Modernizarea infrastructurii feroviare portuare va costa 234 milioane de euro.

Dintre toate rețelele de transport din România, cea feroviară arată cel mai jalnic. Din cauza infrastructurii învechite și prost întreținute, se circulă – din motive de siguranță – cu un număr exagerat de mare de restricții. Astfel că trenurile au mari întârzieri, fiind obligate să meargă cu o viteză medie de 15 km pe oră. Starea critică a infrastructurii feroviare se reflectă în scăderea dramatică a numărului de călători și a volumelor de mărfuri transportate pe calea ferată.

Rețeaua feroviară românească este o pacoste și pentru Europa, pentru că împiedică mărfurile sale să ajungă spre portul Constanța și, de acolo, să plece spre Orient.
Cum vrea statul român să rezolve criza feroviară? Răspunsul este dat de Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare în perioada 2018 – 2022, document ce urmează a fi aprobat printr-un ordin al ministrului Transporturilor.
Autorii acesteia precizează că „Strategia acoperă o perioadă de cel puțin cinci ani și este reînnoibilă“. După consultarea părților interesate, strategia va fi transmisă Comisiei Europene.
Trebuie spus că documentul este extrem de stufos și se întinde pe zeci de pagini. Este o lucrare ce mustește de statistici și grafice, care demonstrează ceea ce se vede cu ochiul liber de vreo douăzeci de ani.
Un scurt capitol al strategiei este dedicat „necesității și oportunității modernizării conexiunii feroviare cu portul Constanța”. Autorii strategiei afirmă: „Zona de influență a portului Constanța poate fi extinsă către Europa Centrală prin asigurarea unei conexiuni feroviare eficiente cu portul, care să atragă fluxuri de mărfuri mai mari. Aproximativ 97% din liniile de cale ferată situate în port aparțin administratorului infrastructurii feroviare, CFR SA, aceasta fiind interesată de modernizarea acestor linii, și implicit de atragerea către calea ferată a unor fluxuri mai mari de mărfuri“.
În privința interesului și preocupării manifestate de CFR SA față de infrastructura feroviară portuară nu pot fi de acord cu cei ce au întocmit strategia. Este suficient să faci o vizită în port pentru a constata că liniile de cale ferată poartă stigmatul abandonului. De la poarta nr. 1 până la terminalul de containere de la Agigea, rețeaua feroviară abia de se zărește dintre bălării. Sunt locuri în care terasamentul e invadat de arbuști și stufăriș și nu te-ar mira ca, pe șine, să vezi circulând șerpii, șopârlele și alte lighioane de baltă.
Din fișa tehnică a rețelei feroviare portuare prezentată în strategie cităm următoarele: „linia de cale ferată este ne-electrificată; cea mai mare parte dintre liniile existente au lungimea mai mică de 740 m; sarcina pe osie este mai mică de 22,5 tone; viteza de proiectare a liniilor este între 5 și 30 km pe oră; viteza de circulație actuală a trenurilor se situează între 0 și 30 km pe oră (ceea ce înseamnă că unele linii sunt închise traficului); infrastructura este învechită și nepotrivită actualului context“.
Pentru modernizarea rețelei feroviare a portului Constanța, strategia prevede elaborarea unui studiu de fezabilitate până la sfârșitul anului 2019, sub coordonarea CFR SA. Acesta va propune soluțiile prin care să se asigure că rețeaua feroviară respectă cerințele tehnice de interoperabilitate cu rețeaua feroviară a Uniunii Europene, respectiv: încărcarea pe osie de 22,5 tone, posibilitatea de operare a trenurilor de marfă cu lungime de 740 m și o viteză tehnică de 100 km pe oră.
Costurile pentru elaborarea studiului de fezabilitate se ridică la 3,31 milioane de euro (inclusiv TVA), finanțarea fiind asigurată în proporție de 85% de Comisia Europeană.
După selectarea soluției optime, se va trece la realizarea lucrărilor de modernizare a infra-structurii feroviare portuare, care se vor întinde pe perioada 2020 – 2022. Costul estimat al lucrărilor de proiectare și execuție este apreciat la 234 milioane de euro, fără TVA.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-trenurile-vor-putea-circula-in-portul-constanta-cu-100-de-kilometri-pe-ora-352454?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

CFR a publicat în dezbatere Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022, potrivit căreia costurile necesare pentru implementarea strategiei se ridică la 56,03 miliarde lei (12,18 miliarde euro). Documentul subliniază declinul traficului feroviar, dar şi a celui de marfă în ultimii 30 de ani, CFR motivând astfel nevoia de investiţii în domeniu, subliniind că transportul rutier reprezintă principalul competitor al transportului feroviar pe piaţa transporturilor de călători şi mărfuri, potrivit News.ro.

Documentul menţionează: „Finanţarea insuficientă a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii”, se menţionează în document.

Mai mult, principala cauză a decalajului major între România şi Uniunea Europeană în ceea ce priveşte transportul feroviar de pasageri o constituie finanţarea publică deficitară a transportului feroviar din România.

„Conform unui studiu comparativ la nivel european, performanţa unui sis-tem feroviar este în strânsă dependenţă de nivelul finanţării publice, iar România se situează pe penultimul loc din Europa în ceea ce priveşte finanţarea publică a transportului feroviar”, arată strategia CFR.

Suma totală de 56,03 miliarde lei este împărţită în mai multe capitole.

Astfel, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridorului Rin-Dunăre ar necesita 20,45 miliarde lei (4,44 miliarde euro), în timp ce reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridorului Orient / East-Med ar avea nevoie de alte 11,76 miliarde lei (2,55 miliarde euro).

O altă acţiune prioritară este reabilitarea şi modernizarea infrastructurii reţelei TEN-T Centrale, care ar avea nevoie de investiţii de 4,4 miliarde lei (956,5 milioane euro), precum şi reabilitarea şi modernizarea infrastructurii reţelei TEN-T Globale, proiect de 1,05 miliarde lei (229,9 milioane euro).

Alte investiţii sunt necesare în: reîn-noirea infrastructurii feroviare (5,7 miliarde lei, adică circa 1,24 miliarde euro), întreţinerea curentă a infrastructurii feroviare (7,25 miliarde lei, adică aproximativ 1,57 miliarde euro) şi reparaţiile curente ale elementelor de infrastructură (1,08 miliarde lei, adică 235 milioane euro).

Din total, modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord-Aeroport Henri Coandă ar costa 454,86 milioane lei (98,88 milioane euro). De asemenea, modernizarea infrastructurii feroviare din

Portul Constanţa necesită investiţii de 975,87 milioane lei (212,15 milioane euro).

În ceea ce priveşte construirea unor linii noi, CFR precizează în document că „nu sunt identificate măsuri prioritare pentru perioada 2018-2022”. Nu sunt prevăzute sume nici la capitolul „creşterea vitezei proiectate a infrastructurii feroviare”.

Mai mult, nici pentru creşterea nivelului de calitate şi eficienţă a serviciilor de transport feroviar de pasageri nu se vorbeşte de investiţii, urmând ca măsurile să fie „stabilite prin consultare cu operatorii feroviari”.

Nici pentru axele de mare viteză Est – Vest şi Nord-Sud nu sunt prevăzute investiţii, măsurile şi costurile aferente urmând să fie stabilite ulterior.

Unele din măsuri constituie proiecte de investiţii eligibile pentru finanţarea din fonduri europene nerambursabile. Aceste proiecte de investiţii sunt incluse în Master Plan-ul General de Transport şi sunt prevăzute în planul de investiţii al administratorului infrastructurii feroviare.

De precizat, CFR a identificat, totodată, mai multe proiecte de investiţii eligibile pentru finanţarea din fonduri europene nerambursabile în sumă de 42,36 miliarde lei (9,2 miliarde euro).
„Traficul feroviar de călători a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce priveşte volumul de transport (măsurat în număr călători), cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii (măsurat în călători pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracţie de circa 86% faţă de anul 1989. Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piaţă, care reprezintă în prezent doar cca 16,46% din totalul transporturilor publice de pasageri şi 20,5% din totalul transporturilor terestre de pasageri (cu referire la transportul public)”, arată documentul publicat în dezbatere pe site-ul CFR.

Una dintre principalele cauze ale declinului înregistrat după anul 1990 o constituie nivelul foarte redus de performanţă al transportului feroviar de călători, exprimat prin viteza comercială a trenurilor de călători şi prin punctualitatea acestora, care reprezintă o consecinţă a stării neadecvate a infrastructurii feroviare.

„Ca urmare, una dintre principalele direcţii de acţiune pentru stoparea declinului transportului feroviar de pasageri şi inversarea acestei tendinţe constă în reconsiderarea modului de abordare a mentenanţei, dezvoltării şi exploatării infrastructurii feroviare, astfel încât să poată fi asigurat suportul logistic necesar creşterii vitezei de deplasare a trenurilor de pasageri şi ameliorării punctualităţii”, spun autorii strategiei.

Scadenţele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, ajungând la cote de peste 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare. Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor. Media pe reţea a vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puţin de 45% din viteza proiectată a reţelei feroviare.

Continuarea la: http://www.bursa.ro/strategia-de-dezvoltare-2018-2022-infrastructura-feroviara-necesita-56-miliarde-lei-349570&s=companii_afaceri&articol=349570.html

Building Construction Mea SRL şi-a adjudecat contractul „Lucrări de infrastructură incluse în obiectivul de investiţie «Zona de acces a navelor pe Canalul Dunăre – Marea Neagr㻓 – proiectare şi execuţie“, atribuit de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

Lucrările din cadrul proiectului se vor realiza în zona de acces al navelor pe Canalul Dunăre -Marea Neagră, respectiv în zona Porţii nr. 9 de acces în zona Sectorului Fluvio-Maritim al Portului şi adiacent danelor 97-99. Lucrările aferente celor două proiecte se vor realiza în interiorul Portului Constanţa, zona în care terenul se află în administrarea CN APM SA Constanţa. Lucrările vor fi incluse în două proiecte tehnice distincte, astfel:
– Sistematizare acces şi modernizare platformă Poarta 9 – lot 1
– Acces rutier la danele de operare 97-99 – lot 2.

