiinţa tot felul de chioşcuri care nu se înscriu în planul arhitectural al intrării portului, astfel încât să putem avea o intrare civilizată“, declara, în anul 2017, directorul general al CN APM SA, Nicolae Dan Tivilichi.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/dan-tivilichi-promite-ca-de-ziua-marinei-se-va-circula-prin-poarta-1-664239.html

În aceste momente, la sediul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, are loc o conferință de presă.

Cu această ocazie, directorul general al companiei, Nicolae Dan Tivilichi, informează presa despre stadiul proiectelor de investiții, din fonduri proprii și cu fonduri europene, evoluția traficului de mărfuri și alte aspecte din activitatea CN APM SA Constanța.

Traficul de mărfuri în porturile maritime românești, creștere de 8,8% în primul semestru

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2018 în porturile maritime românești, Constanţa. Midia şi Mangalia, a fost de 26.98 milioane tone, cu 8,8% mai mult decât în primul semestru 2017 (când s-au înregistrat 24,81 milioane tone).

Din traficul total înregistrat in primul semestru al anului 2018, traficul maritim a fost 21 630.991 tone (19 459.584 tone în primul semestru 2017), iar cel fluvial a reprezentat 5.358.135 tone (5 351 386 tone în primul semestru 2017).

Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 11,16%, iar pentru cel fluvial 0,13%.

Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat in cazul produselor petroliere (de Ia 2,27 milioane tone în primul semestru 2017, Ia 3.27 milioane tone în primul semestru 2018), petrol brut (de Ia 3,22 milioane tone Ia 3,35 milioane tone), minereuri şi deșeuri neferoase (de Ia 1,53 milioane tone Ia 2.02 milioane tone), combustibill mineral) solizi (de Ia 0,91 milioane tone Ia 1.83 milioane tone), produse metalice (de Ia 1,10 milioane tone Ia 1,19 milioane tone), ingrasaminte (de Ia 1,29 milioane tone Ia 1,58 milioane tone), articole diverse (de Ia 3,22 milioane tone Ia 3,30 milioane tone). A scăzut traficul de cereale în prim ( semestru 2018 la 6,41 milioane tone (de la 7,52 milioane tone in primul semestru 2017), minereuri de fier, deșeuri de fier (de Ia 1,89 milioane tone Ia 1,82 milioane tone).

Traficul de containere a totalizat, în primul semestru al anului 2018, 3.300,077 tone, respectiv 342.256 TEU, comparativ cu primul semestru 2017 când au fost înregistrate 3.229.497 tone, respectiv 349.402 TEU. Cantitativ, creșterea este de 2,19%, iar în ceea ce privește numărul de TEU-uri, se înregistrează o scădere de 2,05%.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/imagini-de-la-eveniment-directorul-general-al-cn-apm-constanta-despre-stadiul-proiectelor-de-investitii-664238.html

Investiţiile demarate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC) continuă. Directorul general al CN APM Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a anunţat, ieri, în contextul unei conferinţe de presă, că au fost semnate contractele pentru realizarea proiectului de investiţie „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“ şi au fost emise ordinele de începere a lucrărilor.

Astfel, contractul de lucrări nr. 24823/15.06.2018 a fost semnat de CN APM SA Constanţa cu Asocierea SC Abc VAL SRL Constanţa – SC Euro Construct SA – SC Vamig SRL Constanţa – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, în calitate de antreprenor, lider de asociere fiind SC Abc VAL SRL Constanţa. Contractul de proiectare, execuţie şi finalizare a lucrărilor şi remediere a oricăror defecţiuni are o valoare 14.421.650,85 de lei (fără TVA).

De asemenea, contractul de servicii de consultanţă şi supervizare a lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului de investiţie „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“ nr. 22496/30.05.2018 a fost semnat de CN APM SA Constanţa cu asocierea SC TPF Cproject SRL Bucureşti – TPF Getinsa Euroestudios SL Madrid, Spania, în calitate de consultant/inginer. Valoarea contractului este 583.310 lei fără TVA, durata acestuia fiind de 37 de luni.

Prin actul adiţional nr. 1, înregistrat cu nr. 25846/22.06.2018 la contractul sectorial de servicii nr. 22496/30.05.2018, cu articol unic, se prevede: SC TPF Cproject SRL va fi denumită în continuare SC TPF Inginerie SRL. Astfel, asocierea va fi formată din SC TPF Inginerie SRL şi TPF Getinsa Euroestudios SL, reprezentată de SC TPF Inginerie SRL – lider de asociere.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 – Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul, Obiectivul Specific 1.3 Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală.
Bugetul proiectului este de 25.778.122 de lei (cu TVA), din care: 75% rata de finanţare UE – 14.269.477 de lei şi 25% contribuţie de la bugetul de stat – 4.756.492 de lei, durata de execuţie fiind de 37 de luni. Perioada de implementare a proiectului: 1.06.2018 – 30.06.2021.

„Obiectivul principal urmărit de CN APM SA Constanţa este creşterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii. Sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea danei nr. 80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum şi extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Prin alocarea danei 80 pentru alte activităţi, se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanţa. Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar şi, prin aceasta, la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului şi al celui din ţară. Prin realizarea investiţiei va creşte atractivitatea portului Constanţa în comparaţie cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre“, a promis Dan Nicolae Tivilichi.

SC Abc VAL SRL, în datele Registrului Comerţului
ABC Val SRL este o societate înregistrată în anul 1993, în Constanţa. Capitalul social este de 698.210 lei, integral vărsat, compus din 69.821 părţi sociale, fiecare a câte 10 lei.
Capitalul social este deţinut de asociaţi astfel: Vasile Costea, cu 95% din capitalul social, Cătălina Georgiana Teodorescu, cu 5 % din capitalul social. Administratorii societăţii sunt Vasile Costea şi Cătălina Georgiana Teodorescu. Domeniul de activitate principal vizează „lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale“.

Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, pentru anul fiscal 2015, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 60.913.410 de lei, un profit de 871.284 de lei şi 217 salariaţi. De asemenea, pentru anul fiscal 2016, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 36.780.424 de lei, o pierdere de 3.584.946 de lei şi 187 de salariaţi. Pentru anul fiscal 2017, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 25.301.420 de lei, un profit de 126.712 lei şi 156 de salariaţi.

Despre Euro Construct SA
Potrivit Registrului Comerţului, Euro Construct SA a luat fiinţă în anul 2002 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200.000 de lei, integral vărsat, este compus din 10.000 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 20 de lei. Euro Construct SA este controlată de
Străinu Constantin, cu 5,69% din capitalul social, Şerbănescu Gheorghe, cu 1,01% din capitalul social, Bolchiş Niculina, cu din capitalul social 1,01% din capitalul social, Cherţ Ovidiu Mugurel, cu 5,04% din capitalul social, şi Vlad Tudor, cu 87,25% din capitalul social.

