Companiile active pe piaţa de transport şi depozitare generează 6% din businessul românesc faţă de numai 4,5% la începutul crizei.
Transportul şi depozitarea, un sector în care activează 53.000 de companii, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri totală de 75,3 mld. lei, cu 6% mai mult faţă de 2015 şi cu 50% peste nivelul din 2008, urcând astfel în top trei „industrii” ale României după comerţ şi industrie prelucrătoare, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Explozia din logistică, unde investiţiile anuale trec de sute de milioane de euro, se vede astfel şi în cifrele industriei, care urcă de pe poziţia a şasea în 2008 până pe podium în ultimul an.

Cu afaceri de 49,8 mld. lei în 2008, companiile active în transporturi şi depozitare erau depăşite atunci de firmele din construcţii, de cele din producţia de energie şi de societăţile din sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor.

În ultimul an, companiile de transport şi logistică au făcut aproape 10.000 de angajări şi au ajuns la peste 353 de mii de salariaţi, arată datele de la Registrul Comerţului.

Suprafaţa spaţiilor logistice şi industriale din România se va dubla în următorii cinci ani, potrivit analiştilor din piaţă, ajungând la 5 mi¬lioane de metri pătraţi, de la 2,5 milioane de metri pătraţi în prezent. De altfel, cererea totală de spaţii industriale şi de logistică a continuat să crească şi în trimestrul doi al acestui an, astfel că la jumătatea anului suprafaţa închiriată de companii a depăşit 350.000 de metri pătraţi, cu 54% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unui raport al companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

Firmele din România sunt împărţite în 21 de sectoare de activitate, iar zece dintre ele duc în spate 93% din tot businessul local de 1.300 mld. lei anul trecut.

Comerţul este cea mai mare industrie a României şi contribuie cu mai bine de o treime la cifra de afaceri totală a companiilor, urmat de industria prelucrătoare, care are o cotă de 25%. Calculele ZF făcute pe baza datelor de la Registrul Comerţului arată că doar două sectoare economice au postat scăderi ale cifrei de afaceri în perioada 2008 (ultimul an de boom economic) – 2016, cele două fiind construcţiile şi intermedierile financiare şi asigurările.

Cifra de afaceri totală a companiilor din România a crescut cu aproape 20% în perioada 2008 – 2016.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/investitiile-din-logistica-se-vad-in-cifre-transportul-si-depozitarea-au-urcat-pe-locul-trei-in-topul-celor-mai-mari-sectoare-din-economie-devansand-constructiile-si-businessul-din-energie-16802423

Circa 85% din cifra de afaceri a Brise Group este adusă de comerţul cu cereale, iar restul de 15% este reprezentat de vânzarea de materii prime agricole.

Creşterea producţiei în agricultură aduce un paradox prin faptul că traderii şi producătorii nu au spaţii suficiente de depozitare, astfel că trebuie să vândă cât mai rapid producţia pe care o recoltează, a afirmat Angelo Nicolae, director general al Brise Group, la conferinţa ZF Agrobusiness.

„Producţia a crescut, dar din punctul de vedere al infrastructurii, agricultura nu e pregătită să preia creşterea care poate fi valorificată în perioada următoare. Ne confruntăm cu insuficienţa spaţiilor de depozitare în perioada de recoltat. Este şi una dintre cauzele pentru care trebuie să vândă imediat. Este vorba şi de infrastructura feroviară, de transport. E bine să producem, dar trebuie să ne pregătim global să facem faţă şi celorlalte provocări“, a spus Angelo Nicolae.

El a mai menţionat că o consecinţă a creş¬te¬rii producţiei în agricultură este că exportu¬rile vor fi mai mari, însă trebuie să fim atenţi la nevoile din piaţa românească, astfel încât să nu mai importăm carne sau produse lactate.

„Compania pe care o reprezint funcţio¬nea¬ză ca un integrator în lanţul agricol, cola¬borăm şi cu multinaţionalele care finanţează agri¬cultura românească, şi cu traderii“, a mai spus Nicolae, care a adăugat că asocierea fer¬mie¬rilor din ţară a determinat o reducere a pre¬ţurilor, dar şi o putere mai mare de nego¬ciere în momentul în care vând producţia mai departe.

„Obiectivul nostru este să tranzacţionăm între 800.000 şi 1 milion de tone de cereale, depinde de producţie, de produs, de zonă. Zona de vest este un producător important de porumb, însă anul acesta producţiile sunt mai mici faţă de anul trecut, de exemplu.“

„Infrastructura pe care noi am dezvoltat-o poate face faţă şi la 1,5 – 2 milioane de tone. Ai nevoie de fonduri să poţi rula cât mai multă marfă“, a mai spus Angelo Nicolae.

Anul acesta, Brise Group a bugetat 7 milioane de euro pentru investiţii, principalele proiecte fiind finalizarea unui siloz în portul Galaţi şi modernizarea silozurilor deţinute de companie

Anul trecut cifra de afaceri a Brisegroup a scăzut cu 13%, ajungând la 971,5 mil. lei (216 mil. euro), însă profitul companiei controlate de Marius Bucur a crescut de 2,3 ori, de la 0,8 mil. lei în 2015 la peste 2 mil. lei anul trecut, potrivit datelor publice.

Circa 85% din cifra de afaceri a Brise Group este adusă de comerţul cu cereale, iar restul de 15% este reprezentat de vânzarea de materii prime agricole, potrivit informaţiilor transmise de companie.

Pe piaţa comerţului cu cereale activează traderii locali precum Agroind Cauaceu din Bihor, Cambela Prod din Tulcea sau TMB Trading din Brăila, dar şi giganţii americani de la ADM Trading România, elveţienii de la Ameropa Grains şi americanii de la Cargill.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/angelo-nicolae-director-general-al-brise-group-infrastructura-din-agricultura-nu-este-pregatita-pentru-cresterea-productiei-spatiile-de-depozitare-sunt-insuficiente-16802223

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a anunţat marţi că noua lege a parteneriatului public – privat este finalizată, urmând ca un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 233/2016 să fie prezentat în curând în Guvern.

