Peste 200 de delegaţi din 12 ţări vor participa la Summitul internaţional „Drumul Mătăsii” (Silk Road Summit), organizat în premieră în România în perioada 5-6 octombrie, la Terminalul de pasageri din Portul Constanţa, la deschiderea lucrărilor urmând să participe joi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Summitul este organizat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) S.A. în colaborare cu Port Business Association şi Asociaţia „Drumul Mătăsii” din România.

Purtătorul de cuvânt al CNAPM S.A. Constanţa, Monica Velicu, a declarat că la eveniment au confirmat participarea peste 200 de delegaţi din 12 ţări (Austria, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Turcia, Polonia, Germania, Olanda, România), diplomaţi, parlamentari, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor şi Consiliului Concurenţei, delegaţi ai porturilor partenere Portului Constanţaşi asociaţiilor profesionale ale transportatorilor, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai comunităţii portuare din Constanţa.

„În deschiderea evenimentului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) şi Portul Constanţa, de către directorul general al CNAPM Constanţa, Dan Nicolae Tivililchi, şi Taleh Ziyadov, director general al Portului Baku, în prezenţa ministrului Răzvan Cuc. Anterior, la sfârşitul lunii august, tot la Constanţa, a fost ratificat parteneriatul de cooperare cu Portul Nigbo, din China. De asemenea, în cadrul reuniunii internaţionale va fi dezbătută tematica specifică oportunităţilor şi provocărilor întâlnite în proiectul comercial al relansării Drumului Mătăsii, precum dezvoltarea coridorului Trans Caspic şi conexiunea între continente sau noile facilităţi dezvoltate de Portul Constanţa în pregătirea pentru a preluarea fluxurilor de marfă transportate pe Noul Drum al Mătăsii, etc.”, a subliniat Monica Velicu.

Ea a mai declarat că Portul Constanţa a făcut deja paşi importanţi pentru a îmbunătăţi cooperarea pe această rută de transport, a Noului Drum al Mătăsii, prin semnarea unor protocoale de colaborare cu porturile chinezeşti Ningbo şi Qingdao, porturile Batumi şi Poti, din Georgia, portul Aktau din Kazahstan şi cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan.

Potrivit organizatorilor, scopul summitului este de a prezenta şi promova avantajele competitive ale Portului Constanţa, ca cea mai importantă poartă de tranzit a mărfurilor de-a lungul Noului Drum al Mătăsii.

Peste 200 de delegaţi din 12 ţări vor participa la Summitul internaţional „Drumul Mătăsii” (Silk Road Summit), organizat în premieră în România în perioada 5-6 octombrie, la Terminalul de pasageri din Portul Constanța 5-6 octombrie, la deschiderea lucrărilor urmând să participe joi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Summitul este organizat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) S.A. în colaborare cu Port Business Association şi Asociaţia „Drumul Mătăsii” din România.

Purtătorul de cuvânt al CNAPM S.A. Constanţa, Monica Velicu, a declarat că la eveniment au confirmat participarea peste 200 de delegaţi din 12 ţări (Austria, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Turcia, Polonia, Germania, Olanda, România), diplomaţi, parlamentari, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor şi Consiliului Concurenţei, delegaţi ai porturilor partenere Portului Constanţa şi asociaţiilor profesionale ale transportatorilor, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai comunităţii portuare din Constanţa.

„În deschiderea evenimentului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) şi Portul Constanţa, de către directorul general al CNAPM Constanţa, Dan Nicolae Tivililchi, şi Taleh Ziyadov, director general al Portului Baku, în prezenţa ministrului Răzvan Cuc. Anterior, la sfârşitul lunii august, tot la Constanţa, a fost ratificat parteneriatul de cooperare cu Portul Nigbo, din China. De asemenea, în cadrul reuniunii internaţionale va fi dezbătută tematica specifică oportunităţilor şi provocărilor întâlnite în proiectul comercial al relansării Drumului Mătăsii, precum dezvoltarea coridorului Trans Caspic şi conexiunea între continente sau noile facilităţi dezvoltate de Portul Constanţa în pregătirea pentru a preluarea fluxurilor de marfă transportate pe Noul Drum al Mătăsii, etc.”, a subliniat Monica Velicu.

Ea a mai declarat că Portul Constanţa a făcut deja paşi importanţi pentru a îmbunătăţi cooperarea pe această rută de transport, a Noului Drum al Mătăsii, prin semnarea unor protocoale de colaborare cu porturile chinezeşti Ningbo şi Qingdao, porturile Batumi şi Poti, din Georgia, portul Aktau din Kazahstan şi cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan.

Potrivit organizatorilor, scopul summitului este de a prezenta şi promova avantajele competitive ale Portului Constanţa, ca cea mai importantă poartă de tranzit a mărfurilor de-a lungul Noului Drum al Mătăsii.

http://jurnalul.ro/stiri/locale/peste-200-de-delegati-din-12-tari-vor-participa-la-summitul-international-drumul-matasii-intre-5-6-octombrie-in-portul-constanta-753801.html

Joi, 5 octombrie 2017, începând cu ora 9, se defăşoară evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, în portul Constanţa, de către Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association şi Asociaţia Drumul Mătăsii din România. Reuniunea se desfăşoară în perioada 5 – 6 octombrie 2017, la Terminalul de pasageri al Portului Constanţa.

Evenimentul va fi deschis de ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc. În cadrul lui va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre portul Baku (Azerbaidjan) şi portul Constanţa.

Oficialităţi din statele „Drumului mătăsii”, reprezentanţi ai ambasadelor, oameni de afaceri şi comunitatea portuară din portul Constanţa se vor reuni pentru a dezbate tematica „Drumului mătăsii” şi pentru a stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută.

Vor fi prezenţi consilieri ai primului ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenţei, delegaţi ai porturilor partenere portului Constanţa, asociaţii profesionale ale transportatorilor.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-constanta-gazduieste-silk-road-summit-331721

Evenimentul Silk Road Summit va avea loc în premieră, în Portul Constanța, joi, 5 octombrie 2017, ora 9.00. La eveniment vor participa ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc şi peste 200 de delegați.

În cadrul evenimentului vor fi prezenţi diplomați, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenței, delegați ai porturilor partenere Portului Constanța, asociații profesionale ale transportatorilor, oameni de afaceri, comunitatea portuară din portul Constanța.

Printre ţările reprezentate la eveniment se numără Austria, Serbia, Bulgaria, Croația, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Turcia, Polonia, Germania, Olanda, România.

În cadrul summit-ului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța. De asemenea, se va dezbate tematica Drumului Mătăsii și se vor stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută. Portul Constanța, prin capacitățile sale de operare, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport.

Portul Constanța a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe această rută de transport, a «noului drum a mătăsii», prin semnarea unor protocoale de colaborare cu porturile Ningbo și Qingdao din China, porturile Batumi și Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan și cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan, se arată în comunicatul oficial.

Evenimentul este organizat de către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii din România.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/silk-road-summit-va-avea-loc-maine-la-constanta-printre-temele-de-discutii-se-afla-si-drumului-matasii-640397.html

Peste 200 de delegaţi din 12 ţări vor participa la Summitul Internaţional „Drumul Mătăsii”.

Acesta este organizat în România în perioada 5-6 octombrie, la Terminalul de pasageri din Portul Constanţa.

Mâine, la deschiderea lucrărilor va participa şi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Organizatorii spun că scopul summitului este de a prezenta şi promova avantajele competitive ale Portului Constanţa, drept cea mai importantă poartă de tranzit a mărfurilor de-a lungul Noului Drum al Mătăsii.

Summitul Internaţional „Drumul Mătăsii” ajunge în PORTUL CONSTANȚA

Joi, 5 octombrie 2017, începând cu ora 9, se defăşoară evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, în portul Constanţa, de către Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association şi Asociaţia Drumul Mătăsii din România. Reuniunea se desfăşoară în perioada 5 – 6 octombrie 2017, la Terminalul de pasageri al Portului Constanţa.

Evenimentul va fi deschis de ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc. În cadrul lui va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre portul Baku (Azerbaidjan) şi portul Constanţa.

Oficialităţi din statele „Drumului mătăsii”, reprezentanţi ai ambasadelor, oameni de afaceri şi comunitatea portuară din portul Constanţa se vor reuni pentru a dezbate tematica „Drumului mătăsii” şi pentru a stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută.

Vor fi prezenţi consilieri ai primului ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenţei, delegaţi ai porturilor partenere portului Constanţa, asociaţii profesionale ale transportatorilor.

http://www.actualitati.net/local-constanta/portul-constanta-gazduieste-silk-road-summit-3610642

The Silk Road Summit is an event organized by the National Company of Maritime Ports Administration S.A. Constanta, the Silk Road Association and Constanta Port Business Association.

The summit will bring together all the major players involved in the transport and logistics business and will explore new paths for effective co-operation among all countries on the Silk Road. Representatives from ministries and diplomatic missions will also attend the event.

The purpose of this summit is to present and promote the competitive advantages of Constanta Harbor as the most important transit gate of goods along the New Silk Road. Constanta Port is open to the initiation of joint projects that allow for better approach, knowledge and exchange of experience, with the possibility of identifying opportunities for the development of freight traffic.

http://www.portseurope.com/event-the-silk-road-summit-constanta-port-october-4-6-2017/

Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu, a decis ca 70% din producţia naţională de gaze să fie tranzacţionată în România, pe piaţa găzduită de Operatorul Comercial al Pieţei de Electricitate şi Gaze (OPCOM). Decizia ar putea avantaja Gazprom şi ar putea pune în pericol viitorul exploatării imenseleor resurse de gaze din Marea Neagră.

Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a votat miercuri proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 64/2016 pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, printre amendamentele admise aflându-se instituirea unei obligaţii ca 70% din volumele de gaze să fie tranzacţionate pe platformele OPCOM.

Acest procent urmează să fie crescut ulterior până la 100%, în funcţie de decizia Guvernului. Ministerul Energiei ar urma să fie obligat să monitorizeze evoluţia pieţei de gaze natutrale şi, annual, poate propune ca acest procent minim de 70% să fie suplimentat. Deciziile Comisiei urmează să fie votate de plenul Camerei Deputaţilor.

Intenţia lui Iulian Iancu era cunsocută de mai multă vreme, iar atunci când s-a discutat despre instituirea monopolului OPCOM asupra tranzacţiior cu gaze naturale, Bursa Română de Mărfuri, singura piaţă lichidă pe care se tranzacţionează gaze în România, a reacţionat dur, ameninţând cu acţiuni în instanţă, pentru că statul naţionalizează această piaţă, de pe care BRM, o entitate privată, va fi exclusă.
OPCOM este deţinută de statul român, prin Transelectrica, opetratorul naţional al pieţei de electricitate şi gaze.

Mai important însă, într-una din rarele ieşiri publice, Romanian Black Sea Titleholders Association – RBSTA (Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră) a anunţat ieri că obligația de a tranzacționa gaze naturale, într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platforma OPCOM constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte.

Printre rânduri, putem înţelege faptul că producătorii români se tem de faptul că nu au cum să-şi vândă toată producţia, din cauza acestei obligaţii, ceea ce lasă cale liberă ruşilor de la Gazprom să vândă cât mai mult pe piaţa noastră, pe baza contractelor bilaterale pe termen lung, pe care ruşii le pot încheia pentru a vinde în România, dar companiile româneşti nu.

Surse din industria petrolieră au explicat pentru ECONOMICA.NET, că această obligaţie poate afecta decizia finală de investiţie pentru proiectul Neptun Deep, care ar fi urmat să se ia anul viitor. “Acestea sunt proiecte mari, iar operatorii trebuie să aibă garanţia că au contracte de livrare pe termen lung. Aşa este peste tot în lume, altfel proiectele, care sunt extrem de costisitoare, nu pot fi finanţate de bănci”, au explicat sursele noastre.

Care este miza în Marea Neagră
Producţia zilnică a zăcământului Neptun Deep, estimată de grupul american ExxonMobil în rapoartele sale financiare este de 17,8 milioane de metri cubi, cee ace înseamnă 6,5 miliarde de metri cubi pe an, la o producţie maximă neîntreruptă.

Asta, evident, dacă Exxon Mobil, care explorează zăcământul din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom, va lua şi decizia de a exploata zăcământul, în cazul în care va fi fezabil din punct de vedere comercial.

Cu puţin timp în urmă, autorităţile din România, cu prim-ministrul în frunte, se deplasau în localitatea Caragale din judeţul Buzău, pentru a inaugura cea mai mai descoperire de gaze naturale din România din ultimii 30 de ani. „Romgaz ne-a prezentat cea mai mare descoperire pe care o companie românească – Romgaz – a făcut-o pe rezerve de gaze din România. E o rezervă de 30 de miliarde de metri cubi şi posibilitate de exploatare de 27 de miliarde de metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge 3 ani. Este un depozit evaluat, la un preţ minim, aproape de 4 miliarde de dolari”, a spus cu acea ocazie ministrul Energiei.

Producţia zăcământului de la Caragele este de doar 500.000 de metri cubi pe zi. Producţia estimată de ExxonMobil pentru perimetrul Neptun este de 35 de ori mai mare. De fapt, producţia acestui unic zăcământ din Marea Neagră va fi mai mare decât producţia totală de gaze pe care o au cei doi mari producători din România, Petrom şi Romgaz, din toate câmpurile. Neptun Deep are o producţie anuală estimată de peste 6 miliarde de metri cubi pe an, în condiţiile în care, în rapoartele lor anuale, Petrom şi Romgaz au anunţat, pentru 2016, 5,3 miliarde şi, respectiv 4,2 miliarde de metri cubi de gaze.

ExxonMobil și OMV Petrom estimează că vor lua decizia finală de investire cu privire la zăcămintele de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în 2018. Analiza viabilității comerciale a zăcămintelor este în plină desfășurare, iar producția propriu-zisă ar putea începe în deceniul următor.

Până acum, ExxonMobil (liderul consorţiului) şi OMV Petrom au investit peste 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni, foraje şi interpretarea datelor din perimetrul din Marea Neagră. Investiţiile sunt mari pentru că forajele au loc în zone adânci, iar costul unei sonde în apă adâncă este de până la o sută de ori mai mare decât costul unui foraj pe uscat.

Anul trecut, România a importat de la Gazprom 1,48 miliarde de metri cubi de gaze. Suntem în topul ţărilor cel mai puţin dependente de importuri, însă şi pe fondul prăbuşirii industriei chimice.

Cele şase miliarde de metri cubi pe an în plus sunt aşadar prea mult pentru piaţa din România, iar ceee ce transmit petroliştii este ca statul să le permită ca, pe lângă cantităţile vândute pe bursele din România, care vor fi evident mai mici şi la preţuri fluctuante, să poată vinde şi gaze prin contracte bilaterale pe termen lung şi la preţuri fixe.