Persoane împuternicite ale firmei, care se ocupă de lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane, sunt Papuc Nicoleta şi Vlad Tudor. În anul fiscal 2015, firma a avut 131 de salariaţi, o cifră de afaceri de 11.771.055 de lei şi un profit de 597.758 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma a avut 121 de salariaţi, cifră de afaceri de 9.875.842 de lei şi profit de 724.105 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 253 de salariaţi, cifră de afaceri de 16.660.110 lei şi profit de 1.806.526 de lei.

Despre SC Vamig SRL Constanţa
Potrivit Registrului Comerţului, firma a luat fiinţă în 1993 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 300 de lei, integral vărsat, este compus din 30 de
părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Compania este controlată de Apostol Vasile-Petru-Constantin şi Apostol Mihail Eugeniu, fiecare asociat cu 50% din capitalul social. Apostol Mihail Eugeniu este administratorul societăţii, care se ocupă de activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea.

În anul fiscal 2015, firma cu patru salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 666.497 de lei şi un profit de 226.711 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu opt salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 651.466 de lei şi un profit de
213.497 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: cinci salariaţi, cifră de afaceri de 516.905 lei şi profit de 127.761 de lei.

Despre SC TPF Inginerie SRL
Înmatriculată în anul 2010, firma are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 1.190 de lei, integral vărsat, este compus din 119 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Compania este controlată de TPF SA, cu sediul în Belgia. Administratorii firmei, care desfăşoară activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea, sunt Spitaels Thomas Francois şi Constantinescu Marian Ion. În anul fiscal 2015, firma cu 20 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 4.447.710 lei şi un profit de 444.828 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 14 salariaţi a avut o cifră de afaceri de 2.363.568 de lei şi un profit de 515.312 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 25 de salariaţi, cifră de afaceri de 1.0721.264 de lei şi un profit de 1.003.413 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/contractele-pentru-realizarea-unei-dane-specializate-intr-o-zona-cu-adancimi-mari-semnate-de-cn-apm-constanta-care-sunt-societatile-castigatoare-664324.html

În conformitate cu adresa înregistrată sub nr. 26327/02.07.2018 şi cu hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 4/18.05.2018, preşedintele Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) SA convoacă Adunarea Generală în data de 9.08.2018, ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor.

În cazul neîndeplinirii cvorumului necesar pentru prima convocare AGA, se reprogramează şedinţa în data de 10.08.2018, ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor.

Pe ordinea de zi se află următoarele puncte: aprobarea profilului Consiliului de Administraţie şi a profilului candidatului pentru poziţia de membru în Consiliul de Administraţie, dar şi propunerea privind stabilirea „nivelului de asigurare“ pentru răspunderea profesională. Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA a fost împuternicit să efectueze demersurile necesare legale pentru înregistrarea hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, aferentă şedinţei, la Oficiul Registrului Comerţului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-cn-apm-constanta-sa-convocati-in-sedinta-doua-puncte-pe-ordinea-de-zi-664311.html

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2018 în porturile maritime românești, Constanța, Midia și Mangalia, a fost de 26,98 milioane tone, cu 8,8% mai mult decât în primul semestru 2017 (când s-au înregistrat 24,81 milioane tone).

Din traficul total înregistrat în primul semestru al anului 2018, traficul maritim a fost 21.630.991 tone (19.459.584 tone în primul semestru 2017), iar cel fluvial a reprezentat 5.358.135 tone (5.351.386 tone în primul semestru 2017).

Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 11,16%, iar pentru cel fluvial 0,13%.

Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (de la 2,27 milioane tone în primul semestru 2017, la 3,27 milioane tone în primul semestru 2018), petrol brut (de la 3,22 milioane tone la 3,35 milioane tone), minereuri și deșeuri neferoase (de la 1,53 milioane tone la 2,02 milioane tone), combustibili minerali solizi (de la 0,91 milioane tone la 1,83 milioane tone), produse metalice (de la 1,10 milioane tone la 1,19 milioane tone), îngrășăminte de la 1,29 milioane tone la 1,58 milioane tone), articole diverse de la 3,22 milioane tone la 3,30 milioane tone).
A scăzut traficul de cereale în primul semestru 2018 la 6,41 milioane tone (de la 7,52 milioane tone în primul semestru 2017), minereuri de fier, deșeuri de fier (de la 1,89 milioane tone la 1,82 milioane tone).

Traficul de containere a totalizat, în primul semestru al anului 2018, 3.300.077 tone, respectiv 342.256 TEU, comparativ cu primul semestru 2017 când au fost înregistrate 3.229.497 tone, respectiv 349.402 TEU. Cantitativ, creșterea este de 2,19%, iar în ceea ce privește numărul de TEU-uri, se înregistrează o scădere de 2,05%.

La această oră este în plină desfășurare conferința de presă organizată la sediul APC Constanța, susținută de către directorul general al companiei, Dan Nicolae Tivilichi. Acesta aduce informații despre stadiul proiectelor de investiții, din fonduri proprii și cu fonduri europene, evoluția traficului de mărfuri și alte aspecte din activitatea CN APM SA Constanța.

Traficul de mărfuri are o creștere de 8.8,% în primul semestru al acestui an. La capitolul containere cantitativ este înregistrată o creștere de 2,19% , dar la numărul de containere este o scădere de 2,05%. Dacă în primul semestru traficul de cereale a scăzut cu 1,1 milioane tone, acum se preconizează o creștere odată cu finalizarea recoltării păioaselor.

Traficul de mărfuri prin portul Constanța a crescut

După cum vă informam mai devreme, în cursul zilei de azi a avut loc conferința de presă organizată la sediul APC Constanța, susținută de către directorul general al companiei, Dan Nicolae Tivilichi. Acesta aduce informații despre stadiul proiectelor de investiții, din fonduri proprii și cu fonduri europene, evoluția traficului de mărfuri și alte aspecte din activitatea CN APM SA Constanța.

Traficul de mărfuri are o creștere de 8.8,% în primul semestru al acestui an. La capitolul containere cantitativ este înregistrată o creștere de 2,19% , dar la numărul de containere este o scădere de 2,05%. Dacă în primul semestru traficul de cereale a scăzut cu 1,1 milioane tone, acum se preconizează o creștere odată cu finalizarea recoltării păioaselor.

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2018 în porturile maritime românești, Constanța, Midia și Mangalia, a fost de 26,98 milioane tone, cu 8,8% mai mult decât în primul semestru 2017 (când s-au înregistrat 24,81 milioane tone).

