Tomis Freight Forwarding SRL Constanţa a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru proiectul „Platformă – Terminal pentru recepţionarea, depozitarea, sortarea şi expedierea containerelor pe cale auto şi feroviară, construire imobil P+1 cu destinaţia birouri şi spaţiu depozitare, construire imobil parter cu destinaţia hală reparaţii, amplasare staţie de incintă“.

Investiţia se va realiza în Portul Constanţa Sud, pe parcela 4, unde îşi desfăşoară activitatea operatorul SC Tomis Freight Forwarding SRL Constanţa. În acest sens a fost emis şi Certificatul de urbanism nr. 1745 din 2.05.2018.

Pe terenul închiriat se vor executa lucrările necesare pentru recepţionarea, depozitarea, sortarea şi expedierea mărfurilor cu containere. Lucrările prevăzute pentru desfăşurarea activităţii sunt: platformă din beton pentru depozitarea containerelor şi circulaţia mijloacelor de transport şi a echipamentelor de manipulare a containerelor; o magazie de depozitare care include şi spaţii pentru birouri; un atelier de reparaţi minore la utilaje şi echipamentele aflate în dotarea operatorului; împrejmuirea platformei; reţele interioare de utilităţi şi racordarea acestora la reţelele magistrale de utilităţi ale portului.

Pe molul 2S din Portul Constanţa Sud se află cel mai mare terminal de containere din România, care, în prezent, derulează un trafic de cca 650.000 TEU/an. Primirea şi pregătirea mărfurilor pentru a fi încărcate în containere, precum şi sortarea şi pregătirea pentru expedierea către clienţii din România a mărfurilor sosite pe calea apei cu containere sunt desfăşurate de diferiţi operatori portuari, printre care şi SC Tomis Freight Forwarding SRL Constanţa.

Date din proiect
Tomis Freight Forwarding SRL intenţionează să realizeze pe terenul închiriat facilităţi pentru operarea containerelor în spaţii adecvate: platformă de circulaţie şi depozitare temporară containere, imobil P+1 cu destinaţia birouri şi spaţiu depozitare mărfuri, construire imobil parter cu destinaţia hală reparaţii.

În prezent, terenul de pe parcela nr. 4 este neamenajat şi prin realizarea lucrărilor se sistematizează şi se igienizează zona respectivă. Terenul este liber de construcţii, exceptând o fâşie de teren pe latura de vest, unde există o canalizaţie electrică subterană. Terenul este mărginit la nord de pasajul rutier denivelat, iar pe restul laturilor se află căi ferate. Pe acest teritoriu îşi desfăşoară activitatea operatorul Tomis Freight Forwarding SRL Constanţa, care operează în principal containere. Avizele solicitate pentru realizarea lucrărilor în Portul Constanţa Sud, parcela 4, sunt conforme cu Certificatul de urbanism nr. 1745 din 2.05.2018 eliberat de Primăria Municipiului Constanţa.

Tomis Freight Forwarding SRL, în datele Registrului Comerţului
Înmatriculată în anul 2011, firma are sediul social în Neptun, municipiul Mangalia. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Maria Dobre este asociat unic şi administrator al companiei, care desfăşoară activităţi anexe transporturilor. În anul fiscal 2015, societatea cu doi salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 198.639 de lei şi un profit de 46.837 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania cu doi salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 269.443 de lei şi un profit de 85.989 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: doi salariaţi, cifră de afaceri de 273.703 lei şi profit de 29.999 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/terminal-pentru-receptionarea-depozitarea-si-expedierea-containerelor-pe-cale-auto-si-feroviara-cui-apartine-investitia-661417.html

Pe terenul inchiriat se vor executa lucrarile necesare pentru receptionarea, depozitarea, sortarea si expedierea marfurilor cu containere.