Proiectul-gigant al Exxon şi Petrom din Marea Neagră, ameninţat. Parlamentul obligă ca 70% din producţia de gaze să se vândă pe bursa OPCOM

România vrea să intre pe una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute rute comerciale din lume, Drumul Mătăsii, traseul pe care de mii de ani se face schimb de mărfuri între orientul îndepărtat şi Europa. Dacă am reuşi, volumul de mărfuri care tranzitează Portul Constanţa ar exploda, numai că lucrurile bune costă. Dacă nu punem la punct infrastructura, importanta rută comercială va ocoli România.

Din China până în Europa mărfurile circulă în mare pe aceeaşi rută veche de peste 2.000 de ani. Drumul Mătăsii este acum reinventat ca să ţină pasul cu economia secolului XXI. Mai precis se caută soluţii ca mărfurile să circule mai rapid cu taxe mai mici între Europa şi Orientul îndepărtat. România vrea să fie un punct important de pe traseu.

Dan Tivilichi, directorul general al Portului Constanţa: Putem deveni cea mai ieftină, cea mai scurtă şi cea mai profitabilă rută de transport a mărfurilor. Dinspre Asia.

Răzvan Cuc: Să facem o întâlnire în patru cu Azerbaidjan, Georgia şi Turkmenistan pentru a identifica exact volumele de mărfuri care sunt aduse pe această rută pentru a putea fi şi noi pregătiţi pentru a relua cu diverse care ar trebui să le achiziţionăm

Astfel portul Constanţa, cel mai mare de la Marea Neagră ar urma să fie calea de intrare a mărfurilor pentru mai multe ţări europene.

Portul Constanţa a avut în 2016 un trafic de mărfuri de aproape 60 de milioane de tone. Specialiştii spun că volumele ar putea să crească în viitorul apropiat dacă cel mai mare port de la Marea Neagră va fi inclus pe acest Drum al Mătăsii. Astfel vom vedea mai multă activitate în bazinul portuar, mai multe astfel de barje şi vapoarecare să ajungă aici.

Doar că în lipsa unor investiţii în infrastructură România nu poate face parte din Drumul Mătăsii.

Răzvan Cuc: Am discutat cu secretarii de stat care se ocupă de CFR Marfă şi CFR Infrastructură să fie mult mai proactiv şi să depăşim acei timp morţi care sunt în Portul Constanţa la intrare şi la ieşirea trenurilor de marfă.

Taleh Ziyadov, director executiv al Portului Baku: Volumul transporturilor va depinde de România, dacă va putea dezvolta interconexiunile din ţară, dar şi din Europa, din arealul pe care îl deserveşte. Dacă România face asta sunt sigur că volumul mărfurilor dintre Est şi Vest va creşte.

Până în 20030 au fost proiecte investiţii de stat de peste un miliard de euro doar în zona portuară, 300 de milioane de euro costă doar dezvoltarea unei noi zone a portului.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, susţine că pentru Portul Constanţa sunt prognozate investiţii de peste un miliard de euro până în 2030, fondurile pentru acestea urmând să vină atât din bugetul Comisiei Europene, cât şi de la bugetul de stat, printre proiecte aflându-se creşterea adâncimii bazinelor, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare şi dezvoltarea capacităţii feroviare.
Răzvan Cuc a participat joi la deschiderea Silk Road Summit, eveniment organizat în Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa. Ministrul a spus în discursul său că această dezbatere va permite celor prezenţi să identifice noi oportunităţi de dezvoltare şi de diversificare a cooperării economice şi a relaţiilor bilaterale dintre România şi tările de pe “Drumul Mătăsii”.

El a mai spus că Portul Constanţa este „o veritabilă placă turnantă” între traficul de mărfuri dintre Asia şi Europa.

“Prin poziţia sa la Marea Neagră, dar şi în Europa, Portul Constanţa reprezintă o veritabilă placă turnantă în traficul de mărfuri dintre Asia şi Europa, fiind cel mai mare Port la Marea Neagră din România. Principalul nostru deziderat şi datorie în acelaşi timp este să valorificăm la maxim poziţia geostrategică a celui mai mare port la Marea Neagră, prin creşterea tranzitului de mărfuri pe direcţiile est-vest şi vest-est”, a susţinut Cuc.

El a mai spus că dezvoltarea activităţii în Portul Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, fiind alocat peste un miliard de euro pentru investiţii în această zonă.

“Acesta este principalul motiv pentru care avem alocată o sumă importantă de bani dedicată investiţilor în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene cât şi de la bugetul de stat. Vorbim de peste 1.1 miliarde de euro care sunt dedicate strict investiţiilor, până în 2030, pentru: creşterea adâncimilor şenalelor şi a bazinelor, creşterea siguranţei navigaţiei, dane specializate în zone cu adâncimi mari, dezvoltarea capacităţii feroviare în port, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare, extinderea şi modernizarea utilităţilor (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare şi modernizare cheuri”, a mai spus ministrul, precizând că toate aceste investiţii au finanţarea asigurată, putând fi lansate achiziţiile publice pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări.

Răzvan Cuc a vorbit şi despre alte proiecte de investiţie, care vor sprijini fluxul de mărfuri spre şi dinspre Portul Constanţa, referindu-se la Coridorul 4, atât rutier, cât şi feroviar.
“Coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (graniţa de vest cu Ungaria) şi Portul Constanţa pe care sperăm să-l închidem cât mai rapid şi pentru care în momentul de faţă avem lucrări în curs între Lugoj şi Deva (Margina – Deva, Loturile 3, 4 şi parte din 2) şi proiectare avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu şi Piteşti şi Centura Bucureşti la profil de autostradă. Coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (graniţa de vest cu Ungaria) – Portul Constanţa cu lucrări în curs sau în proiect pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, investiţie ce va conduce la creşterea vitezei maxime de circulaţie pentru trenurile de marfă la 120 km/h şi implicit la scăderea timpilor de întârziere”, a menţionat ministrul, citat de News.ro.

Silk Road Summit se desfăşoară în perioada 5-6 octombrie, în Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa. Evenimentul este organizat de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association şi Asociaţia Drumul Mătăsii din România. La manifestare participă ficialităţi din statele Drumului Mătăsii, reprezentanţi ai ambasadelor, oameni de afaceri şi comunitatea portuară din portul Constanţa, aceştia dezbătând tematica Drumului Mătăsii şi pentru a stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută.

În cadrul acestui eveniment a avut loc joi, semnarea protocolului de colaborare dintre Portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Constanţa.

http://www.romaniatv.net/mobi/ministrul-transporturilor-pana-in-anul-2030-in-portul-constanta-vor-fi-facute-investitii-de-peste-un-miliard-de-euro_379905.html

Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a declarat, joi, la Constanţa, că sunt prevăzute proiecte de investiţie pentru toate modurile de transport care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre şi dinspre Portul Constanţa şi susţine coridoarele care traversează România.
Alexandru Răzvan Cuc a deschis, joi, „Silk Road Summit” în Portul Constanţa, declarând că susţine conectarea Europei de Caucaz şi Asia Centrală prin Portul Constanţa.

„Este un pas foarte important! După cum vedeţi, avem aici strânse autorităţi din partea tuturor statelor care participă la acest proiect, denumit Drumul Mătăsii, un proiect foarte important care face legătura dintre Marea Caspică şi Marea Neagră, Portul Constanţa fiind un pod am putea spune pentru preluarea mărfurilor şi transportul mărfurilor pe Dunăre”, a declarat ministrul Transporturilor.

Potrivit lui Cuc, dezvoltarea activităţii în Portul Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, regăsită în documentele strategice programatice realizate până acum, fiind principalul motiv pentru care a fost alocată o sumă importantă de bani dedicată investiţilor în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene cât şi de la bugetul de stat.

„Vorbim de peste 1,1 miliarde de euro care sunt dedicate strict investiţiilor, până în 2030. (…) Sunt investiţii care trebuie făcute în port. Aici ne referim şi la modernizarea infrastructurii feroviare, infrastructurii rutiere pentru a prelua tot acest volum de mărfuri”, a spus ministrul, precizând că toate aceste investiţii au finanţarea asigurată şi se pot lansa achiziţiile publice pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări.

El a mai apreciat că pe lângă aceste investiţii trebuie acţionat şi pe alte planuri astfel încât să fie fidelizate actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul Constanţa, dar şi să fie atrase noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre – Main – Rhine şi prin dezvoltarea coridorul strategic dintre România – Georgia – Azerbaidjan – Kazahstan – Turkmenistan – Uzbekistan şi China.

„Am avut o întâlnire la începutul lunii aprilie cu vicepremierul din Turkmenistan şi discutam despre acest coridor deosebit de important. M-ar interesa foarte mult să facem o întâlnire în patru, cu Azerbaidjanul, Georgia şi Turkmenistanul pentru a identifica exact volumele de mărfuri care sunt aduse pe această rută, pentru a putea fi şi noi pregătiţi a le prelua prin diverse ferry-uri (feriboturi – n.r.), pe care ar trebui să le achiziţionăm. În momentul de faţă avem două ferry-uri la CFR Marfă, dar din păcate ele nu sunt funcţionale în parametri în care ar trebui să funcţioneze, în sensul că au un consum destul de ridicat de combustibil şi timpii sunt foarte lungi de parcurgere a drumului. Ştim foarte bine că utilitatea acestui coridor este parcurgerea mărfurilor într-un timp foarte scurt astfel încât să devină competitivi faţă de alte mijloace de transport”, a mai afirmat Răzvan Cuc.

Ministrul spune că aceste coridoare care traversează România, respectiv coridorul Rin-Main-Dunăre şi coridorul Orient/Est – Mediteraneean, sunt coridoare multimodale, care presupun proiecte complexe de instalare şi dezvoltare a infrastructurii specifice, oportunităţi care să permită pătrunderea pe piaţă a mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi, precum şi crearea unor reţele corespunzătoare de alimentare, de depozitare şi transport ca marfă a acestor tipuri de combustibili.

„Prin aceste demersuri susţinem dezvoltarea coridorul strategic dintre Romania – Georgia – Azerbaijan – Kazakhstan – Turkmenistan – Uzbekistan şi China. Doresc să vă asigur de tot sprijinul Ministerului Transporturilor pentru a dezvolta această veritabilă poarta maritimă a Europei, ca un port nu doar al României, ci şi al tuturor ţările din Europa Centrală”, a afirmat Răzvan Cuc.
De asemenea, ministrul Transporturilor a mai spus că şi Coridorul Pan-European 4, atât rutier, până la Nădlac, cât şi feroviar, care duce la Curtici, este prioritar pentru dezvoltarea Portului Constanţa.

„Coridorul 4 feroviar este prioritar pentru noi. Se lucrează pe toate tronsoanele astfel încât să mărim viteza trenurilor de marfă la 120 de kilometri pe oră. Coridorul Constanţa – Bucureşti este deja modernizat, trebuie achiziţionat şi materialul rulant, care să ruleze cu viteză sporită, iar pe celelalte tronsoane, vorbim de Braşov – Sighişoara, este lansată proiectarea şi execuţia deja pe SEAP, proiect de 1,2 miliarde de euro. Se lucrează între Sighişoara şi Simeria, Simeria – Radna – Gurasada, s-au semnat contractele în acest an. Sunt contracte de 1,6 miliarde de euro. Restul tronsonului până la Curtici este modernizat. În 2020 vom avea modernizat pentru a se circula cu viteză sporită, că vorbim pentru marfă, 120 de kilometri, mă interesează şi călătorii, dar aici vorbim de marfă în primul rând”, a mai declarat Cuc.

„Silk Road Summit” este un eveniment organizat în premieră în România, în Portul Constanţa, care aduce împreună a factorilor decizionali, autorităţi de stat, autorităţi portuare, companii private, pentru a contribui cât mai eficient la dezvoltarea optimă a coridorului de transport Asia – Europa, prin Portul Constanţa.

Oficialităţi din statele Drumului Mătăsii, reprezentanţi ai ambasadelor, oameni de afaceri şi comunitatea portuară din Portul Constanţa s-au reunit pentru a dezbate tematica Drumului Mătăsii şi pentru a stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută.

http://www.mediafax.ro/economic/ministrul-transporturilor-sustinem-conectarea-europei-de-caucaz-si-de-asia-centrala-prin-portul-constanta-16755851

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a afirmat joi, la Constanţa, că în cadrul şedinţei comun de guvern româno-bulgare a cerut omologului său din ţara vecină să permită ţării noastre să intervină pentru efecturea dragajului pe sectorul bulgăresc al Dunării, în cazul în care Bulgaria nu va face acest lucru, precizând că România a mai efectuat asemenea lucrări în urmă cu doi ani şi cu patru ani.

Răzvan Cuc a declarat, la Constanţa, că în cadrul şedinţei comune a guvernelor din România şi Bulgaria a ridicat problema dragajului pe sectorul comun al Dunării.

“Acum două zile a fost şi şedinţa de guvern comună româno-bulgară, unde am ridicat problema dragajului pe sectorul comun al Dunării, unde noi am intervenit tot timpul. Am solicitat omologului meu, la fel cum am făcut-o şi în luna iulie ca, în cazul în care nu se va interveni pe Dunăre, să ni se permită nouă, ca autorităţi, să intrăm sau să modificăm acordul din 1955 astfel încât şi partea bulgară să treacă în administrarea părţii române”,a afirmat ministrul.

Oficialii bulgari au spus că au lansat procedura de dragaj, dar că aceasta a fost contestată, rezolvarea contestaţiei urmând să dureze aproximativ două luni, Răzvan Cuc precizând că din acest motiv partea bulgară nu va putea efectua lucrarea în acest an.
Ministrul a spus că şi pe sectorul românesc al Dunării sunt puncte critice, dar că se intervine anual pentru întreţinerea fluviului.

“Avem şi noi puncte critice, pe sectorul românesc, dar aceste puncte critice, de obicei sunt tratate. Noi avem un contract. Vorbim de dragaj multianual, pe trei ani de zile încheiat în 2016 cu AFDJ-ul. Au sumele alocate de la bugetul de stat pentru a întreţine practic fluviul Dunărea, care pentru noi este unul dintre motoarele economice principale. Avem această problemă cu partea bulgară, dar încercăm să o remediem”, a menţionat Răzvan Cuc. El a precizat că România a mai intervenit pe teritoriul bulgar pentru lucrări de dragaj pe Dunăre şi în 2013 şi în 2015 şi este dispusă să o facă din nou dacă statul vecin îşi dă acordul.

Ministrul Transporturilor a fost întrebat şi despre proiectul privind podurile peste Dunăre. El a precizat că a existat un proiect transfrontalier în 2014 în cadrul căruia au fost realizate studii de prefezabilitate pentru patru poduri peste Dunăre, rezultând că două dintre acestea ar putea fi implementate.