Din traficul total înregistrat în primul semestru al anului 2018, traficul maritim a fost 21.630.991 tone (19.459.584 tone în primul semestru 2017), iar cel fluvial a reprezentat 5.358.135 tone (5.351.386 tone în primul semestru 2017). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 11,16%, iar pentru cel fluvial 0,13%.

Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (de la 2,27 milioane tone în primul semestru 2017, la 3,27 milioane tone în primul semestru 2018), petrol brut (de la 3,22 milioane tone la 3,35 milioane tone), minereuri și deșeuri neferoase (de la 1,53 milioane tone la 2,02 milioane tone), combustibili minerali solizi (de la 0,91 milioane tone la 1,83 milioane tone), produse metalice (de la 1,10 milioane tone la 1,19 milioane tone), îngrășăminte de la 1,29 milioane tone la 1,58 milioane tone), articole diverse de la 3,22 milioane tone la 3,30 milioane tone).

A scăzut traficul de cereale în primul semestru 2018 la 6,41 milioane tone (de la 7,52 milioane tone în primul semestru 2017), minereuri de fier, deșeuri de fier (de la 1,89 milioane tone la 1,82 milioane tone).

Traficul de containere a totalizat, în primul semestru al anului 2018, 3.300.077 tone, respectiv 342.256 TEU, comparativ cu primul semestru 2017 când au fost înregistrate 3.229.497 tone, respectiv 349.402 TEU. Cantitativ, creșterea este de 2,19%, iar în ceea ce privește numărul de TEU-uri, se înregistrează o scădere de 2,05%.

Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța

Proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020

Valoarea proiectului conform cererii de finanțare este de : 227.833,3 mii lei (48.982.700 euro).

Indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobați prin HG nr.42/08.02.2018.

În cadrul obiectivului “Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța” se vor realiza următoarele activități:

Lucrări de dragaj

Sunt prevăzute 17 zone pentru a aduce adâncimile la cota de proiectare pe o suprafața de 1.815.655,80 mp.

Se va adânci șenalul de acces către portul de lucru și se va realiza adâncirea bazinului portului de lucru propriu-zis (de la 7 metri la 9 metri) pe o suprafață de 371.286,70 mp.

Lucrări aferente cheurilor din portul de lucru

Adâncirea portului de lucru de la 7 metri la 9 metri impune și execuția unor lucrări de stabilitate a cheurilor aferente.

Soluția constructivă constă în extinderea spre apă a cheurilor existente (pe o lungime de 1.250 metri liniari) prin executarea unei estacade fundată pe un rând de coloane de beton armat, care să creeze noul front de acostare a navelor cu capacitate sporită.

Sistem hidrografic (inclusiv nava hidrograf)

Se va achiziționa și pune în funcțiune un sistem hidrografic și o navă hidrograf ce va fi capabilă să îmbarce toate echipamentele hidrografice și auxiliare necesare pentru monitorizarea adâncimilor din bazinele și șenalele portuare, pentru planificarea, urmărirea și calculul de volume în activitatea de dragaj pentru asigurarea siguranței navigației, cât și pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor hidrotehnice-prin efectuare de inspecții subacvatice hidroacustice.

Proiectul de investiție „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)”

Au fost semnate contractele pentru realizarea proiectului de investiție „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)” și au fost emise Ordinele de începere a lucrărilor, astfel:

Contractul de lucrări nr. 24823/15.06.2018 a fost semnat de CN APM SA Constanța, în calitate de beneficiar, și de Asocierea SC ABC VAL SRL Constanța – SC EURO CONSTRUCT SA – SC VAMIG SRL Constanța – UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI, în calitate de antreprenor, lider de asociere fiind SC ABC VAL SRL Constanța. Obiectul contractului este: proiectare, execuție și finalizarea lucrărilor și remedierea oricăror defecțiuni.

Valoarea contractului este 14.421.650,85 lei (fără TVA).

Contract de servicii de consultanță și supervizare a lucrărilor de proiectare și execuție pentru realizarea obiectivului de investiție „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)”, nr. 22496/30.05.2018, a fost semnat de CN APM SA Constanța, în calitate de beneficiar, și de Asocierea SC TPF CPROJECT SRL București – TPF GETINSA EUROESTUDIOS SL

Madrid, Spania, în calitate de consultant/inginer.

Valoarea contractului este 583.310 lei (fără TVA), durata contractului este de 37 de luni de la data de începere a contractului. Prin Actul Adițional nr.1, înregistrat cu nr. 25846/22.06.2018, la contractul sectorial de servicii nr. 22496/30.05.2018, cu articol unic se prevede:

SC TPF CPROJECT SRL va fi denumită în continuare SC TPF INGINERIE SRL.

Astfel, asocierea va fi formată din SC TPF INGINERIE SRL și TPF GETINSA EUROESTUDIOS SL, reprezentată de SC TPF INGINERIE SRL – lider de asociere.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul

Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

Bugetul proiectului este de: 25.778.122 lei (cu TVA), din care: 75% rata de finanțare UE – 14.269.477 lei și 25% contribuție de la Bugetul de Stat – 4.756.492 lei, durata de execuție fiind de 37 de luni.

Perioada de implementare a proiectului: 01.06.2018 – 30.06.2021.

Obiectivul principal urmărit de CN APM SA Constanța este creșterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii.

Sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei nr.80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum și extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Prin alocarea danei 80 pentru alte activități se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanța.

Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar și prin aceasta la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului și al celui din țară. Prin realizarea investiției va crește atractivitatea portului Constanța în comparație cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre.

Proiecte de zeci de milioane de lei în Portul Constanța! Vezi ce contracte mari au fost semnate

În primele șase luni ale anului 2018, porturile Constanța, Midia și Mangalia au derulat împreună 26.989,126 tone de mărfuri, în creștere cu 8,78% față de aceeași perioadă a anului precedent.

„Fluxul de mărfuri care a trecut prin portul Constanța a crescut cu 7,9%. Încercăm să menținem acest ritm, pentru a depăși recordul de mărfuri din 1988. Ținta noastră este să ajungem la un trafic de 63 de milioane de tone, în 2018, în portul Constanța. Suntem optimiști în realizarea acestui obiectiv”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime, în cadrul conferinței de presă de ieri.

Îmbunătățirea climatului de afaceri din port, ca urmare a bunei colaborări dintre Administrația portuară și operatori, începe să dea rezultate, a menționat Tivilichi. O serie de investiții private au fost finalizate, iar altele au fost începute. Pe viitor, va fi stopată construcția altor silozuri de cereale, până când cele existente vor fi utilizate la capacitate maximă, a anunțat șeful Administrației portuare.