„Acum e în curs de avizare la Ministerul Finanţelor. În momentul în care vom intra cu ea (n.r. ordonanţa) prin ordonanţă de urgenţă în Guvern, săptămâna următoare să venim cu normele să le aprobăm şi să avem legea funcţională”, a afirmat marţi Laufer la Comisia economică a Senatului.

El susţine că prin noua lege a parteneriatului public – privat vor putea fi dezvoltate multe proiecte, potrivit Agerpres.

„Ne va permite să construim, să dezvoltăm proiecte de foarte multe tipuri şi inclusiv servicii publice, iar statul să înceapă plata acestora după ce le sunt date în exploatare. Eu cred că există un potenţial şi un interes foarte mare din partea unor fonduri de investiţii străine foarte mari, chiar pentru realizarea acelor şapte spitale regionale pe care le avem în programul de guvernare şi un spital republican. Mai sunt opţiuni de autostrăzi, de drumuri pe care putem să le propunem şi, mai mult decât atât, inclusiv de la clădiri publice, servicii publice. Există un interes sporit pentru finanţarea proiectelor pe care noi le putem oferi în parteneriat public-privat, dar va fi şi obligaţia ministerelor de o parte să vină cu proiecte concrete, în funcţie de domeniile lor de activitate, şi, pe de altă parte, pe plan local am permis posibilitatea inclusiv a autorităţilor locale să facă proiecte în parteneriat public – privat şi atunci fiecare primar va trebui să promoveze proiectele pe care acesta le are”, a explicat Laufer.

http://www.bursa.ro/laufer-legea-parteneriatului-public-privat-va-fi-modificata-printr-o-ordonanta-de-urgenta-334312&s=companii_afaceri&articol=334312.html

Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat, pe anul 2017, al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile. Se prevăd venituri în sumă de 73.102.670 lei, cheltuieli de 71.002.670 lei şi un profit brut de 2.100.000 lei. Din profitul net, minim 90% se repartizează sub formă de dividende. Astfel, bugetul de stat va încasa 762.080 lei, iar acţionarii minoritari 190.520 de lei. Veniturile din fonduri europene se ridică la 314,570 lei, iar cheltuielile cu investiţiile, la 102.003.000 lei. Numărul mediu de personal este de 419 persoane.

Printr-un alt proiect de HG este pus în dezbatere bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime. Potrivit actului normativ, compania trebuie să realizeze venituri de 17.753.310 lei, cu cheltuieli de cel mult 16.420.880 lei şi să obţină un profit brut de 1.332.430 milioane de lei. Din profitul net, statul va încasa dividende în sumă de 460.980 de lei, iar acţionarii minoritari, 115.240 de lei. Veniturile şi cheltuielile din fondurile europene se ridică la 742.050 de lei. Numărul mediu de personal este de 153 de lucrători.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-90-la-suta-din-profitul-administratiei-canalelor-navigabile-va-fi-repartizat-actionarilor-333937?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

China câştigă tot mai mult teren în România. De aproape două decenii, mărfurile chinezeşti ieftine au pus stăpânire pe importante segmente din piaţa internă. Anual, lanţurile de magazine vând cantităţi imense de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării şi electronice „made in China”.

Dar importurile sunt doar ariergarda. Urmează cel mai important val chinezesc: investiţiile. Până la data de 30 septembrie 2017, chinezii au înfiinţat 12.272 de firme în ţara noastră, cu un capital total de 401,921 milioane de dolari. Ţara Surâsului se situează abia pe poziţia a 19-a în rândul ţărilor care şi-au deschis afaceri în România, dar continuă să urce în clasament.

Capitalul chinez este surprinzător de vioi şi deosebit de expansiv, gata să profite de oportunităţile de afaceri, iar România are destule zone încă virgine, care îşi aşteaptă investitorii.

v v v

Luni, 30 octombrie 2017, în sala de conferinţe a hotelului Iaki, din staţiunea Mamaia, s-a vorbit limba afacerilor. Forumul de cooperare economică în industrie şi logistică China (Ningbo) – România a atras o mulţime de persoane interesate: 51 de oameni de afaceri, reprezentând 39 de firme chineze, şi 85 de oameni de afaceri din judeţul Constanţa, reprezentând 62 de firme româneşti. Printre firmele chinezeşti s-au aflat producători şi exportatori cu următoarele domenii de activitate: logistică şi transport; electrice şi electronice; mecanică şi inginerie; echipamente şi accesorii pentru automobile; materiale de construcţii; import-export produse industriale, bunuri de larg consum, fructe şi legume, produse antimicrobiene folosite în industria cosmetică şi farmaceutică, enzime catalitice; IT&C şi e-commerce; tricotaje şi articole de îmbracăminte, echipamente pentru bucătării; organizaţii specializate în investiţii industriale şi cooperare tehnologică, parcuri industriale.

Oamenilor de afaceri li s-au alăturat o serie de oficialităţi, printre care: Xu Feihong – ambasadorul Republicii China în România, Li Guanding – viceprimarul oraşului-port Ningbo, Ionel Minea – secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Decebal Făgădău – primarul municipiului Constanţa, Mariana Gâju – primarul comunei Cumpăna, Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Alexandru Crăciun – directorul comercial al CNAPMC, Dănuţ Jugănaru – directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa.

Invitaţii au prezentat oraşele Ningbo şi Constanţa, oportunităţile de investiţii şi afaceri, evoluţia schimburilor comerciale româno-chineze.

Cu o istorie de 2000 de ani, Ningbo este un modern port industrial, cu cel mai mare trafic de containere din lume. În anul 2016, a manipulat peste 920 de milioane de tone de mărfuri, traficul de containere ajungând la 21,56 milioane TEU. Oraşul Ningbo este un centru economic, cu 280.940 de companii şi un export de 176,79 miliarde de dolari în 2016. Găzduieşte industrii clasice, precum producţia de materiale plastice, petrochimia, industria auto, industria navală, dar şi industrii noi, inovative.