Valoarea estimată totală a contractului (proiectare + execuţie) era de 2.018.787,44 de lei, fără TVA. Contractul a fost atribuit la valoarea de 1.284.739,61 de lei. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele cu funcţie de decizie, responsabile cu atribuirea licitaţiei, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tanase, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Daniela Şerban, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Serviciul Tehnic, Reparaţii – Mihai Gheorghiade. Building Construction Mea SRL, în datele Registrului Comerţului Societatea a fost înfiinţată în anul 2017 şi are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Firma Building Construction Mea SRL este controlată de Constantin Nicolescu şi Magdalena-Emilia Alexandru, fiecare cu 50% din capitalul social. Magdalena-Emilia Alexandru este administratorul societăţii, care se ocupă de lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
În anul fiscal 2015, firma cu 45 de salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 10.778.188 de lei şi un profit de 2.859.979 de lei. De asemenea, în anul 2016, firma cu 42 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 9.431.976 de lei şi un profit de 240.284 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 51 de salariaţi, cifră de afaceri de 6.516.226 de lei şi profit de 23.412 lei.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/building-construction-mea-srl-contract-cu-cn-apm-constanta-document-663438.html

Coca navei va fi construită de Vard în România, iar beneficiarul este Hapag-Lloyd Cruises, o companie de croaziere, deţinută de TUI Group.

Vard Holdings Limited, unul dintre principalii constructori de nave la nivel mondial, a câştigat un nou contract pentru proiectarea şi construirea unei nave de expediţie de lux pentru compania germană Hapag-Lloyd Cruises. Coca va fi construită de Vard în România. Constructorul are un şantier naval în Tulcea şi unul la Brăila, însă oficialii companiei nu au precizat pe care şantier se va construi coca navei.

Noua navă de expediţie va face parte din seria Hapag-Lloyd Cruises Hanseatic, împreună cu cele două nave pe care Vard le are deja în construcţie pentru compania din Germania. Dezvoltate de Vard în colaborare cu Hapag-Lloyd Cruises, navele sunt special concepute pentru croaziere în regiuni polare din zona arctică şi din Antarctica, precum şi pentru operaţiuni în ape calde, pe Amazon.

http://www.zf.ro/companii/touroperatorul-german-tui-a-semnat-cu-vard-pentru-construirea-unei-nave-de-croaziera-17343578

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit contractul „Lucrari de intretinere a drumurilor din incinta portuara, a drumurilor cu regim de autostrada si platforme de circulatie cu imbracaminte din asfalt din porturile maritime”, societății Asfalt Dobrogea SRL, din Constanța. Valoarea totală a contractului este de 1,629,588.94 lei (fără TVA), potrivit licitatiapublica.ro.

Obiectul contractului:
Datorita traficului auto greu intens ce se desfasoara in porturile maritime si datorita alternantei perioadelor de inghet-dezghet, de-a lungul timpului au fost afectate o serie de drumuri. Aceste drumuri au fost asfaltate local, fapt ce a dus la compromiterea planeitatii acestora. Pentru aducerea la parametrii de functioinare din punct de vedere al circulatiei, se doreste frezarea stratului rutier existent si realizarea de covoare asfaltice.

Date despre SC Asfalt Dobrogea SRL, din Registrul Comerțului
SC Asfalt Dobrogea SRL este o societate din Constanța, înființată în anul 2008. Are capital privat autohton, în valoare de 4.608.125 lei, integral vărsat, distribuit în 101părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 45.625 lei.

Domeniul de activitate principal este – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, nca. Iurin Pancencu, din județul Tulcea și Grigore Comănescu, din județul Călărași, sunt asociați persoane fizice și administratori ai societății.

Iurin Pancencu are un aport la capital de 45.625 lei și o cota de participare la beneficii şi pierderi: 1% / 1%, iar Grigore Comănescu are un aport la capital de 4.562.500 lei și o cota de participare la beneficii şi pierderi: 99% / 99%.

În anul fiscal 2016, societatea cu 43 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 25.569.553 lei, profit de 7.352.099 lei, pierderi de zero lei și active imobilizate în valoare de 11.509.194 lei.
În anul fiscal 2017, societatea cu 64 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 13.521.902 lei, profit de zero lei, pierderi de 1.315.596 lei și active imobilizate de 10.029.943 lei.
Informațiile provin din Registrului Comerţului şi au la bază înregistrările existente în acesta, până la data de 03.07.2018

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/drumurile-din-incinta-portului-constanta-vor-fi-reparate-ce-suma-va-plati-cn-apm-sa-firmei-castigatoare-document-663244.html

Nava-şcoală “Mircea” va reveni în această săptămână în Portul Militar Constanţa după ce un marş internaţional de instrucţie de 31 de zile, dintre care 21 pe mare şi 10 în trei porturi, tinerii marinari parcurgând cu acest prilej peste 2.400 de mile marine.

Potrivit unui comunicat al Forţelor Navale, nava-şcoală „Mircea” se va întoarce acasă joi, 5 iulie, ora 11.00, după 31 de zile, din care 21 pe mare şi 10 în porturile Bari, Tivat şi Pireu, efectuând astfel marşul internaţional de instrucţie desfăşurat pentru pregătirea cadeţilor germani şi români.

“Cei aproximativ 100 de cadeţi se vor întoarce în România marinari, botezaţi cu acordul Zeului Neptun, dar şi absolvenţi ai stagiului de practică, după ce au susţinut colocviul final în timp ce traversau, în drum spre Constanţa, strâmtoarea Dardanele. Aceste noi reuşite nu ar fi putut fi posibile fără cursurile şi fără lucrările de matelotaj efectuate în Marea Neagră, fără urcatul în arboradă în Marea Marmara, fără navigatul pe vele în albastrul Mării Egee, fără şcoala de rame desfăşurată în Marea Adriatică şi fără realizarea exerciţiilor de abandonul navei, cu lăsarea plutei la apă şi urcarea în aceasta în largul Mării Ionice”, au precizat reprezentanţii Forţelor Navale.

Alături de echipajul de bază al navei, la bord s-au aflat 48 de elevi din anul I ai Şcolii Militare de Maiştri Militari de Marină „Amiral Ion Murgescu”, 51 de cadeţi şi 14 instructori germani.
Nava-şcoală „Mircea” este un velier clasa A tip bark, cu trei arbori, înaltă de 44 de metri, cu 23 de vele ce însumează o suprafaţă totală de 1.750 metri pătraţi. Aceasta a fost construită, în perioada 1938-1939, la Şantierul Naval „Blohm & Voss” din Hamburg, Germania.

Din seria sa, mai fac parte navele „Eagle” – SUA, „Gorch Fock I” – Germania, „Gorch Fock II” – Germania şi „Sagres” – Portugalia.

Nava-şcoală “Mircea” revine în Portul Constanţa după marşul internaţional de instrucţie

Chinezii de la China Energy nu vor mai achiziţiona 51% din acţiunile KMG International, proprietarul Rompetrol Rafinare, în condiţiile în care data limită până la care părţile ar fi trebuit să se îndeplinească condiţiile precedente a fost 30 iunie, iar aceasta nu va fi prelungită. „Grupul KMG International (KMGI) aduce la cunoştinţa publicului că tranzacţia privind achiziţia unei participaţii de 51% din acţiunile KMG Internaţional N.V. de către China Energy Company Limited nu va fi finalizată”, arată raportul de pe site-ul BVB. Rompetrol precizează că data limită până la care părţile ar fi trebuit să îndeplinească toate condiţiile precedente a fost 30 iunie 2018, iar părţile nu vor prelungi această dată.

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/chinezii-nu-mai-cumpara-51-din-kmg-international-proprietarul-rompetrol-17342245

Compania Oil Terminal din portul Constanța a semnat un nou contract cu OMV Petrom, al cărui obiect este: prestarea serviciilor de operare și depozitare pentru importul de țiței și exportul de benzină, motorină, păcură și alte produse petroliere. Contractul se va derula în intervalul 1 iulie 2018 – 30 iunie 2019 și are valoarea de 31,5 milioane de lei (fără TVA).

x x x

Cotațiile barilului de petrol sunt în creștere. Pe data de 3 iulie 2018, la ora 15,00 pe contractele futures, bursa din Londra a afișat o cotație de 78,05 dolari pe baril, cu 0,75 dolari, respectiv 0,97%, mai mare decât la începutul zilei de tranzacționare. (Ix x x

x x x

În data de 3 iulie 2018, la ora 15,00, în top 10 al celor mai tranzacționate companii de pe piața de capital, primul loc era ocupat de OMV Petrom. Se înregistraseră până în acel moment 195 tranzacții, cu un volum de 11.682.712 acțiuni, în valoare totală de 3.839.909,96 lei. Prețul pe acțiune era de 0,3300 lei, mai mare cu 2,33% față de momentul deschiderii zilei de tranzacționare. În clasament urmau: BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, SNGN Romgaz, SNTGN Transgaz, SIF Oltenia, Nuclearelectrica, Alro și Societatea Energetica Electrica.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-economia-pe-scurt-352387

Marea Caspică poate fi legată de apele internaționale prin portul strategic Chabahar al Iranului, a declarat directorul portului și organizației maritime a Iranului în afacerile maritime
Portul strategic Chabahar din sud-vestul Iranului ar putea deschide un coridor de transport către națiunile din Asia Centrală fără ieșire la mare, a declarat Nader Pasande agenției de știri Trend.
Motivul principal al dezvoltării portului Shahid Beheshti din Chabahar a fost conectarea Iranului la Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INSTC) și la Căile Ferate Trans-Caspice, a adăugat el.

Coridoarele țărilor CSI ar trebui să fie conectate la INSTC în viitor, a spus el, observând că astfel Marea Marea Caspică poate fi legată de apele internaționale prin portul Chabahar.

Pasande a descris în continuare conexiunea ca pe o oportunitate perfectă pentru națiunile din Comunitatea Statelor Independente (CSI) de a-și impulsiona economia.

El a cerut în continuare țărilor CSI să își consolideze relațiile comerciale și politice bilaterale pentru a contribui la acest lucru.

Chabahar este cel mai apropiat și cel mai bun punct de acces al Iranului către Oceanul Indian, iar Iranul a elaborat planuri serioase de transformare a acestuia într-un centru de tranzit pentru acces imediat la piețele din nordul Oceanului Indian și Asia Centrală.

Scopul său este de a crea un coridor de transport fiabil pentru transportul și tranzitul facil al bunurilor și serviciilor prin portul Chabahar între Afganistan, India și Iran.

https://www.defenseromania.ro/marea-caspica-poate-fi-legata-de-apele-interna-ionale-prin-portul-strategic-chabahar_592119.html

Autorităţile bulgare au demarat lucrările de dragaj pe Dunăre, în urma semnalelor date de partea română. Constanţa Port Business Association a făcut demersuri inclusiv la nivel european pentru începerea acestor lucrări care să permită o navigabilitate în condiţii normale.

