Constanța Port Business Association a transmis o solicitare Comisiei Europene, prin care dorește să se asigure că angajamentele Bulgariei privind dragarea Dunării sunt reale.

„Urmare a solicitărilor transmise de Constanța Port Business Association atât în atenția autorităților române, cât și a instituțiilor europene, referitoare la problema neefectuării lucrărilor de dragaj al Dunării pe sectorul aflat în administrarea autorităților bulgare, europarlamentarii români s-au implicat și au înaintat, în data de 12 martie 2018, o scrisoare deschisă în atenția președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a comisarului pentru Transport Violeta Bulc, cât și a Karimei Delli, președintele Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, exprimându-și astfel îngrijorarea și solicitând intervenția promptă a instituțiilor europene“, au transmis reprezentanții Constanța Port Business Association.

Astfel, în urma acestor demersuri, autoritățile europene au informat că sunt conștiente de situația actuală în ceea ce privește condițiile de navigație în secțiunea comună româno-bulgară a Dunării, această problemă fiind de asemenea urmărită și într-un context mai larg al Strategiei Uniunii Europene privind Dunărea.

De asemenea, autoritățile europene au subliniat faptul că autoritățile bulgare au semnat un contract de dragaj pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de prelungire, astfel încât această activitate va fi asigurată pe termen mediu și lung, și au asigurat România de sprijinul serviciilor Comisiei Europene în vederea rezolvării acestei probleme.

„Având însă în vedere modul în care autoritățile bulgare au înțeles să trateze acest subiect în ultimii ani, în pofida promisiunilor și a angajamentelor asumate, cât și faptul că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că societatea care a câștigat contractul (Cosmos Shipping AD Varna) nu are experiență în lucrări maritime și nu deține echipamente de dragare, Constanța Port Business Association a revenit și, alături de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, a solicitat instituțiilor europene, respectiv lui Henrik Hololei, Director General for Transport and Mobility, să se asigure că activitățile de dragare a Dunării efectuate de statul bulgar în sectorul comun româno-bulgar sunt reale“, au mai transmis reprezentanții Constanța Port Business Association.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/navigatia-pe-dunare-in-atentia-constanta-port-business-association-ce-solicitare-a-transmis-comisiei-europene-658969.html

Șantierul Naval Orșova, care deține o sucursală la Agigea, a raportat, pentru primul trimestru al anului 2018, venituri din exploatare de 224.017 lei și un profit brut de 133.080 de lei. În perioada similară a anului precedent, compania înregistrase o pierdere de 668.478 lei.

Potrivit raportului dat publicității pe piața de capital, toate cele cinci șalande existente la sucursala din Agigea au fost închiriate, în primul trimestru din 2018, pe perioade de una – două luni, unor clienți din Turcia, fiind în stare de funcționare după executarea lucrărilor de reparații și modernizări.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-santierul-naval-orsova-e-pe-profit-in-primul-trimestru-din-2018-348555?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), din subordinea Ministerului Transporturilor, va fi dotată cu două nave specializare în căutare și salvare pe mare. Investiția a fost finanțată de la bugetul statului și este de aproape 10 milioane de euro.
Navele au fost construite la șantierul Baltic Workboats Saarema din Estonia. Una dintre ele, botezată ”Apollo”, va ajunge în portul Constanța la jumătatea lunii iunie, iar a doua, numită ”Artemis”, va sosi la sfârșitul lunii iulie. Navele specializate SAR (Search and Rescue) au următoarele caracteristici: lungime – 23,8 m, lățime – 6,4 m, înălțime constructivă – 2,48 m, pescaj max – 1,7, deplasament

– 45 tone, viteza max – peste 25 noduri, viteza de croazieră – 20 noduri.

Navele SAR au capacitate de autoredresare și pot prelua la bord peste 44 de supraviețuitori. Sunt dotate cu câte o ambarcațiune rapidă de urgență care poate atinge o viteză de peste 35 de noduri pentru recuperare și transfer persoane, intervenție în zona plajelor, platformă de transfer la elicopter, capacitate de transport a cel puțin două persoane pe targă, capacitate de stins incendii la nave și de intrare în zona cu perdea de foc pentru extragere victime.