Lucrarile prevazute pentru desfasurarea activitatii sunt:
– Platforma din beton pentru depozitarea containerelor si circulatia mijloacelor de transport si a echipamentelor de manipulare a containerelor;
– O magazie de depozitare care include si spatii pentru birouri;
– Un atelier de reparatii minore la utilaje si echipamentele aflate in dotarea operatorului;
– Imprejmuirea platformei;
– Retele interioare de utilitati si racordarea acestora la retelele magistrale de utilitati ale portului

Pe molul 2S din Portul Constanta-Sud se afla cel mai mare Terminal de Containere din Romania, care in prezent deruleaza un trafic de cca. 650.000 TEU/an.

Activitatea de primire si pregatire a marfurilor, pentru a fi incarcate in containere, dar si sortarea si pregatirea pentru expedierea catre clientii din Romania a marfurilor sosite pe calea apei cu containere, este desfasurata de diferiti operatori portuari, printre care si S.C. Tomis Freight Forwarding S.R.L. Constanta.

In acest scop, Tomis Freight Forwarding S.R.L. intentioneaza sa realizeze, pe terenul inchiriat, facilitati pentru operarea containerelor in spatii adecvate: platforma de circulatie si depozitare temporara containere, imobil p+1 cu destinatia birouri si spatiu depozitare marfuri, construirea imobil parter cu destinatia hala reparatii.

Locatia aleasa pentru desfasurarea activitatii este una potrivita si se afla la o distanta de cca. 1,5 km fata de Terminal de Containere de pe molul 2S.

In prezent terenul de pe Parcela nr. 4 este neamenajat si prin realizarea lucrarilor se sistematizeaza si se igienizeaza zona respectiva.

Terenul este liber de constructii, exceptand o fasie de teren pe latura de Vest, unde exista o canalizatie electrica subterana.

Terenul este marginit la Nord de pasajul rutier denivelat, iar pe restul laturilor se afla cai ferate.

Prin realizarea investitiei pe platforma nr. 4 se creaza conditii suplimentare de primire si expeditie a marfurilor sosite in Port cu containere, asigurand astfel facilitati suplimentare clientilor.

Astfel de activitati conduc in final la sporirea traficului de containere si implicit la cresterea traficului portuar cu impact pozitiv asupra veniturilor CN APM SA Constanta.

In concluzie, realizarea investiei este benefica pentru toti factorii implicati.

https://www.uct-media.com/2018/06/cum-va-arata-terminalul-de-sortare-si.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) scoate din conturi 129.200 de lei pentru contractul „Servicii de întreţinere spaţii verzi şi parcuri“.
Ofertele de participare pot fi depuse până pe data de 14.06.2018, ora 23.30. Oferta financiară va fi prezentată în lei, fără TVA. Preţul ofertat este ferm şi nu poate fi modificat. Contractul constă în prestarea serviciilor specifice de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi a parcurilor (plantat flori anuale, bienale, perene, arbori, arbuşti, tăieri de corecţie, tuns arbuşti, cosit iarba, tuns gazonul, efectuat tratamente fitosanitare, administrat îngrăşăminte). Plata se va efectua cu ordin de plată în termen de 30 de zile lucrătoare. Societăţile ofertante vor prezenta propunerea tehnică care va conţine o descriere a produselor ofertate, astfel încât să demonstreze corespondenţa propunerii tehnice cu cerinţele formulate în caietul de sarcini. Va fi declarată câştigătoare oferta cu preţul cel mai scăzut şi care îndeplineşte cerinţele caietului de sarcini.

Activitatea de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi de întreţinere a parcurilor în portul Constanţa se desfăşoară în scopul înlocuirii, completării fondului plantat existent şi îngrijirii acestuia. Lucrările constau în plantarea arborilor şi a arbuştilor ornamentali; întreţinerea arborilor şi a arbuştilor ornamentali, a gardurilor vii, a bordurilor, a chenarelor; plantarea florilor şi a plantelor perene; completarea, reabilitarea, înfiinţarea cu gazon a spaţiilor verzi şi a suprafeţelor disponibile după deplantare sau deteriorare; întreţinerea peluzelor gazonate; udarea terenului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-la-cn-apm-cine-se-va-ocupa-de-intretinerea-spatiilor-verzi-si-a-parcurilor-din-portul-constanta-661046.html

DB Schenker, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 568 de milioane de lei (125 mil. euro), în creştere cu 17% faţă de anul anterior, arată datele oficiale de la Ministerul de Finanţe

Şi profitul net al companiei a crescut semnificativ, la 23 de milioane de lei, dublu faţă de anul anterior, când operatorul a raportat un profit net de 11,3 milioane de lei, arată aceeaşi sursă. Operatorul logistic este unul dintre cei mai mari angajatori din acest sector, cu 1.132 de salariaţi anul trecut, faţă de 1.106 în 2016.