Constanţa Port Business Association a sesizat în ultimii ani problemele întâmpinate pe sectorul aflat în responsabilitatea autorităţilor bulgare tuturor autorităţilor competente ale Statului Român (Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe, Administraţia Prezidenţială, Comisia pentru Transporturi şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru Transporturi şi Energie a Senatului României) şi a solicitat acestor autorităţi implicarea urgentă, în vederea soluţionării unei situaţii ce afectează întreaga economie a României. „Numeroasele demersuri ale Constanţa Port Business Association privind problema neefectuării lucrărilor de dragaj pe Dunăre de către autorităţile bulgare, lucrări care să permită o navigabilitate în condiţii normale, nu au fost doar la nivel naţional, ci şi european, vizând atât europarlamentarii români, cât şi principalii reprezentanţi ai serviciului de transport al Comisiei Europene. Au fost astfel adresate scrisori şi memorii europarlamentarilor Ana-Claudia Ţapardel, Corina Creţu, Marian Jean Marinescu, Dan Nica, dar şi Violetei Bulc, Commissoner for transport – DG Move, lui Henrik Hololei – Director General for Transport and Mobility – DG Move, Margrethe Vestager, cât şi lui Johannes Laitenberger (DG Comp). Toate aceste acţiuni au generat scrisoarea deschisă iniţiată de europarlamentarul român Ana-Claudia Ţapardel, pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigaţie maritim şi fluvial, prin care europarlamentarii români semnatari şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la neefectuarea operaţiunilor de dragaj de-a lungul părţii navigabile a Dunării dintre România şi Bulgaria“, a transmis Constanţa Port Business Association.
Subiectul a fost reluat şi dezbatut şi în cadrul conferinţei la nivel înalt „Portul Constanţa – hub multimodal pentru dezvoltare regională şi partener strategic al porturilor dunărene“, desfăşurată la Bruxelles, la sediul Parlamentului European, ocazie cu care s-a încercat conştientizarea reprezentanţilor instituţiilor europene privind potenţialul economic şi poziţia favorabilă pe care Portul Constanţa le deţine, având în vedere inclusiv conexiunea strategică a acestuia cu coridorul de transport pan-european VII – Dunăre (coridor fluvial). În prezent pe Dunăre se desfăşoară lucrări de dragaj în punctele critice stabilite de AFDJ Galaţi. Pe sectorul românesc au fost făcute astfel: Rapide Transport are în lucru Lotul 1, de la Km 845 – km 610 Dunăre, la punctele critice stabilite de AFDJ Galaţi. Sâmbătă, 30 iunie 2018, la punctul critic Bechet, km 676+700 – km 677+600 Dunăre, lucrarea a fost finalizată, fiind realizat un canal de aproximativ 120 m lăţime, cu adâncimi în perimetrul de dragare de 3 metri la cota 0 Bechet şi pe tot canalul în medie 2,7- 2,8 metri la cota 0 Bechet. Pe sectorul bulgăresc au fost făcute: Rapide Transport lucrează ca subcontractor pentru Cosmos Shipping AD Varna, câştigătorul licitaţiei organizate de APPD. Aceştia au lucrat la punctul critic Vardim, km 545,000 to km 547,800 Dunăre, în perioada 02.06.2018 – 14.06.2018, unde au realizat cca. 100.000 mc şi a rezultat un canal cu o lăţime de cca 70 metri, cu adâncimi de aproximativ 3 m la cota 0 Svishtov. Pe data de 18.06.2018, aceştia au fost mutaţi la punctul critic Belene, km 565,900 – km 563,900 Dunăre, unde vor realiza 146.000 mc. Pâna la data de 27.06.2018 au fost realizaţi 46.240 mc.

https://adevarul.ro/locale/constanta/bulgarii-inceput-faca-dragaj-dunare-navigatia-vaselor-croaziera-ajung-marea-neagra-1_5b3a066adf52022f75c40132/index.html

Autoritățile bulgare au demarat lucrările de dragaj pe Dunăre, după ce operatorii portuari din Constanța au atras atenția, de mai multe ori în ultimii ani, asupra problemelor de navigație pe Dunăre, în special în sectorul bulgăresc.

Constanța Port Business Association, organizația patronală a operatorilor, a sesizat în ultimii ani, problemele întâmpinate pe sectorul aflat în responsabilitatea autorităților bulgare, tuturor autorităților competente ale statului român (Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe, Administrația Prezidențială, Comisia pentru Transporturi și Infrastructură a Camerei Deputaților, Comisia pentru Transporturi și Energie a Senatului României) și a solicitat acestor autorități implicarea urgentă, în vederea soluționării unei situații ce afectează întreaga economie a României.

Numeroasele demersuri ale Constanța Port Business Association privind problema neefectuării lucrărilor de dragaj pe Dunăre de către autoritățile bulgare, lucrări care să permită o navigabilitate în condiții normale, nu au fost doar la nivel național, ci și european, vizând atât europarlamentarii români, cât și principalii reprezentanți ai serviciului de transport al Comisiei Europene.
Au fost astfel adresate scrisori și memorii europarlamentarilor Ana – Claudia Țapardel, Corina Crețu, Marian Jean Marinescu, Dan Nica, dar și Violetei Bulc, – Commissoner for transport – DG Move, lui Henrik Hololei – Director General for Transport and Mobility – DG Move, Margrethe Vestager, cât și lui Johannes Laitenberger (DG Comp).

Toate aceste acțiuni au generat scrisoarea deschisă inițiată de europarlamentarul român Ana-Claudia Țapardel, pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial, prin care europarlamentarii români semnatari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria.

Totodată, subiectul a fost reluat și dezbătut și în cadrul conferinței la nivel înalt ”Portul Constanța – hub multimodal pentru dezvoltare regională și partener strategic al porturilor dunărene”, desfășurată la Bruxelles, la sediul Parlamentului European, ocazie cu care s-a încercat conștientizarea reprezentanților instituțiilor europene privind potențialul economic și poziția favorabilă pe care Portul Constanța le deține, având în vedere inclusiv conexiunea strategică a acestuia cu coridorul de transport pan-european VII – Dunăre (coridor fluvial).

Urmare a acestor acțiuni, autoritățile bulgare au demarat lucrările de dragaj pe Dunăre, conform angajamentelor asumate. Totodată, în prezent pe Dunăre se desfășoară lucrări de dragaj în punctele critice stabilite de AFDJ Galați.

Pe sectorul românesc: Rapide Transport are în lucru Lotul 1, de la Km 845 – km 610 Dunăre, la punctele critice stabilite de AFDJ Galați. Sâmbătă, 30 iunie 2018, la punctul critic Bechet, km 676+700 – km 677+600 Dunăre, lucrarea a fost finalizată, fiind realizat un canal de aprox. 120 m lățime, cu adâncimi în perimetrul de dragare de 3 m la cota 0 Bechet și pe tot canalul în medie 2,7- 2,8 m la cota 0 Bechet.

Pe sectorul bulgăresc: Rapide Transport lucrează ca subcontractor pentru Cosmos Shipping AD Varna, câștigătorul licitației organizate de APPD. Aceștia au lucrat la punctul critic Vardim, km 545,000 to km 547,800 Dunăre, în perioada 02.06.2018 – 14.06.2018, unde au realizat cca. 100.000 mc și a rezultat un canal cu o lățime de cca. 70 m, cu adâncimi de aprox. 3 m la cota 0 Svishtov.

Pe data de 18.06.2018, aceștia au fost mutați la punctul critic Belene, km 565,900 – km 563,900 Dunăre, unde vor realiza 146.000 mc. Pâna la data de 27.06.2018 au fost realizați 46.240 mc.
„Constanța Port Business Association salută demararea acestor lucrări, mulțumește europarlamentarilor români pentru implicare și pentru suportul acordat în problema navigabilității pe Dunăre și va urmări cu același interes derularea lucrărilor, astfel încât acestea să fie asigurate pe termen mediu și lung, iar autoritățile bulgare să-și îndeplinească obligațiile ce le revin în conformitate cu legislația aflată în vigoare.”, se arată într-un comunicat de presă al asociației.

Un vis împlinit pentru operatorii portuari români: bulgarii draghează Dunărea

Printr-un comunicat de presă, organizația patronală Constanța Port Business Association salută demararea lucrărilor de dragaj pe Dunăre, de către autoritățile bulgare. În mesaj sunt trecute în revistă intervențiile făcute de operatorii portuari la autoritățile române și europene pentru a determina Bulgaria să se implice în rezolvarea crizei adâncimilor de pe fluviu.
Totodată, Constanța Port Business Association mulțumește europarlamentarilor români „pentru implicare și pentru suportul acordat în problema navigabilității pe Dunăre”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-o-reusita-a-patronatului-din-portul-constanta-352311?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Potrivit unui comunicat emis de Constanța Port Business Association, apreciind importanța sectorului naval pentru economia României și a Dunării, în mod special, pentru funcționarea acestui sector de activitate cât și pentru dezvoltarea portului Constanța, Constanța Port Business Association a sesizat în ultimii ani, problemele întâmpinate pe sectorul aflat în responsabilitatea autorităților bulgare, tuturor autorităților competente ale Statului Român: Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe, Administrația Prezidențială, Comisia pentru Transporturi și Infrastructură a Camerei Deputaților, Comisia pentru Transporturi și Energie a Senatului României și a solicitat acestor autorități implicarea urgentă, în vederea soluționării unei situații ce afectează întreaga economie a României.

Numeroasele demersuri ale Constanța Port Business Association privind problema neefectuării lucrărilor de dragaj pe Dunăre, de către autoritățile bulgare, lucrări care să permită o navigabilitate în condiții normale, nu au fost doar la nivel național, ci și european, vizând atât europarlamentarii români, cât și principalii reprezentanți ai serviciului de transport al Comisiei Europene.
Au fost astfel adresate scrisori și memorii europarlamentarilor Ana – Claudia Țapardel, Corina Crețu, Marian Jean Marinescu, Dan Nica, dar și Violetei Bulc, – Commissoner for transport – DG Move, lui Henrik Hololei – Director General for Transport and Mobility – DG Move, Margrethe Vestager, cât și lui Johannes Laitenberger (DG Comp).

Toate aceste acțiuni au generat scrisoarea deschisă inițiată de europarlamentarul român Ana-Claudia Țapardel, pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial, prin care europarlamentarii români semnatari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria.

Totodată, subiectul a fost reluat și dezbatut și în cadrul conferinței la nivel înalt „Portul Constanța – hub multimodal pentru dezvoltare regională și partener strategic al porturilor dunărene”, desfășurată la Bruxelles, la sediul Parlamentului European, ocazie cu care s-a încercat conștientizarea reprezentanților instituțiilor europene privind potențialul economic și poziția favorabilă pe care Portul Constanța le deține, având în vedere inclusiv conexiunea strategică a acestuia cu coridorul de transport pan-european VII – Dunăre (coridor fluvial).

Ca urmare a acestor acțiuni, autoritățile bulgare au demarat lucrările de dragaj pe Dunăre, conform angajamentelor asumate.