Sunt dotate cu cârlig de remorcaj pentru intervenții de urgență, cameră de termoviziune necesară atât în cazul intervențiilor de căutare și salvare pe timp de noapte cât și în cele de stins incendiul, instalație de comunicare voce la distanțe mari indiferent de starea vremii, echipament de intervenție în caz de incendiu pentru personal specializat, echipamente specializate pentru recuperarea și transferul persoanelor din apă.

Investiția a fost finanțată de la bugetul statului și este de 50 600 mii lei, potrivit ministerului Transporturilor. Statul român trebuie să asigure în mod gratuit, conform reglementărilor internaționale, căutarea și salvarea vieții omenești pe mare. Guvernul a alocat și 10 milioane de euro pentru retehnologizarea navei Hercules a ARSVOM. Termenul de predare ar fi trebuit să fie noiembrie 2017 însă un incediu, în timpul reparațiilor, la bordul navei, l-a întârziat. Hercules intră, în aceste zile, în probe de mare, urmând să fie recepționat de beneficiar.

http://evz.ro/agentia-de-salvare-vieti-pe-mare-dotata-cu-doua-nave-specializat.html

Gigantul petrolier american ExxonMobil, care deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, fiind și operator al concesiunii, a lansat o procedură de licitație pentru a contracta mai multe firme specializate în leasing de personal, care să-i furnizeze angajați temporari pentru operațiunile proiectului de dezvoltare Neptun Deep. Astfel, ExxonMobil vrea să achiziționeze servicii de punere la dispoziție de personal contractual temporar, cu roluri specifice, în sprijinul operațiunilor proiectului Neptun Deep din interiorul și din afara României.

Valoarea maximă la care poate ajunge contractul este de 33,2 milioane dolari fără TVA, adică aproape 40 milioane dolari cu tot cu taxă, potrivit profit.ro. ExxonMobil are nevoie de personal tehnic și non-tehnic din domeniile inginerie, geoștiință, operațiuni, management și execuție de proiect, cercetare și tehnologie, siguranță, securitate, sănătate și mediu, foraje și echipamente de mare adâncime, calitate, tehnologia informației, activități de birou, administrativ, activități industriale ușoare, profesioniști în afaceri și altele.

Decizia finală va fi luată în scurt timp
Cei doi concesionari ai perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, ExxonMobil și OMV Petrom, ar urma să ia decizia finală de investiție în proiect la începutul celui de-al doilea semestru al anului. Americanii au atribuit luna trecută primul contract de achiziție sectorială legat de viitoarea exploatare a perimetrului Neptun Deep, pentru furnizarea de echipamente și componente submarine necesare construirii facilității de producție offshore de hidrocarburi, compania declarată câștigătoare, OneSubsea UK, având fabrici de echipamente petroliere și în România, operate prin subsidiara locală Cameron Romania SRL. ExxonMobil a negociat ”la sânge” contractul și a reușit să obțină un preț semnificativ mai mic decât cel estimat inițial în documentația de atribuire a contractului.

Astfel, s-a pornit de la 260 milioane dolari plus TVA (peste 300 milioane dolari cu totul) și s-a bătut palma pentru 93 milioane dolari plus TVA (circa 110 milioane dolari în total). Săptămâna aceasta, Comisia de Industrii a Camerei Deputaților va lua în discuție în vederea emiterii raportului final proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere offshore.

Proiectul prevede, printre altele, că cel puțin 25% din numărul total de angajați utilizați de petroliștii din Marea Neagră trebuie să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România și că ”în condiții similare tehnice și de preț, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la persoane juridice române cu un capital deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române”.

https://www.replicaonline.ro/exxonmobil-cauta-sa-inchirieze-personal-pentru-exploatarea-gazelor-din-marea-neagra-355409/

Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) îşi va extinde şi înnoi capacitatea de intervenţie şi răspuns pentru căutarea şi salvarea vieţii omeneşti pe mare odată cu intrarea în dotarea instituţiei a două nave specializate ce urmează să sosească în portul Constanţa până la sfârşitul lunii iulie, investiţia ridicându-se la 50,6 milioane de lei. Navele au fost construite la Şantierul Baltic Workboats Saarema din Estonia.