DB Schenker este una dintre cele mai mari companii de logistică şi de transport marfă de pe piaţa locală, ce oferă servicii logistice în domeniul transportului terestru, aerian şi maritim, dar şi servicii în managementul lanţului de aprovizionare şi distribuţie.

Reprezentanţii companiei nu au putut să fie contactaţi până la închiderea ediţiei print. Afacerile companiei DB Schenker au fost pe creştere în ultimii ani, în 2012 compania raporta un nivel al cifrei de afaceri echivalent cu 74 de milioane de euro şi un profit net de 1,2 milioane de euro.

În 2008, Schenker, divizia de transport şi logistică a Deutsche Bahn, a preluat casa de expediţii Romtrans pentru circa 90 mil. euro şi a înfiinţat firma Schenker Romtrans, al cărei nume a fost schimbat în DB Schenker.

Compania concurează pe piaţa locală cu operatori logistici precum Havi Logistic, Gefco sau FM Logistic, o piaţă în care volumele de marfă au crescut în ultimii ani, ceea ce a contribuit şi la stimularea investiţiilor în noi depozite.

Gefco România, subsidiara Grupului Gefco, jucător global în logistica industrială şi lider european în logistica automobilelor, a raportat afaceri de 68,1 milioane de euro în 2017 pe piaţa locală, în creştere cu 14% faţă de anul precedent. Un alt jucător, DSV Solutions, parte a grupului danez de transport şi logistică DSV, cu venituri de 10 mld. euro, şi-a bugetat pentru anul acesta o creştere cu 5-10%, compania se va apropia de afaceri de 60 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

Creşterea consumului de anul trecut a susţinut dezvoltarea spaţiilor industriale, activitatea totală de leasing a atins în 2017 pragul de 700.000 mp, susţinută în principal de contracte de preînchiriere şi proiecte construite după specificaţii, potrivit celor mai recente date de la compania de consultanţă imobiliară CBRE.

Grupul Deutsche Bahn mai controlează în România compania DB Schenker Rail, operator de transport marfă pe calea ferată, unul dintre cei mai puternici jucători. DB Schenker Rail a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 195 milioane de lei, faţă de 192 de milioane de lei anul anterior, dar a finalizat cu pierderi, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania care concurează pe piaţa locală cu transportatorul de stat CFR Marfă, dar şi cu operatori privaţi precum GFR (cel mai mare transportator privat), Transferoviar Grup sau alţii, avea anul trecut 639 de angajaţi, arată datele publice.

Gigantul american ExxonMobil Exploration and Production România Limited Nassau (Bahamas), sucursala București, a acordat britanicilor de la Halcrow România un contract de peste 5,5 milioane euro, pentru servicii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Neptun din Marea Neagră. Britanicii sunt însă doar lideri de asociere, alături de două firme din București, dar și două prestigioase institute de cercetare din Constanța.

ExxonMobil a atribuit contractul pe 9 mai, în urma unei licitații declanșate în noiembrie 2017 și la care s-au înscris 32 de firme și instituții, grupate în șapte asocieri. Potrivit anunțului de atribuire, este vorba despre ”servicii profesionale de Evaluare a Impactului asupra Mediului, sprijin pentru obținerea avizelor și autorizațiilor, precum și studii inițiale de mediu pentru proiectul Neptun – Zona de Apă Adâncă”.