Totodată, în prezent, pe Dunăre se desfășoară lucrări de dragaj în punctele critice stabilite de AFDJ Galați, astfel:

Pe sectorul românesc:

Rapide Transport are în lucru Lotul 1, de la Km 845 – km 610 Dunăre, la punctele critice stabilite de AFDJ Galați. Sâmbătă, 30 iunie 2018, la punctul critic Bechet, km 676+700 – km 677+600 Dunăre, lucrarea a fost finalizată, fiind realizat un canal de aprox. 120 m lățime, cu adâncimi în perimetrul de dragare de 3 m la cota 0 Bechet și pe tot canalul în medie 2,7- 2,8 m la cota 0 Bechet.

Pe sectorul bulgăresc:

Rapide Transport lucrează ca subcontractor pentru Cosmos Shipping AD Varna, câștigătorul licitației organizate de APPD.

Aceștia au lucrat la punctul critic Vardim, km 545,000 to km 547,800 Dunăre, în perioada 02.06.2018 – 14.06.2018, unde au realizat cca. 100.000 mc și a rezultat un canal cu o lățime de cca. 70 m, cu adâncimi de aprox. 3 m la cota 0 Svishtov.

În data de 18.06.2018, aceștia au fost mutați la punctul critic Belene, km 565,900 – km 563,900 Dunăre, unde vor realiza 146.000 mc. Pâna la data de 27.06.2018 au fost realizați 46.240 mc.
http://www.ziuanews.ro/revista-presei/se-fac-progrese-in-privinta-transportului-pe-dunare-958545

Autoritatea Navală Română îşi reface flota. Astfel, va achiziţiona opt şalupe, scop în care va organiza o procedură publică, valoarea estimată a contractului fiind de 8.035.294 de lei.

Achiziţia este structurată pe patru loturi, după cum urmează:
– lot 1 – şalupă corp aluminiu (CZ Giurgiu – 2 bucăţi + CZ DTS – 1 buc)
– lot 2 – şalupă corp PAFS (2 x min. 370 CP) – 1 bucată (CZ TL)
– lot 3 – şalupă corp PAFS (min. 300 CP) – 1 bucată (CZ GL)
– lot 4 – şalupă corp PAFS (min. 170 CP) (CZ.GL- 1 bucată + CZ TL – 2 bucăţi).

Şalupele de inspecţie şi control sunt solicitate pentru dotarea căpităniilor zonale. Şalupele sunt absolut necesare pentru rezolvarea problemelor operative – control cu echipe numeroase, pentru eficientizarea activităţii curente şi de control, precum şi pentru rezolvarea problemelor administrative – transport materiale, comisii de inventariere.

Valoarea estimată fără TVA a lotului 1 este de 3.905.042 de lei fără TVA, a lotului 2 – 2.355.462 de lei fără TVA, a lotului 3 – 1.204.202 lei fătă TVA; a lotului 4 – 570.588 de lei fără TVA. Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 31.07.2018, ora 15.00, urmând să fie deschise în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Ofertanţii trebuie să prezinte lista principalelor livrări de produse efectuate în cel mult ultimii trei ani, cu indicarea valorilor, a datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi şi să demonstreze că au livrat în ultimii trei ani produse similare cu cele supuse procedurii de atribuire la nivelul unuia sau mai multor contracte. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire sunt: Mihai Andrei – director general, Nicolae Chioibaş – director general adjunct, Laurenţiu Zanfir – director Direcţia Inspecţie Siguranţă şi Securitate Navală, Cristina Călintaru – director Direcţia Economică, Mircea Sârbu – director C.Z. Galaţi, Virgilica Ciobanu – inspector-şef Inspectoratul Tehnic Galaţi, Vivian Perju – căpitan specialist Serviciul Siguranţă Navală Galaţi, Nicu Ichim – inspector Inspectoratul Tehnic Galaţi, Florin Oprea – director C.Z. Giurgiu, Dan- Alexandru Catană – şef Birou Siguranţa Navigaţiei C.P. Snagov, Constantin Anghel – căpitan-şef de port C. P. Călăraşi, Valentin Camberea – Compartiment Tehnic C.Z. Giurgiu, Mihai Gheorghe Ghiba – director C.Z. Drobeta Turnu Severin, Gheorghe Halinga – şef Serviciul Siguranţa Navigaţiei CZ Dr. Tr. Severin, Ionel Balosin – Serviciul Siguranţa Navigaţiei CZ Dr. Tr. Severin, Alice Merecioni – Compartiment Tehnic CZ Dr. Tr. Severin, Tiberius Popa – Compartiment Tehnic CZ Dr. Tr. Severin, Oana Gheorghiceanu – Serviciul Financiar Contabil, Butariţă Nicoliţă – şef Serviciul Financiar Contabil, Dan Ichim – director C.Z. Galaţi, Daniel Pocora – inginer Birou Tehnic C.Z. Tulcea, Cristina Blejan – şef Birou Tehnic C.Z. Tulcea, Raluca – Alina Muşat – şef Serviciu Investiţii Achiziţii Publice, Aura Glodeanu – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Tatiana Silvia Artenie – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Marin Gherlan – Serviciul Investitii Achiziţii Publice, Felicia Nuţu – şef Serviciu Financiar-Contabilitate, Bugete Tarife, Gilda-Veronica Ursache – şef Birou Contabilitate, Naiden Gabriela-Andreea Vasilescu – şef Birou Juridic şi Contencios, Daniela Tăbacaru – Biroul Juridic şi Contencios, Teodora Soare – Biroul Juridic şi Contencios, Corin Crăciunescu – Biroul Juridic şi Contencios, Anişoara Băniţă – Biroul Juridic şi Contencios.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/autoritatea-navala-romana-isi-reface-flota-de-salupe-document-663183.html

KMG International a înregistrat în primul trimestru din 2018 un rezultat operaţional (EBITDA) de circa 47 de milioane de dolari, în creştere cu 12% faţă de indicatorul consemnat în perioada similară din 2017, dar şi o majorare cu peste 70% a profitului net, până la un nivel de 8,5 milioane de dolari, potrivit rezultatelor companiei.

În acelaşi timp, cifra brută de afaceri a ajuns la 2,76 miliarde de dolari, cu circa 40% peste rezultatul din primul trimestru din al anului trecut.

‘Pentru 2018 ne-am propus să punem accent pe extinderea activităţilor de trading şi retail ale Grupului, dar şi continuarea implementării programelor interne pentru dezvoltarea etapizată şi diversificarea ulterioară a business-ului. Factorul de bază al creşterii a devenit astfel atingerea în perioada de raportare a unor noi rezultate record de performanţă operaţională şi de productivitate maximă, care depăşesc rezultatele atinse la sfârşitul lui 2017’, a declarat Alexey Golovin, vicepreşedinte Dezvoltare Corporativă şi Strategie al KMG International.

Rezultatele din primul trimestru au fost susţinute şi de creşterea cu 27% a cantităţilor de materii prime procesate în unităţile de producţie ale Grupului – rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi divizia de petrochimie. Cea mai mare unitate de profil din România – Petromidia Năvodari a procesat în T1 2018 o cantitate record de 1,52 milioane tone de materii prime (+27%) şi a atins un grad de utilizare a capacităţii de rafinare de 98,5% (+25%).

‘Rezultatele financiare ale segmentului de rafinare au fost influenţate pozitiv de condiţiile de piaţă favorabile (marja de rafinare 44,5 USD/ tonă), precum şi de continuarea programelor începute în 2014 privind optimizarea proceselor de producţie (creşterea ponderii produselor albe din totalul produselor finite) şi a consumului de energie, dar şi eficientizarea costurilor de operare’, se arată în comunicat.

În România, vânzările totale de produse petroliere s-au majorat cu circa 3% în primul trimestru până la un nivel de 576.000 tone, livrările directe ale rafinăriei Petromidia către clienţii non-Grup înregistrând o creştere de peste 40%. În acelaşi timp, rafinăria Vega Ploieşti şi divizia de petrochimie şi-au îmbunătăţit vânzările de produse pe piaţa internă cu circa 22%, respectiv 11%.

Pe fondul condiţiilor meteorologice severe din luna martie, divizia de retail a Grupului în România – Rompetrol Downstream a consemnat în T1 2018 un volum total al vânzărilor de carburanţi de 487.000 tone, în uşoară scădere faţă de nivelul din primul trimestru al anului trecut. Din această cantitate, circa 30% a fost comercializată prin staţiile Rompetrol, indicator în creştere cu 3% faţă de cel atins în perioada similară a anului trecut.

Potrivit sursei citate, compania şi-a continuat în primul trimestru extinderea prezenţei la nivel naţional dar şi a programului de rebranding al staţiilor sale (GPL, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres).

La finele lunii martie, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 818 puncte de comercializare carburanţi, în creştere cu 66 de unităţi faţă de martie 2017.

De asemenea, Rompetrol Downstream a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de produse din magazinele şi restaurantele aferente benzinărilor, cu circa 34% faţă de T1 2017.

La nivel regional, cantităţile totale de carburanţi comercializate prin subsidiarele Grupului din Bulgaria, Georgia şi Republica Moldova în primul trimestru din aceste an s-au ridicat la peste 216.000 tone, în creştere cu 3% faţă de nivelul atins în perioada ianuarie – martie a anului trecut.

Cu o cotă de 48%, Grupul este cel mai mare furnizor de produse petroliere în Moldova, fiind în acelaşi timp şi un jucător important în sectorul de retail, unde deţine prin cele 85 de staţii Rompetrol o cotă de 25%.

KMG International şi-a propus atingerea în următorii 4 ani a unei cote de 24% în România, 25% în Georgia, 30% în Republica Moldova şi 12% în Bulgaria.

De asemenea, Divizia de Trading a Grupului a consemnat în primul trimestru un volum total al materiilor prime şi produse petroliere tranzacţionate de circa 6,7 milioane tone, în creştere cu 18% faţă de nivelul obţinut în T1 2017. Acestea au cuprins şi materiile prime livrate pentru aprovizionarea unităţilor de producţie ale Grupului, dar si transferul/ vânzarea de produse petroliere către subsidiarele din regiune şi parteneri externi.

În ceea ce priveşte exportul de produse petroliere vândute de KMGT în primul trimestru din 2018, acesta a ajuns la 1,3 milioane tone, o cantitate dublă faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2017. În acelaşi timp, vânzările en gross şi cu amănuntul prin canalele interne şi externe s-au majorat în perioada ianuarie-martie cu circa 60%, până la 1,9 milioane tone.

KMGT este, de asemenea, singurul operator al volumelor de ţiţei produse de KazMunayGas pentru export. Astfel, KMGT efectuează livrări de ţiţei către rafinăria Petromidia şi operaţiuni de tranzacţionare pentru vânzarea ţiţeiului pe pieţele internaţionale.