“În urma studiului de prefezabilitate a reieşit că două poduri ar putea fi implementate, vorbim de Silistra – Călăraşi şi Turnu Măgurele – Nicopole. Din punctul nostru de vedere trebuie identificată sursa de finanţare pentru aceste investiţii în primul rând şi ulterior bineînţeles că se pot şi implementa aceste poduri. Dar trebuie să identificăm sursa de finanţare, dacă se califică pentru fonduri europene sau nu”, a explicat ministrul.

Răzvan Cuc a participat joi, la deschiderea Silk Road Summit, eveniment organizat în Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa.

https://www.news.ro/economic/ministrul-transporturilor-a-cerut-bulgariei-sa-permita-romaniei-sa-faca-lucrari-de-dragaj-pe-sectorul-dunarii-administrat-de-tara-vecina-1922403705292017101517281121

Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a explicat, astăzi, la summitul dedicat Drumului Mătăsii, contribuția uriașă pe care o va avea Portul Constanța în domeniul infrastructurii, transportului și schimbului de mărfuri pe această rută. De aceea, Comisia Europeană și statul român au alocat 1,1 miliarde de euro investițiilor din zona portuară, până în 2030.

În cuvântul său către participanții români și străini, ministrul Transporturilor s-a arătat convins că dezbaterea de la Constanța va permite identificarea a noi oportunități de dezvoltare și de diversificare a cooperării economice și a relațiilor bilaterale dintre România și țările de pe renumitul Drum al Mătăsii și nu numai. Răzvan Cuc a profitat de prilej pentru a prezenta importanța Portului Constanța ca element de legătură multimodală cu porturile aflate la Marea Baltică și la Marea Adriatică și conectarea Europei de Caucaz și Asia centrală.

“Creștere numărului de mărfuri containerizate dinspre Est spre Vest, dar și cea a cerealelor dinspre Vest (bazinul Dunării) spre Est, reprezintă vectorii pentru dezvoltare infrastructurii portuare suport din Portul Constanța. Mă refer, desigur, la spații de stocare și instalații noi de manipulare a containerelor dar și la noi spații de stocare a cerealelor și instalații moderne de descărcare – încărcare din camioane și vagoane în nave maritime”, a precizat ministrul.

Alexandru Răzvan Cuc a informat că s-au alocat peste 1,1 miliarde euro strict pentru investițiile portuare, până în 2030, pentru creșterea adâncimilor șenalelor și a bazinelor, creșterea siguranței navigației, dezvoltarea capacității feroviare în port, extinderea și modernizarea utilităților (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare și modernizare cheuri, molurile 3 și 4,terminale specializate pe insula artificială și racordarea acesteia cu infrastructura de transport existentă.

Complementar cu aceste investiții se va acționa și pe alte planuri “astfel încât să fidelizăm actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul nostru, dar și să atragem noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre – Main – Rhine. Astfel, în paralel, avem prevăzute proiecte de investiție care să mărească hinterlandul Portului Constanța, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, fluvial), care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre și din spre Portul Constanța”.

Ministrul Transporturilor a pomenit câteva proiecte care vor avea un impact pozitiv imediat pentru Port: “Coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (granița de vest cu Ungaria) și Portul Constanța, pentru care în momentul de față avem lucrări în curs între Lugoj și Deva (Margina – Deva, Loturile 3, 4 și parte din 2) și proiectare avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu și Pitești și Centura București la profil de autostradă. Coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (granița de vest cu Ungaria) – Portul Constanța cu lucrări în curs sau în proiect pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, investiție ce va conduce la creșterea vitezei maxime de circulație pentru trenurile de marfă la 120 km/h și implicit la scăderea timpilor de întârziere”.

Ministrul Transporturilor a amintit și de Coridorul european Rhine- Dunăre pentru care “avem fonduri alocate și dedicate îmbunătățirii condițiilor de navigație pe Dunăre și pentru îmbunătățirea navigației pe Canalele Dunăre – Marea Neagră și Sulina la care se adaugă investiții în modernizarea ecluzelor”. Coridoarele care traversează România, respectiv coridorul Rin-Main-Dunăre şi coridorul Orient/Est-Mediteranean, sunt coridoare multimodale, care presupun proiecte complexe de instalare şi dezvoltare a infrastructurii specifice, oportunități care să permită pătrunderea pe piață a mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi, precum şi crearea unor reţele corespunzătoare de alimentare, de depozitare şi transport ca marfă a acestor tipuri de combustibili.

“Prin aceste demersuri susținem dezvoltarea coridorul strategic dintre Romania – Georgia – Azerbaijan – Kazakhstan – Turkmenistan – Uzbekistan și China” a încheiat ministrul Alexandru Răzvan Cuc. La summtul Silk Road, desfășura,t în premieră, în portul Constanța participă peste 200 de delegați din țară și din Austria, Serbia, Bulgaria, Croația, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Turcia, Polonia, Germania, Olanda. În cadrul evenimentului a avut loc și semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.

http://evz.ro/investitii-de-un-miliard-de-euro-por-constanta-drumul-matasii.html

Portul Constanţa ar putea fi un punct important al noului „Drum al Mătăsii”, rută comercială străveche care lega Europa de Asia. Autorităţile locale spun că au fost făcuţi, deja, paşi importanţi pentru a îmbunătăţi cooperarea în cadrul acestui proiect, prin semnarea unor acorduri cu mai multe ţări. Avantajele pe care le oferă Portul Constanţa vor fi prezentate, astăzi, la un simpozion internaţional, organizat în premieră în România, şi la care şi-au anunţat prezenţa peste 200 de delegaţi din 12 ţări.

„Drumul Mătăsii” este de fapt o împletitură de drumuri de caravană, rută principală de transport care a legat şi leagă China de Orientul Miljociu, Europa şi Africa.

În cadrul summitului se va dezbate tematica acestui „Drum al Mătăsii” şi se vor stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută, având în vedere că Portul Constanţa, prin capacităţile sale de operare, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport. De altfel, Portul Constanţa a făcut deja paşi importanţi pentru a îmbunătăţii cooperarea pe această rută a noului „Drum al Mătăsii”, prin semnarea unor protocoale de colaborare cu porturi din China, Georgia, Kangaskhan şi cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan. În deschiderea summitului care începe astăzi va avea loc semnarea protocolului de cooperare între Portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Constanţa/mnecula/menescu

Portul Constanţa ar putea fi un punct important al noului „Drum al Mătăsii”

Portul Constanţa devine, treptat, poarta de est a Europei – spun responsabilii din domeniu. Ei au explicat care sunt avantajele portului delegaţilor din 12 ţări interesate să participe la proiectul noului Drum al Mătăsii, proiect ce îşi propune să refacă vechea rută comercială care lega Europa, de Asia.

Reporter: Mona Constantinescu – În cadrul Summitului internaţional ‘Drumul Mătăsii’ a fost dezbătută tematica specifică oportunităţilor şi provocărilor întâlnite în proiectul comercial al relansării Drumului Mătăsii. Dan Ţivilichi, directorul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, a vorbit despre traficul de mărfuri prin această zonă.

Dan Ţivilichi: Portul Constanţa, încet-încet, redevine poarta de intrare din est a Europei. E vorba de principalele mărfuri care se derulează prin Portul Constanţa, Portul Constanţa fiind, probabil că şi în acest an, al treilea an consecutiv, principalul port în ceea ce priveşte cerealele, şi premisele de creştere sunt foarte mari.

Reporter: La rândul său, ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, care a luat parte la lucrările Summitului ‘Drumul Mătăsii’, a prezentat importanţa strategică a Portului Constanţa.

Alexandru Răzvan Cuc: Prin poziţia sa la Marea Neagră, dar şi în Europa, Portul Constanţa reprezintă o veritabilă placă turnantă în traficul de mărfuri dintre Asia şi Europa, fiind cel mai mare port la Marea Neagră din România. Principalul nostru deziderat şi datorie, în acelaşi timp, este să valorificăm la maxim poziţia geostrategică a celui mai mare port la Marea Neagră, prin creşterea tranzitului de mărfuri pe direcţiile est-vest şi vest-est.

Reporter: În cadrul summitului s-au stabilit şi noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută, având în vedere că Portul Constanţa, prin capacităţile sale de operare, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a afirmat joi, la Constanţa, că în cadrul şedinţei comun de guvern româno-bulgare a cerut omologului său din ţara vecină să permită ţării noastre să intervină pentru efecturea dragajului pe sectorul bulgăresc al Dunării, în cazul în care Bulgaria nu va face acest lucru, precizând că România a mai efectuat asemenea lucrări în urmă cu doi ani şi cu patru ani, scrie News.ro.

Răzvan Cuc a declarat, la Constanţa, că în cadrul şedinţei comune a guvernelor din România şi Bulgaria a ridicat problema dragajului pe sectorul comun al Dunării, potrivit News.ro.

„Acum două zile a fost şi şedinţa de guvern comună româno-bulgară, unde am ridicat problema dragajului pe sectorul comun al Dunării, unde noi am intervenit tot timpul. Am solicitat omologului meu, la fel cum am făcut-o şi în luna iulie ca, în cazul în care nu se va interveni pe Dunăre, să ni se permită nouă, ca autorităţi, să intrăm sau să modificăm acordul din 1955 astfel încât şi partea bulgară să treacă în administrarea părţii române”,a afirmat ministrul.

Oficialii bulgari au spus că au lansat procedura de dragaj, dar că aceasta a fost contestată, rezolvarea contestaţiei urmând să dureze aproximativ două luni, Răzvan Cuc precizând că din acest motiv partea bulgară nu va putea efectua lucrarea în acest an.

Ministrul a spus că şi pe sectorul românesc al Dunării sunt puncte critice, dar că se intervine anual pentru întreţinerea fluviului.
„Avem şi noi puncte critice, pe sectorul românesc, dar aceste puncte critice, de obicei sunt tratate. Noi avem un contract. Vorbim de dragaj multianual, pe trei ani de zile încheiat în 2016 cu AFDJ-ul. Au sumele alocate de la bugetul de stat pentru a întreţine practic fluviul Dunărea, care pentru noi este unul dintre motoarele economice principale. Avem această problemă cu partea bulgară, dar încercăm să o remediem”, a menţionat Răzvan Cuc. El a precizat că România a mai intervenit pe teritoriul bulgar pentru lucrări de dragaj pe Dunăre şi în 2013 şi în 2015 şi este dispusă să o facă din nou dacă statul vecin îşi dă acordul.

Ministrul Transporturilor a fost întrebat şi despre proiectul privind podurile peste Dunăre. El a precizat că a existat un proiect transfrontalier în 2014 în cadrul căruia au fost realizate studii de prefezabilitate pentru patru poduri peste Dunăre, rezultând că două dintre acestea ar putea fi implementate.

„În urma studiului de prefezabilitate a reieşit că două poduri ar putea fi implementate, vorbim de Silistra – Călăraşi şi Turnu Măgurele – Nicopole. Din punctul nostru de vedere trebuie identificată sursa de finanţare pentru aceste investiţii în primul rând şi ulterior bineînţeles că se pot şi implementa aceste poduri. Dar trebuie să identificăm sursa de finanţare, dacă se califică pentru fonduri europene sau nu”, a explicat ministrul.

Răzvan Cuc a participat joi, la deschiderea Silk Road Summit, eveniment organizat în Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa.

Ministrul Transporturilor a cerut Bulgariei să permită României să facă lucrări de dragaj pe sectorul Dunării administrat de ţara vecină

Investiţii de peste un miliard de euro pentru dezvoltarea Portului Constanţa, în următorii ani. Anunţul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, prezent la summitul „Drumul Mătăsii“, organizat în premieră în Portul Constanţa.

Peste 200 de oficialități din statele de pe Drumul Mătăsii, reprezentanți ai Ambasadelor, oameni de afaceri și din comunitatea portuară s-au reunit în Portul Constanța.

Scopul întâlnirii este de a stabili noi rute de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută cunoscută ca „Drumului Mătăsii“ încă din perioada bizantină, ce leagă Occidentul de Orient.

La eveniment a participat și ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a anunțat că sunt prevăzute proiecte de investiție pentru toate modurile de transport care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre și dinspre Portul Constanța.
Autoritățile române acuză Bulgaria că nu își execută lucrările necesare de dragaj și prin urmare, blochează circulația navelor pe fluviu.

În cadrul summitului „Drumul Mătăsii“ a fost semnat un protocol de Cooperare dintre Portul Baku din Azerbaidjan și cel din Constanța.
Summitul „Drumul Mătăsii“ reprezintă o premieră, iar dezbaterile în cadrul acestui eveniment vor continua și mâine.

http://www.reporterntv.ro/stire/investitii-de-peste-un-miliard-de-euro-portul-constanta-aduce-europa-pe-drumul-matasii

Portul Constanţa a găzduit, ieri, Silk Road Summit, organizat în premieră în România de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association şi Asociaţia Drumul Mătăsii din România. Silk Road Summit are loc în perioada 5 – 6 octombrie, la Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa.

La deschiderea evenimentului au participat ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, directorul general al CN APM Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, preşedintele CJC, Horia Ţuţuianu, prefectul Constanţei, Ioan Albu, europarlamentarul Ramona Mănescu, directorul CCINA, Dănuţ Jugănaru, consilierul premierului României, Florin Vodiţă, deputatul Vergil Chiţac, senatorul Nicolae Moga, oficialităţi din statele Drumului Mătăsii, reprezentanţi ai ambasadelor, oameni de afaceri şi comunitatea portuară din Portul Constanţa. Toţi s-au reunit pentru a discuta despre Drumul Mătăsii şi a stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută.

„Ne dorim să dăm un nou impuls dezvoltării Portului Constanţa, cu ajutorul partenerilor noştri din Europa Centrală şi Asia, mai ales că avem şi susţinerea Ministerului Transporturilor. Drumul Mătăsii, hubul de mărfuri care tranzitează Portul Constanţa vor avea în continuare suport. Ne dorim să creştem împreună. Ne dorim că Portul Constanţa să fie acea poartă, suportul, pilonul care uneşte Europa de Asia. Ne dorim să fim, în continuare, aproape de comunitatea europeană, să dezvoltăm infrastructura“, a spus, la startul evenimentului, directorul general al CN APM Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi. Protocol de cooperare între Portul Baku şi Portul Constanţa Ieri, în cadrul evenimentului, directorul general al CN APM Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, şi directorul Portului Internaţional din Baku, Taleh Ziyadov, au semnat, în prezenţa ministrului Alexandru Cuc, Protocolul de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) şi Portul Constanţa. De asemenea, a fost dezbătută tematica Drumului Mătăsii, menţionându-se faptul se vor stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută. Portul Constanţa, prin capacităţile sale de operare, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport. Investiţii de peste un miliard de euro pentru Portul Constanţa Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a subliniat, în discursul său, importanţa dezvoltării Portului Constanţa. „Dezvoltarea infrastructurii portuare trebuie să se facă judicios şi în concordanţă cu tendinţele globale ale fluxurilor de mărfuri transportate pe cale maritimă. Creşterea numărului de mărfuri containerizate dinspre Est spre Vest, dar şi al cerealelor dinspre Vest (bazinul Dunării) spre Est reprezintă vectorii pentru dezvoltarea infrastructurii portuare suport din Portul Constanţa. Mă refer, desigur, la spaţii de stocare şi instalaţii noi de manipulare a containerelor, dar şi la noi spaţii de stocare a cerealelor şi instalaţii moderne de descărcare – încărcare din camioane şi vagoane în nave maritime.