Partea din contract care ar putea fi subcontractată este de 44%. Părțile angajate se obligă, printre altele, să reprezinte Exxon în fața autorităților și să răspundă inclusiv la nelămuririle societății civile: ”Obiectivul Acordului Cadru este acela de a stabili termenii și condițiile și prețurile unitare cu un Operator Economic pentru a permite Entității Contractante să atribuie Contracte Subsecvente pentru realizarea și managementul serviciilor profesionale și de suport tehnic de Mediu, Reglementare și Socioeconomice (ER&S) pentru a sprijini proiectul Neptun – Zona de Apă Adâncă în etapele de planificare și proiectare, incluzând:

1.Elaborarea de studii de mediu și a documentației necesare aplicațiilor pentru obținerea autorizațiilor necesare realizării proiectului;
2.Asistență pe parcursul procesului de Evaluare a Impactului asupra Mediului, inclusiv Procedura de Evaluare a Mediului prin pregătirea Raportului de Mediu, pregătirea Evaluării Adecvate cu includerea cerințelor pentru obținerea avizului Natura 2000 (Supporting the Contracting Entity throughout the Romanian Environmental Assessment process, including the Environmental Assessment Procedure through Environmental Report preparation Appropriate Assessment preparation with inclusion of requirements to support Natura 2000 Endorsement);
3.Pregătirea planurilor și a programelor de atenuare relevante (Preparation of relevant mitigation plans and programs);
4. Participarea la consultările publice (Participation in public consultation);
5.Asistență în abordarea comentariilor și a întrebărilor venite din partea autorităților competente ; 6.Suport pentru Entitatea Contractantă în eforturile de a obține Autorizația de construire”.

Ce nume mari din Constanța apar în afacere
Câștigătoare a fost declarată Halcrow Romania SRL București, care va primi pentru serviciile sale 5.544.162,46 euro, fără TVA, în condițiile în care valoarea estimată inițial de ExxonMobil era aproape dublă, respectiv 8.110.000 de euro. Banii vor fi împărțiți cu ceilalți membri ai asocierii: EPC Consultanță de Mediu SRL, IMU Laboratories SRL (ambele din București), Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” și Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (Geoecomar), ambele din Constanța. Alte două instituții de stat din Constanța- Muzeul de Istorie Națională și Arheologie și Universitatea ”Ovidius”- au rămas pe dinafară, asocierea din care făceau parte, condusă de Enereco spa fiind respinsă de ExxonMobil.

Un proiect de miliarde de euro
Gigantul american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume listată la bursă, este lider global în producție de hidrocarburi marine și s-a alăturat OMV Petrom în anul 2008 în proiectul pentru activitățile de explorare din perimetrul Neptun – Zona de Apă Adâncă (Neptun Deep) a Mării Negre. Fostul director general al grupului OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a anunțat în februarie că grupul analizează toate opțiunile pentru valorificarea gazelor din perimetrul Neptun din Marea Neagră, luând în calcul inclusiv exportul.
Ea a precizat că negocierile sunt independente de partenerul său de afaceri în acest proiect, gigantul american ExxonMobil. În luna mai, Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a anunțat că a finalizat cu succes procedura angajantă de testare a cererii din partea potențialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Dezvoltarea perimetrului Neptun – Zona de Apă Adâncă ar putea fi prima producție de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România. Costurile unui astfel de proiect de producție gaze în zona de apă adâncă pot ajunge la câteva miliarde de euro. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 km distanță de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite. Cea mai mare campanie de explorare în apele de mare adâncime din Marea Neagră a fost încheiată de ExxonMobil și OMV Petrom la începutul lui 2016, costurile de explorare depășind în total 1,5 miliarde dolari. Campania de explorare a dus la prima confirmare de gaze naturale în zona românească a Mării Negre.

https://www.replicaonline.ro/doua-institute-din-constanta-parte-a-unui-contract-de-milioane-de-euro-incheiat-de-exxon-pentru-studii-de-mediu-358142/

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele pentru promulgarea Legii privind pieţele de instrumente financiare şi a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind personalul navigant.