KMG International este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României şi unul dintre principalii exportatori ai ţării, având peste 5.000 de angajaţi pe plan intern. Aportul Grupului la bugetul de stat s-a ridicat în 2017 la peste 1,37 miliarde de dolari, în timp ce nivelul total pentru perioada 2007-2017 se ridică la circa 15 miliarde de dolari.

Principalii acţionari ai Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi a diviziei de petrochimie) sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi statul român prin Ministerul Energiei (44,69%)

La nivel european, KMG International deţine peste 1.100 puncte de alimentare cu carburanţi în România, Franţa, Spania, Republica Moldova, Georgia, Bulgaria şi Ucraina, care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff.

KMG conservă rezervele energetice de bază ale României prin asigurarea din Kazahstan a aproximativ 80% din importurile sale de materie primă, reprezentând 40% din necesarul de aprovizionare cu ţiţei a tuturor rafinăriilor din România.

KMG International, care deţine Rompetrol, a obţinut un profit net în creştere cu peste 70% în primul trimestru din 2018

În ultimele trei decenii, România a ajuns de la o țară armatoare, proprietară a peste 300 de nave de transport maritim să nu mai dețină nicio navă sub pavilion național. Statistic, la această oră, țara noastră are înmatriculată sub pavilion cea mai numeroasă flotă fluvială. Dar și cea mai învechită! Iar în portul Constanța, în termeni de volume de trafic, se înregistrează un trafic mult inferior maximului istoric de 62,4 milioane de tone care a fost înregistrat în urmă cu 30 de ani!

Acestea sunt o parte dintre aspectele punctate în cadrul Conferinței Naționale a Ligii Navale Române, ce s-a desfășurat pe 23 iunie a.c., în sala de marmură a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. La final, membrii prezenți au stabilit că este necesară elaborarea unei strategii navale, care să repună România în poziția de „lider regional în transporturile navale (maritime și fluviale) în zona Mării Negre, iar pentru a atinge acest obiectiv este necesară realizarea unui Comitet Național pentru dezvoltarea transporturilor navale, organism din care să facă parte organizațiile și instituțiile guvernamentale, industriale și profesionale asociate transportului naval.

Avem navigatori, mulți și bine pregătiți profesional! Navele sunt învechite, iar traficul de mărfuri este redus considerabil!

Transporturile navale în țara noastră sunt „pe butuci”. Avem ofițeri, atât brevetați, cât și nebrevetați, dar … nu mai sunt nave. Climatul politic, economic și social din România ultimului deceniu „au avut un impact devastator atât asupra sectorului transporturilor navale, maritime și pe căi navigabile interioare, cât și asupra industriei portuare”, au conchis reprezentanții Ligii Navale. În plus, lipsa unei viziuni strategice în domeniul naval are un impact negativ asupra vieții sociale și a activității profesionale a marinarilor români, precum și asupra personalului implicat în activități aferente transportului navel, în timp ce la nivel european și internațional, transportul naval este în plină dezvoltare.

„România a ajuns, în 28 de ani, de la o țară armatoare, proprietară a 302 nave de transport maritim sub pavilion român, la zero sub pavilion național; România are înmatriculată sub pavilion cea mai numeroasă și cea mai învechită flotă de transport pe căi navigabile interioare; România are, la 31 decembrie 2017, 13.429 ofițeri maritimi, 5.374 nebrevetați cu documente maritime valabile și nu mai puțin de 11.500 de navigatori pe căi navigabile interioare; Portul Constanța, în termeni de volume de trafic, se află sub maximul istoric de 62,4 milioane de tone înregistrat cu 30 de ani în urmă, în 1988, perioadă în care majoritatea porturilor competitoare și-au triplat volumele de trafic; în pofida potențialului de dezvoltare regională, fluviul Dunărea se confruntă, în continuare, cu probleme de infrastructură a căii navigabile care fac imposibilă utilizarea acestei autostrăzi fluviale pe tot parcursul anului”, sunt constatările pe care le observă, cu tristețe, toți cei care au legătură cu transporturile navale și pe care reprezentanții Ligii Navale Române le-au punctat în cadrul unei rezoluții încheiate cu ocazia conferinței naționale.

În plus, se constată, după cum au punctat în același document, „lipsa de interes politic în domeniul transporturilor navale și absența totală a acestui sector în cadrul politicilor și strategiilor de dezvoltare economico-sociale”, dar și „deprofesionalizarea, depersonalizarea și lipsa de continuitate a resursei umane specializate în cadrul instituțiilor administrative de resort, care a dus la crearea unui cadru legislativ și birocratic care blochează orice inițiativă de dezvoltare”.

„România navală riscă să înceteze să mai existe”
Prin urmare, Conferința Națională a Ligii Navale Române avertizează forurile politice, economice și sociale, că: „Fără o strategie coerentă, realistă și agreată de către toate părțile implicate în industria de transport naval, România navală riscă să înceteze să mai existe. Cel mai bun exemplu în acest sens este dispariția flotei maritime. Fără o politică adecvată, flota fluvială riscă să aibă aceeași soartă. Instituțiile de învățământ de marimă sunt în situația să producă pe stoc din lipsa parcursului educațional complet, cu stagiul minim de practică impus de legislația internațională, 12 luni la bordul unor nave pe care nu le avem.

Portul Constanța a rămas la statutul de port regional îmbătrânit într-o realitate de altădată, fără o proiecție de viitor din cauza lipsei varientelor de tranzit. În lipsa unui trafic constant, porturile dunărene nu au perspective de dezvoltare sau, chiar mai rău, au început să își reducă sau chiar să închidă activitatea. Turismul nautic supraviețuiește doar datorită frumuseții naturale a Deltei Dunării, fiind inexistent în politica națională de dezvoltare a turismului”.

Soluția necesară: o strategie navală și un Comitet Național pentru dezvoltarea transporturilor navale
În consecință, Conferința Națională a Ligii Navale Române consideră că este imperios necesară elaborarea unei strategii navale, care să aibă mai multe obiective: transformarea României în lider regional al transporturile navale (maritime și fluviale) în zona Mării Negre, să creeze condiții propice de atragere a navelor de transport maritim sub pavilion român; să mențină poziția de rezervor de resursă umană înalt calificată pentru flota mondială; să transforme Dunărea în principala cale navigabilă de ape interioare din Europa de Est; să creeze sustenabilitate volumelor de marfă atrase de porturile românești prin consolidarea traficului captiv și atragerea, prin soluții fluente, a traficului de tranzit spre Europa Centrală”.

Iar metoda prin care poate fi pusă în aplicare această strategie navală este realizarea unui Comitet Național pentru dezvoltarea transporturilor navale.

Rezoluția Conferinței Naționale a Ligii Navale Române va fi transmisă, spre informare și analiză, președintelui României, Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, dar și ministrului

Transporturilor și comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senatul României.

Până în prezent, rezoluția are 80 de semnatari, după cum ne-a precizat Laurențiu Mironescu, președintele Ligii Navale Române, dar lista este încă deschisă. Într-o ediție viitoare vom reveni cu detalii privind procedura prin care va putea fi semnată rezoluția.

https://www.replicaonline.ro/romania-navala-in-colaps-flota-maritima-nu-mai-exista-flota-fluviala-in-pericol-sa-dispara-360025/

Conferinţa Natională a Ligii Navale Române s-a desfăşurat la data de 23 iunie 2018, iar în cadrul acesteia au fost analizate mai multe subiecte.

Astfel, cu această ocazie a fost analizat impactul devastator pe care climatul politic, economic şi social din România ultimului deceniu l-a avut atât asupra sectorului transporturilor navale, maritime şi pe căi navigabile interioare cât şi asupra industriei portuare.

S-a constatat că România a ajuns, în 28 de ani, de la o tară armatoare, proprietară a 302 nave de transport maritim sub pavilion român, la zero nave sub pavilion naţional. De asemenea, în prezent România are înmatriculată sub pavilion cea mai numeroasă dar şi cea mai învechită flotă de transport pe căi navigabile interioare.

Potrivit rezoluţiei întocmite cu ocazia conferinţei, România avea, la 31 decembrie 2017, 13.429 ofiţeri maritimi, 5.374 de nebrevetaţi cu documente maritime valabile şi nu mai putin de 11.500 de navigatori pe căi navigabile interioare. De asemenea, Portul Constanta se află încă sub maximul istoric de 62.4 milioane de tone înregistrat cu 30 de ani în urmă, în 1988, perioadă în care majoritatea porturilor europene competitoare şi-au triplat volumele de trafi. Totodată, fluviul Dunărea se confruntă, în continuare, cu probleme de infrastructură a căii navigabile care fac imposibilă utilizarea acestei autostrăzi fluviale pe tot parcursul anului.

Având în vedere, lipsa de interes politic în domeniul transporturilor navale şi absenţa totală a acestui sector în cadrul politicilor şi strategiilor nationale de dezvoltare economico-sociale, — deprofesionalizarea, depersonalizarea şi lipsa de continuitate a resursei umane specializate in cadrul institutiilor administrative de resort care a dus la crearea unui cadru legislativ şi birocratic care blochează orice initiativă de dezvoltare, Conferinta Natională a Ligii Navale Române informează şi avertizează forurile politice, economice şi sociale că fără o strategie coerentă, realistă şi agreată de către toate părţile implicate în industria de transport naval, România navală riscă să nu mai existe.

Turismul nautic supravietuieşte doar datorită frumusetii naturale a Deltei Dunării, fiind inexistent in politica natională de dezvoltare a turismului.

Conferinta Natională a Ligii Navale Române consideră că lipsa de reactie institutională in ceea ce priveşte cele prezentate mai sus va avea efecte ireversibile asupra moştenirii navale, maritime, fluviale şi portuare a României şi va aduce grave atingeri modului de viată a unei părti importante a românilor.

Totodată, Conferinta Natională a Ligii Navale Române consideră irnperios necesară elaborarea unei strategii navale care să:

Aibă ca obiectiv principal transformarea României in lider regional al transporturilor navale (maritime şi fluviale)In zona Mării Negre; Creeze conditii propice de atragere a navelor de transport maritim sub pavilion Român; Mentină pozitia de rezervor de resursă umană inalt calificată pentru flota mondială; Să transforme Dunărea în principala cale navigabilă de ape interioare din Europa de Est; Creeze sustenabilitate volumelor de marfă atrase de porturile româneşti prin consolidarea traficului captiv şi atragerea, prin solutii fluente, a traficului de tranzit spre Europa Centrală.
Pentru a putea atinge aceste obiective, Conferinta Nationala a Ligii Navale Române propune crearea Comitetului Naţional pentru dezvoltarea transporturilor navale, organism de lucru format din reprezentanţii tuturor organizaţiilor şi institutiilor guvernamentale, industriale şi profesionale asociate transportului naval, care să coordoneze elaborarea unei strategii naţionale pe termen lung (RONAV 2030), să stabilească criteriile de monitorizare a implementării strategiei agreate şi să elaboreze un raport anual public asupra progresului procesului de implementare.
Prezenta Rezolutie a Conferintei Nationale a Ligii Navale Române va fi transmisă, spre informare şi analiză, Preşedintelui României, Prim-ministrului României, Ministrului Transporturilor, comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor şi Senatul României.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/semnal-de-alarma-tras-de-liga-navala-romana-pentru-salvarea-transporturilor-navale-si-maritime-ce-se-arata-in-rezolutia-intocmita-662932.html

În perioada campaniei agricole 2018, începand cu data de 2 iulie, punctele de acces in zona portuara pentru autovehiculele de transport marfă, cu sau fara marfă, sunt stabilite în cadrul unei noi proceduri astfel:

Intrare:

Poarta 9 – intrare pentru toate autovehiculele de transport cereale, cu marfă.
Poarta 7 – intrare pentru toate autovehiculele, cu sau fără marfă, altele decât cele de transport cereale, inclusiv cele cu masa totală mai mică de 3,5 tone.