Dezvoltarea activităţii în Portul Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, regăsită în documentele strategice programatice realizate până acum (Programul de Guvernare şi Master Planul General de Transport). Acesta este principalul motiv pentru care avem alocată o sumă importantă dedicată investiţilor în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene, cât şi de la bugetul de stat. Vorbim de peste un miliard de euro, sumă destinată strict investiţiilor, până în 2030, pentru: creşterea adâncimilor şenalelor şi a bazinelor, creşterea siguranţei navigaţiei, dane specializate în zone cu adâncimi mari, dezvoltarea capacităţii feroviare în port, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare, extinderea şi modernizarea utilităţilor (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare şi modernizare cheiuri, terminal LNG şi platforme de staţionare, terminale specializate pe insula artificială şi racordarea acesteia cu infrastructura de transport existentă“, a declarat ministrul Transporturilor. Măsuri şi facilităţi pentru transportatori şi operatori Ministrul Cuc a adăugat că actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează Portul Constanţa trebuie fidelizate. „Toate aceste investiţii au finanţarea asigurată şi deci se pot lansa achiziţiile publice pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări. Complementar cu aceste investiţii, va trebui să acţionăm şi pe alte planuri, astfel încât să fidelizăm actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul nostru, dar şi să atragem noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre – Main – Rin. Vizăm astfel implementarea unor măsuri şi facilităţi pentru transportatori şi operatori care să încurajeze şi să stimuleze traficul general de mărfuri. Ne referim aici la facilităţi fiscale, la reducerea birocraţiei legate de documente şi formalităţi şi la scăderea timpilor de aşteptare, care se traduc, în final, prin creşterea profitului atât pentru transportatori şi operatori, cât şi pentru Portul Constanţa.

Astfel, în paralel, avem prevăzute proiecte de investiţie care să mărească hinterlandul Portului Constanţa, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, fluvial), care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre şi dinspre Portul Constanţa. Aş vrea să surprind doar câteva dintre ele, care vor avea un impact pozitiv imediat pentru port.

Vorbim despre coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (graniţa de vest cu Ungaria) şi Portul Constanţa, pe care sperăm să-l închidem cât mai rapid şi pentru care, în momentul de faţă, avem lucrări în curs între Lugoj şi Deva (Margina – Deva, loturile 3, 4 şi parte din 2), şi proiectare avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu şi Piteşti şi Centura Bucureşti la profil de autostradă, coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (graniţa de vest cu Ungaria) – Portul Constanţa, cu lucrări în curs sau în proiect pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, investiţie ce va conduce la creşterea vitezei maxime de circulaţie pentru trenurile de marfă la 120 km/h şi, implicit, la scăderea timpilor de întârziere.

Pentru coridorul european Rin – Dunăre avem fonduri alocate şi dedicate îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pentru îmbunătăţirea navigaţie pe Canalele Dunăre – Marea Neagră şi Sulina, la care se adaugă investiţii în modernizarea ecluzelor. Aceste coridoare care traversează România, respectiv coridorul Rin – Main – Dunăre şi coridorul Orient/Est-Mediteranean, sunt coridoare multimodale, care presupun proiecte complexe de instalare şi dezvoltare a infrastructurii specifice, oportunităţi care să permită pătrunderea pe piaţă a mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi, precum şi crearea unor reţele corespunzătoare de alimentare, de depozitare şi transport ca marfă al acestor tipuri de combustibili.

Prin aceste demersuri, susţinem dezvoltarea coridorul strategic dintre România – Georgia – Azerbaijan – Kazakhstan – Turkmenistan – Uzbekistan şi China. Doresc să vă asigur de tot sprijinul Ministerului Transporturilor pentru a dezvolta această veritabilă poarta maritimă a Europei, ca un port nu doar al României, ci şi al tuturor ţărilor din Europa Centrală“, a punctat ministrul Alexandru Cuc.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/alexandru-razvan-cuc-la-silk-road-summit-dezvoltarea-portului-constanta-reprezinta-o-prioritate-majora-a-ministerului-transporturilor-galerie-foto-640547.html

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Maria Magdalena Grigore (ALDE) a declarat astăzi la Constanţa, că în această perioadă se analizează la nivelul ministerului posibilitatea transferul spitalului CF Port în subordinea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa(CNAMPC). Dan Nicolae Tivilichi a notificat deja ministerul în legătură cu această intenţie iar transferul propriu-zis trebuie realizat prin intermediul unei Hotărâri de Guvern.

Dacă va trece în subordinea CNAPC, spitalul CF Port ar beneficia de fonduri de la companie pentru reabilitare şi echipare cu aparatură medicală. „Astfel, ar avea loc şi o degrevare a Spitalului Judeţean Constanţa, supra-aglomerat în acest moment”, spune şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Daniel Learciu, responsabil pe probleme de sănătate publică la nivelul judeţului.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ministerul-transporturilor-evalueaza-posibilitatea-ca-spitalul-cf-port-sa-fie-transferat-la-cnapmc-640501.html.html

The Silk Road Summit este un eveniment organizat de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (APMC), Asociaţia Drumul Mătăsii şi Constanta Port Business Association și se desfășoară pe 5 și 6 octombrie, la Constanța. Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a deschis evenimentul.

S-a dezbătut tematica Drumului Mătăsii și s-au stabilit noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Portul Constanța, prin capacitățile sale de operare, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport. Portul Constanța a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe această rută de transport, a noului drum a mătăsii, prin semnarea unor protocoale de colaborare cu porturile Ningbo și Qingdao din China, porturile Batumi și Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan și cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan.

În cadrul evenimentului a avut loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.
„România rămâne un susținător al Drumului Mătăsii. De asemenea, Guvernul din care fac parte acordă o atenția specială dezvoltării cooperării regionale în sfera transporturilor de mărfuri, iar Ministerul Transporturilor va acționa pentru concretizarea inițiativei de realizare a proiectului coridorului de transporturi Marea Neagră – Marea Caspică. Suntem ferm convins că această dezbatere va permite participanților să identifice noi oportunități de dezvoltare și diversificare a cooperării economice. Datorită poziției strategice, România oferă posibilități de transport, fiind un punct de tranzit între Europa și Orientul Îndepărtat. Țara noastră și-a propus să joace un rol cheie în domeniul transporturilor și am mizat și o vom face prin poziția strategică a Portului Constanța la Marea Neagră. Prin poziția sa, Portul Constanța reprezintă o veritabilă verigă între Europa și Asia, fiind cel mai mare port la Marea Neagră din România. Principalul nostru deziderat este să valorificăm la maxim poziția strategică prin creșterea traficului de mărfuri”, a spus în deschiderea Summitului ministrul Răzvan Cuc.

Următorul vorbitor a fost directorul CN APMC, Nicolae Dan Tivilichi, care se bucură de semnarea protocolului, iar prezența demnitarilor și a investitorilor a fost prilej de a oferi o serie de mulțumiri.

„Vrem să asigurăm partenerii noștri că Drumul Mătăsii, hub-ul de mărfuri care tranzitează Portul Constanța va avea în continuare un suport și ne dorim să creștem împreună. Ne dorim să fim acel pilon între Europa și Asia. Vom folosi toate căile de acces. Mulțumim parlamentarilor care s-au ocupat de o lege navală nouă. Considerăm că acest efort este comun, al Ministerului, al parlamentarilor, vreau să mulțumesc și doamnei europarlamentar Ramona Mănescu. Dorim să fim aproape de comunitatea europeană, să putem să dezvoltăm infrastructura cu ajutorul Comisiei Europene”, a continuat Nicolae Dan Tivilichi, director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC).

https://www.replicaonline.ro/razvan-cuc-portul-constanta-reprezinta-o-veritabila-veriga-intre-europa-si-asia-332179/

Filiala ALDE Constanța a organizat, joi, o conferință de presă unde au participat secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor Maria Magdalena Grigore, dar și vicepresedintele Consiliului Județean Constanța, Daniel Learciu. Principal temă care a fost supusă dezbaterii a fost cea a implicării ALDE în dezvoltarea regională și cea națională.

Vicepreședintele filialei Constanța, Daniel Learciu, a declarat că s-au stabilit candidații pentru alegerile din 5 noiembrie din localitățile Mereni și Bărăganu – mai exact, doi candidate pentru funcțiile de primar și un candidat pentru consiliul local Mereni.
Însă acesta nu a făcut publice numele candidaților pentru că, spune el, aceștia nu au fost încăț validați de către coducerea centrală.

În cadrul conferinței, Daniel Learciu a mai precizat că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat nu este sigură, „se mai discută”.
În calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean, așteaptă, luni – 9 octombrie, un raport, de la membrii Consiliului de Administrație ai Spitalului Județean, cu privire la deficienșele din această instituție. Deși a fost lansată oferta pentru construirea unui spital oncologic, nimeni nu s-a prezentat, spune acesta. Pentru rezolvarea problemei bolnavilor de cancer aflați în faza finală, care nu mai beneficiază de serviciile Casei Soarelui, se are în vedere amenajarea etajului 9 de la Spitalul Județean, a completat Daniel Learciu.

Prezentă la Constanța, membra ALDE, Maria Magdalena Grigore – Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor – a declarat că ministerul are în vedere o posibilă tranferare a Spitalului Port în administrarea CNAPMC. Aceasta a mai declarat că în prezent exită un mesaj politic clar pentru partea bulgară de a respecta prevederile Convenției de la Belgrad, cu privire la responsabilitățile față de navigația pe Dunăre. Maria Magdalena Grigore a mai precizat faptul că s-a propus părții bulgare amendarea convenției astfel încât să se poată interveni, în cazuri de necesitate și pe partea de Dunăre a Bulgariei, dar și invers.

CONSTANȚA: Secretarul de stat Maria Magdalena Grigore – Spitalul Port ar putea trece în administrarea CN APMC

În Portul Constanța are loc astăzi Silk Road Summit, eveniment la care ia parte și ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc.

De asemenea, printre participanții la întâlnirea la nivel înalt se mai numără directorul general CN APM Constanța, Dan Tivilichi, președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu, prefectul județului Constanța, Ioan Albu, dar și președintele CCINA, Dănuț Jugănaru și europarlamentarul Ramona Mănescu.

În cadrul evenimentului de astăzi găzduit de APM a avut loc și semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku din Azerbaidjan și Portul Constanța. Pe agenda dezbaterilor mai apare și tema Drumului Mătășii, urmând a fis tabilite noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Ministrul Transporturilor a enumerat o serie de măsuri ce vor fi implementate pentru optimizarea profitului din activitatea Portului Constanța, precum și pentru fidelizarea fluxurilor de mărfuri.

„Va trebui să acționăm și pe alte planuri astfel încât să fidelizăm actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul nostru, dar și să atragem noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre – Main – Rhin. Vizăm astfel implementarea unor măsuri și facilități pentru transportatori și operatori care să încurajeze și să stimuleze traficul general de mărfuri. Ne referim aici la facilitățile fiscale, la reducerea birocrației legat de documente și formalități și la scăderea timpilor de așteptare care se traduc în final prin creșterea profitului atât pentru transportatori și operatori, cât și pentru pentru Portul Constanța“, a afirmat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Oficialul a mai adăugat că Executivul din care face parte are în paralel cu aceste măsuri proiecte de investiții care să contribuie la mărirea hinterland-ului Portului Constanța pentru toate tipurile de transport: rutier, feroviar, fluvial și care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre și dinspre Portul Constanța.

„M-aș referi aici la Coridorul Paneuropean 4 – între Nădlac și Constanța, unde avem în desfășurare lucrări pe loturi de autostradă, loturile 3 și 4 Lugoj – Deva și suntem foarte avansați cu finalizarea documentației pentru Autostrada Sibiu – Pitești, cât și centura București la profil de autostradă, proiect deja lansat pentru proiectare și execuție. Coridorul Feroviar Paneuropean 4 Curtici – Portul Constanța, cu lucrări în curs (…) investiție ce va duce la creșterea vitezei maxime de circulație pentru trenurile de marfă la 120 km/h și implicit scăderea timpilor de întârziere. Pentru Coridorul European Rhin – Dunăre avem fonduri alocate și dedicate îmbunătățirii condițiilor navigației pe Dunăre și pentru îmbunătățirea navigației pe canalele Dunăre – Marea Neagră și Sulina la care se adaugă investiții în modernizarea ecluzelor“, a mai punctat ministrul.

SILK ROAD SUMMIT. Planul Ministerului Transporturilor pentru fidelizarea fluxurilor de mărfuri ce trec prin Portul Constanța

În cadrul evenimentului a fost semnat Protocolul de Cooperare dintre Portul Baku din Azerbaidjan și Portul Constanța. La eveniment au participat atât Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, oficialități din statele Drumului Mătăsii, reprezentanți ai Ambasadelor, oameni de afaceri cât și comunitatea portuară din portul Constanța.

Pe agenda dezbaterilor din cadrul summit-ului s-a aflat și tema Drumului Mătăsii, fiind stabilite noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Portul Constanța, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport, făcând deja pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe această rută, a noului drum a mătăsii. Și asta datorită semnării unor protocoale de colaborare cu porturile Ningbo și Qingdao din China, porturile Batumi și Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan și cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan.
În cadrul evenimentului de joi găzduit de APM a avut loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku din Azerbaidjan și Portul Constanța.

Răzvan Cuc a mai afirmat că, datorită poziției strategice a Portului Constanța la Marea Neagră, România este un punct de tranzit între Europa și Orientul Îndepărtat și că, va juca un rol cheie în domeniul transporturilor. Totodată, în cadrul aceluiași eveniment, au mai fost enumerate și o serie de măsuri ce vor fi implementate pentru optimizarea profitului din activitatea Portului Constanța, precum și pentru fidelizarea fluxurilor de mărfuri.

The Silk Road Summit este un eveniment organizat de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, Asociaţia Drumul Mătăsii şi Constanta Port Business Association.

http://www.tvlitoral.ro/silk-road-summit-in-premiera-la-constanta/

Reprezentanţi din 12 ţări discută soarta viitoarei rute de transport multimodal.
Timp de două zile, gara maritimă a portului Constanţa este loc de întâlnire pentru reprezantanţii autorităţilor centrale şi locale, parlamentari, diplomaţi străini, emisari ai unor porturi străine şi manageri ai companiilor din porturile maritime şi fluviale româneşti.