Oficialii români i-au invitat pe chinezi să investească în infrastructura şi terminalele din portul Constanţa, în sistemul de irigaţii din agricultura judeţului, în turism şi parcurile industriale, în producţia de energie eoliană, în construcţii şi sectorul IT.

În prezent, la Constanţa funcţionează 20 de firme cu capital chinez. În anul 2014, compania United Shipping Agency din portul Constanţa a fost preluată de traderul olandez de cereale Nidera, care este deţinută în proporţie de 51% de COFCO, cel mai mare trader de cereale din China.

Preluarea Rompetrol Rafinare de către o companie chineză este aproape de finalizare, iar de mai mulţi ani se poartă discuţii cu partenerii chinezi pentru construcţia reactoarelor nr. 3 şi 4 de la Cernavodă.

În partea a doua a reuniunii, oamenii de afaceri români şi chinezi au purtat discuţii faţă în faţă.

Evenimentul a fost organizat de municipalitatea Ningbo – China, împreună cu Primăria Municipiului Constanţa, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Invest România, Administraţia Porturilor Constanţa, alături de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, prin Centrul Enterprise Europe Network.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-investitorii-chinezi-au-venit-la-constanta-333845?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi în această seară să intervină pentru stingerea unui incendiu ce a cuprins o navă aflată în Dana 0 a Portului Constanţa.

Din primele informaţii incendiul se manifestă în sala de motoare şi este degajare mare de fum.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Forţelor Navale Române, locotenent colonel Corneliu Pavel, incendiul se manifestă la un dragor maritim aflat în Dana Miliatră. La faţa locului sunt mai multe echipaje de pompieri care lucrează pentru lichidarea incendiului.
„Echipe de serviciu de la bordul fregatelor sunt acolo şi acţionează pentru stingerea incendiului. În plus s-a cerut ajutorul prin 112 a pompierilor de la ISU Dobrogea” – a declarat pentru ZIUA de Constanţa, locotenent colonel Corneliu Pavel.
La faţa locului intervin cinci autospeciale de stingere şi un echipaj SMURD.

UPDATE. Oficial de la Forţele Navale Române

La bordul dragorului maritim ”Sublocotenent Alexandru Axente” s-a produs, în seara zilei de luni, 30 octombrie, un incendiu în sala motoarelor.

Conform procedurilor standard, militarii cu atribuții în lupta împotriva incendiilor aflați în serviciul de gardă la bordul dragorului, precum și cei de la bordul fregatelor și navelor dragoare de mine ancorate în portul militar Constanța s-au mobilizat, în timpul cel mai scurt, pentru intervenția și stingerea incendiului. Concomitent, la solicitarea ofițerului de serviciu din portul militar Constanța, transmisă prin serviciul 112, au acționat forțe și mijloace ale ISU Dobrogea.

Echipele mixte de intervenție au lichidat incendiul după aproximativ două ore, fără a fi întregistrate victime din rândul militarilor prezenți la bordul navei. O comisie numită de comandantul unității va analiza cauzele care au dus la producerea incidentului.

Nava a participat, în luna martie a acestui an, la Exercițiul multinațional ARIADNE 17, organizat de Forțele Navale ale Greciei, fiind cea de-a doua navă militară a României care a tranzitat Canalul Corint. De asemenea, tot în luna martie 2017, nava a făcut parte din gruparea navală NATO de luptă împotriva minelor maritime și a executat misiuni specifice, în conformitate cu angajamentele Forțelor Navale Române față de partenerii din Alianță.

UPDATE: ora 21.00 Declaraţii oficiale

În această seară la bordul dragorului maritim 24 a avut loc un incident la compartimentul Maşini al navei, a declarat comandor Mihai Panait, şeful de Stat Major al Comandamentului Flotei.
„Grupele de vitalitate ale navei şi ale Portului Militar Constanţa au acţionat în conformitate cu procedurile de operare în vigoare, s-a alâpelat pentru sprijin şi pentru rapiditate prin 112 la ISU Dobrogea care au venit cu promptitudine şi ne-au ajutat. În momentul de faţă incendiul a fost lichidat, evaluăm situaţia şi urmările pentru a vedea exact care sunt paşii următori. Nu sunt victime, nici oameni răniţi sua intoxicaţi cu fum. Toată situaţia se află sub control. În prezent nu se cunoaşte cauza incendiului, se evaluează situaţia pentru a se stabili cu exactitate din ce cauză a izbucnit incendiul. În momentul izbucnirii incendiului la bordul navei se aflau militarii care se află în serviciul de permanenţă şi şi-au desfăşurat activitatea cu rigoarea militară care ne caracterizează. Muniţia şi armamentul din zona respectivă au fost evacuate de urgenţă în Dana Militară şi s-au luat toate măsurile în conformitate cu procedurile în vigoare” – a precizat comandor Mihai Panait, şeful de Stat Major al Comandamentului Flotei

UPDATE. ora 20.08

Secretarul de stat Raed Arafat a declarat la Antena 3 că de la bordul navei se evacuează mai multe lăzi cu muniţie. Acesta a declarat că operațiunea este condusă de şeful ISU Constanţa, că nu sunt victime şi că incendiul este localizat, dar din cauza vântului este o operaţiune ceva mai dificilă. Raed Arafat a precizat că nu se pune problema unui pericol de expozie, pentru că încărcătura de la bord a fost evacuată de echipajul de la bordul dragorului maritim.

UPDATE. ora 20.00

Potrivit ISU Dobrogea, incendiul a fost localizat se lucrează pentru lichidarea acestuia.