Ieșire:

Poarta 7 – ieșire pentru toate autovehiculele, inclusiv cele cu masa totală mai mică de 3,5 tone.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/masuri-de-fluidizare-a-traficului-de-cereale-in-portul-constanta-care-sunt-punctele-de-acces-pentru-autovehicule-document-662856.html

Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, care se ocupă și de Uniunea Energiei la nivelul Executivului de la Bruxelles, se va afla astăzi la București, unde se va întâlni cu înalți oficiali guvernamentali și politici, inclusiv în perspectiva preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene anul viitor.

Astfel, Maroš Šefčovič va avea o întrevedere comună cu vicepremierul Viorel Ștefan, ministrul Energiei, Anton Anton, și ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă. Ulterior, vicepreședintele pentru Uniunea Energiei al CE va susține un discurs la conferința „Forumul Energiei – Prioritățile energetice ale României – Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene în 2019”, care va avea loc la Parlament. Vizita lui Maroš Šefčovič va mai cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vicepreședintele Comisiei Europene va vizita și Universitatea Politehnică din București, unde îi va fi prezentat un proiect finanțat din fonduri UE nerambursabile. Maroš Šefčovič este slovac, țara sa de origine făcând parte din ruta aleasă de Ungaria pentru transportul către vestul Europei al gazului care ar urma să fie extrase din zăcămintele românești din Marea Neagră și aduse în țara vecină prin conducta BRUA. Comisia Europeană susține în continuare proiectul BRUA în varianta sa inițială, care avea ca punct final Austria, și speră ca neînțelegerile cu Ungaria să fie rezolvate “într-un mod mai inteligent”, a declarat vineri comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, în cadrul unui summit organizat la Sofia. „Astăzi vedem că s-a dat startul construcției secțiunii românești a coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Așa cum știți, Comisia Europeană contribuie cu o finanțare decisivă la acest proiect și am plăcerea să constat că România progresează foarte bine cu implementarea efectivă a proiectului, astfel încât acesta să devină operațional până la finele anului 2019. Cu siguranță, BRUA este o infrastructură cu adevărat importantă. Am văzut ce efort este necesar pentru a realiza o astfel de infrastructură, însă beneficiile sunt enorme, pentru a putea diversifica rutele de aprovizionare și a crește securitatea și, în același timp, pentru a crește competiția, cu efecte evident pozitive. Sper ca (…) problemele de acum dintre Ungaria și restul participanților la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent”, a afirmat Canete La același eveniment, ministrul român al Energiei, Anton Anton, a declarat că este necesar ca fiecare stat implicat în dezvoltarea proiectului de gazoduct internațional BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) să deruleze simultan lucrările de creare a acestei infrastructuri gaziere necesare pentru Europa Centrală și de Sud-Est.

Continuarea pe: https://www.profit.ro/stiri/politic/gazele-din-marea-neagra-il-aduc-pe-vicepresedintele-comisiei-europene-la-bucuresti-18202809

Pe fondul câtorva luni de tensiune din cauza manevrelor comerciale ale Statelor Unite şi a divizărilor în cadrul UE privind investiţiile chineze, lideri din 16 ţări sosesc în Bulgaria, pentru o întâlnire între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, în această săptămână, pentru a vorbi despre proiecte comune şi investiţii în regiune, potrivit Dnevnik, citată de Rador.
În al şaselea an al evenimentului, acesta va fi găzduit de Sofia, după Varşovia (acolo a fost prima întâlnire, în anul 2012), Bucureşti, Belgrad, Sidzhou (singura gazdă în afara Europei), Riga şi Budapesta. Cu toate acestea, în lunile care au precedat evenimentul, au apărut informaţii cum că acesta ar putea fi amânat. Marile îngrijorări în Europa, pentru care China a gândit această oportunitate, sunt legate de pericolul ca regiunea, care încă ajunge din urmă Europa de Vest, se poate transforma într-un „cal troian“ în UE cu viitoarele state membre ale Balcanilor de Vest şi prin intermediul lor să îşi garanteze influenţă în blocul comunitar.

China nu ascunde faptul că, în formatul „16 + 1“ caută o platformă pentru cooperarea economică în sectorul infrastructurii – în timp ce preşedintele Xi Jinping lucrează în mod activ la proiectul „O centură, un drum”, în care Europa este punctul final. Lucrările la diferite segmente ale acestuia (drumuri, căi ferate, infrastructură energetică etc.) sunt mai uşoare într-un format bilateral – în discuţiile separate cu ţările din Europa Centrală şi de Est – decât dacă partenerul este Comisia Europeană, cred reprezentanţii europeni.

Între timp, unele ţări din Europa Centrală şi de Est, a căror retorică dură în ultimii ani este deseori îndreptată împotriva Bruxelles-ului, se întrec în a îşi proclama relaţii bune cu China şi pentru a oferi companiilor din ţările asiatice mai multe oportunităţi de afaceri. Preşedintele ceh Milos Zeman a spus chiar că Praga este gata să se ofere ca „un transportator aerian pentru China în Europa”.
Alţii susţin că împrumuturile de la băncile chineze sunt necondiţionate – spre deosebire de fondurile europene, pentru care există proceduri stricte privind candidatura şi absorbţia. În Balcanii de Vest, unde unele state membre UE se tem (şi) de mai mare influenţă chineză, unele dintre proiectele comune cu China au început ca acorduri interguvernamentale, pentru a nu mai fi nevoie să fie anunţate licitaţii publice.

Cel mai înalt reprezentant chinez la reuniune va fi premierul Li Keqiang. Invitaţi la Sofia vor fi lideri din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Croaţia, Muntenegru şi Republica Cehă. În afară de întâlnirea „16 + 1”, pe 6 şi 7 iulie, Li se va întâlni cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, cu premierul bulgar, Boiko Borisov, precum şi cu alţi reprezentanţi.

Beneficiile
„Noi credem că platforma de cooperare „16 + 1” poate facilita dezvoltarea economică a ţărilor din Europa Centrală şi de Est prin investiţii şi punerea în aplicare a diverselor proiecte“, a declarat Georgi Georgiev, la conferinţa internaţională, vineri, citat de Xinhua. Potrivit afirmaţiilor sale, Sofia este mulţumită de colaborarea activă a ţărilor din cadrul forumului în domeniul agriculturii, unde Bulgaria joacă un rol important, dar mai e nevoie în infrastructură, finanţe, tehnologie, ştiinţă şi sănătate.

Huang Ping, de la Institutul pentru Studii Europene de pe lângă Academia Chineză pentru Ştiinţe Sociale, care este şi preşedinte al Centrului China-CEE Institute, a declarat că formatul a ajutat deja la „echilibrarea“, parteneriatul între China şi UE. Astfel, China promovează ideea că cooperarea, pe care doreşte să lucreze cu ţările din Europa Centrală şi de Est, va fi benefică pentru ambele părţi.

Inel din verigă
Problema privind rolul reuniunilor îngrijorează însă Europa. A trebuit ca ministrul chinez de externe să explice, luna trecută, că această cooperare stimulează integrarea europeană, iar la sfârşitul săptămânii trecute, adjunctul său, Wang Chao, să insiste că formatul nu este sub nicio formă îndreptat împotriva Uniunii Europene şi obiectivul este consolidarea încrederii.

Potrivit afirmaţiilor lui Wang, mecanismul creează oportunităţi de cooperare voluntară şi beneficii „complementare“ între regiuni şi acest lucru poate contribui la dezvoltarea constantă a Europei şi reducerea discrepanţelor între diferite regiuni individuale din blocul comunitar.

Pentru Li, summit-ul este doar o verigă din lanţul forumurilor la cel mai înalt nivel, la care va participa în zilele următoare. După întâlnire, el pleacă în Germania pentru a V-a rundă de consultări interguvernamentale, cu zece zile înainte de forumurile politice şi de afaceri ale UE – China, săptămâna viitoare. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care Berlinul oferă un control mai strict al investiţiilor chineze în UE, din cauza îngrijorărilor reprezentanţilor oficiali germani şi cercetătorilor că tranzacţii ale firmelor chineze şi cerinţele de transfer de tehnologie „în schimbul” dreptului la muncă în China poate să confişte avantajul tehnologic cheie.

O altă preocupare exprimată de liderii germani şi omologii lor europeni este că, deşi China caută apropierea de Europa, din cauza tensiunilor în creştere şi a retoricii unui război comercial cu Statele Unite, Beijingul nu este gata să ofere investitorilor străini aceleaşi condiţii, cum are cu businessul chinez în Europa şi în multe alte părţi ale lumii. Simbolic, înainte de vizita lui Li în Europa, China a anunţat vineri că va liberaliza accesul investiţiilor străine la 15 sectoare şi va înlesni regulile pentru „companiile mixte“ în industria de automobile.

Încă nu e clar dacă acest lucru va linişti companiile germane, pentru care e o problemă şi competivitatea specifică a mediului de afaceri chinez, care se bazează adesea pe ajutor de stat. Bruxelles şi Beijing au anunţat, la sfârşitul lunii mai, că doresc să lucreze pentru un „acord de investiţii”, dar între ele rămân subiecte controversate.

https://www.hotnews.ro/stiri-international-22544263-china-europa-est-vor-dezbate-mna-aceasta-sofia-proiecte-comune-sub-ochiul-vigilent-uniunii-europene.htm

La 27 iunie, Rail Cargo Group si partenerul sau grec Goldair Cargo au lansat primul lor serviciu de transport feroviar de marfa la terminalul RCG din Sindos, Salonic. Trenul a plecat de la terminal catre Idomeni, in apropiere de granita cu Macedonia.