Prima dintre acestea, botezată ”Apollo”, va ajunge în portul Constanţa la jumătatea lunii iunie, iar a doua, numită ”Artemis”, va sosi la sfârşitul lunii iulie. Cele două nave au capacitate de autoredresare şi pot prelua la bord peste 44 de supravieţuitori, sunt dotate cu câte o ambarcaţiune rapidă de urgenţă care poate atinge o viteză de peste 35 de noduri pentru recuperare şi transfer persoane, intervenţie în zona plajelor, platformă de transfer la elicopter, capacitate de transport a cel puţin două persoane pe targă, capacitate de stins incendii la nave şi de intrare în zona cu perdea de foc pentru extragere victime, cârlig de remorcaj pentru intervenţii de urgenţă, cameră de termoviziune necesară atât în cazul intervenţiilor de căutare şi salvare pe timp de noapte, cât şi în cele de stins incendiul, instalaţie de comunicare voce la distanţe mari indiferent de starea vremii, echipament de intervenţie în caz de incendiu pentru personal specializat, echipamente specializate pentru recuperarea şi transferul persoanelor din apă.

Investiție de la bugetul de stat
Navele specializate SAR (Search and Rescue) au următoarele caracteristici: lungime – 23,8 metri, lăţime – 6,4 metri, înălţime constructivă – 2,48 metri, pescaj maxim – 1,7, deplasament – 45 tone, viteza maximă – peste 25 de noduri şi viteza de croazieră – 20 de noduri. Investiţia a fost finanţată de la bugetul statului, întrucât statul român trebuie să asigure în mod gratuit, în conformitate cu reglementările internaţionale, căutarea şi salvarea vieţii omeneşti pe mare.

Îmbunătăţirea siguranţei maritime prin achiziţionarea celor două nave răspunde cerinţelor Uniunii Europene şi se pliază pe Agenda Comisiei Europene, în vederea luării de măsuri imediate pentru evitarea tragediilor umane şi pentru consolidarea mecanismelor de abordare a situaţiilor de urgenţă determinate de migraţie, de accidente navale sau pe platformele petroliere, au anunțat oficialii Ministerului Turismului.

https://www.replicaonline.ro/arsvom-se-doteaza-cu-doua-nave-noi-fabricate-in-estonia-investitia-depaseste-50-milioane-de-lei-355405/

Primarul Mangaliei, Radu Cristian, solicită, din nou, autorităților centrale ale statului, prin intermediul mai multor petiții, soluţionarea urgentă a situaţiei Şantierului Naval din Mangalia şi luarea unei decizii finale privind soarta platformei industriale. Într-o scrisoare adresată președintelui României, primului-ministru și ministrului Economiei, edilul din Mangalia atrage atenția că prelungirea stării de incertitudine privind situaţia acestui şantier de lungă tradiţie va accentua criza economică deja existentă şi va avea un impact social negativ pentru judeţul Constanţa.
”În calitate de primar al U.A.T. Municipiul Mangalia, doresc să vă informez asupra faptului că prelungirea situaţiei de incertitudine generează panică în rândul a mii de oameni care nu au siguranța unui loc de muncă, știindu-se faptul că șantierul reprezintă un pol economic important, în industria de construcţii şi reparaţii nave. În plus, situația existentă creează şi un impact social negativ, deoarece mii de locuri de muncă din industria de construcţii şi reparaţii nave sunt puse în pericol”, a subliniat primarul Radu Cristian, în documentul transmis oficialităților statului. Demersul edilului din Mangalia nu este singular, el trăgând un semnal de alarmă încă de la începutul acestui an, când, printr-un document similar, s-a adresat oficialităților statului în găsirea unei soluții imediate pentru rezolvarea situației angajaților de la DMHI. „Personal, am fost de mai multe ori la ministerele de resort, am trimis scrisori, petiții în care am atras atenția că la Șantierul Naval Mangalia este o bombă socială cu ceas, care ar putea exploda în orice moment, dacă nu se semnează un contract cu un investitor strategic”, a completat edilul. Potrivit datelor statistice, în 2016, şantierul naval avea 2.399 de angajaţi proprii, alături de cei peste 4.700 de angajaţi ai societăţilor colaboratoare. În acest moment, aici mai sunt aproximativ 1.700 de angajaţi. ”Facem încă o dată apel la dumneavoastră, stimate Domnule Preşedinte, pentru a analiza şi a vă implica direct în soluţionarea urgentă a situaţiei Şantierului Naval din Mangalia şi în luarea unei decizii finale privind soarta acestuia, ţinând cont de întreaga infrastructură existentă, de miile de locuri de muncă pentru locuitorii din Mangalia şi localităţile limitrofe, dar şi de necesitatea continuării şi dezvoltării acestuia, ca pol strategic al economiei naţionale”, a conchis primarul Mangaliei, Radu Cristian, în scrisoarea adresată președintelui României.