La rândul ei, CNAPMC are un apetit investițional nemaiîntâlnit de foarte mulți ani, după cum a reieșit din prezentarea făcută de șeful acesteia.
Pe proiecte europene, a fost semnat contractul de finanțare pentru construcția danei specializate, de mare adâncime (dana 80), în valoare de 25.778.122 lei (fără TVA).

A fost aprobată și finanțarea lucrărilor de dragaj de investiții. Valoarea proiectului se ridică la 227.833.300 lei (48.982.700 euro). În cadrul proiectului, vor fi executate lucrări de dragaj în 17 zone. Adâncimile vor crește de la 7 metri la 9 metri, pe șenalul de acces și în bazinul portului de lucru, pe o suprafață de 371.286,70 metri pătrați. Totodată vor fi extinse și consolidate cheurile existente.
În ceea ce privește dragajul de întreținere, contractul acestuia se va întinde, de-acum înainte, pe o perioadă de doi ani. Dragajul se va executa în fiecare an. În 2018, va fi executat și în portul Mangalia dragajul de întreținere și, de asemenea, se va interveni la Midia, unde colmatările sunt mai accentuate.

Cu fonduri de la bugetul de stat, Adminis-trația portuară va achiziționa o navă hidrograf (specializată în măsurători hidrografice). Este cea de-a doua navă, după nava tanc, din programul de achiziții.

În această lună, CNAPMC va depune cererea de finanțare pentru construcția celor două dane din insula artificială, investiția ridicân-du-se la 70 – 75 milioane de euro.

Tot pe proiecte europene, până la sfârșitul lunii august, vor fi finalizate studiile de fezabilitate și se va depune cererea de finanțare pentru alte trei proiecte importante: trecerea la patru benzi în sectorul de autostradă poarta nr. 7 – sensul giratoriu; trecerea la patru benzi pe sectorul poarta nr. 10 – 10 bis, din portul Agigea; reabilitarea, pentru prima dată după 30 de ani, a instalațiilor electrice din zona veche a portului Constanța.

Din bugetul propriu, CNAPMC va achiziționa două nave noi de depoluare, dotate și cu instalații de stins incendii. Licitația pentru construcția lor ar putea avea loc în luna septembrie.

În prezent, au fost demarate lucrările de refacere a covorului asfaltic pe podul care face legătura între zona Comvex și sensul giratoriu din zona Socep și au început lucrările pentru construcția unei parcări generoase, la poarta nr. 9, o parte din finanțare urmând să fie suportată de la bugetul statului. Totodată a fost lansată licitația pentru asfaltarea drumului dintre porțile nr. 7 și nr. 9. Se are în vedere reabilitarea, în viitorul apropiat, a drumului și platformei portuare din dreptul silozurilor „Anghel Saligny”.

„Suntem la un pas de a rezolva problema zonei libere din portul Midia. Aceasta va deveni o extindere a zonei libere din portul Constanța”, a anunțat șeful CNAPMC.

În urma întâlnirii dintre miniștrii Transporturilor din România și Bulgaria, partea bulgară a demarat lucrările de dragaj pe Dunăre. „Au fost lansate comenzi pentru dragajul a 250.000 de metri cubi de material. Nu e mult, dar e un început. Sperăm să se continue în aceeași direcție. Conferința de la Bruxelles, de la Parlamentul European, a portului Constanța nu a rămas fără urmări.

Lumea a înțeles importanța Dunării și faptul că investițiile de care aceasta are nevoie sunt mult mai mici decât cele din sectorul rutier și de pe calea ferată ”, a afirmat Tivilichi.

Pentru a atrage traficul de mărfuri cu nave ro-ro, în urma dragajului de investiții, vor fi alocate două dane specializate.

Odată cu rezolvarea problemelor legislative privind exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră, pentru porturile maritime românești se deschid noi perspective.

O veste bună o reprezintă aprobarea dată de Direcția Generală a Vămilor pentru ca poarta nr. 9 a portului Constanța să primească statutul de punct vamal, pentru mărfurile care vin și ies din port.

Până acum, doar poarta nr. 7 deținea acest statut, fiind suprasolicitată.

Directorul general Tivilichi a dat asigurări că, de Ziua Marinei Române, poarta nr. 1 a portului Constanța va fi deschisă circulației.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-avalansa-de-investitii-in-portul-constanta-352982

Directorul general al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa (APMC), Nicolae Dan Tivilichi, a vorbit miercuri despre stadiul proiectelor de investiții, din fonduri proprii și cu fonduri europene, evoluția traficului de mărfuri și alte aspecte din activitatea companiei.

Printre altele, s-a evocat faptul că au fost semnate contractele pentru realizarea proiectului de investiție „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)” și au fost emise Ordinele de începere a lucrărilor. Contractul de lucrări a fost semnat de APMC cu Asocierea SC ABC VAL SRL Constanța – SC EURO CONSTRUCT SA – SC VAMIG SRL Constanța – UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI, în calitate de antreprenor, iar valoarea acestuia este de 14.421.650,85 lei (fără TVA).

Contractul de servicii de consultanță și supervizare a lucrărilor a fost semnat de APMC și de Asocierea SC TPF CPROJECT SRL București – TPF GETINSA EUROESTUDIOS SL Madrid, Spania, în calitate de consultant/inginer. Valoarea contractului este 583.310 lei (fără TVA), iar durata este de 37 de luni de la data de începere a contractului.

Bugetul proiectului este de: 25.778.122 lei (cu TVA), din care: 75% rata de finanțare UE – 14.269.477 lei și 25% contribuție de la Bugetul de Stat – 4.756.492 lei, durata de execuție fiind de 37 de luni. Perioada de implementare a proiectului: 01.06.2018 – 30.06.2021.

Prin acest obiectiv, APMC dorește „creșterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii”. Practic, sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei nr.80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum și extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Prin alocarea danei 80 pentru alte activități se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanța.