Rail Cargo Logistics – Goldair, un joint venture format de cele doua companii, va functiona ca operator feroviar de marfa cu acces liber, iar trenurile vor furniza servicii de transport de marfa pe ruta terminal-Idomeni, in apropiere de granita cu Macedonia si in regiunea Salonic. Noul potential al joint-venture-ului se bazeaza pe ruta de transport dintre Europa Centrala si porturile Salonic si Piraeus, permitand companiei RCG sa asigure servicii neintrerupte de transport intre Germania si Grecia, via Bulgaria (prin punctul de trecere a granitei Kulata).

In 2014, Goldair Cargo, in colaborare cu Caile Ferate Austriece, au infiintat Rail Cargo Logistics Goldair, iar, incepand cu 2015, subsidiara OBB, Rail Cargo Group, colaboreaza cu Goldair Cargo, transformand JV-ul intr-una dintre cele mai de succes companii de transport de marfa si logistica de pe piata greceasca.

Goldair Cargo a fost infiintat in 1987, iar in prezent este una dintre cele mai mari companii de transport si logistica din Grecia. Compania este specializata in servicii de transport rutier, maritim si aerian la nivel international si, incepand cu noul serviciu, devine si furnizor de transport feroviar de marfa. Compania detine terminale logistice in Atena si Salonic, echipate cu sisteme de management al depozitelor de ultima generatie.

RCG si Goldair Cargo au lansat primul lor serviciu de transport de marfa in Grecia

În timp ce la Bucureşti legea offshore, de care depinde viitorul resurselor de gaze din Marea Neagră încă se dezbate pentru că statul doreşte să maximizeze câştigurile de pe urma acestei afaceri, din Rusia şeful Gazprom anunţă că, în mai puţin de doi ani, Balcanii vor fi inundaţi cu gaze ruseşti care vor ajunge prin noua conductă Turkish Stream.

Gazele ruseşti vor ajunge în Balcani prin a doua ramură a viitorului gazoduct Turkish Stream, „Gazele care vor fi livrate prin al doilea fir al gazoductului Turkish Stream vor merge prin conductele din Bulgaria, Serbia şi Ungaria în prima parte a anului 2020, când gazoductul va funcţiona la capacitatea planificată”, a declarat directorul general al Gazprom, Alexei Miller, la finalul lunii trecute, la Sankt Petersburg. „Aceste ţări au decis să-şi dezvolte interconexiunile între sistemele lor de transport”, a adăugat Miller.
Turkish (Turk) Stream este a doua conductă pe care Gazprom o construieşte acum pentru a alimenta Europa cu gaze, ocolind Ucraina (şi România, pentru că tranzitul spre sudul Europei se face prin coductele care traversează Dobrogea, de la nord la sud), alături de Nord Stream 2.

Viteza ameţitoare a proiectelor ruseşti
La finalul lui aprilie, Gazprom a anunţat că că a finalizat secţiunea subacvatică a primei conducte din cadrul proiectului Turk Stream, care va face legătura între Rusia şi Turcia, via Marea Neagră. Ritmul mediu de construcţie a fost de 4,3 km de conductă în firecare zi, aşternută pe fundul Mării Negre. Construcţia propriu-zisă a început pe 7 mai anul trecut. Construcţia celei de-a doua conducte, care va livra gaze către Grecia, Bulgaria şi Italia, va începe în trimestrul trei din 2018, a anunţat grupul rus.
Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul Turk Stream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare.

La puţin timp după acest anunţ, Bulgaria a anunţat că o ramificaţie a Turk Stream va ajunge pe teritoriul ei.

‘Preşedintele Putin ne-a informat că ieri a discutat cu preşedintele Turciei. Nimeni nu are obiecţii la extinderea Turkish Stream în direcţia Bulgariei’, a spus premierul bulgar Boiko Borisov, la 31 mai. Potrivit acestuia, Bulgaria intenţionează să negocieze cu Gazprom în legătură cu achiziţia şi tranzitul gazelor naturale spre alte ţări.

După nici o lună, la 26 iunie, Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, a deschis o licitaţie de 48,9 milioane de leva (29,22 milioane de dolari) pentru construirea unui gazoduct către Turcia, deoarece Sofia se grăbeşte să pregătească transportul gazului rusesc către Europa, prin proiectul TurkStream. Ofertele pentru gazoductul de 11 kilometri de la graniţa Turciei către reţeaua de transport de gaze naturale din Bulgaria sunt aşteptate până în 26 iulie.

Ruşii îşi vor vinde gazul pe infrastructura finanţată de UE
Miller ştia pe ce se bazează când a anunţat că gazul rusesc va inunda Balcanii. Tot în ultima parte a lunii mai, la Sofia, miniştrii Energiei din Bulgaria şi Serbia au semnat acordul pentru implementarea proiectului unui interconector de gaze între cele două ţări. Conducta de gaze, prima care va lega sistemele de transport dintre cele două ţări, va avea o capacitate de transfer de până la 1,8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, pe relaţia Bulgaria-Serbia, şi doar de 0,15 miliarde de metri cubi pe relaţia inversă, Serbia-Bulgaria.

Gazoductul, care este de fapt construit pentru alimentarea Serbiei, este de mai multă vreme pe lista proiectelor de interes comun ale Uniunii Europene. Mai mult, Executivul comunitar va acorda pentru acest proiect 49,6 milioane de euro, părţii sârbe mai ales, bani nerambursabili din fondurile de pre-aderare.

Conducta, cu o lungime de 62 km, ar trebui să fie finalizată în anul 2022, iar scopul pentru care este sprijinită de Comisia Europeană este stipulat chiar într-o informare de presă a Bruxelles-ului.

„Noul gazoduct va fi o nouă rută de aprovizionare din Bulgaria nu doar a Serbiei, ci şi a altor regiuni din sud-estul Europei. Aceasta va asigura accesul la gaz lichefiat din Grecia, la gaz azer prin Coridorul Sudic, şi la gazul din Marea Neagră şi va asigura integrarea acestor surse în piaţa de energie a Uniunii Europene”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

Dar până una-alta, gazul azer mai are de aşteptat clarificarea poziţiei Italiei, care consideră, mai nou, proiectul conductei TAP (Trans Adriatic Pipeline), adică traseul prin Europa al gazului caspic de pe coridorul sudic, drept „inutil”.

Viitorul gazului românesc încă se dezbate
În aceste condiţii, în care Gazprom face tot ce poate pentru a înlătura orice sursă alternativă de gaz pentru sudul Europei, gazul românesc, singurul care îl poate concura momentan în această zonă, încă este subiect de dispute, pentru că parlamentarii români doresc să maximezeze profitul României din această afacere, dar companiile spun că dacă ar plăti ce li se cere, în plus faţă de legislaţia actuală, exploatarea nu ar mai fi fezabilă din punct de vedere economic. Iar timpul trece, şi trece în defavoarea proiectelor din Marea Neagră.

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.

Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.

Însă, viitorul acestor proiecte este condiţionat de adoptarea legii offshore, adică a cadrului legislativ şi fiscal pe care aceste companii trebuie să se bazeze în următorii peste 20 de ani, cât timp va dura exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Proiectul legii offshore-ului garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.

Aceste două puncte, în special cel legat de taxare (petroliştii spun că în offshore nu ar trebui să se aplice impozitul suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate deja) mai sunt în dispută.

Companiile petroliere aşteaptă această lege în actuala sesiune parlamentară, şi mai este timp doar săptămâna viitoare pentru ca legea să fie adoptată. În caz contrat, dezbaterile at urma să fie reluate în toamnă, cee ace ar întârzia proiectele din Marea Neagră, cu potenţiale consecinţe negative asupra viitorului exploatărilor de gaze.

Continuarea: http://www.economica.net/rusii-anunta-ca-vor-inunda-balcanii-cu-gaz-in-mai-putin-de-doi-ani-in-romania-inca-se-dezbate-viitorul-gazelor-din-marea-neagra_155671.html#ixzz5KG8o3Uqg

Mâine, începe festivalul Neversea, găzduit de plaja Modern din Constanţa.

Astfel, de joi, 5 iulie, şi până luni, 9 iulie, vor fi închise circulaţiei strada Traian cu Valea Portului, Poarta 1, strada Termele Romane cu strada Traian, strada Traian cu bulevardul Tomis, strada Negru Vodă cu strada Ecaterina Varga, strada Yokohama, strada Salonic și strada Belvedere, strada Negru Vodă cu strada Mircea cel Bătrân, strada Mircea cel Bătrân cu strada Smârdan, strada Mircea cel Bătrân cu strada Decebal, strada Mircea cel Bătrân cu strada Eroilor şi strada Bucovina cu strada Eroilor.

Parcarea autovehiculelor pe bulevardul Elisabeta va fi interzisă în perioada 3 – 9 iulie, iar riveranilor li se vor distribui permise de acces pentru a putea trece de filtrele instituite de autorităţi. De asemenea, se va interzice accesul taxiurilor, mijloacelor de transport particular (autoturisme, microbuze, maxi-taxi) în interiorul perimetrului de siguranță, cu excepția autobuzelor RATC autorizate să efectueze cursele speciale.

Pentru ca accesul către zona de festival să fie cât mai facil, Regia Autonomă de Transport în Comun din Constanţa va suplimenta oferta de transport cu o linie special Neversea, cu plecare din Mamaia spre Portul Tomis. Autobuzele vor circula non stop, în perioada 5 – 9 iulie, pe traseul Mamaia (Hotel Caraiman), bulevardul Mamaia, bulevardul Tomis, strada Traian, Poarta 2 Port, strada Termele Romane, bulevardul Elisabeta, strada Remus Opreanu, Port Tomis şi retur, strada Remus Opreanu, Port Tomis, bulevardul Elisabeta, strada Traian, strada Mihai Viteazu, bulevardul Mamaia, staţiunea Mamaia. Autobuzele care deservesc această linie vor circula începând cu data de 5 iulie, de la ora 8.00 până pe 9 iulie, la ora 9.00. Intervalul de succesiune va fi de 10 minute între orele 8.00 şi 24.00, iar între orele 24.00 şi 8.00, de 16 minute.

Tot pentru perioada festivalului Neversea vor fi prelungite liniile 42, 44, 48, 51, 101C până în portul Tomis, iar în intervalul 5 iulie, ora 9.00, şi 9 iulie, ora 9.00, programul de transport va fi non-stop. Pentru această perioadă, liniile 2 – 43 și 5 – 40 vor circula și în intervalul orar 24.00 – 5.00, cu o succesiune de 30 minute.

https://www.cugetliber.ro/stiri-social-incepe-neversea-se-inchide-peninsula-352381

Modpack Group, cea mai mare companie romaneasca de relocari industriale, transport multimodal, ambalare si export, deschide un birou in Statele Unite ale Americii, unde va investi un milion de euro.

Directorul executiv al companiei Modpack Group a participat la summitul SelectUSA din Washington DC in vederea alaturarii la o retea prospera de companii de top, ca parte a strategiei de expansiune globala.