UPDATE. ora 19.55

Incendiul se manifestă la bordul Dragorului Maritim 24 , aflat în Dana Militară a Portului Constanţa.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/alerta-in-portul-constanta-arde-o-nava-in-dana-0-pompierii-isu-dobrogea-chemati-in-ajutor-642532.html

Municipiul Constanța este la un pas de a se înfrăți cu orașul Ningbo din China. Astăzi, a sosit la Constanța, o delegație chineză formată din oficialități locale și regionale, dar și oameni de afaceri, pentru a participa la un seminar de profil în stațiunea Mamaia, după ce și o delegație românească a vizitat orașul Ningbo.

Oaspeții au prezentat oportunitățile de cooperare economică și investiționale ale celor două orașe, iar la finalul întâlnirii a fost semnat un acord de cooperare româno-chineză.

În aceste condiții, în viitor, este posibil ca investitori din Ningbo să dezvolte proiecte în Constanța, în domenii precum logistică și transport, materiale de construcții, bunuri de larg consum, fructe și legume sau parcuri industriale.
Ningbo este un oraș port, situat la 220 de kilometri de Shanghai. Are o populație de 7,6 milioane de locuitori, de 25 de ori mai mare decât cea a Constanței. Totodată, orașul Ningbo este un exportator major de produse electrice, textile, mâncare și unelte industriale.

http://www.reporterntv.ro/stire/constanta-este-la-un-pas-de-a-se-infrati-cu-orasul-ningbo-din-china

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, a afirmat luni, la Mamaia, că dezvoltarea relaţiei cu China reprezintă o prioritate pentru ţara noastră, precizând că această ţară este principalul partener al României în Asia şi că schimburile comerciale dintre cele două ţări au ajuns anul trecut la 4,5 miliarde de dolari.

Ilan Laufer a fost prezent luni, la un forum de cooperare economică, organizat de Primăria Constanţa şi de administraţia oraşului chinez Ningbo, la un hotel din staţiunea Mamaia. Cu acest prilej, ministrul a spus că dezvoltarea relaţiei cu China reprezintă o prioritate.

“Inclusiv în programul de guvernare pe care îl avem, dezvoltarea relaţiei cu China reprezintă o prioritate pentru noi. China este principalul partener al României în Asia, iar în 2016 schimburile comerciale între ţările noastre au atins o valoare de 4,5 miliarde de dolari, iar în 2016 s-a atins un nivel de peste 17 la sută ca şi nivel de creştere a exporturilor din România. Evident, în continuare avem un deficit în acest sens şi ne dorim împreună cu companiile din China şi cu suportul părţii chineze să reuşim şi să încurajăm să creştem mai departe inclusiv exporturile româneşti către China”, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

El a mai spus că România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, iar FMI şi Banca Mondială şi-au revizuit pozitiv creşterea economică pentru ţara noastră.

“Vreau să vă fac o scurtă prezentare a economiei româneşti, a situaţiei noastre actuale, a priorităţilor noaste ca guvern şi a cadrului pe care România poate să-l ofere ca partener important, poate cel mai important din Europa Centrală şi de Est, cu potenţialul cel mai mare pentru partenerii noştri din Est. România se bucură de cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. A fost prima economie din punct de vedere al creşterii Produsului Intern Brut în anul 2016, cu o creştere de 4,8 la sută, iar anul acesta, în primul semestru, avem deja o creştere de 5,8 la sută, inclusiv FMI, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare şi-au revizuit pozitiv creşterea economică pentru ţara noastră, inclusiv pentru anul în curs, cu peste 1,1 procente faţă de estimarea iniţială”, a menţionat Ilan Laufer.

Forumul de cooperare economică „China (Ningbo) – România Industry and Logistics Cooperation Forum” a fost organizat luni, în Mamaia, de Primăria municipiului Constanţa şi administraţia oraşului Ningbo, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Evenimentul a avut ca scop principal identificarea oportunităţilor de afaceri locale ce pot deveni investiţii viitoare, în special înfiinţarea unei zone industriale şi a unui parc logistic de către partea chineză.

https://www.news.ro/economic/ministrul-pentru-mediul-de-afaceri-dezvoltarea-relatiei-cu-china-reprezinta-o-prioritate-china-este-principalul-partener-al-romaniei-in-asia-1922401730322017101817358257

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” (CN APM) SA Constanța va achiziționa mixtură asfaltică și emulsie bituminoasă, pentru întreținerea îmbrăcăminților rutiere, de la firma Asfalt Dobrogea SRL. Contractul atribuit este în valoare de 716.000 lei.
Potrivit licitatiapublica.ro, obiectul contractului este ”achiziția de mixtură asfaltică tip BA 8 și BA 16 și emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă EBCR60, necesare pentru întreținerea platformelor și a drumurilor din incinta Portului Constanța.”

Despre societatea câștigătoare
Societatea Asfalt Dobrogea SRL a fost înfiinţată în anul 2008, în municipiul Constanța. Potrivit Ministerului Finanţelor, pe anul 2016, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 25.569.553 lei, un profit net de 6.666.357 lei şi un număr mediu de 43 salariaţi.
Conform Registrului Comerțului, capitalul social este de 4.608.125 lei, integral vărsat, compus dintr-un număr de 101 părți sociale, fiecare a câte 45.625 lei.

Asociații și administratorii societății sunt Iurin Pancencu, născut la data de 09.07.1969, în municipiul Tulcea și Grigore Comănescu, născut la data de 04.08.1958, în comuna Dragoş Vodă, județul Călăraşi.