Pe de altă parte, APMC a demarat și proiectul „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”, în cadrul căruia sunt prevăzute 17 zone pentru a aduce adâncimile la cota de proiectare pe o suprafața de 1.815.655,80 mp. Se va adânci șenalul de acces către portul de lucru și se va realiza adâncirea bazinului portului de lucru propriu-zis (de la 7 metri la 9 metri) pe o suprafață de 371.286,70 mp. De asemenea, adâncirea portului de lucru de la 7 metri la 9 metri impune și execuția unor lucrări de stabilitate a cheurilor aferente. Soluția constructivă constă în extinderea spre apă a cheurilor existente (pe o lungime de 1.250 metri liniari) prin executarea unei estacade fundată pe un rând de coloane de beton armat, care să creeze noul front de acostare a navelor cu capacitate sporită. Practic, se va achiziționa și pune în funcțiune un sistem hidrografic și o navă hidrograf ce va fi capabilă să îmbarce toate echipamentele hidrografice și auxiliare necesare pentru monitorizarea adâncimilor din bazinele și șenalele portuare, pentru planificarea, urmărirea și calculul de volume în activitatea de dragaj pentru asigurarea siguranței navigației, cât și pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor hidrotehnice-prin efectuare de inspecții subacvatice hidroacustice.
A crescut traficul cu petrol, a scăzut cel de cereale

Potrivit APMC, traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2018 în porturile maritime românești, Constanța, Midia și Mangalia, a fost de 26,98 milioane tone, cu 8,8% mai mult decât în primul semestru 2017 (când s-au înregistrat 24,81 milioane tone). Din traficul total înregistrat în primul semestru al anului 2018, traficul maritim a fost 21.630.991 tone (19.459.584 tone în primul semestru 2017), iar cel fluvial a reprezentat 5.358.135 tone (5.351.386 tone în primul semestru 2017). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 11,16%, iar pentru cel fluvial 0,13%. Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (de la 2,27 milioane tone în primul semestru 2017, la 3,27 milioane tone în primul semestru 2018), petrol brut (de la 3,22 milioane tone la 3,35 milioane tone), minereuri și deșeuri neferoase (de la 1,53 milioane tone la 2,02 milioane tone), combustibili minerali solizi (de la 0,91 milioane tone la 1,83 milioane tone), produse metalice (de la 1,10 milioane tone la 1,19 milioane tone), îngrășăminte de la 1,29 milioane tone la 1,58 milioane tone), articole diverse de la 3,22 milioane tone la 3,30 milioane tone).

În schimb, a scăzut traficul de cereale în primul semestru 2018 la 6,41 milioane tone (de la 7,52 milioane tone în primul semestru 2017), minereuri de fier, deșeuri de fier (de la 1,89 milioane tone la 1,82 milioane tone).

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2018 în porturile maritime românești, Constanța, Midia și Mangalia, a fost de 26,98 milioane tone, cu 8,8% mai mult decât în primul semestru 2017 (când s-au înregistrat 24,81 milioane tone). Din traficul total înregistrat în primul semestru al anului 2018, traficul maritim a fost 21.630.991 tone (19.459.584 tone în primul semestru 2017), iar cel fluvial a reprezentat 5.358.135 tone (5.351.386 tone în primul semestru 2017).

https://monitoruldestiri.ro/economic/traficul-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-in-crestere-pe-primul-semestru-1008823

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, este de părere că regiunea portului Constanţa oferă toate facilităţile necesare pentru dezvoltarea unei unităţi de producţie din industria auto, asigurând deschiderea către Europa Centrală şi de Est.

Afirmaţia şefului CCIR a fost făcută în contextul întrevederii cu Yasukazu Irino, vicepreşedinte executiv al Jetro Tokyo (Organizaţia de Comerţ Exterior a Japoniei).

„Portul Constanţa reprezintă o oportunitate importantă, prin poziţia cheie din Marea Neagră. Acest obiectiv poate deveni o platformă logistică importantă în mişcarea şi stocarea bunurilor aduse din Japonia pentru piaţa românească şi către Europa. Regiunea portului Constanţa oferă toate facilităţile necesare pentru dezvoltarea unei unităţi de producţie din industria auto, asigurând deschiderea către Europa Centrală şi de Est şi nu numai. Un astfel de proiect poate fi fezabil având în vedere şi potenţialele relocări ale unor astfel de facilităţi de producţie, în contextul Brexitului”, a punctat preşedintele Mihai Daraban.

În cadrul întrevederii au fost dezbătute aspecte referitoare la dezvoltarea relaţiilor comerciale bilaterale, perspectiva organizării în România a unei misiuni economice dedicate sectorului de servicii şi importanţa acordului de liber schimb UE-Japonia.

Yasukazu Irino a menţionat că Jetro are în vedere organizarea, în luna noiembrie, a unei misiuni economice în România, la care vor participa 20 de companii japoneze, cu un interes sporit pentru Portul Constanţa. Totodată, acesta a subliniat importanţa acordului de parteneriat economic UE-Japonia, care va contribui la intensificarea relaţiilor comerciale cu comunitatea europeană şi implicit România.

La finalul lunii mai 2018, Japonia se regăseşte pe locul 25 în clasamentul top 50 pe ţări de rezidenţă a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În prezent, în României activează un număr de 358 companii japoneze, cu 187,44 mil. euro capital social subscris japonez.

În portul Constanţa poate fi dezvoltată o fabrică din industria auto

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța e pe val în ceea ce privește implementarea proiectelor. Toate la nivel inalt, atat ca valoare a investitei cat si ca volum al lucrarilor. De la dragaj si pana la realizarea unei noi dane, anul 2018 va ramane reprezentativ in zona investitiilor. Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APMC , este optimist inclusiv vizavi de relațiile cu operatorii portuari. Trecem rapid in revista doar cateva din proiecte.

Cu sprijinul Ministerului Transporturilor, nava de măsurători specializată va fi renovată. Dragajul de intretinere se va realiza anual. Inclusiv in zona Midia. Cele două dane de la insula artificiala. Peste 70 milioane euro. Patru benzi pe trafic auto in port. Două nave noi Depol, achizitie realizata cu bani direct de la CN APMC . In septembrie se va face licitație pentru constructia lor. Se va turna asfalt peste tot unde este nevoie. In zona de tranzit si stocare cereale- zona Socep. De asemenea , covor nou de asfalt la Poarta 7 si 9. Tot la Poarta 9, va exista un punct vamal si se va amenaja o parcare mare cu bani de la minister. Drumul de la Silozurile Saligny va fi reabilitat in totalitate. Dan Tivilichi doreste si o Zona Liberă în portul Midia. Pana una alta, se va opri construcția altora silozuri și se va merge pe investiții în zona Ro- Ro. Așa că, din toamnă se va trece la investiții in acest sector . Pentru cei care sau saturat de santierul din zona, Poarta 1 se inaugurează până la ziua Marinei.

CN APMC  merge pe mâna investițiilor în zona Ro-Ro

În data de 6 iulie 2018, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV a fost gazda Școlii de vară „Actualități și Perspective în Inginerie”, se arată într-un comunicat de presă.

Manifestarea desfășurată în perioada 2 – 6 iulie 2018, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale, susținută de Universitatea „Ovidius” din Constanța, în parteneriat cu Universitatea din Craiova – Facultatea de Mecanică, Departamentul de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice din Drobeta Turnu Severin, cu implicarea și participarea GSP Training Center și CERONAV, a reunit cadre didactice, studenți și reprezentanți ai mediului economic și de afaceri.