Ceea ce i-a adunat la un loc este o temă de mare interes pentru Europa şi Asia, pentru ţările din zona Mării Negre, a Caucazului şi Caspicii: „Drumul mătăsii” (Silk road). Străvechea rută de transport al mărfurilor între Extremul Orient şi Europa Centrală şi de Vest ar putea fi o alternativă mai avantajoasă faţă de celelalte trasee. Dar pentru aceasta trebuie ca guvernele, autorităţile locale şi agenţii economici din statele străbătute de Drumul mătăsii să îşi dea mâna.

Sunt multe bariere legislative, vamale şi administrative de înlăturat din calea fluxurilor de mărfuri. Statele şi privaţii au de făcut investiţii de zeci de miliarde de euro pentru ca timpul de manipulare şi transport al mărfurilor să fie mai scurt şi costurile aferente mai mici.

v v v

Evenimentul Silk Road Summit este o premieră pentru România, pentru portul Constanţa. Reuniunea se desfăşoară în perioada 5 – 6 octombrie 2017, în terminalul de pasageri. Organizatorii sunt: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association şi Asociaţia Drumul Mătăsii din România.

Interesul pentru această temă este ilustrat de numărul mare al ţărilor reprezentate: Austria, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Turcia, Polonia, Germania, Olanda şi România.

Trebuie spus că portul Constanţa a făcut, deja, paşi importanţi pentru a îmbunătăţi cooperarea pe „noul drum al mătăsii”, prin semnarea unor protocoale de colaborare cu porturile Ningbo şi Qingdao din China, porturile Batumi şi Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan şi cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan.

v v v

În cuvântul de salut adresat invitaţilor străini şi români prezenţi la summit, Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CNAPMC, a subliniat importanţa „Drumului mătăsii” pentru portul Constanţa, pentru dezvoltarea lui ca poartă de acces a Europei. Acesta este şi motivul pentru care infrastructura lui se dezvoltă cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Alexandru Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, le-a vorbit celor prezenţi despre eforturile României pentru dezvoltarea coridoarelor de transport paneuropene şi despre investiţiile de sute de milioane de euro ce se fac în portul Constanţa, pentru creşterea adâncimilor, a siguranţei navigaţiei, a reţelei feroviare portuare, a numărului de dane şi platforme de operare.

La rândul său, fostul deputatul Mircea Toader a vorbit despre noua lege privind administrarea porturilor, aflată în procedură parlamentară, care va stimula transportul maritim şi fluvial.

Un moment important al zilei de ieri l-a reprezentat ceremonia de semnare a protocolului de colaborare dintre portul Constanţa şi portul azer Baku, de către Taleh Ziyadov, directorul general al portului Baku, şi Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CNAPMC.

v v v

Într-una dintre pauze, ministrul Alexandru Răzvan Cuc le-a declarat ziariştilor: „Portul Constanţa participă la acest proiect foarte important, care face legătura dintre Marea Caspică şi Marea Neagră. Dunărea reprezintă un motor economic pentru ţara noastră. În şedinţa de guvern comună română – bulgară am ridicat problema dragajului pe Dunăre. Am solicitat omologului meu ca, în caz că nu se va draga în zona controlată de Bulgaria, să se permită autorităţilor române să modifice Acordul din 1955, astfel încât şi partea bulgărească să treacă în administrarea părţii române. În prezent, zona românească este dragată în baza unui contract multianual cu AFDJ.

Îl felicit pe domnul director Tivilichi pentru implicare, perseverenţă şi pentru că a reuşit să semneze acest parteneriat important cu portul Baku. De la preluarea conducerii administraţiei portuare a reuşit să semneze contractele cu operatorii tradiţionali din port, pe termen lung. Ele dau stabilitate şi predictibilitate operatorilor. Mai mult, a lansat numeroase proiecte de infrastructură: dragajul de întreţinere, cel de investiţii, modernizarea danei 80 şi altele.

Pot spune că ne-am atins scopul prin acest eveniment, aducând la aceeaşi masă parteneri importanţi pentru a face atractiv acest coridor de transport. Desigur sunt şi alte investiţii de făcut: modernizarea infrastructurii feroviare şi rutiere, pentru a prelua întregul volum de mărfuri. Am avut întâlniri la începutul lunii aprilie cu vicepremierul din Turkmenistan, cu care am discutat despre acest coridor deosebit de important. I-am spus domnului Tivilichi că ar trebui să realizăm o întâlnire în patru, cu Azerbaidjanul, Turcia şi Turkmenistanul pentru a identifica cantităţile de mărfuri de pe această rută, pentru a putea să fim şi noi pregătiţi cu ferry-boat-uri, pe care ar trebui să le achiziţionăm. În prezent, avem două nave la CFR Marfă, dar nu sunt funcţionale şi au consum ridicat de combustibil.”

v v v

Printre participanţii care prezintă comunicări în cadrul summit-ului se numără: Viorel Panait – preşedintele Constanta Port Business Association, Apti Metin – preşedintele Silk Road Association, secretarul de stat, Taleh Ziyadov – directorul general al portului Baku, Baurzhan Kalushev – secretar general al International Association Trans-Caspian International Transport şi alţii.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-noul-drum-al-matasii-va-trece-prin-portul-constanta-331906?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Declaratia ii apartine Ministrului Transporturilor, Razvan Cuc, care a dorit astfel sa sublinieze importanta dezvoltarii Portului Constanta, cel mai mare port maritim din Europa de Sud-Est.

„Trebuie sa valorificam la maxim pozitia geostrategica a portului Constanta. Ministerul va aloca 1,1 miliarde de euro pana in 2030 pentru dezvoltarea portului. Romania este un punct important de tranzit pentru Europa, iar portul Constanta are o importanta mare pentru conectarea cu Caucaz si Asia”, a precizat ministrul Transporturilor, Razvan Cuc.

Acesta participa la evenimentul The Silk Road Summit, organizat la Constanta de catre Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta, Asociatia Drumul Matasii si Constanta Port Business Association.

Cu ocazia evenimentului a fost semnat un Protocol de Colaborare dintre portul Baku (Azerbaidjan) si portul Constanta.
Scopul summit-ului consta in promovarea avantajelor competitive ale Portului Constanta, ca cea mai importanta poarta de tranzit a marfurilor de-a lungul Noului Drum al Matasii.

Reprezentantii Portului Constanta anunta deschiderea fata de initierea de proiecte comune care sa permita o mai buna abordare, cunoastere si schimb de experienta, cu posibilitatea de a identifica oportunitati pentru dezvoltarea traficului de marfa.

Ministerul Transporturilor aloca 1,1 miliarde euro, pana in 2030, pentru dezvoltarea Portului Constanta

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, susține că pentru Portul Constanța sunt prognozate investiții de peste 1 miliard de euro până în 2030, fondurile pentru acestea urmând să vină atât din bugetul Comisiei Europene, cât și de la bugetul de stat, printre proiecte aflându-se creșterea adâncimii bazinelor, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare și dezvoltarea capacității feroviare. Răzvan Cuc a participat joi la deschiderea Silk Road Summit, eveniment organizat în Terminalul de Pasageri al Portului Constanța. Ministrul a spus în discursul său că această dezbatere va permite celor prezenți să identifice noi oportunități de dezvoltare și de diversificare a cooperării economice și a relațiilor bilaterale dintre România și tările de pe “Drumul Mătăsii”, arată news.ro. El a mai spus că Portul Constanța este „o veritabilă placă turnantă” între traficul de mărfuri dintre Asia și Europa.

“Prin poziția sa la Marea Neagră, dar și în Europa, Portul Constanța reprezintă o veritabilă placă turnantă în traficul de mărfuri dintre Asia și Europa, fiind cel mai mare Port la Marea Neagră din România. Principalul nostru deziderat și datorie în același timp este să valorificăm la maxim poziția geostrategică a celui mai mare port la Marea Neagră, prin creșterea tranzitului de mărfuri pe direcțiile est-vest și vest-est”, a susținut Cuc. El a mai spus că dezvoltarea activității în Portul Constanța reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, fiind alocat peste un miliard de euro pentru investiții în această zonă. “Acesta este principalul motiv pentru care avem alocată o sumă importantă de bani dedicată investiților în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene cât și de la bugetul de stat. Vorbim de peste 1.1 miliarde de euro care sunt dedicate strict investițiilor, până în 2030, pentru: creșterea adâncimilor șenalelor și a bazinelor, creșterea siguranței navigației, dane specializate în zone cu adâncimi mari, dezvoltarea capacității feroviare în port, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare, extinderea și modernizarea utilităților (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare și modernizare cheuri”, a mai spus ministrul, precizând că toate aceste investiții au finanțarea asigurată, putând fi lansate achizițiile publice pentru realizarea documentațiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări. Răzvan Cuc a vorbit și despre alte proiecte de investiție, care vor sprijini fluxul de mărfuri spre și dinspre Portul Constanța, referindu-se la Coridorul 4, atât rutier, cât și feroviar.

“Coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (granița de vest cu Ungaria) și Portul Constanța pe care sperăm să-l închidem cât mai rapid și pentru care în momentul de față avem lucrări în curs între Lugoj și Deva (Margina – Deva, Loturile 3, 4 și parte din 2) și proiectare avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu și Pitești și Centura București la profil de autostradă. Coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (granița de vest cu Ungaria) – Portul Constanța cu lucrări în curs sau în proiect pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, investiție ce va conduce la creșterea vitezei maxime de circulație pentru trenurile de marfă la 120 km/h și implicit la scăderea timpilor de întârziere”, a menționat ministrul. Silk Road Summit se desfășoară în perioada 5-6 octombrie, în Terminalul de Pasageri al Portului Constanța.

Evenimentul este organizat de Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii din România. La manifestare participă ficialități din statele Drumului Mătăsii, reprezentanți ai ambasadelor, oameni de afaceri și comunitatea portuară din portul Constanța, aceștia dezbătând tematica Drumului Mătăsii și pentru a stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută. În cadrul acestui eveniment a avut loc joi, semnarea protocolului de colaborare dintre Portul Baku din Azerbaidjan și Portul Constanța.

https://www.profit.ro/profitul-tau/ministrul-transporturilor-sustine-ca-pana-in-2030-in-portul-constanta-vor-fi-investitii-de-peste-1-miliard-de-euro-17278574

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, susţine că pentru Portul Constanţa sunt prognozate investiţii de peste un miliard de euro până în 2030, fondurile pentru acestea urmând să vină atât din bugetul Comisiei Europene, cât şi de la bugetul de stat, printre proiecte aflându-se creşterea adâncimii bazinelor, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare şi dezvoltarea capacităţii feroviare.

Răzvan Cuc a participat joi la deschiderea Silk Road Summit, eveniment organizat în Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa. Ministrul a spus în discursul său că această dezbatere va permite celor prezenţi să identifice noi oportunităţi de dezvoltare şi de diversificare a cooperării economice şi a relaţiilor bilaterale dintre România şi tările de pe “Drumul Mătăsii”.

El a mai spus că Portul Constanţa este „o veritabilă placă turnantă” între traficul de mărfuri dintre Asia şi Europa.

“Prin poziţia sa la Marea Neagră, dar şi în Europa, Portul Constanţa reprezintă o veritabilă placă turnantă în traficul de mărfuri dintre Asia şi Europa, fiind cel mai mare Port la Marea Neagră din România. Principalul nostru deziderat şi datorie în acelaşi timp este să valorificăm la maxim poziţia geostrategică a celui mai mare port la Marea Neagră, prin creşterea tranzitului de mărfuri pe direcţiile est-vest şi vest-est”, a susţinut Cuc.

El a mai spus că dezvoltarea activităţii în Portul Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, fiind alocat peste un miliard de euro pentru investiţii în această zonă.

“Acesta este principalul motiv pentru care avem alocată o sumă importantă de bani dedicată investiţilor în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene cât şi de la bugetul de stat. Vorbim de peste 1.1 miliarde de euro care sunt dedicate strict investiţiilor, până în 2030, pentru: creşterea adâncimilor şenalelor şi a bazinelor, creşterea siguranţei navigaţiei, dane specializate în zone cu adâncimi mari, dezvoltarea capacităţii feroviare în port, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare, extinderea şi modernizarea utilităţilor (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare şi modernizare cheuri”, a mai spus ministrul, precizând că toate aceste investiţii au finanţarea asigurată, putând fi lansate achiziţiile publice pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări.

Răzvan Cuc a vorbit şi despre alte proiecte de investiţie, care vor sprijini fluxul de mărfuri spre şi dinspre Portul Constanţa, referindu-se la Coridorul 4, atât rutier, cât şi feroviar.

“Coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (graniţa de vest cu Ungaria) şi Portul Constanţa pe care sperăm să-l închidem cât mai rapid şi pentru care în momentul de faţă avem lucrări în curs între Lugoj şi Deva (Margina – Deva, Loturile 3, 4 şi parte din 2) şi proiectare avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu şi Piteşti şi Centura Bucureşti la profil de autostradă. Coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (graniţa de vest cu Ungaria) – Portul Constanţa cu lucrări în curs sau în proiect pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, investiţie ce va conduce la creşterea vitezei maxime de circulaţie pentru trenurile de marfă la 120 km/h şi implicit la scăderea timpilor de întârziere”, a menţionat ministrul.

Silk Road Summit se desfăşoară în perioada 5-6 octombrie, în Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa. Evenimentul este organizat de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association şi Asociaţia Drumul Mătăsii din România. La manifestare participă ficialităţi din statele Drumului Mătăsii, reprezentanţi ai ambasadelor, oameni de afaceri şi comunitatea portuară din portul Constanţa, aceştia dezbătând tematica Drumului Mătăsii şi pentru a stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută.

În cadrul acestui eveniment a avut loc joi, semnarea protocolului de colaborare dintre Portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Constanţa.

https://www.tracknews.ro/ministrul-transporturilor-sustine-ca-pana-in-anul-2030-in-portul-constanta-vor-fi-facute-investitii-de-peste-un-miliard-de-euro-18137/

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că pentru Portul Constanța sunt prognozate investiții de peste un miliard de euro până în 2030, fondurile pentru acestea urmând să vină atât din bugetul Comisiei Europene, cât și de la bugetul de stat. Printre proiecte se află creșterea adâncimii bazinelor, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare și dezvoltarea capacității feroviare.

Răzvan Cuc a participat astăzi la deschiderea Silk Road Summit, eveniment organizat în Terminalul de Pasageri al Portului Constanța. Ministrul a spus în discursul său că această dezbatere va permite celor prezenți să identifice noi oportunități de dezvoltare și de diversificare a cooperării economice și a relațiilor bilaterale dintre România și tările de pe “Drumul Mătăsii”. El a mai afirmat că Portul Constanța este „o veritabilă placă turnantă” între traficul de mărfuri dintre Asia și Europa.

„Prin poziția sa la Marea Neagră, dar și în Europa, Portul Constanța reprezintă o veritabilă placă turnantă în traficul de mărfuri dintre Asia și Europa, fiind cel mai mare Port la Marea Neagră din România. Principalul nostru deziderat și datorie în același timp este să valorificăm la maximum poziția geostrategică a celui mai mare port la Marea Neagră, prin creșterea tranzitului de mărfuri pe direcțiile est-vest și vest-est”, a susținut Cuc.