Domeniul de activitate principal este ”fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. ”.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-va-achizitiona-mixtura-asfaltica-si-emulsie-bituminoasa-de-la-asfalt-dobrogea-srl-document-642320.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța va achiziționa echipamente de protecție și lucru de la firmele Trans-Blan Morosan SRL și Renania Trade SRL. Valoarea contractelor este împărțită astfel: Trans-Blan Morosan SR- 25.391 lei și Renania Trade S.R.L- 55.181 lei.
Potrivit licitatiapublica.ro, obiectul achiziției constă in achiziționarea echipamentului de protecție și de lucru acordat personalului în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă aplicabil.
• Lotul 1 Îmbrăcăminte de protecție din doc/tercot/fâs constând în combinezoane, salopete, scurte, halate, tricouri, șepci, mănuși, etc.
• Lotul 2 Îmbracaminte de protecție din blană naturală (scurtă impermeabilă îmblănită, căciuli îmblănite)
• Lotul 3 Încălțăminte de protecție (pantofi, bocanci, cizme, etc.)
• Lotul 4 Echipamente diverse de protecția muncii (accesorii diverse necesare protecției personalului în funcție de specificul locului de muncă).

Despre societățile câștigătoare

Societatea Trans-Blan Morosan SRL a fost înfiinţată în anul 2002, în comuna Lumina, județul Constanța. Potrivit Ministerului Finanţelor, pe anul 2016, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 667.988 lei, un profit net de 16.753 lei şi un număr mediu de 5 salariaţi.

Conform Registrului Comerțului, capitalul social este de 200 lei, integral vărsat, compus dintr-un număr de 20 părți sociale, fiecare a câte 10 lei.
Unic asociat și administrator al societății este Adrian Emil Moroşan, născut la data de 09.08.1966, în comuna Siliştea, județul Constanţa.

Domeniul de activitate principal este ”fabricarea articolelor din blană”.

Societatea Renania Trade SRL a fost înfiinţată în anul 1995, în municipiul Târgu Mureș. Potrivit Ministerului Finanţelor, pe anul 2016, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 118.949.493 lei, un profit net de 13.684.411 lei şi un număr mediu de 130 salariaţi.

Conform Registrului Comerțului, capitalul social este de 200000 lei, integral vărsat, compus dintr-un număr de 20000 părți sociale, fiecare a câte 10 lei.

Acționarii societății sunt Szasz Orlando Mihai, născut la data de 12.12.1972, în localitatea Târnăveni, județul Mureş, Szasz Roland Andreas, născut la data de 22.09.1967, în localitatea Târnăveni, județul Mureş și Taudor Georgeta Florentina, născută la data de 23.09.1976, în Bucureşti, Sectorul 6.

Administratorii societății sunt Taudor Georgeta Florentina și Szasz Orlando Mihai.

Domeniul de activitate principal este ”comerţ cu ridicata nespecializat”.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-va-achizitiona-echipamente-de-protectie-si-lucru-care-este-valoarea-contractelor-document-642261.html

Cargill Agricultură, al treilea cel mai mare trader de cereale din România, cu afaceri de peste 2 miliarde de lei (465 milioane de euro) în 2016, a primit o injecţie de capital de 6,95 mil. euro în septembrie 2017, bani care vor fi investiţi în creşterea volumelor tranzac¬ţionate, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Creşterea capitalului social vine în sprijinul obiectivului pe termen lung al Cargill de a consolida afacerile din România. Ne propunem să îndeplinim acest obiectiv prin creşterea volumelor tranzacţionate şi întărirea parteneriatelor pe care le avem cu furnizorii şi clienţii locali. De aceea, vom utiliza această recapitalizare pentru a îmbunătăţi serviciile pe care le furnizăm atât clienţilor noştri fermieri, cât şi celor industriali“, au declarat pentru ZF reprezentanţii companiei Cargill Agricultură. Traderul Cargill Agricultură, o companie cu 207 angajaţi în 2016, a ra¬portat pierderi în patru din ultimii cinci ani, acu¬mulând în perioada 2012 -2016 pierderi de circa 263 mil lei (52 mil. euro), potrivit datelor publice.

Americanii de la Cargill deţin în România mai multe companii cu activităţi în comerţul cu cereale, seminţe oleaginoase, şrot de soia, producţia de furaje pentru animale, consultanţă marketing, servicii de transport şi de depozitare a mărfurilor şi operaţiuni portuare.

În prima parte a acestui an, Cargill Cereale a vândut către compania Esperandza capaci¬tăţile de depozitare pe care le deţinea în judeţul Teleorman, potrivit datelor din piaţă. Tranzacţia ce include silozurile din localităţile Balaci (14.200 de tone), Salcia (39.000 de tone), Smărdioara (62.600 de tone), Turnu Măgurele (65.000 de tone) şi Târnava (14.200 de tone), dar şi baza de recepţie din Zimnicea (16.000 de tone) este evaluată la peste 10 milioane de euro, potrivit estimărilor ZF făcute pe baza datelor din piaţă.

Piaţa comerţului cu cereale este dominată de companii cu acţionariat străin în care puţini comercianţi cu capital atohton precum Brise¬group, Cerealcom Dolj sau Rodbun reuşesc să îşi facă loc.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/traderul-american-de-cereale-cargill-agricultura-a-primit-o-injectie-de-capital-de-aproape-7-mil-euro-pentru-cresterea-volumelor-tranzactionate-16799066

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, responsabil cu domeniul naval, Ionel Minea, l-a demis, vineri, pe directorul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), Daniel Manole, după ce a analizat cauzele care au dus la producerea incendiului de la bordul navei Hercules, scrie Agerpres.

„Secretarul de stat responsabil cu domeniul naval, Ionel Minea, a analizat astăzi, la Constanța, cauzele care au dus la producerea incendiului de la bordul navei Hercules. Secretarul de stat a dispus demiterea de urgență a lui Daniel Manole, directorul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Totodată, secretarul de stat a dispus măsuri ferme ca asemenea situații să nu se mai repete”, potrivit unui comunicat la Ministerului Transporturilor.

Incendiul pe nava Hercules care staționa în portul Constanța a izbucnit joi, în jurul prânzului, când flăcările au cuprins sala motoarelor. După câteva ore, incendiul a fost stins, fără a se înregistra victime omenești.

Remorcherul Salvator (RS) Hercules se afla în dotarea Agenției Române pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare.