Industria logistica si de transport din Statele Unite este o piata extrem de competitiva. Cheltuielile din industria logistica si de transport din S.U.A. au totalizat 1,48 trilioane dolari in 2015 si au reprezentat 8% din produsul intern brut anual (PIB). Prin investitiile in acest sector, firmele multinationale se pozitioneaza pentru a facilita mai bine fluxul de marfuri pe cea mai mare piata de consum din lume.

„Investitia in America de Nord, ca parte a strategiei de crestere continua a Modpack, este o oportunitate fantastica pentru firmele multinationale si interne sa beneficieze de experienta si expertiza noastra. Prin oferirea serviciilor noastre personalizate si aici, putem continua sa sustinem baza noastra globala de clienti si, in paralel, sa patrundem pe noi piete si sa ajungem la mai multi clienti”, a declarat directorul executiv al Grupului Modpack, Valentin Malaescu.

Grupul Modpack este prezent pe piata romaneasca / europeana din 2007, unde a obtinut rapid o pozitie de lider. Compania ofera servicii ca furnizor unic in teritorii noi din Europa si din lume, facand investitii semnificative in viitorul companiei si al angajatilor sai. Produsele si serviciile Grupului Modpack au aplicatii in toate sectoarele industriale si sunt potrivite pentru toate tipurile de transport: maritim, rutier, aerian.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, miercuri, 4 iulie 2018, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative.

Sesizarea cuprinde motive de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă. În continuare, redăm un fragment: „Prin urmare, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege. Așadar, instituind prin lege înființarea FSDI, Parlamentul a nesocotit dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție în componenta sa referitoare la separația puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ține de competența de reglementare a autorităților administrației publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze – conform jurisprudenței instanței constituționale – neconstituționalitatea legii în ansamblul său. (Decizia nr. 308/2012). Referirea din titlul legii criticate și la «modificarea unor acte normative» nu schimbă această stare de lucruri, întrucât modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale «Loteria Română» S.A., respectiv Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale «Imprimeria Națională» S.A. sunt simple modificări de corelare legislativă devenite necesare ca urmare a înființării Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

În jurisprudența sa, Curtea Consti-tuțională a stabilit că exercitarea arbitrară de către Parlament a competenței sale de legiferare, prin adoptarea de legi în domenii ce revin în exclusivitate în competența decizională a autorităților administrative concretizată în acte normative cu caracter infralegal (administrativ) încalcă și dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, cu riscul de a transforma legiuitorul în autoritate publică executivă (Decizia Curții Constituționale
nr. 777/2017)”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-seful-statului-a-atacat-la-curtea-constitutionala-legea-de-infiintare-a-fondului-suveran-352457?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va aproba, cel mai probabil, un împrumut pentru proiectul gazoductului Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP), sporind speranţele în rândul dezvoltatorilor săi, potrivit Agerpres.

Executivul italian nu va renunţa la TAP, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Planurile vizând construcţia unui ultim tronson dintr-un gazoduct cu o valoare de 40 de miliarde de dolari care ar urma să ajungă din Azerbaidjan până în Italia sunt în prezent revizuite de autorităţile de la Roma, noul ministru italian al Mediului, Sergio Costa, apreciind luna trecută că proiectul TAP este unul „inutil”.

Italia ar urma să fie punctul final al Coridorului Sudic de Gaze, care va permite transportul a peste 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică până în Italia trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania şi Marea Adriatică. Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania.

Ministrul italian al Mediului a declarat că implicarea Italiei în proiectul Trans Adriatic Gas Pipeline va fi revizuită, alături de alte mari proiecte. Însă, procedura de revizuire ar putea să creeze tensiuni între autorităţile italiene şi ceilalţi acţionari ai proiectului TAP, evaluat la 4,5 miliarde euro, printre care se numără grupul petrolier britanic BP, grupul italian Snam şi cel spaniol Enagas.

Consiliul de Administraţie al BERD, unde şi Italia este membru, se întâlneşte în Ucraina pentru a aproba un credit direct de până la 500 de milioane de euro pentru TAP, susţin sursele.

Un oficial BERD a declarat pentru Reuters în februarie că un împrumut sindicalizat de până la 700 de milioane de euro şi un credit direct de până la 500 de milioane de euro vor fi alocate pentru proiectul TAP, estimat la 4,5 miliarde de euro.

TAP este angajată în discuţii constructive cu Executivul italian. Dacă decizia privind împrumutul BERD va fi întârziată, acţionarii TAP vor continua să finanţeze proiectul, a afirmat un purtător de cuvânt al TAP.

În ultimii ani, cererea de gaze naturale în Italia a crescut dar este în continuare sub nivelul de vârf înregistrat în urmă cu un deceniu. Italia, ţară care importă peste 90% din necesarul de gaze naturale, are contracte mari de aprovizionare cu gaze semnate cu Rusia, Libia, Algeria şi Olanda iar precedentul Guvern de la Roma şi-a anunţat intenţia de a crea un hub european de gaze naturale în Italia.

Coridorul Sudic de Gaze, care este în mare parte finalizat, se întinde din Azerbaidjan prin Europa de Est şi până în Italia. Tronsonul final din Italia ar urma să fie finalizat la începutul lui 2020 şi a primit deja toate aprobările din partea Guvernului italian, inclusiv autorizaţia de mediu în 2014.

http://www.bursa.ro/pentru-proiectul-gazoductului-trans-adriatic-gas-berd-va-aproba-un-imprumut-de-500-de-milioane-de…&s=companii_afaceri&articol=349548.html

Premierul Viorica Dăncilă a subliniat, în timpul reuniunii cvadrilaterale România-Bulgaria-Grecia-Serbia, care a avut loc la Salonic miercuri, că avansarea proiectelor de interconectare cu statele din Europa de Sud-Est reprezintă unui dintre obiective prioritare ale României.

„La 4 iulie 2018, Viorica Dăncilă, Prim-ministru al României, a participat, la Salonic, la invitaţia Primului-ministru elen Alexis Tsipras la o nouă reuniune în format cvadrilateral România-Bulgaria-Grecia-Serbia, alături de omologul bulgar Boyko Borisov şi preşedintele R. Serbia, Aleksandar Vucic. Reuniunea a contribuit la consolidarea dialogului la nivel înalt în acest format şi identificarea modalităţilor de cooperare în regiune. Premierul român a subliniat că, în contextul în care România se află în linie dreaptă a pregătirilor pentru preluarea primei Preşedinţii a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019, avansarea proiectelor de interconectare cu statele din Europa de Sud-Est, obţinerea de progrese în asigurarea securităţii energetice a regiunii, intensificarea cooperării regionale, precum şi continuarea extinderii cu statele din Balcanii de Vest, reprezintă obiective prioritare pentru România”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte interconectivitatea, accentul a fost pus pe proiectele de infrastructură în domeniul transporturilor, dar şi pe interconectările în domeniul energetic.
„Referitor la proiectele de infrastructură regionale de transport, România a propus constituirea unui Grup de lucru în domeniul transporturilor care va identifica şi stabili proiectele prioritare care vor fi promovate de părţi în format cvadrilateral, trilateral şi bilateral şi, respectiv sursele de finanţare. Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi-a exprimat convingerea că proiectele comune vor stimula comerţul, conexiunile dintre firme şi turismul. Prim-ministrul României a transmis interesul special al ţării noastre pentru avansarea interconectărilor în domeniul energetic cu Serbia şi pentru facilitarea exporturilor româneşti de gaze şi electricitate şi a menţionat importanţa creşterii eforturilor pentru consolidarea securităţii energetice la nivel regional şi european, în special prin diversificarea surselor de aprovizionare şi accelerarea interconectărilor”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
În ceea ce priveşte Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării a cărei preşedinţie va fi preluată de România de la Bulgaria în luna octombrie 2018, prim-ministrul Viorica Dăncilă a precizat că România îşi propune să promoveze valoarea adăugată a acesteia pentru asigurarea dezvoltării economice, a coeziunii sociale şi pentru diminuarea disparităţilor de dezvoltare teritorială la nivelul UE.

„Referindu-se la extinderea Uniunii Europene cu state din Balcanii de Vest, a precizat că România, ca parte a Trio-ului de Preşedinţii alcătuit din Bulgaria, Austria şi ţara noastră, doreşte continuarea colaborării strânse cu statele din această regiune. A reiterat, şi cu această ocazie, sprijinul constant şi solid al României pentru procesul de negocieri al Serbiei pentru aderarea la UE. Înaltul oficial român a subliniat totodată că Guvernul de la Bucureşti urmăreşte construirea unei regiuni mai bine integrate, care să includă statele din Balcani, ca premisă pentru o creştere durabilă în regiune. Prim-ministrul României a susţinut în cadrul reuniunii de la Salonic necesitatea unei acţiuni în vederea stabilizării regionale care să combată factorii care facilitează fenomenele radicalizării şi extremismului violent, cu implicarea societăţii civile şi a autorităţilor locale şi centrale. De asemenea, a adus în discuţie securitatea frontierelor, subliniind, în context, importanţa cooperării regionale şi bilaterale în vederea prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii organizate”, mai menţionează comunicatul.
În ceea ce priveşte migraţia, înalţii oficiali reuniţi la Salonic au subliniat, potrivit sursei citate, că această temă rămâne o prioritate pe agenda UE, după cum au dovedit-o şi discuţiile de la cea mai recentă reuniune a Consiliului European (28-29 iunie 2018). Aceştia au subliniat că este necesară continuarea eforturilor în scopul identificării modalităţilor optime de acţiune pentru garantarea unei abordări cuprinzătoare eficiente a migraţiei.

„Prim-ministrul României a precizat că România contează pe angajamentul continuu al statelor din regiune, inclusiv al Serbiei, în gestionarea provocărilor determinate de fenomenul migraţiei şi pentru evitarea promovării de măsuri care să se transforme într-un pull factor pentru regiune, în beneficiul tuturor, state membre şi state partenere. Referitor la revizuirea Sistemului European Comun de Azil (SECA), Viorica Dăncilă a apreciat eforturile depuse de Preşedinţia bulgară a Consiliului pentru atingerea unui compromis pe propunerea Dublin, dar şi dezvoltările înregistrate pe celelalte instrumente ale SECA”, se mai stilupează în comunicatul de presă.

Reuniunile anterioare ale înalţilor oficiali ai celor patru state au mai avut loc la Varna, în marja şedinţei comune a guvernelor român şi bulgar (3 octombrie 2017), la Belgrad (8-9 decembrie 2017) şi la Bucureşti (24 aprilie 2018).

http://www.mediafax.ro/economic/dancila-proiectele-de-interconectare-cu-statele-din-europa-de-sud-est-reprezinta-un-obiectiv-prioritar-17343597