Aceștia au vizitat centrul de simulare al CERONAV unde le-au fost prezentate facilitățile de instruire, simulatoarele de navigație și simulatoarele mașini.

În prezența lui Ionel Minea – secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Ovidiu Sorin Cupșa, directorul general al CERONAV, a vorbit despre importanța și efectele folosirii simulatoarelor în procesul de învățământ: „Siguranța pe mare a personalului navigant și optimizarea tehnicilor de supraviețuire pe mare sunt obiectivele asupra cărora CERONAV s-a concentrat, ținând pasul cu ritmul accelerat pe care l-a impus dezvoltarea cerințelor pieței, prin echipamente noi și competitive, aproape de realitatea de la bord. Una din condițiile esențiale pentru asigurarea unei instruiri de calitate o reprezintă acuratețea cu care simulatoarele redau aspecte fundamentale pentru îndrumarea practică a viitorilor navigatori”.

Această manifestare face parte din strategia FIMIM de adaptare permanentă a programelor sale de studii la necesitățile economice regionale și naționale, adaptare asigurată în parteneriat cu studenții, cu cadrele didactice și cu specialiști din mediul economic.

CERONAV sprijină permanent mediul universitar, implicându-se în programul inițiat de Ministerul Educației Naționale și contribuind la conștientizarea meseriilor din domeniul transportului și navigației maritime și fluviale.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-scoala-de-vara-la-ceronav-352922?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Primăria Municipiului Constanţa consultă piaţa în vederea determinării valorii estimate a achiziţiei serviciilor de organizare a evenimentului „Ziua PORTIS“, în cadrul proiectului „Port – Cities: Innovation For Sustainability“.

Activităţile organizate în cadrul evenimentului intitulat „Ziua PORTIS/PORTIS day“ se vor desfăşura în municipiul Constanţa, preponderent în zona centrală, în centrul istoric şi în Portul Constanţa.

Evenimentul pentru care se achiziţionează serviciul se va desfăşura în data de 7.09.2018 şi va cuprinde mai multe acţiuni. Astfel, va fi organizată o expoziţie de fotografie, artă, creaţie şi idei cu tema „Portul şi Marea în viaţa oraşului“. Tema lucrărilor se va axa pe „Rolul şi importanţa Portului şi a proximităţii Mării în viaţa oraşului“. Accesul va fi gratuit.

De asemenea, în cadrul evenimentului va fi organizat un tur pietonal, dedicat localnicilor şi turiştilor, care se va desfăşura în centrul istoric al municipiului Constanţa. Va fi parcurs un traseu ce va cuprinde obiectivele de patrimoniu arhitectural, cultural, istoric şi arheologic din această zonă. Turul pietonal se va face pentru un număr de aproximativ 100 de persoane, coordonat de către ghid/ghizi specializaţi, în limba română.

Totodată, se va organiza un tur cu autobuzul supraetajat, în Portul Comercial Constanţa, dedicat localnicilor şi turiştilor, pentru minimum 35 de persoane.

Data-limită pentru depunerea ofertelor este 12 iulie 2018, iar data-limită pentru consultare este 13 iulie 2018.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/constanta-ziua-portis-2018-consultare-de-piata-pentru-organizarea-evenimentului-document-664114.html

SC Danube Cruises România SRL intenţionează să reamenajeze punctul existent de acostare a navelor fluviale de pasageri. În acest sens, compania a depus la Agenţia pentru Proiecţia Mediului Constanţa memoriul de prezentare a proiectului „Reamenajare punct existent de acostare nave fluviale de pasageri“, în vederea obţinerii acordului de mediu.

Terenul vizat are o suprafaţă de 515.00 mp şi este dat în folosinţă temporară firmei Danube Cruises România SRL, conform contractului de locaţie nr. 4691/01.07.2014, de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi. În prezent, suprafaţa de teren este ocupată de pământ şi nu este sistematizată. Sunt zone care se pot inunda la niveluri ridicate sau foarte ridicate ale Dunării, sunt zone care prezintă siguranţă în exploatare, dar sunt şi zone ce reprezintă un risc pentru pasagerii care coboară sau se urca pe vasele dunărene.

Pentru reamenajarea punctului de acostare existent, se vor efectua următoarele lucrări: ponton acostare de circa 26 m lungime şi 6 m lăţime la mal; pasarelă metalică pietonală cu lăţimea de 1,70 m şi lungimea de 27 m; ancastrament metalic pentru rezemarea la mal a pasarelei metalice; platforma supraînălţată la o cotă a Dunării + 640 cm de neinundabilitate pentru accesul pasagerilor la şi de la navă.
Accesul se realizează din drumul de acces strada Prospectul Dunării, în partea de nord a amplasamentului studiat. Pentru realizarea lucrărilor de construcţii, se vor executa săpături. Solul dislocat se va folosi astfel: o parte ca material de umplutură pentru săpăturile executate, iar o parte va fi împrăştiat pe amplasament pentru realizarea lucrărilor de sistematizare pe verticală. În prezent, suprafaţa de teren este ocupată de pământ şi nu este sistematizată. Sunt zone care se pot inunda la niveluri ridicate sau foarte ridicate ale Dunării, sunt zone care prezintă siguranţă în exploatare, dar sunt şi zone care reprezintă un risc pentru pasagerii care coboară sau se urca pe vasele dunărene. Funcţiunea propusă se pretează amplasării pe terenul studiat, deoarece acest teren se află în perimetrul construibil al oraşului Hârşova, în zona construcţiilor de locuinţe şi funcţiuni complementare, şi are categoria de folosinţă curţi construcţii, având acces la căile de circulaţie rutieră, pietonală şi fluvială. Danube Cruises Romania SRL, în datele Registrului Comerţului Înmatriculată în anul 2002, firma are sediul social în Bucureşti, Piaţa Alba Iulia. Capitalul social subscris, de 7.500 de lei, integral vărsat, este compus din 500 de părţi sociale. Danube Cruises Romania SRL este controlată de Premium Beteiligungs GMBH, din Germania, cu 49% din capitalul social, şi Comănici Radu, cu 51% din capitalul social. Administratorul firmei, care desfăşoară activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente de transport pe apă, este Comănici Radu.
În anul fiscal 2015, societatea a avut 106 salariaţi, o cifră de afaceri de 14.207.715 lei şi un profit de 184.039 de lei. Cu 115 salariaţi în anul 2016, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 15.268.121 de lei şi un profit de 178.150 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 117 salariaţi, o cifră de afaceri de 18.553.055 de lei şi un profit de 258.320 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/investitii-la-harsova-danube-cruises-romania-srl-va-reamenaja-punctul-de-acostare-a-navelor-fluviale-de-pasageri-664121.html