Daniel Manole a declarat, joi, că RS Hercules a primit finanțare pentru reparații capitale în anul 2016, după ce din 2012 nu a mai fost autorizat pentru navigație și a staționat în dană.

https://www.replicaonline.ro/directorul-agentiei-romane-de-salvare-a-vietii-omenesti-pe-mare-a-fost-demis-334401/

Luni, 30 octombrie, începând cu ora 9.30, în sala de conferinţe a hotelului Iaki, din Mamaia, are loc Forumul de cooperare economică în industrie şi logistică China (Ningbo) – România. Delegaţia chineză este formată din peste 90 de persoane, formată din oficialităţi locale şi regionale şi 51 de oameni de afaceri, reprezentând 39 de firme chineze.Firmele chineze sunt producători şi exportatori/comercianţi, cu următoarele domenii de activitate: logistică şi transport; electrice şi electronice; mecanică şi inginerie; echipamente şi accesorii pentru automobile; materiale de construcţii; import-export produse industriale, bunuri de larg consum, fructe şi legume, produse antimicrobiene folosite in industria cosmetică şi farmaceutică, enzime catalitice; IT&C şi e-commerce; tricotaje şi articole de îmbracăminte, echipamente pentru bucătării; organizaţii spercializate în investii industriale şi cooperare tehnologică, parcuri industriale.Alături de oficialităţile locale, la deschiderea evenimentului vor lua parte Ilan Laufer – ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Paula-Marilena Pîrvănescu – secretar de stat, Xu Feihong – ambasadorul Republicii China în România.Evenimentul va cuprinde prezentări ale oportunităţilor de cooperare economică şi investiţionale cu Ningo – China, prezentarea mediului economic şi investiţional din România şi Constanţa, întâlniri punctuale de afaceri între firme chineze şi româneşti.Evenimentul este organizat de municipalitatea Ningbo – China, împreună cu Primăria Municipiului Constanţa, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Invest România, Administraţia Porturilor Constanţa, alături de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, prin Centrul Enterprise Europe Network.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-maine-are-loc-forumul-de-cooperare-economica-in-industrie-si-logistica-china-ningbo-romania-333747

CFR Marfă estimează pierderi de 137 de milioane de lei în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2017, faţă de profitul de 290.000 de lei prognozat în varianta anterioară, cheltuielile salariale majorându-se cu sumele aferente orelor suplimentare şi cheltuielilor cu tichetele de masă.

Bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2017 prognozează venituri totale de 823,3 milioane de lei, în scădere de la 875,5 milioane de lei prognozate în bugetul publicat în luna martie de Ministerul Transporturilor, potrivit proiectului de rectificare publicat de instituţie.
Cheltuielile totale ale companiei prog¬nozate pentru acest an ajung la 960,5 milioane de lei, din care cheltuielile cu bunuri şi servicii reprezintă 462,2 milioane de lei, iar cheltu¬ielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate sunt în valoare de 6,1 milioane de lei. Cheltuielile cu personalul sunt de 323,1 mi¬lioane de lei, din care cheltuielile de natură salarială valorează 256,7 milioane de lei. Din cheltuielile de natură salarială, cele cu salarii au crescut la 241,5 milioane de lei şi cele cu bonusuri s-au majorat la 15,2 milioane de lei, faţă de bugetul prognozat în martie.

În proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al CFR Marfă pe anul 2017, din luna martie, cheltuielile cu personalul erau de 309 milioane de lei, din care cheltuielile de natură salarială erau de aproape 246 de milioane de lei. Din totalul de 246 de milioane de lei, aproape 233 de milioane erau cheltuieli cu salarii, iar restul de 13 milioane erau bonusuri.
Cheltuielile totale în proiectul de buget din martie erau prognozate la 875,2 milioane de lei. Astfel, cheltuielile CFR Marfă s-au majorat, în timp ce veniturile au scăzut, în varianta din octombrie.

Schimbarea preconizată în bugetul publicat în luna octombrie este reprezentată de „majorarea cheltuielilor de natură salarială faţă de nivelul prevăzut în ultimul buget de venituri şi cheltuieli aprobat cu sumele aferente orelor suplimentare şi a cheltuielilor cu tichetele de masă acordate pentru ultimele două luni“, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern.

CFR Marfă prognozează o pierdere de 137.243.000 de lei pentru 2017, potrivit proiectului de hotărâre de guvern publicat în octombrie, de la un profit de 290.000 de lei, conform proiectului din martie.

În varianta rectificată a bugetului, cheltuielile pentru investiţii se ridică la 78 de milioane de lei, iar plăţile restante la aproape 321 de milioane de lei.

Numărul de angajaţi prognozat pentru finalul anului este de 6.623.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/cfr-marfa-trece-de-la-profit-la-o-pierdere-de-137-mil-lei-in-2017-din-cauza-cresterii-cheltuielilor-salariale-16799101

Electrica va cumpăra de la Fondul Proprietatea întreaga participaţie deţinută de Fond la capitalul social al filialelor Electrica, urmând ca sarcina încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni să fie dusă la îndeplinire de către organele competente ale societăţii. Preţul global al tranzacţiei este de 752 milioane lei.

Potrivit informaţiilor furnizate de companiei, 209, 74 milioane lei vor fi achitaţi pentru aproape 22% din capitalul social al Societăţii de Distribuţie a Energiei Electrice Muntenia Nord S.A.; 201,7 milioane lei pentru 22% din capitalul social al Societăţii de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A.; 173,5 milioane lei pentru aproape 22% din capitalul social al Societăţii de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Sud S.A.; şi 167 milioane lei pentru 22% din capitalul social al Electrica Furnizare S.A. „Preţul tranzacţiei este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanţă cu echipa de evaluatori autorizaţi ANEVAR şi validat de o opinie de preţ echitabil emisă de o instituţie financiară. Finalizarea tranzacţiei determină un nivel al Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de un consultant în afaceri din Big4, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condiţiile pieţei actuale şi la un nivel de risc comparabil”, a informat Electrica.