Cele două legi vizează transpunerea unor directive europene în legislaţia naţională.
Legea privind pieţele vizează, între altele, potrivit expunerii de motive, mutarea tranzacţiilor OTC pe locurile de tranzacţionare prin instituirea obligaţiei de tranzacţionare pe acestea pentru anumite instrumente financiare de natura acţiunilor şi derivatelor şi înfiinţarea unui nou loc de tranzacţionare – SOT – pentru alte instrumente decât cel de capital; creşterea importanţei operatorilor independenţi prin lărgirea regimului acestora, fiind cuprinse mai multe instrumente financiare, introducerea conceptului de tranzacţionare algoritmică, extinderea gamei instrumentelor financiare pentru a include şi certificatele de emisie de gaze cu efect de seră şi derivatele acestora.

Prin legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind personalul navigant, sunt introduse reglementări specifice privind condiţiile în care un membru al unui organism special de negociere sau al unui comitet european de întreprindere ori supleantul unui astfel de membru, care este membru al echipajului unei nave maritime, are dreptul şi poate participa la o reuniune a organismului special de negociere.

În cazul procedurilor specifice concedierilor colective, în cazul în care concedierea colectivă vizează membri ai echipajului unei nave maritime, se introduce obligaţia ca angajatorul să notifice şi autoritatea competentă a statului sub al cărui pavilion navighează nava.

Prin această lege sunt introduse, cu privire la drepturile conferite lucrătorilor în cazul transferului întreprinderii, prevederi referitoare la situaţiile în care prevederile naţionale se aplică transferului unei nave maritime care face parte din transferul unei întreprinderi, unităţi sau al unei părţi de întreprindere sau de unitate.

De asemenea, prin actul normativ se reglementează faptul că legislaţia naţională privind transferul de întreprindere nu se aplică în cazul în care obiectul transferului constă exclusiv din una sau mai multe nave maritime.

Legi privind pieţele de instrumente financiare şi personalul navigant, promulgate

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a afirmat, luni, la Ploieşti, că estimează că România ar putea obţine un miliard de euro anual după dotarea punctelor de trecere a frontierelor cu scannere performante pentru transporturile care intră în ţară. În aceste condiţii, ar urma să fie scanat fiecare transport care intră în ţară pe la graniţele cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova, scrie News.ro.

„Până la final de an, un obiectiv destul de ambiţios ca punctele vamale de pe graniţa de est şi graniţa cu Serbia, deci Moldova, Ucraina şi pe graniţa cu Serbia să fie reabilitate în primul rând ca şi infrastructură (…) şi dotarea lor cu echipamente de ultimă generaţie, scannere fixe, mobile şi desigur cele portabile pe tot ce însemană cale de intrare în România”, a afirmat, luni, la Ploieşti ministrul Finanţelor, citat de News.ro.

În acest context, Eugen Teodorovici a spus că rectificarea bugetară din luna iulie va prevedea finanţare pentru dotarea punctelor de trecere a frontierei ci astfel de echipamente, dar şi că se are în vedere repararea celor 15 scannere mobile de care România dispune, dar care niciunul nu fucnţionează în prezent. În aceste condiţii, ar urma să fie scanat fiecare transport care intră în ţară pe la graniţele cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova.

„Un miliard de euro cel puţin pe an pot fi aduşi, să spunem pe această măsură, pentru că traficul ilicit este unul însemnat pe zona tutunului, pe zona de legume-fructe. (…) E foarte important, odată fiind sută la sută şi nu pe bază de eşantion verificarea în punctele vamale de intrare şi pe calea ferată şi pe rutier şi pe aerian” a mai spus Teodorovici.

Teodorovici: Un miliard de euro anual pot fi aduşi în ţară după dotarea vămilor cu scannere pentru marfă

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, și omologul său, Mateusz Morawiecki, urmează să fie prezenți, în cursul după amiezii de sâmbătă, 16 iunie a.c., la Aeroportul Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde vor participa la inaugurarea unei noi linii aeriene.