https://www.replicaonline.ro/primarul-cristian-radu-cere-guvernului-solutionarea-urgenta-a-situatiei-de-la-santierul-naval-mangalia-355361/

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a declarat, luni, că, referindu-se la scrisoarea comisarului european Corina Creţu, că se referă la perioade anterioare, afirmând că în prezent proiectele pe infrastructură ”sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200%”.

”Am văzut această scrisoare, mâine ne vom întâlnire cu toţi antreprenorii care lucrează în infrastructură, atât pe rutier, cât şi pe feroviar. Ceea ce este conţinut în scrisoarea doamnei Corina Creţu cred că face referire la perioade anterioare exerciţiului pe care îl avem noi în ultimul an. Din perspectiva absorbţiei pe fonduri europene, din POIM, infrastructură, nu este singura responsabilă. POIM gestionează şi alte domenii şi probabil că există nişte raţiuni pentru care doamna Corina Creţu a făcut acest lucru. Avem grijă ca niciun proiect să nu se blocheze şi sigur că ne străduim să ţinem cont de greşelile trecutului, dacă acestea au fost”, a declarat Lucian Şova.

El a susţinut că nu există riscul de dezangajare.

”La această oră în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe ingfrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200 %”, a adăugat Şova.

Comisarul european, Corina Creţu, i-a transmis, pe 25 aprilie, premierului Viorica Dăncilă, miniştrilor Lucian Şova şi Rovana Plumb, o scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la riscul dezangajării fondurilor UE, potrivit documentului prezentat, luni, de PNL.

„Mă adresez dumneavoastră cu privire la situaţia actuală a investiţiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020. Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare şi că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. (…) În acest sens autorităţile române vor trebui să acorde o atenţie deosebită exerciţiilor bugetare pentru doua fază se vor apropia de finalizare iar noile proiecte riscă a fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”, afirmă comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, în scrisoarea adresată ministrului Transporturilor,

Lucian Şova, ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi premierului Viorica Dăncilă.

Creţu atrage atenţia că până în prezent doar patru noi mari proiecte majore pentru sectorul feroviar au fost depuse în intervalul 2014-2018, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faza incipientă în care se află proiectele.

„Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de patru ani: tronsonul de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria (1 306 milioane EUR din Fondul de coeziune, aprobat), autostrada Sebeş-Turda faza II (272 de milioane EUR din FEDER, aprobat), autostrada Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureş (247 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare) şi Magistrala 6 a reţelei de metrou din Bucureşti (657 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare). Recent, autorităţile române au anunţat o listă de proiecte majore de transport pe care doresc să le înainteze Comisiei în 2018, printre care: Podul peste Dunăre de la Brăila, DN73 Braşov-Piteşti (faza a doua), SibiuPiteşti loturile 1 şi 5, eventual, Craiova-Piteşti, autostrada Transilvania şi varianta de ocolire Bacău. Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora”, se mai arată în scrisoare.
Comisarul european mai precizează că această cauză ţara noastră riscă „dezangajări imediate”.

„Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM — ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc — cât şi politica de coeziune în România în general”, potrivit sursei citate.

În lumina celor relevate în scrisoarea Corinei Creţu către Executiv, PNL solicită demisia imediată a premierului Dăncilă şi a celor doi miniştri.

„Se vede slaba capacitate de a atrage finanţarea pusă la dispoziţia ţării noastre prin programul 2014-2020, 1,5 miliarde euro alocate România pentru sectorul transporturilor. Sunt convins că se află de două săptămâni pe masa celor doi miniştri, dar nu a fost făcută publică. Tonul acestei scrisori e unul imperativ pentru autorităţile de la Bucureşti. Spun foarte clar vom că pierde bani pentru infrastructură pentru că autorităţile nu sunt capabile să preagătească proiectele. Noi îi cerem doamnei Viorica Dăncilă să-şi depună mandatul din fruntea Executivului, iar cu ea să plece şi cei doi miniştri Lucian Şova şi Rovana Plumb. Eşecul nu mai poate fi tolerat”, a spus deputatul PNL Lucian Bode, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor, în conferinţa de presă de luni în care a fost prezentată scrisoarea Corinei Creţu.

http://www.mediafax.ro/economic/replica-ministrului-transporturilor-dupa-atentionarea-critica-a-corinei-cretu-cu-privire-la-absorbtia-fondurilor-cred-ca-face-referire-la-perioade-anterioare-17215280

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României a avut ieri, 11 mai, o întrevedere, la sediul CCIR Business Center, cu Thanglura Darlong, ambasadorul Indiei în România, și doamna Chitra Suresh – secretar I în cadrul ambasadei. Întâlnirea a avut ca obiectiv principal dezvoltarea schimburilor economice bilaterale.

„Ne dorim ca nivelul schimburilor comerciale de bunuri și servicii dintre cele două țări să crească atât prin dezvoltarea afacerilor, cât și prin diversificarea lor. Piața forței de muncă din România înregistrează, în prezent, un anume deficit, iar India poate fi o sursă importantă de personal calificat”, a susținut președintele CCIR.

Mihai Daraban a adăugat că principalele linii de dezvoltare ale cooperării economice dintre cele două state ar trebui să aibă la bază sectoare economice precum IT, petrol și gaze, agricultură, industria metalurgică, industria componentelor auto, transportul maritim și construcția de nave.

Referitor la acest ultim sector, președintele CCIR a subliniat principalele avantaje ale portului Constanța și potențialul de a deveni un hub important pentru India în transportul mărfurilor înspre și dinspre Europa Centrală și de Sud-Est. De asemenea, portul Constanța prezintă un potențial investițional ridicat, având în vedere suprafața disponibilă în interior pentru construcția de platforme logistice.

Ambasadorul Indiei în România, a precizat că, 2018, an în care se împlinesc 70 de ani de la inițierea relațiilor diplomatice dintre India și România, reprezintă oportunitatea perfectă în ceea ce privește intensificarea schimburilor comerciale și a inițiativelor de afaceri între cele două state.

Pe teritoriul României activează un număr de 305 companii indiene, cu un capital total subscris de 17,76 milioane euro. La nivelul anului 2017, valoarea totală a schimburilor comerciale dintre România și India s-a cifrat la 571,39 milioane euro. România a exportat, în principal, mașini, aparate și echipamente electrice, cu o pondere de 55,9%. În același timp, importurile din India au vizat metale și produse din metal (25,1%), produse chimice și farmaceutice (22,0%), mașini și echipamente (14,2%), produse textile (8,4%), produse alimentare (6,7%), mijloace de transport și componente (6,6%), materiale plastice și cauciuc (5,4%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-mihai-daraban-promoveaza-portul-constanta-in-relatiile-cu-india-348339

Cea de-a XII-a ediție a Expoziției maritime internaționale de echipamente navale Europort România se deschide marți, 15 mai 2018, pe malul Lacului Siutghiol, la complexul Tenis Club IDU – Mamaia.