Achiziţia nu afectează dividendele
Potrivit Electrica, tranzacţia nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, aşa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97,97 milioane lei. Până la momentul tranzacţiei, pentru perioada 2013-2016, valoarea totală a dividendelor acordate FP a fost de 368, 15 milioane lei. Finalizarea tranzacţiei implică creşterea valorii dividendelor atribuibile acţionarilor Electrica SA cu dividendele corespunzătoare participaţiilor FP, de aproximativ 22% în filiale, a informat compania. „După câţiva ani de negocieri, acţionarii companiei au aprobat astăzi, cu largă majoritate, achiziţia participaţiilor deţinute de Fondul Proprietatea în filialele Electrica. Această tranzacţie este cea mai bună oportunitate având în vedere disponibilitatea financiară a Electrica şi, totodată, lipsa altor oportunităţi de investiţii comparabile ca rentabilitate şi risc. Este important, de asemenea, că începând din 2017, nivelul dividendelor încasate de acţionarii Electrica SA va creşte corespunzător participaţiei de 22% a FP în filiale. Aprobarea tranzacţiei întăreşte premisele implementării programelor de transformare sustenabilă a companiei şi, totodată, de viziune unitară la nivelul filialelor”, a declarat Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

http://adevarul.ro/economie/afaceri/electrica-cumpara-participatiile-detine-fondul-proprietatea-companie-1_59f3260c5ab6550cb88a04b9/index.html

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, a declarat, luni, la Constanţa, că prin programul „Start Up Nation” vor fi aduşi în economie un număr de 21.000 de antreprenori cu vârsta medie sub 40 de ani, transmite corespondentul Mediafax.

Potrivit ministrului Ilan Laufer, judeţul Constanţa este pe locul al treilea la nivel naţional din punct de vedere al numărului de aplicanţi pentru Start Up Nation.

„Din Regiunea de SE avem aproximativ 1.880 de solicitări. Din primii 10.000 de aplicanţi la nivel naţional, aproximativ 870 sunt din judeţul Constanţa. Până în acest moment, am semnat acordurile de finanţare pentru 511 proiecte, restul fiind în proces de finalizare până la data de 15 noiembrie. Sunt deosebit de încântat să văd că acest program iniţiat de Guvernul României a captat interesul antreprenorilor într-un interval scurt de timp. Consider că activitatea agenţilor economici din judeţul Constanţa trebuie susţinută, mai ales datorită potenţialului de dezvoltare pe care îl are această regiune”, a declarat, luni, Ilan Laufer, la Start Up Nation Summit – Autumn Edition 2017”, eveniment organizat de către Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului Constanţa, în colaborare cu Universitatea „Ovidius” Constanţa (UOC).

Laufer a mai spus că aproape 20.000 de companii au aplicat în cadrul programului, multe dintre ele obţinând între 95 şi 100 de puncte.

„Partea care mă bucură foarte mult este aceea că sunt foarte multe societăţi care au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte, foarte multe cu 95 de puncte, ceea ce înseamnă că noi ca şi guvern ne-am atins, în primul rând, ţinta de prioritate în ceea ce priveşte finanţarea de IMM-uri”, a mai comentat Laufer.

Totodată, ministrul a arătat că unul dintre scopurile acestui proiect este de a crea o generaţie de antreprenori.

„Am reuşit să creăm un interes real pentru antreprenoriat. Am reuşit să facem un pas uriaş în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România şi am reuşit să aducem companii care să creeze plus valoare. (…) Vârsta medie a celor care au aplicat este 36 de ani, dintre care 55 la sută sunt bărbaţi şi 45 la sută femei antreprenor. Este o cifră fără precedent, o cifră care ne încurajează foarte mult şi am foarte mare încredere că femeie antreprenor sunt foarte bine orientate”, a mai declarat Ilan Laufer.

Potrivit datelor Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în topul activităţilor pentru care s-a solicitat finanţare în cadrul programului Start Up Nation se află producţia de mobilier, panificaţie şi mase plastice.

http://www.mediafax.ro/economic/ministrul-pentru-mediul-de-afaceri-ilan-laufer-start-up-nation-aduce-in-economie-21-000-de-antreprenori-cu-varsta-medie-sub-40-de-ani-16800721

Noua cale ferată care uneşte Asia de Europa, Baku-Tbilisi-Kars (BTK), a fost inaugurată ieri, în prezenţa şefilor de stat din Azerbaidjan şi Turcia, a premierilor din Georgia, Kazahstan şi Uzbekistan şi a delegaţilor din Tadjikistan şi Kârgâzstan, transmit agenţiile Azeri Press, Trend News şi Bloomberg.

Costul total al proiectului a depăşit un miliard de dolari, faţă de estimarea iniţială de 400 de milioane de dolari.

„BTK este un proiect istoric, este cea mai scurtă şi cea mai sigură cale ferată care uneşte Europa de Asia. Pe calea ferată ar urma să fie transportate cinci milioane de tone de mărfuri în prima etapă şi 17 milioane de tone de mărfuri în următoarea etapă”, a declarat preşedintele azer Ilham Aliyev, citat de Agerpres.

În urmă cu zece ani au început lucrările la proiectul care va lega prin intermediul transportului feroviar Asia Centrală de Europa, prin Caucaz, oferind şi o rută mai scurtă pentru transporturi de bunuri din China către Europa pe calea ferată, o reconstituire a vechii rute comerciale „Drumul Mătăsii”.

Linia va avea o lungime de 826 de kilometri, din Baku către capitala Georgiei, Tbilisi, şi oraşul turcesc Kars. Mărfurile vor putea fi transportate din China în Europa în 12 – 15 zile, mult mai rapid decât în cazul în care s-ar folosi transportul naval, a precizat Guvernul azer.
Portul Alat de la Marea Caspică, la sud de capitala azeră Baku, a fost construit pentru a furniza conexiuni cu Asia Centrală.