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/ministrul-transporturilor-pana-in-2030-in-portul-constanta-vor-fi-facute-investitii-de-peste-un-miliard-de-euro-s2599/

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) salută semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku din Azerbaidjan și Portul Constanța și subliniază avantajul competitiv pe care acesta îl oferă României.

Eurodeputatul amintește că 20% din populația Uniunii Europene trăiește de-a lungul Dunării, oferind astfel o opoprtunitate competitivă față de alte porturi situate la Marea Neagră.

”Noul Drum al Mătăsii reprezintă o oportunitate pentru Constanța și pentru Port, dar mai ales pentru România și Uniunea Europeană. Constanța nu este doar <un port la Marea Neagră> sau <cel mai mare port estic al UE>. El are în spate cel mai mare fluviu al Uniunii Europene – Dunărea și o rețea de zeci de porturi care interconectează fluvial, feroviar și rutier hinterlandul cu transportul naval. 16 dintre aceste porturi, inclusiv Galați-ul (cel mai mare de pe Dunăre) se află în România. 20% din populația UE trăiește de-a lungul acestui fluviu și acesta este mare avantaj competitiv al Constanței față de orice alt port european la Marea Neagră.”, scrie europarlamentarul român pe pagina sa de Facebook.

Ramona Mănescu atrage atenția asupra provocărilor dezvoltării infrastructurii portuare și asupra tarifelor portuare ce trebuie aliniate la cele practicate de statele partenere României.

”Acest avantaj competitiv reprezintă cu siguranță o oportunitate. Dar, vorbind despre competitivitate trebuie să reamintesc că ea este direct legată de dezvoltarea infrastructurii portuare, atât aici la Constanța cât și mai departe, pe Dunăre. De asemenea, tarifele portuare sunt un factor care poate genera interes sau respingere. Ele trebuie să fie în mod obligatoriu aliniate la cele practicate de partenerii noștri. De asemenea, asigurarea navigabilității pe Dunăre este o problemă în responsabilitatea noastră și o condiție obligatorie pentru succesul Portului Constanța. Toate aceste provocări trebuie să fim pregatiți să le rezolvăm. Nu este suficient să arătăm mereu potențialul pe care portul îl are dacă nu acționăm împreună pentru a transforma potențialul în succes. Din fericire există o susținere la cel mai înalt nivel pentru aceste proiecte și pentru dezvoltarea Portului Constanța la adevărata sa capacitate.”

„Mă bucur și salut semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku din Azerbaidjan și Portul Constanța. Acest acord se încadrează perfect atât în viziunea pe termen mediu și luna a Uniunii Europene în domeniul transportului cât și în noua abordare a Politicii Europene de Vecinătate care încurajează atât dezvoltarea relațiilor cu tțările din Parteneriatul Estic cât și implicarea directă, a Statelor Membre, în creșterea relațiilor bilaterale cu țări precum Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan sau Turkmenistan.”, conchide Mănescu.

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Noul Drum al Mătăsii reprezintă o oportunitate pentru Constanța, dar mai ales pentru România și Uniunea Europeană

Today, the Silk Road summit begins in the Romanian city of Constanţa.

Eastern Europe Bureau of Report News Agency informs, Azerbaijan is represented by the delegation led by Taleh Ziyadov, Director General of the Baku International Sea Trade Port CJSC (BISTP).

The summit at the Constanta port – passenger terminal will be opened by Romania’s Transport Minister Razvan Cuc. After the opening, protocol of cooperation will be signed between BISTP and Constanta port (Maritime Ports Administration).

The document will be signed by T. Ziyadov on behalf of Azerbaijan and by Dan Nicolae Tivilichi, Director General of Constanta port on behalf of Romania.

Notably, the summit, jointly organized by the Constanta Port Administration, Constanta Port business circles and Silk Road Association of Romania, is attended by 200 delegations from 12 countries. This also includes representatives of the diplomatic corps accredited in Romania, members of the international carriers association and businessmen.

The two-day summit will focus on the “Silk Road” and development of transport cooperation on this route and transportation of cargoes on this line.

The Baku International Sea Trade attends the Silk Road summit in Romania

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a afirmat joi la Constanţa, în cadrul alocuţiunii rostite la deschiderea Summitului internaţional Drumul Mătăsii, că Programul de Guvernare şi Master Planul General de Transport al României a programat investiţii de 1,1 miliarde de euro până în anul 2030, pentru dezvoltarea activităţii în Portul Constanţa.

„Creşterea numărului de mărfuri containerizate din spre Est spre Vest, dar şi cea a cerealelor din spre Vest (bazinul Dunării) spre Est, reprezintă vectorii pentru dezvoltare infrastructurii portuare suport din Portul Constanţa. Mă refer, desigur, la spaţii de stocare şi instalaţii noi de manipulare a containerelor dar şi la noi spaţii de stocare a cerealelor şi instalaţii moderne de descărcare – încărcare din camioane şi vagoane în nave maritime. Portul Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, regăsită în documentele strategice programatice realizate până acum, Programul de Guvernare şi Master Planul General de Transport al României (…) Acesta este principalul motiv pentru care avem alocată o sumă importantă de bani dedicată investiţilor în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene cât şi de la bugetul de stat. Vorbim de peste 1,1 miliarde de euro care sunt dedicate strict investiţiilor, până în 2030, pentru: Creşterea adâncimilor şenalelor şi a bazinelor, creşterea siguranţei navigaţiei, dane specializate în zone cu adâncimi mari, dezvoltarea capacităţii feroviare în port, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare, extinderea şi modernizarea utilităţilor (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare şi modernizare cheuri, terminal LNG şi platforme de staţionare, construirea Molurilor 3 şi 4 şi a terminalelor specializate pe insula artificială şi racordarea acesteia cu infrastructura de transport existentă” – a declarat Cuc.

Ministrul Transporturilor a mai afirmat că toate investiţiile menţionate au asigurate sursele de finanţarea şi că administraţia poate să lanseze procedurile pentru achiziţiile publice, pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări.

„Complementar cu aceste investiţii va trebui să acţionăm şi pe alte planuri astfel încât să fidelizăm actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul nostru, dar şi să atragem noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre – Main – Rhine. Vizăm astfel implementarea unor măsuri şi facilităţi pentru transportatori şi operatori care să încurajeze şi să stimuleze traficul general de mărfuri. Ne referim aici la facilităţi fiscale, la reducerea birocraţiei legate de documente şi formalităţi şi la scăderea timpilor de aşteptare, care se traduc în final prin creşterea profitului atât pentru transportatori şi operatori, cât şi pentru Portul Constanţa” – a subliniat Răzvan Cuc.

Ministrul Transporturilor a mai afirmat că, în paralel, se lucrează la proiecte de investiţii care să mărească hinterlandul Portului Constanţa, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, fluvial), în sprijinul fluxurilor de mărfuri spre şi din spre Portul Constanţa, menţionând: Coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (graniţa de vest cu Ungaria) şi Portul Constanţa la care în momentul de faţă se lucrează în avans între Lugoj şi Deva (Margina – Deva, Loturile 3, 4 şi parte din 2) şi proiectarea avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu şi Piteşti şi Centura Bucureşti, la profil de autostradă. De asemenea, pe Coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (graniţa de vest cu Ungaria) – Portul Constanţa se lucrează pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, pentru creşterea vitezei maxime de circulaţie pentru trenurile de marfă, la 120 km/h, şi implicit la scăderea timpilor de întârziere.

http://www.capital.ro/ministerul-transporturilor-planifica-investitii-de-peste-un-miliard-de-euro-pentru-dezvoltarea-portului-contanta-pana-in-2030.html

Vineri a avut loc in Portul Constanta evenimentul „Silk Road Summit”, organizat de catre de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime, Organizatia Patronala Constanta Port Business Association si Asociatia Drumul Matasii din Romania.

Europarlamentarul PPE Ramona Manescu a participat la acest eveniment, alaturi de reprezentanti ai diferitelor tari aflate de-a lungul „Drumului Matasii”, reprezentanti ai corpului diplomatic din Romania, oameni de afaceri, comunitatea portuara si, nu in ultimul rand, autoritatile romane prezente chiar prin Ministrul Transporturilor.

Summitul a fost centrat in jurul evenimentului de semnare a protocolului de colaborare dintre Portul Constanta – reprezentat de directorul general al CN APM SA Constanta, domnul Nicolae Dan TIVILICHI si Portul Baku, reprezentat la intalnire de catre domnul Taleh ZIYADOV, director general al Portului. Portul Constanta a mai parafat in ultimii ani parteneriate cu porturile Aktau – Kazakhstan, Poti si Batumi din Georgia, cu State Service for River and Maritime Transportation din Turkmenistan si cu portul Qingdao din China.
Scopul acestui Summit a fost de a prezenta si promova avantajele competitive ale Portului Constanta – cea mai importanta poarta de tranzit a marfurilor de-a lungul Noului Drum al Matasii.

„Doresc sa il felicit pe domnul Tivilichi si organizatorii acestui Summit pentru initiativa de a gazdui acest eveniment la Constanta, chiar in port. Noul Drum al Matasii reprezinta o oportunitate pentru Constanta si pentru Port, dar mai ales pentru Romania si Uniunea Europeana.
Constanta nu este doar „un port la Marea Neagra” sau „cel mai mare port estic al UE”. El are in spate cel mai mare fluviu al Uniunii Europene – Dunarea si o retea de zeci de porturi care interconecteaza fluvial, feroviar si rutier hinterlandul cu transportul naval. 16 dintre aceste porturi, inclusiv Galati-ul (cel mai mare de pe Dunare) se afla in Romania. 20% din populatia UE traieste de-a lungul acestui fluviu si acesta este mare avantaj competitiv al Constantei fata de orice alt port european la Marea Neagra.

Acest avantaj competitiv reprezinta cu siguranta o oportunitate. Dar, vorbind despre competitivitate trebuie sa reamintesc ca ea este direct legata de dezvoltarea infrastructurii portuare, atat aici la Constanta cat si mai departe, pe Dunare. De asemenea, tarifele portuare sunt un factor care poate genera interes sau respingere. Ele trebuie sa fie in mod obligatoriu aliniate la cele practicate de partenerii nostri. De asemenea, asigurarea navigabilitatii pe Dunare este o problema in responsabilitatea noastra si o conditie obligatorie pentru succesul Portului Constanta.

Toate aceste provocari trebuie sa fim pregatiti sa le rezolvam. Nu este suficient sa aratam mereu potentialul pe care portul il are daca nu actionam impreuna pentru a transforma potentialul in succes.

Din fericire exista o sustinere la cel mai inalt nivel pentru aceste proiecte si pentru dezvoltarea Portului Constanta la adevarata sa capacitate. Ma bucur si salut semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku din Azerbaidjan si Portul Constanta. Acest acord se incadreaza perfect atat in viziunea pe termen mediu si luna a Uniunii Europene in domeniul transportului cat si in noua abordarea a Politicii Europene de Vecinatate care incurajeaza atat dezvoltarea relatiilor cu tarile din Parteneriatul Estic cat si implicarea directa, a Statelor Membre, in cresterea relatiilor bilaterale cu tari precum Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan sau Turkmenistan.

Portul Constanta a fost, este si va ramane un obiectiv strategic si de interes national pentru România. Sustinerea proiectului de dezvoltare si conectare a Portului cu Noul Drum al Matasii a fost confirmata chiar de catre Presedintele Iohannis, , care la intalnirea cu presedintele chinez Xi Jinping a exprimat clar interesul clar al Romaniei pentru Noul Drum al Matasii, din care Portul Constanta face parte.

Din pacate, potentialul nu este suficient pentru a avea si succes. Obiectivul clar al Romaniei trebuie sa fie unul ambitios, de transformare a Portului Constanta intr-un hub pentru transport, relatii economice si coridoarele energetice, competitiv nu doar la nivel regional ci european.

Ma bucur sa vad ca acest obiectiv are sustinerea totala a autoritatilor si sunt convinsa ca impreuna cu operatorii si partenerii nostri vom reusi sa il atingem”, a declarat RAMONA MANESCU in cadrul evenimentului gazduit la Constanta.

http://www.mondonews.ro/ramona-manescu-noul-drum-al-matasii-reprezinta-o-oportunitate-pentru-romania-si-ue/

Cu ocazia evenimentului Silk Road Summit, organizat la Constanta intre 4 si 6 octombrie, Club Feroviar si Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta au semnat un Protocol de Cooperare. Documentul a fost semnat de catre Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta si Cosmin Botez, CEO Club Feroviar.
Protocolul de Cooperare pune accent pe mediatizarea noutatilor din domeniul feroviar, multimodal si logistic, la nivel national si international, precum si pe incurajarea transportului de marfuri pe calea ferata.

Prin semnarea Protocolului, cele doua parti spera sa aduca in atentia tuturor colaboratorilor interni si internationali precum si partilor interesate proiectele de dezvoltare sustinute de catre actualul management al Portului Constanta, proiecte prin care se urmareste dezvoltarea infrastructurii feroviare portuare precum si atragerea unui volum semnificativ de marfuri, intern si international.

„Dezvoltarea Portului Constanta nu poate fi facuta fara o ampla investitie atat in reteaua feroviara a portului Constanta cat si in reteaua feroviara care face legatura inspre si dinspre port”, a precizat Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al portului Constanta.
„Singurul coridor feroviar din reteaua TEN-T care tranziteaza Romania si pentru care, pana in prezent, Uniunea Europeana a alocat finantare este Coridorul IV Feroviar si cu siguranta prioritizarea fondurilor catre acest coridor se datoreaza Portului Constanta”, a mentionat Cosmin Botez, CEO Club Feroviar.

Silk Road Summit a fost organizat in premiera in Romania, in Portul Constanta, de catre Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta, Asociatia Drumul Matasii si Constanta Port Business Association.

Reprezentanti ai statelor tranzitate de ruta de transport „Drumului Matasii, reprezentanti ai Ambasadelor, oameni de afaceri si comunitatea portuara din portul Constanta s-au reunit cu aceasta ocazie pentru a stabili noi relatii de cooperare in domeniul transportului si schimbului de marfuri pe aceasta ruta.

La eveniment au participat consilieri ai Primului Ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat si Camera Deputatilor, oficiali ai Guvernului, Ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, reprezentanti ai Consiliului Concurentei, delegati ai porturilor partenere Portului Constanta si asociatii profesionale ale transportatorilor.

Reamintim ca in cadrul aceluiasi eveniment Portul Constanta a semnat un Protocol de Colaborare cu Portul Baku din Azerbaidjan.
Prezent la evenimentul de la Constanta, Ministrul Transporturilor, Razvan Cuc a anuntat alocarea unei finantari in valoare de 1,1 miliarde euro, pana in 2030, pentru dezvoltarea Portului Constanta.