Circa 50 de firme vest europene și românești, producătoare de echipamente navale, vor expune și prezenta cele mai noi tehnologii în domeniul automatizărilor, sistemelor de propulsie, tehnologiilor electronice de comunicare și navigație, echipamentelor de punte, hidraulice, dragare, echipamentelor de siguranță și salvare, echipamentelor pentru construcții, reparații și conversii de nave. Vor fi prezentate, de asemenea, servicii maritime, de proiectare navală, de protecția mediului și sisteme auxiliare.

Europort România este un eveniment cheie pentru managementul și departamentele tehnice, comerciale și operaționale din șantierele navale, pentru armatorii de nave maritime și fluviale, off-shore-uri, brokerii de nave, companiile ce comercializează echipamente navale, companii de salvare, remorcaj și servicii portuare, companiile de manipulare marfă, companii de administrare a canalelor navigabile, autorități navale, căpitănii de port și proiectanți de nave.

Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în data de 15 mai, la ora 12, în prezența reprezentanților Ambasadei Olandei la București.

Organizatorul evenimentului este AHOY- Rotterdam (Olanda), în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța și PA Libra SRL Galați, reprezentantul Asociației Naționale a Constructorilor de Nave (ANCONAV) din România.

Expoziția este deschisă în perioada 15 – 17 mai 2018. Programul de vizitare este următorul: pe 15 mai, între orele 12 și 17, pe 16 mai, între 10 și 17, iar pe 17 mai, de la ora 10 până la 15.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-expozitie-maritima-internationala-pe-malul-lacului-siutghiol-348340

În Monitorul Oficial al României a fost publicată hotărârea adunării extraordinare a asociaților GSP Offshore SRL din data de 4.04.2018.

GSP Offshore BV, societate existentă și funcționând în Olanda, reprezentată legal prin Gabriel Valentin Comănescu, în calitate de administrator, și Velcea Iulica, întruniți legal și statutar în adunarea generală a asociaților societății în data de 04.04.2018, au aporbat mai multe decizii importante.

Astfel a fost revocat din funcția de administrator unic Iulica Velcea. În locul lui a fost numită în functia de administrator unic cu puteri nelimitate pe o perioadă nelimitată Comănescu Gabriel Valentin.

Cine este Gabriel Valentin Comănescu

Născut în Dâmboviţa şi stabilit în Constanţa, Gabriel Valentin Comănescu, de 49 de ani, a absolvit Academia Militară „Mircea cel Bătrân”. Omul de afaceri a cumpărat în anul 1999 de la AVAS compania de foraj Foserco, din al cărei acţionariat făcea parte Federaţia Sindicatelor Industriei Petroliere. Doi ani mai târziu, Comănescu a cumpărat fabrica de echipamente petroliere „1 Mai” Ploieşti, iar uzina a fost redenumită „Upetrom”. În 2004, Comănescu a înfiinţat la Constanţa Grup Servicii Petroliere, companie care, în anul 2005, a cumpărat de la stat platformele petroliere româneşti. Tranzacţia a avut o valoare de 100 de milioane de dolari. În anul următor, apare Upetrom Group, care include societăţi cu activităţi în construcţii şi foraj marin, servicii de intervenţii la sondă, servicii submarine, construcţii hidrotehnice, servicii submarine, construcţii hidrotehnice, transport naval şi turism. Platformele de foraj marin au extins activitatea GSP, care a ajuns să caute petrol în Marea Nordului, Mexic şi Rusia. GSP deţine 10% din aria petrolieră concesionată până acum în Marea Neagră. A ajuns la această performanţă după ce a cumpărat concesiunile firmei irlandeze Petroceltic, care a decis să ajungă în România.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/gsp-offshore-srl-are-un-nou-administrator-cine-este-acesta-658838.html

Turkmenistanul, o ţară în Asia Centrală, cu deschidere la Marea Caspică, a inaugurat în luna mai, după o perioadă de 5 ani de construcţie, portul internaţional Turkmenbashi. Investiţia totală pentru lucrarea masivă de infrastructură de 1,3 mil.de metri pătraţi, s-a ridicat la de 1,5 miliarde de dolari.