Anul viitor, va fi posibil şi transportul de pasageri, inclusiv de la Baku la Istanbul, ceea ce va stimula turismul în regiune.

http://www.bursa.ro/investitia-btk-calea-ferata-care-uneste-europa-de-asia-a-depasit-1-miliard-de-dolari-334194&s=international&articol=334194.html

Într-un articol publicat în cotidianul „Cuget Liber“, pe data de 12 aprilie 2013, afirmam următoarele: „Piaţa forţei de muncă pare calmă, dar liniştea ei ascunde mari tensiuni latente. Începând din 2015 – 2016, când se va relua ciclul creşterii economice la nivel global, criza de lucrători calificaţi va reizbucni cu mai mare putere. Va fi pregătită economia românească să-i facă faţă?“

Din păcate, previziunile s-au adeverit. Începând din anul 2015, cererea de lucrători calificaţi şi necalificaţi a crescut continuu, peste nivelul ofertei din piaţă.

La data de 30 octombrie 2017, Ministerul Muncii înregistra 31.177 de locuri de muncă vacante, cu 90,63% mai multe decât pe 31 octombrie 2016, când au fost raportate 16.354 locuri de muncă vacante. În decurs de numai un an, deficitul de forţă de muncă din piaţă s-a dublat.
Criza de mână de lucru este mult mai amplă decât o arată datele oficiale, întrucât numeroase locuri de muncă nu sunt raportate la Agenţia

Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă.

În aceste condiţii, s-a ascuţit concurenţa dintre agenţii economici, ofertele salariale fiind în creştere.
Dar cea mai mare problemă pentru angajatorii români o reprezintă concurenţa celor străini, ale căror oferte salariale, de 700 – 3.000 de euro pe lună, sunt cu mult peste nivelul celor din România. Culmea este că Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă le promovează cu asiduitate şi gratuit, de mulţi ani, preluându-le din reţeaua europeană EURES. Altfel spus, statul român face publicitate locurilor de muncă din Uniunea Europeană, contribuind, şi pe această cale, la acutizarea crizei de lucrători din economia naţională.

În prezent, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă sunt prezentate 1.883 de locuri de muncă în spaţiul economic european, cele mai multe fiind în Spania, Portugalia, Marea Britanie, Germania, Cehia, Polonia, Italia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Ungaria, Norvegia şi Slovenia. În Spania sunt disponibile 814 locuri de muncă la cules de căpşuni, în Marea Britanie – 175 de locuri de muncă pentru operatori procesare carne, măcelari, tranşatori, fasonatori, ambalatori, în Malta – 150 de posturi pentru şoferi de autobuze şi aşa mai departe.

În România, cele mai multe locuri de muncă disponibile raportate la data de 30 octombrie 2017 erau în Bucureşti: 4.847. Urmau judeţele: Prahova – 3.064, Sibiu – 2.496, Arad – 1.804, Dolj – 1.461, Iaşi – 1.287, Timiş – 1.260 şi aşa mai departe. Constanţa a raportat doar 306 locuri, cu mult sub oferta reală.

La nivel naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt pentru: muncitori necalificaţi în industria confecţiilor (1.906), muncitori necalificaţi la asamblarea, montarea pieselor (1.768), agenţi de pază (1.368), lucrători comerciali (1.297), manipulanţi (1.090),confecţioneri de articole din textile (1.066), montatori subansamble (972), vânzători (910), lăcătuşi mecanici (908), muncitori necalificaţi la ambalarea produselor solide şi semisolide (769).

În judeţul Constanţa aproape că nu există sector economic care să nu aibă nevoie de forţă de muncă. Rubricile de mică publicitate ale ziarelor şi site-urile specializate mustesc de oferte de locuri de muncă în: construcţii, industria navală, industria alimentară, sectorul hotelier şi alimentaţia publică, comerţ, sectorul casnic şi transportul maritim portuar. Se caută mai toate meseriile: ingineri în diverse specialităţi, medici, IT-işti, chimişti, sudori, lăcătuşi, mecanici şi electricieni, tâmplari, strungari şi macaragii, timonieri, zidari, faianţari şi mozaicari, patiseri, barmani şi cameriste, şoferi, personal de pază şi necalificaţi.

Din cauza crizei de pe piaţa internă a forţei de muncă tot mai multe companii din România se văd nevoite să-şi recruteze forţa de muncă din Orient. În anul 2017, cei mai mulți muncitori străini au venit din: Vietnam (578), Turcia (415), China (386), Sri Lanka (218) şi Filipine (182).
În acest an, cei mai mulți lucrători străini au ajuns în București și Ilfov (1.200). Urmează judeţele: Tulcea (193), Sibiu (185), Timiș (147), Arad (114), Mureș (112) și Brașov (110). Muncitorii străini veniți în România lucrează ca sudori (116), lucrători comerciali (89), confecționeri în industria textilă (89), lăcătuși (87) şi alte meserii.

În timp ce lucrătorii români sunt plătiţi, de regulă, mai prost decât cetăţenii ţărilor în care migrează, în România este invers. Motivând că vrea să descurajeze intrarea străinilor pe piaţa internă a muncii, statul român obligă angajatorii să-i plătească mai bine decât pe români. În timp ce un străin nu poate fi retribuit sub nivelul câştigului salarial mediu brut pe economie, respectiv 3.135 de lei, salariul minim pentru lucrătorul român este de 1.450 de lei.

Pe măsură ce creşte deficitul de forţă de muncă, companiile nu se mai simt descurajate să recruteze străini şi să-i plătească mai bine decât pe români. Nu au alternative. Dar pe măsură ce criza forţei de muncă se adânceşte, creşte discriminarea lucrătorilor români în propria ţară.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-sarmana-romanie-exporta-lucratori-importa-asiatici-si-ii-plateste-mai-bine-decat-pe-fiii-sai-333936