Un război comercial între SUA și China ar putea stimula și mai mult exporturile de cereale din bazinul Mării Negre, susțin traderii și analiștii intervievați de Reuters. Potrivit acestora, noi oportunități pentru a vinde grâu, porumb și soia boabe în China și chiar și în Uniunea Europeană ar urma să apară pentru principalii exportatori de cereale din bazinul Mării Negre (Rusia, Ucraina și Kazahstan), care au început deja să conteste dominația deplină a SUA pe piețe precum Nigeria sau Mexic, arată Agerpres. Vineri, SUA și China, primele două mari economii ale lumii, au introdus reciproc tarife vamale pentru importuri în valoare de 34 miliarde dolari, Beijingul acuzând Washingtonul că a declanșat cel mai mare război comercial din istorie.
China este cel mai mare producător mondial de grâu, dar cu toate acestea gigantul asiatic importă anual aproximativ aproximativ patru milioane de tone de grâu. Conform datelor oficiale, în sezonul iunie 2017/mai 2018, SUA au exportat 902.400 de tone de grâu spre China, mai puțin decât cele 1,56 milioane tone exportate în sezonul anterior. Rusia și Ucraina, care în mod tradițional exportau grâu spre Africa de Nord și Orientul Mijociu, și-au majorat în sezonul 2017/18 livrările spre Vietnam, Indonezia, Filipine, Spania, Tunisia, Tanzania, Sudan, Oman, Mexic și Kenya. O destinație în care grâul din Rusia a reușit să scoată de pe piață grâul din american este Nigeria, țară care la fel ca și Brazilia preferă în mod tradițional grâul cu un conținut bogat în proteine. O dispută comercială dintre SUA și China ar putea stimula și exporturile de grâu și soia boabe din zona Mării Negre. Recent, autoritățile rusești au raportat exporturi record de 850.000 de tone de soia boabe spre China în sezonul 2017/2018, mai mult decât dublu față de cele 340.000 de tone în sezonul anterior.

https://www.profit.ro/stiri/economie/un-razboi-comercial-global-ar-fi-o-veste-buna-pentru-cerealele-din-bazinul-marii-negre-18234359

Ruşii au anunţat că vor demara în acest an lucrările de construcţie a porţiunilor de autostradă de pe teritoriul lor (Krasnodar-Rostov pe Don şi Nalcik-Vladikavkaz-graniţa cu Georgia). Oficialii ruşi au comunicat că este aşteptată şi implicarea Uniunii Europene pentru porţiunile din România, Bulgaria şi Republica Moldova. Teoretic, totul ar putea fi gata în 2020.

Informaţiile publicate recent pe site-ul oficial al Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor acreditează ideea că Rusia a iniţiat oficial implementarea proiectului cunoscut sub numele de Drumul de Centură al Mării Negre (Black Sea Ring Project). Proiectul a fost lansat în dezbatere în 2006, la summitul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), fiind aprobat de toate statele membre la întâlnirea de la Istanbul (2011), după care a fost trecut pe linie moartă din cauza adâncirii crizei mondiale.

După cum este prevăzut în documentaţia aprobată de OCEMN, proiectul implică realizarea unui sistem de autostrăzi cu patru benzi de circulaţie, prin care se vor lega ţările din jurul Mării Negre şi care va avea o lungime totală de aproximativ 7.140 km. Ţările semnatare ale convenţiei sunt Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, România, Grecia şi Bulgaria. În acelaşi timp, la proiect s-au alăturat şi Armenia, Azerbaijan, Albania şi Serbia, care vor fi conectate la această magistrală prin rute suplimentare.

Ţările semnatare ale convenţiei sunt Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, România, Grecia şi Bulgaria. În acelaşi timp, la proiect s-au alăturat şi Armenia, Azerbaijan, Albania şi Serbia, care vor fi conectate la această magistrală prin rute suplimentare. Autostrada inelară ar urma să realizeze conexiunea dintre câteva oraşe importante, precum Istanbul şi Edirne din Turcia, Batumi şi Poti din Georgia, Novorossiysk, Rostov-pe-Don şi Taganrog din Federaţia Rusă, Mariupol, Melitopol şi Odesa din Ucraina, Chişinău din Republica Moldova, Iaşi şi Bucureşti din România, Haskovo din Bulgaria, Komotini şi Alexandroupolis în Grecia. În România ar urma să meargă (cale de 420 de kilometri) pe traseul: frontiera cu Republica Moldova-Huşi-Bârlad-Tecuci-Focşani-Buzău-Bucureşti-Giurgiu (cu un „apendice” Huşi-Vaslui-Iaşi). De la Giurgiu sunt două două variante: prima către Istanbul şi până la Soci (via Georgia), a doua către Sofia şi apoi către Grecia, Albania şi Serbia.

Ruşii iau iniţiativa autostrăzii Mării Negre
Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului rus al Transporturilor (citat de Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor , ruşii s-au apucat deja de treabă în privinţa porţiunii de autostradă (2.230 de kilometri) ce traversează teritoriul Federaţiei Ruse. O parte semnificativă din autostradă există deja (a fost deja construită în cadrul pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci din 2014 şi pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2018), însă este nevoie de realizarea unor conexiuni pe porţiunile Krasnodar-Rostov pe Don şi Nalcik-Vladikavkaz-graniţa cu Georgia, dar şi pe alte segmente mai scurte de la graniţa cu Ucraina. Conform sursei amintite, pe secţiunea de drum rusească viteza maximă de circulaţie va fi de 130 de km/h şi vor fi admise doar vehicule relativ „uşoare” cu o greutate de până la 12.5 tone.

„Conform calculelor Ministerului rus al Transporturilor, construcţia noului drum va costa aproximativ 500 de milioane de ruble (7 milioane dolari SUA per km), inclusiv costurile legate de achiziţionarea de terenuri şi alte obiecte. Până la sfârşitul lui 2018 se aşteaptă să finalizeze 113 km”, precizează sursa citată. Aceasta mai afirmă că guvernul rus a început deja să pregătească documentaţia necesară pentru darea în exploatare a secţiunii sale din proiect. Se planifică ca noul drum să beneficieze de tehnologii moderne, cum ar fi etichetele RFID pentru transportul de marfă şi pasageri la frontiere. În plus, va avea benzi dedicate pentru controlul vamal şi al paşapoartelor. Se aşteaptă ca noul drum să fie dat în exploatare în 2020. Se poartă discuţii pentru ca noua rută să treacă şi prin peninsula Crimeea, însă ruşii sunt deocamdată ponderaţi în declaraţii, având în vedere situaţia politică dificilă dintre Ucraina şi Rusia.