Ministrul Transporturilor a dorit astfel sa sublinieze importanta dezvoltarii Portului Constanta, cel mai mare port maritim din Europa de Sud-Est.

Club Feroviar este o platforma de comunicare dedicata industriei feroviare si acopera fiecare aspect ce caracterizeaza sectorul de profil si ofera atat segmentului de business cat si celui tehnic informatii viabile despre piata de transport feroviar, multimodal si activitati adiacente.

Silk Road Summit: Protocol de Cooperare semnat intre Club Feroviar si Portul Constanta

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) scoate din conturi 574.600 de lei pentru furnizarea unui sistem de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă pe teritoriul Portului Constanţa.

Ofertele pot fi depuse până pe data de 20.10.2017, ora 15.00, urmând ca acestea să fie evaluate până pe data de 14.11.2017, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare este de 5.746 de lei. Ofertantul va trebui să facă dovada că a furnizat produse similare în valoare cumulată de cel puţin 574.000 de lei, fără TVA, la nivelul unuia sau mai multor contracte, în ultimii cinci ani, raportaţi la data-limită de depunere a ofertei. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele ce deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa responsabile de atribuirea contractului sunt: Nicolae Dan Tivilichi – director general, Marian Tănase – director general adjunct, Daniela Şerban – director economic, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Tănase Iulian Pepi – şef Serviciul Juridic şi Contencios, Teodor Patrichi – director Exploatare, Cristian Iliescu – şf Birou PSI Situaţii de Urgenţă. Date din caietele de sarcini Amplasamentele pe care pot fi instalate echipamentele de alarmare publică sunt: clădirea Terminal de Pasageri (P+1), clădire Bursa Nouă, clădire sediul SSP (P+2), clădire ISU Port Constanţa (P+3), clădire Rădăcină Mol 3 (P+3 etaje), clădire Pavilion Grăniceri (P+2), clădire staţie tratare ape uzate, dana 79 (P+1), clădire staţia de transformare Port 3 (P), clădire Poarta 9 (P), clădire Poarta 11 (P), clădire Poarta 10 (P), clădire Rădăcina Mol 1S (P+5), clădire sediu CSCT Mol 2 S (P+4).

Ofertantul trebuie să stabilească, dintre cele 13 clădiri, amplasamentele optime pentru instalarea echipamentelor de alarmare publică, puterea optimă a sunetului pentru aceste evenimente, tipul şi numărul acestora, astfel încât să se asigure, pe teritoriul Portului Constanţa, un semnal optim de alarmare şi un nivel inteligibil pentru mesajele vocale multilingve, instantanee sau preînregistrate, ce se vor transmite în diferite situaţii de urgenţă civile.

Sistemul de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă pe teritoriul Portului Constanţa trebuie integrat în sistemul de alarmare existent la nivelul judeţului Constanţa, astfel încât echipamentele de alarmare publică să poată fi comandate şi acţionate şi din Centrul Operaţional Judeţean Constanţa. Interconectarea şi compatibilitatea cu sistemul de comandă şi operare al ISU „Dobrogea“ sunt obligatorii.

În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de participare la această licitaţie.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sistem-de-instiintare-avertizare-prealarmare-si-alarmare-in-situatii-de-protectie-civila-pe-teritoriul-portului-constanta-cat-costa-document-640626.html.html?print

TDF Pompe SRL din Bucureşti a semnat cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Firma şi-a adjudecat lotul 1 – electropompe şi mixere submersibile staţii tratare ape uzate (cinci bucăţi) şi lotul 2 – electropompe submersibile staţii pompare ape uzate (şase bucăţi). Valoarea totală fără TVA a contractului este 111.677 de lei.

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: director general – Nicolae Dan Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director economic – Daniela Şerban; director coordonator – Ciprian Hanganu, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Sucursala Servicii Port – Vicenţiu Petrescu. TDF Pompe SRL, în datele Registrului Comerţului Firma, aşa cum rezultă din datele prezentate de Registrul Comerţului, a fost fondată în anul 2014 şi are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 400 de lei, integral vărsat, este compus din 40 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. TDF Pompe SRL este controlată de Altecflu SL, cu sediul în Spania, cu 95% din capitalul social, şi Andrei Barlă Theodor, cu 5% din capitalul social. De administrarea societăţii se ocupă Altecflu SL, reprezentată prin Maestre Daniel Hoffmann Alberto. TDF Pompe SRL se ocupă de intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane.

În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de atribuire a licitaţiei.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-sa-cumpara-electropompe-submersibile-iata-de-la-cine-document-640722.html

Volumul este cu 10% mai mic decât cel din aceeași perioadă a sezonului precedent, o perioadă de record istoric pentru exportul de rapiță românească.

Rapița plecată la export în primele trei luni ale sezonului curent acoperă aproape 80% din programul total de export estimat pentru România în acest sezon.

Practic, 1,1 milioane MT de rapiță s-au vândut la export în numai trei luni, iar restul de 300.000 MT vor pleca către destinațiile finale în următoarele nouă luni ale sezonului ce se încheie oficial în luna Iunie a anului viitor.

Cantitatea exportată în primele trei luni ale sezonului de comercianții de materii prime agricole reprezintă al doilea cel mai mare volum de rapiță livrată clienților finali în ultimele zece sezoane comerciale din agricultură.

Aceasta este și perioada în care România a început să conteze în producția și comerțul internațional cu rapiță.

Ritmul ridicat de export din primele trei luni ale sezonului este un indicator relevant ce arată preferința fermierilor români pentru a nu opta pentru stocarea de cantități importante în cazul rapiței și aceea de a vinde în perioada imediat următoare recoltării.

Vânzările rapide sunt o sabie cu două tăișuri

Volumul de aproape 1.1 milioane MT de rapiță vândută în primele trei luni ale sezonului acoperă aproape două treimi din producția locală a acestui produs din anul de piață curent.

Strategia fermierilor români, aceea de a vinde rapiță imediat după recoltă, nu s-a schimbat major în ultimul deceniu.

Exporturile din primele trei luni ale sezonului au acoperit între 59.7% și 91% din producție în acest interval, exceptând sezonul 2012/2013 atunci când secetă a distrus recolta de rapiță aproape în totalitate, iar România a avut o prezență insignifiantă pe piața de export a acestui produs.

Vânzările rapide de rapiță imediat după ce semințele au fost strânse de pe câmp funcționează sub forma unei săbii cu două tăișuri.

Pe de-o parte rapița are rolul unui produs generator de lichidități rapide în perioada în care fermierii sunt presați de stingerea datoriilor de înființare a culturilor, iar de celalalta parte vânzarea rapidă exclude fermierii care au renunțat rapid la rapiță de la restul de nouă luni de volatilitate din piața internațională a rapiței.

În sezonul 2016/2017 prețul futures al rapiței a avut un minim de 350 euro/MT și un maxim de 428 euro/MT pe piața bursieră din Paris.

Pe parcursul sezonului curent 2017/2018 cotația rapiței a avut un preț minim pe bursă din Paris de 361 euro/MT și o cotație maximă de 381 euro/MT.

Cotația rapiței pe piața fizică din România este puternic conectată la bursa din Paris în condițiile în care la Constanța marfa se tranzacționează deobicei cu discount față de cotația de pe piața bursieră din Paris.

Rapița românească alimentează industria Occidentală

Rapița românească este un produs ce are rolul de a alimenta în mare măsură industria a trei țări din spațiul comunitar.

Belgia, Olanda și Germania sunt cele trei destinații strategice de export pe care piața românească se bazează pentru exportul de rapiță.

Cele trei destinații au acoperit exporturi de 750.000 MT în primele trei luni ale sezonului, adică două treimi din cantitatea totală de rapiță exportată de comercianții de materii prime agricole prezenți local.

Volumul de rapiță românească exportat de România către aceste destinații în primele trei luni ale sezonului este cu 4% mai mare față de aceeași perioadă a anului de piață precedent.

Excedentul existent pe piața rapiței din România este generat de “țesătura” industrială insuficientă pe care o are mediul economic de procesare internă.

România procesează circa 350.000 MT de rapița pe sezon, adică 20% din totalul producției interne.

Spre comparație, Belgia – cea mai importantă destinație de export a rapiței românești – are o recoltă de numai 46.000 MT și un volum de procesare de 1.5 milioane MT/sezon, arată datele FEDIOL, organizația europeană a industriei de procesare de semințe și boabe oleaginoase.
Germania, la rândul sau, recoltează 4.3 milioane MT de rapiță și procesează de două ori mai multă marfă.

Rapița românească s-a tranzacționat pe parcursul acestei săptămâni la o cotație nominală medie de 360 euro/MT FOB (marfa livrată în port, încărcată pe vapor) în portul Constanța.

http://agrofinanciar.ro/Romania-si-a-acoperit-80-din-programul-de-export-de-rapita-in-primele-trei-luni-ale-sezonului-1-1-milioane-MT-au-plecat-la-export-in-perioada-Iulie-Septembrie-n570.html

Compania Decirom S.A., din portul Constanţa, a ajuns oaia neagră a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În 2016, a primito amendă de 50.000 de lei, pentru discriminare, pentru ca, în acest an să recidiveze. Astfel că, prin hotărârea nr. 359 din data de 14 iulie 2017, colegiul director al CNCD a amendat-o, din nou, cu 50.000 de lei.

Starea de criză a început în septembrie 2014, când investitorul spaniol (care a preluat compania în 2008) a vrut să disponibilizeze 15 lucrători, iar Sindicatul Liber Decirom s-a opus. Schimbarea conducerii operatorului portuar (care cultiva buna relaţie cu sindicatul) şi înfinţarea unei organizaţii sindicale paralele, agreată de patronat, au condus la adâncirea conflictului.Noua cercetare declanşată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în februarie 2017, împotriva companiei din portul Constanţa a pornit la sesizarea Sindicatului Liber Decirom. În plângere se arată că, în ciuda măsurilor luate anterior, de către CNCD, conducerea companiei „a continuat să discrimineze salariaţii în funcţie de apartenenţa sindicală”. Astfel, „în luna decembrie 2016, s-au acordat prime cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în valoare de 550 de lei, numai pentru salariaţii membri ai Sindicatului Independent Decirom.” Mai mult – susţine reclamantul – în această perioadă, doar angajaţii societăţii care sunt membri ai Sindicatului Independent Decirom au beneficiat de prime de vacanţă la plecarea în concediu, de decontarea transportului la locul de muncă. În plus, respectiva categorie de salariaţi este repartizată preferenţial la locurile de muncă, fapt ce a condus la apariţia unor diferenţe salariale foarte mari între salariaţii membri ai celor două sindicate.

Lista şicanele împotriva Sindicatului Liber Decirom continuă cu: nereţinerea şi nevirarea cotizaţiei sindicale; solicitarea adresată Justiţiei pentru dizolvarea acestui sindicat; desfacerea contractului individual de muncă al preşedintelui de sindicat Silviu Stanciu.

În faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, partea reclamată, compania Decirom, s-a apărat susţinând că: „Societatea nu a iniţiat şi nu a menţinut nicio situaţie conflictuală sau de diferenţiere, confruntându-se cu o atitudine ostilă, prin care s-a urmărit în mod constant să se facă rău societăţii şi nu un interes superior al angajaţilor prin care noi am încercat prin toate metodele să îl protejăm.”

Pe baza probele prezentate de Sindicatul Liber Decirom, colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că: „Aspectele sesizate întrunesc elementele constitutive ale faptelor de discriminare conform prevederilor articolului 2, aliniatul 1 şi 7, din OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.” În consecinţă, a dispus sancţionarea SC Decirom SA, pentru acte/fapte de de victimizare împotriva petentului, cu amendă contraven-ţională de 50.000 de lei.
★ ★ ★
De la naşterea sa, la mijlocul secolului al XIX-lea, mişcarea sindicală a fost într-o permanentă luptă cu patronatele şi puterea politică. Forţa sindicatelor n-a putut fi stăvilită, nici măcar atunci când împotriva lor s-a recurs la teroare şi arme. Dimpotrivă, mişcarea sindicală a reuşit să impună recunoaşterea drepturilor salariaţilor în legislaţia internaţională şi naţională, în contractele de muncă.

În România, situaţia este diferită. În loc să se întărească, mişcarea sindicală este tot mai lipsită de putere. Rândurile ei s-au subţiat dramatic, gradul de sindicalizare a forţei de muncă salariale fiind în continuă scădere.

Principala forţă care a erodat mişcarea sindicală este, în primul rând, capitalul privat. Acţionând împotriva legislaţiei ce apără sindicatele şi a dreptului constituţional la liberă asociere, mulţi dintre patronii care au preluat companii de la stat au încercat fie să desfiinţeze organizaţiile salariaţilor, fie să şi le aservească. Şi, deseori, au avut succes. În societăţile născute pe baze private, lucrurile au fost mult mai simple. Patronii au stârpit din faşă tentativele de organizare a sindicatelor, nedându-se la o parte să recurgă la măsuri extreme faţă de iniţiatori.

Experienţa ultimelor două decenii demonstrează că investitorii străini aplică o dublă măsură în chestiunea sindicală. Acasă la ei, în ţările puternic dezvoltate, nu îndrăznesc să îngrădească dreptul lucrătorilor la liberă asociere. Dar când „joacă“ în deplasare, în România, lucrurile se schimbă, iar cazul Decirom este cea mai bună dovadă.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-discriminare-cu-repetitie-pe-criterii-sindicale-in-portul-constanta-332081?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Zeci de tiruri, încărcate cu porumb şi seminţe de floarea soarelui, ajung în această perioadă în zona portuară a municipiului Galaţi, unde stau chiar şi patruzeci de ore pentru a fi descărcate. Cerealele vor merge la export, din cauză că fermierii nu dispun de spaţii proprii de depozitare.

Tone de cereale produse în judeţul Galaţi, aduse cu tirurile în port, sunt încărcate pe vapoare în această perioadă pentru a fi vândute în alte ţări.

De multe ori, în zona portuară se formează coloane întinse de tiruri, încărcate cu porumb şi seminţe de floarea soarelui, care îşi aşteaptă rândul pentru a fi descărcate.

„Aşteptăm că-s multe maşini, de lucrat se lucrează, dar se lucrează în stilul nostru românesc”, spune un şofer de tir.
Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole spun că tirurile aşteaptă să fie descărcate chiar şi până la 40 demore.
„Se stă chiar şi câte 24-40 de ore pentru că nu au posibilitate de descărcare şi aşteaptă venirea vapoarelor. Se încarcă în barje. La aceasta se mai adaugă şi faptul că Dunărea este cu nivelul scăzut şi nu pot veni decât anumite tipuri de vapoare, cu capacitate mică de transport”, a afirmat Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole.