Totodată, cei doi se vor afla, duminică, 17 iunie a.c., la Universitatea „Ovidius” Constanța unde va fi anunțat noul Consul Onorific al Estoniei la Constanța, cadru didactic universitar la instituția superioară de învățământ de la malul mării.

https://www.replicaonline.ro/premierul-viorica-dancila-si-omologul-sau-din-estonia-vin-la-constanta-358182/

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a admis, ieri, că există întârzieri în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene pentru infrastructura rutieră şi cea feroviară, potrivit News.ro. Totodată, domnia sa a precizat că ţara noastră nu va avea nicio dezangajare, anul acesta, la nivelul fondurilor europene, declarând: „Cu cât ne-am angajat, atât vom absorbi”.

Rovana Plumb a mai spus că a solicitat o întâlnire de urgenţă la Bucureşti a reprezentantului serviciului de consultanţă tehnică al Comisiei Europene, pentru a discuta.

„Nu riscăm să pierdem absolut nimic pentru anul acesta. Nu va fi nicio dezangajare la nivelul fondurilor europene. Cu cât ne-am angajat, atât vom absorbi. S-au luat toate măsurile la nivel guvernamental, astfel încât să nu înregistrăm niciun fel de decomitere”, a declarat domnia sa.

Declaraţiile ministrului Fondurilor Europene vin în contextul în care, recent, preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat Guvernul să se preocupe mai mult de absorbţia fondurilor europene, arătând că ţara noastră dispune de fonduri europene în valoare de 31 de miliarde de euro, iar din aceşti bani până acum au fost folosiţi 4,9 miliarde de euro, adică 15,8%.

Preşedintele a afirmat: „Sunt bani de care putem beneficia, care pot fi folosiţi pentru dezvoltarea României. Ar fi păcat să nu folosim aceşti bani care au fost alocaţi României pentru dezvoltare”.

De asemenea, PNL a prezentat, în urmă cu aproximativ o lună, o scrisoare a comisarului european Corina Creţu către Guvern, în care aceasta se declară „extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România.

http://www.bursa.ro/rovana-plumb-ministrul-fondurilor-europene-exista-intarzieri-in-privinta-absorbtiei-de-fonduri-eu…&s=fonduri_europene&articol=348257.html

Directorul INEA, Dirk Beckers, a semnat acordul de finantare a proiectului de cale ferata Divača-Koper. Acordul in valoare de 109 de milioane de euro pentru proiectul de cale ferata Divača-Koper a fost acordat in cadrul cererii de propuneri 2017 CEF Transport Blending si va sustine constructia unei a doua linii pe aceeasi ruta. Acordul de finantare a fost anuntat la sfarsitul lui 2017, iar investitia va mobiliza in total 436,1 milioane de euro sub forma de cofinantare publica si privata, estimeaza CE. Beneficiind de sustinerea Ministrului Infrastructurii, compania responsabila cu realizarea proiectului, 2TDK, a inaintat in iulie 2017 cererea pentru o cofinantare europeana de 165,54 milioane de euro. Valoarea totala a lucrarilor declarate se ridica la 545,13 milioane de euro, iar valoarea cofinantarii licitatiei reprezinta 30% din costurile eligibile.

Proiectul ar trebui finalizat pana la sfarsitul lui 2023.
In prezent, linia de cale ferata simpla Divača-Koper, apartinand coridoarelor Mediteranean si Baltic-Adriatic, de pe reteaua centrala, este foarte aglomerata, ceea ce impiedica accesul marfurilor catre portul Koper. Proiectul prevede constructia unei a doua linii si a sapte tuneluri, elemente cheie de infrastructura a celei de-a doua linii a rutei. Lucrarile vor spori capacitatea, siguranta si fiabilitatea liniei de cale ferata si vor creste viteza de calatorie.

Dupa finalizarea proiectului, distanta de calatorie dintre cele doua orase va fi redusa de la 44,3 km la 27 km, iar viteza de calatorie va creste de la 75 km/h pana la 160 km/h pentru trenurile de calatori si pana la 100 km/h pentru trenurile de marfuri. Acest lucru va reduce considerabil timpul de calatorie de la 43-48 de minute la 15-21 de minute. Constructia celei de-a doua linii va creste semnificativ capacitatea liniei de cale ferata Divača-Koper de la 90 la aprox. 220 de trenuri pe zi.

A fost acordata finantarea europeana pentru proiectul Divača-Koper