Noul port este situat la intersecţia rutelor comerciale şi a fluxului de mărfuri dinspre Europa spre Asia şi Asia către Europa. Construcţia gigant va deveni o legătură vitală în modelarea sistemului modern de transport maritim, care va genera cele mai favorabile condiţii pentru a deschide accesul comercial către Marea Neagră, ţările din Europa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud şi Asia-Pacific, reducând în mod semnificativ distanţa şi timpul de călătorie pentru fluxurile mari de mărfuri.

Portul internaţional Turkmenbashi a fost construit în perioada august 2013-mai 2018, cu un buget de 1,5 miliarde USD, acesta devenind un factor important în dezvoltarea flotei maritime a Turkmenistanului.

Suprafaţa totală a portului este de 1.358.484,31 metri pătraţi şi include zonele de construcţie şi reparare a navelor, terminalul pentru feriboturi şi pasageri, terminalul pentru containere, terminalul pentru mărfuri generale, terminalul cargo etc.

Fiecare terminal al portului dispune de echipamente de tratare pentru a proteja mediul. În general, întregul proiect a fost realizat în conformitate cu standardele internaţionale pentru un “Green Port”.

Pe lângă rolul economic şi comercial, noul port are şi o importanţă geopolitică. Turkmenistanul intenţionează să joace un rol important de pod economic transcontinental dintre sistemele economice europene, Asia-Pacific şi Asia de Sud-Est.

http://www.zf.ro/business-international/minune-drumul-matasii-cel-port-gigant-inaugurat-turkmenistan-dupa-investitie-1-5-miliarde-dolari-mega-constructia-1-3-mil-metri-patrati-durat-numai-5-ani-fie-finalizata-17212329

Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind parteneriatul public-privat, purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, afirmând că vechea lege conţinea anumite paralelisme legislative, erori de definire şi anumite dispoziţii neclare.

„Ordonanţa de urgenţă privind parteneriatul public privat a fost aprobată în şedinţa de guvern. Textul legii privind parteneriatul-public privat conţinea anumite paralelisme legislative, erori de definire, anumite dispoziţii neclare, aşadar a fost necesară această ordonanţă de urgenţă care rezolvă foarte multe dintre problemele din acest domeniu”, a declarat Nelu Barbu.
El a mai spus că OUG prevede că că parteneriatul public privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun care va aparţine patrimoniului partenerului public.

http://www.zf.ro/eveniment/guvernul-a-aprobat-ordonanta-de-urgenta-privind-parteneriatul-public-privat-17214132

Valoarea producţiei agricole a ajuns la 17,8 mld. euro în 2017, potrivit datelor estimative publicate de Eurostat, cu 15%, respectiv 2,4 mld. euro, mai mult faţă de anul precedent, o creştere care se datorează în special recoltelor mai bogate din sectorul vegetal.

Valoarea producţiei ramurii agricole este formată din valoarea producţiei vegetale, valoarea producţiei animale şi servicii agricole. „Valoarea producţiei agricole a crescut cu 15% pentru că anul trecut au fost şi preţuri mai bune la majoritatea culturilor şi recolte mai bogate de cereale. De mulţi ani nu am avut în România producţii la fel de bune ca în 2017“, a spus Toma Adrian Dinu, decanul Facultăţii de Management Agricol din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMVB).

România s-a menţinut pe locul opt în topul celor mai mari puteri agricole din UE în 2017, în ciuda producţiilor mai bogate obţinute anul trecut, după Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Olanda şi Polonia.

http://www.zf.ro/eveniment/productia-agricola-a-romaniei-17-8-mld-euro-in-2017-plus-2-4-mld-euro-de-multi-ani-nu-am-avut-in-romania-productii-la-fel-de-bune-ca-in-2017-17214167