Ucraina a anunţat că va participa la proiect
Aceeaşi sursă acreditează ideea că organismul de stat ucrainean responsabil de construcţia drumurilor ,Ukravtodor, şi-a anunţat planurile de a finaliza un studiu de fezabilitate al secţiunii sale de drum în lunile următoare. Conform termenilor proiectului, secţiunea ucraineană a drumului va lega oraşele Mariupol, Melitopol şi Odessa, iar lungimea totală va fi de 618 km.

Continuarea la: https://adevarul.ro/locale/galati/autostrada-7140-kilometri-lungime-inconjura-marea-neagra-rusia-anuntat-gata-2020-1_5b44ad94df52022f750f5cf8/index.html

Continua expansiunea chineza in Europa de Est, cu Bulgaria cap de pod pentru cele mai recente investitii in aceasta regiune. Daca Romania n-a profitat decat intr-o oarecare masura de pe urma miliardelor pe care Beijingul le-a pus la bataie, Sofia este gata sa bata palma cu dusmanul SUA, totul de dragul unei infrastructuri de top.

Presedintele tigrului asiatic vrea sa controleze comertul mondial

Weekend-ul trecut, capitala Bulgariei a gazduit un puternic summit economic la care a luat parte inclusiv prim-ministrul Li Keqiang, totul ca parte a programului chinez de investitii in aceasta zona a Europei. Nu suntem concurenta UE, a fost mesajul pe care Li Keqiang l-a transmis, venit oarecum ca o justificare pentru cele trei miliarde de euro pregatite a fi risipite pe modernizarea infrastructurii bulgaresti. Reactia premierului chinez era cat se poate de necesara, intrucat Bruxellesul nu vede cu ochi buni intarirea prezentei economice a Chinei in tarile baltice (Estonia, Letonia, Lituania), fosta Iugoslavie (Bosnia-Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia), grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovacia) si Balcani (Albania, Bulgaria si Romania). Iar pe fondul razboiului economic declansat de SUA, China are nevoie sa gaseasca parteneri in Europa, nicidecum noi adversari. Unii ar putea spune ca aceasta cooperare 16+1 poate diviza Europa, insa nu este adevarat. Cooperarea 16+1 nu este in niciun caz o platforma geopolitica. China sustine integrarea europeana si unitatea UE, care este o forta importanta pentru prosperitatea globala si pentru pacea universala.

America, bagata in seama doar la Bucuresti

Noul drum al matasii pe care il construieste Xi Jinping ocoleste Romania. Ca o legatura mai rapida intre vestul Europei si Extrem Orient, asa este gandita magistrala Atena – Budapesta, pe care vor circula numai trenuri de mare viteza. Grecia, Macedonia, Serbia si Ungaria sunt implicate in noul proiect al Beijingului, semn ca Romania si portul Constanta nu conteaza pentru comertul de Liga Campionilor. Reamintim ca asiaticii au concesionat pe o perioada de 49 de ani portul Pireu, din Grecia, iar prin noua legatura de cale ferata cauta sa asigure coridorul de desfacere in Occident a marfurilor aduse pana in Marea Egee.

Interesant este ca America si-a sfatuit partenerii din Europa Centrala si de Est sa nu se increada in promisiunile Chinei, insa, cu exceptia Romaniei, nicio alta tara nu pare a-si stabili strategia de dezvoltare socio-economica in functie de pozitia SUA.

Stefan Ionita, fost director general al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a devenit consilierul ministrului Transporturilor Lucian Sova. In perioada ianurie 2017-mai 2018, Stefan Ionita a ocupat functia de director general al CNAIR. Prezent la conferintele Capital Transporturi si Infrastructura din 2017 si in acest an, Stefan Ionita a dat asigurari ca se vor inaugura aproxiamtiv 150 km de autostrada. In realitate, dupa 15 luni de mandat, Stefan Ionita a lasat in urma 15 km de autostrada.

In varsta de 39 de ani, Stefan Ionita a condus din 2014 pana in prezent 2017, Directia Tehnica si Calitate a CNAIR, iar intre 2004 si 2014, a ocupat mai multe functii in cadrul CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica) – organism tehnic al CNADNR (CNAIR).

http://www.capital.ro/cine-este-consilierul-care-ii-explica-ministrului-sova-ca-multina-1.html

Bulgaria a semnat un acord-cadru cu guvernul Chinei pentru a construi o serie de proiecte de infrastructura de transport, printre care patru autostrazi, dar si un tunel in Balcani.
Acordul a fost semnat la cel de-al saptelea summit 16 + 1 intre o delegatie chineza condusa de premierul Li Keqiang si tarile din Europa Centrala si de Est, care a avut loc vineri si sambata la Sofia, potrivit globalconstructionreview.com

Proiectele includ o autostrada intre Veliko Tarnovo si Bulgaria de nord, pana la orasul Russe la granita cu Romania. O alta autostrada va lega orasul dunarean Vidin, in nord-vestul tarii, cu Botevgrad, in centru. Tunelul rutier va circula de-a lungul pasului Shipka intre Gabrovo si Kazanlak, in centrul tarii. Lucrarile de proiectare au inceput in 2009 insa au suferit intarzieri in implementare.

China Communications Corporation (CCCC), China Road and Bridge Corporation, CITIC, Mizrahi Real Estate Group, China Engineering Engineering Corporation, Quantum Global Solutions si PowerChina International sunt firmele care au semnat memorandumul. Primele doua au ofertat is in Romania fara succes insa.

Summit-ul a convenit, de asemenea, o intelegere intre CCCC si China Railway International pentru a moderniza sectiunea Novi Sad-Subotica a liniei de cale ferata care leaga Belgradul de Budapesta.

Serbia se bucura de o relatie speciala cu China si se asteapta sa primeasca investitii de 5,5 miliarde de euro in cadrul proiectului chinez Beijing Belt and Road in Europa.

China a contribuit la finantarea cu 8,2 miliarde de euro a unor proiecte de constructii in Europa Centrala si de Est in ultimii 10 ani, dintre care aproape 90% au fost realizate in Serbia si Ungaria.
Summit-ul a inclus 11 membri ai UE si a ridicat preocupari la Bruxelles cu privire la influenta crescanda a Chinei asupra Europei de sud, de est si centrale. Temerea este ca intelegerile semnate vor permite Chinei sa ocoleasca tarifele de import si masurile antidump ing ale Uniunii.

Memorandum. Bulgaria face PATRU autostrăzi cu firme chineze