Fermierii preferă să încarce porumbul sau floarea soarelui în tiruri pentru export, întrucât nu dispun de spaţii proprii de depozitare.
„Silozurile sunt puţine şi cu capacitate de stocare redusă. Atunci fermierii sunt obligaţi să vândă. Spun obligaţi din două motive. În primul rând pentru că trebuie să-şi plătească datoriile către bănci sau furnizori de imputuri şi în al doilea rând că nu au unde să depoziteze. Galaţiul este una din zonele unde există port, la fel ca şi Brăila, şi atunci toată lumea se înghesuie să vândă aici”, mai spus Grigore.

În judeţul Galaţi, înainte de 1990, silozurile de cereale aparţineau statului, însă ulterior toate au fost privatizate, iar în momentul de faţă mai sunt doar şase care au capacităţi de depozitare de până în 10.000 de tone.

https://www.news.ro/social/galati-zeci-de-tiruri-cu-tone-cereale-care-vor-pleca-la-export-stau-la-rand-chiar-si-patruzeci-de-ore-in-zona-portuara-pentru-a-fi-descarcate-1922400206122017101317319016

Partea II: Peste tot în lume transportul pe apă este mult mai ieftin decât cel pe uscat. La noi, însă, practica bate teoria. Deşi în mod normal, un vapor parcurge distanţă dintre Turnu Măgurele şi Constanţa în 3 zile, pentru că Dunărea este neîngrijită, cu puncte critice şi apa foarte mică, distanţa se parcurge în 6 zile. Mai grav, la Giurgiu, navele construite în şantierul naval nu pot să iasă pe apă pentru că APDF nu-şi face treaba.

România a avut cândva nave de croziera pe Dunăre. Nu mai are. La Giurgiu, turiştii sunt aduşi cu autocarul de pe Aeroportul Otopeni, îmbarcaţi pe vapor şi trecuţi la bulgari, la Ruse.

Bulgarii au înţeles că turismul înseamnă bani. Vor construi o faleză cu fonduri europene. 5 milioane de euro pentru ca navele de pasageri, croazieră să acosteze la ei.

În proiect suntem şi noi. Banii au fost împărţiţi frăţeşte între Ruse şi Giurgiu.

Nicolae Barbu, primar Giurgiu: Banii i-am împărţit. 5 milioane au luat ei. 3 milioane am luat noi, partea română. Cu 5 milioane ei vor face acel chei care aparţine municipalităţii. Şi au posibilitatea să investească.
Cu 3 milioane de euro primăria va construi un port de ambarcaţiuni mici. Care nu este însă la Dunăre ci pe un canal, departe de cursul fluviului. Locul musteşte de gunoie şi tot felul de resturi care plusc pe apa urât mirositoare. Aici primarul visează să atragă ambarcaţiunile de pe lacul Snagov. Şi acest canal ţine tot de APDF care ar trebui să-l cureţe.

Dănuţ Ofiţeru, director APDF: Ultima dată când am asigurat dragajul în 2012.

Reporter: Oamenii spun că nu s-a mai făcut de 12 ani.

Dănuţ Ofiţeru, director APDF: Ei spun un neadevăr. Ultima activitate de dragaj în canalul Sf. Gheorghe în 2012

Ofiţeru e contarzis de oamenii de afacere din zonă.

Ion Bornea, şef depozit GPL: Nu se vede nimic opreând din cauza nivelului foarte scăzut. Eu lucrez în zona liberă de 11 ani. N-am văzut niciodată dragat

În interiorul canalului este zona liberă Giurgiu, unde mai multe firme stau de luni bune pentru că navele cu marfă nu mai pot intra pe canal.

În zona liberă este şi şantierul naval în care lucrează peste 400 de oamenii. Construiesc vapoare pentru clienţii din toată lumea. În ultima vreme însă şantierul refuză comenzi pentru că nu are pe unde să scoată navele.

Adrian Patriche, director şantier naval: “Avem cerere de nave pe care le refuzăm pentru că riscăm să rămân cu ele 2-3 luni de zile în şantier.

Perioada în care noi primim penalităţi de 3,5-5 mii de euro/zi. Vă daţi seama ce înseamnă ca 3 luni de zile o nava să stea în şantier din cauza că nu avem apă pe Dunăre.”

APDF încasează din taxele din porturi mai bine de 3 milioane de euro în fiecare an. Ofiţeru spune însă că banii pleacă pe salarii şi întreţinerea porturilor, iar de dragat nu mai rămân. De-a lungul timpului banii au fost tocaţi aiurea.
Dubova. Malul Dunării.

Revoltător este faptul că în timp ce pentru curăţarea canalelor sau alte investiţii în porturi nu se găsesc bani, pentru o viluţa de protocol la poalele pădurii şi la marginea Dunării s-au găsit.

Oamenii locului spun însă că mai tot timpul aici vin şefii APDF la relaxare.

Dănuţ Ofiţeru, director adjunct APDF: Căsuţa de la Dubova este un punct în care este destinat bazei de intervenţie în cazul poluării accidentale. E realizată din surse proprii. Cred că undeva la 30-40 de mii de euro.

A costat 70 de mii de euro, exact cât ar fi costat dragarea canalului din Giurgiu. Revoltător este şi faptul că actualul ministru al Transporturilor a fost directorul Zonei Libere Giurgiu, înainte de a ajunge în minister şi cunoaşte foarte bine situaţia de aici. Susţine că a schimbat managementul companiei APDF, dar în funcţie a rămas acelaşi director care nu e în stare să ajungă la o înţelegere cu autorităţile locale din Giurgiu şi să schimbe faţa locului.

Din barcă se tot văd conducte care pe vremuri trăgeau apă din Dunăre pentru irigaţii. În total sunt 100 de staţii de pompare pe toată Dunărea din care mai funcționează doar 60, iar vara această nu toate au fost pornite.

Dunărea este aur pentru agricultură noastră. Revoltător este faptul că nu o folosim. Am putea să irigăm 2,1 milioane ha teren adică tot sudul şi o parte din estul ţării. În realiatate irigăm doar pe 72 mii de ha de teren. Asta înseamnă puţin peste 3 la sută din toată suprafaţa.

Staţia de pompare de la Km 388 stă nefolosită de câţiva ani buni. Canalul de legătură cu Dunărea s-a colmatat şi apa nu mai ajunge în staţie.

În faţa unei hărţi plină de găinaţ şi străjuită de două icoane, mecanicul Ştefan arată până unde ajungea pe vremuri apă de aici. Aproape de Bucureşti.

Staţia pare desprinsă dintr-un film apocaliptic. Conducte uriaşe au fost instalate pe 5 staţii de pompare. Sunt ani de când n-au mai pornit.
La o luna după vizită noastră în staţie, la începutul toamnei, faţa locului a prins viaţă. Într-un cadru festivist, care aminteşte de alte vremuri, liderul PSD şi ministrul Agriculturii au venit să se înfrupte din produsele localnicilor şi să anunţe că staţia va fi pusă pe picioare. Deocamdată e dezafectată bucată cu bucată. Cu toate că sunt ani de când staţia n-a mai pornit în faţă jurnaliştilor, ministrul Agriculturii suţine că de aici se fac irigaţii.

Petre Daea, ministrul Agriculturii: Se decuplează de la priză doar 2 nave. Lasă restul să lucreză să avem nivel de exploatare pentru a lucra acum. Nu ne-a permis timpul acum că mergeam pentru că a plouat azi noapte. Mergeam să vedeţi cum se irigă o cultură dublă de soia.
În campania electorală partidul de guvernământ a promis că va investi în 4 ani 1 miliard de euro în sistemul de irigaţii. Guvernanţii evita să spună cât au invetitit până acum. Şi pentru Dunăre s-a promis tot un miliard de euro. Deocamdată investiţiile nu se văd. Asta nu-i încurcă pe politicieni să se laude între ei şi să pozeze în salvatorii neamului.

Km 340, locul în care Dunărea se rupe în două.

Aici se desparte Dunărea. În dreapta Dunărea Veche, în stânga Braţul Borcea. Apa e scăzută atât de mult încât navele comerciale nu mai au voie să intre pe Dunărea Veche. Sunt obligate pe Braţul Borcea.

Am intrat pe Dunărea Veche. Am rămas înfipţi în mijlocul Dunării. Apa are 20 şi ceva de centimetri. Nu mai ştim încotro s-o apucăm. Sunt nenumărate astfel de locuri în care pur şi simplu rămâi pe nisip.

La km 343 o dragă stă. Autorităţile ştiau de călătoria noastră pe Dunăre, ba mai mult, directorul departamentului naval din ministerul Transporturilor ne-a spus la final că am fost monitorizaţi tot timpul. Coincidenţă sau nu, în faţa noastră au început să apară drage pe apă.
AFDJ-Administraţia Fluvială este instituţia care răspunde de întreţinerea Dunării.

Dorian Dumitru, director AFDJ: N-am informaţia că funcţionează. Ar trebui să funcționeze. Pentru că dacă nu funcționează nu are ce să caute.

Bâlbâiala celor care răspund de Dunăre costă enorm.

Căpitanii navei Mercur 206 ne spun cât ocolesc pentru că nu pot pătrunde cu navele pe Dunărea Veche. De la bifurcatie, km 340 până la Cernavodă sunt 48 de kilometri. Navele ocolesc, însă pe Braţul Borcea. Asta înseamnă un ocol de aproape o sută de km, iar pentru că apa e mică, navele fac ţuguri, adică împing barjele pe rând prin punctele critice. Prin urmare, un drum Turnu Măgurele-Constanţa, care putea fi străbătut în 3 zile, acum e făcut în 6 zile. Gabriela Murgeanu este directorul departamentului Naval şi vorbeşte despre bani mulţi îngropaţi în braţul Dunărea Veche.

Gabriela Murgeanu, director departament Naval: Din păcate ONG-urile care sunt foarte active au blocat lucrările câţiva ani.

Dorian Dumitru, AFDJ: Creşteau vitezele şi nu mai puteau să migreze sturionii. De la sturioni ni se trage.

Gabriela Murgeanu, director departament Naval: Şi pentru lucrările de dragaj trebuie obţinute autorizaţii.

Autorizaţiile se obţin de la instituţiile statului, iar dacă s-ar vrea ar putea fi obţinute. Dovadă o găsim câţiva kilometri mai jos unde două drage private scot nisip din Dunăre, cu autorizaţie şi afectează şenalul navigabil.

Dorian Dumitru, AFDJ: S-a adâncit sola extrăgând produse de balastire. S-a creat pantă spre braţul secundar în defavoare braţului principal.

Şi normal că la ape scăzute scade nivelul debitul.

Dar nici aici nu se ia nici o măsură. Cea de a treia dragă aparţine AFDJ şi tocmai a sosit la lucru cu doar câteva ore înaintea noastră. Pe lângă dragat pe Dunăre e nevoie de diguri care să dirijeze apă şi să protejeze malurile. Abia acum pe un proiect europen AFDJ face un studiu pentru a înţelege ce e de făcut. Revoltător e faptul că ani la rând nu s-a făcut nimic. Şi bani au fost. În fiecare an, AFDJ rămâne cu bani necheltuiţi şi îi da înapoi statului.

Pentru proprietarii de nave situaţia este dramatică. Nivelul apei e mic, iar navele sunt încărcate doar pe jumătate pentru a nu atinge pământul. Dar statul le taxează că şi când ar fi pline.

Viorel Panait, preşedintele Patronatului din Portul Constanţa: Când barjele încarcă doar jumătatea din cantitatea pe care ar putea-o transporta ele sunt taxate la cantitatea maximă. Prin urmare, tonă de marfă costă aproape dublu. În mod plastic cineva plăteşte pentru situaţia mizerabilă a navigaţiei pe Dunăre. Şi toate acestea se regăsesc în rpetul de transport. Adăugaţi la asta că transportul se opreşte în centrul României, că transportul feroviar în port este dificil, că sunt 33 de linii de cale ferată care sunt fie defecte fie blocate cu vagoane vechi, că viteză de transport pe sistemul ferovial a ajuns la nivelul vitezelor interbelice şi veţi înţelege că mărfurile vor plăti. Pentru că transportul este o activitate în slujba comerţului.

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dragajul-dunarii-un-lux-navele-obligate-sa-ocoleasca-un-drum-de-4-ore-il-fac-in-3-zile.html

Cel mai mare producător de petrol din Rusia, compania de stat Rosneft, și-a propus să își dubleze livrările de petrol spre China via Kazahstan, au declarat vineri pentru Reuters o serie de surse din industria petrolieră, un nou semn că Rusia și China sunt decise să strângă legăturile în domeniul petrolier.

Potrivit surselor, Rosneft și-a propus să își majoreze livrările de petrol spre China până la 18 milioane tone pe an (36.000 de barili pe zi) de la aproximativ 10 milioane tone în 2017. O astfel de majorare semnificativă a livrărilor de petrol rusesc spre China ar putea afecta oferta de petrol Ural în Europa, având în vedere că producția de petrol a Rusiei a fost diminuată în conformitate cu un acord global destinat susținerii prețului țițeiului.

„Șeful Rosneft, Igor Sechin, ar dori să majoreze livrările spre China până la 13 milioane tone pe an, cu posibilitatea unei noi majorări la 18 milioane tone pe an” a declarat o sursă bine informată cu privire la planurile Rosneft, fără a preciza când anume ar urma să fie implementată această majorare, dar adăugând că deocamdată nu a fost luată nicio decizie la nivel guvernamental. „Aceasta ar duce la o reducere a livrărilor de petrol spre Europa” a apreciat sursa.

Producția de petrol a Rusiei este de aproximativ 10,9 milioane barili pe zi, în conformitate cu un acord global convenit de marii producători de petrol din OPEC și afara cartelului destinat reducerii producției totale de țiței cu aproximativ 1,8 milioane barili pe zi, în ideea susținerii cotațiilor barilului de petrol.

În ultimii ani, Rusia și-a majorat constant livrările de petrol spre China pentru a deveni principalul furnizor de petrol al celei de a doua economii a lumii. Conform estimărilor analiștilor, în acest an livrările de petrol ale Rusiei cu destinația China ar urma să ajungă la un nivel record de 40 milioane tone (800.000 de barili pe zi). Cea mai mare parte a livrărilor de petrol rusesc destinate Chinei se fac prin portul rusesc Kozimo de la oceanul Pacific, aflat la capătul oleoductului care face legătura între Estul Siberiei și Oceanul Pacific, în timp ce alte livrări se fac prin conductele care ajung direct în China iar restul via Kazahstan și calea ferată.

În luna ianuarie a acestui an Rosneft și compania petrolieră chineză CNPC au semnat un acord destinat majorării livrărilor de petrol via Kazahstan până în 2023, urmând ca livrările să ajungă la o cantitate totală de 91 milioane de tone pe o perioadă de 10 ani. În plus, recent Rosneft, companie controlată de statul rus, și-a consolidat și mai mult legăturile cu China după ce compania privată chineză CEFC China Energy a preluat o participație de 14,16% din acțiunile Rosneft în urma unei tranzacții de 9,1 miliarde de dolari.

Separat, CEFC China Energy Company Ltd. ar putea finaliza în curând achiziția unui pachet de 51% din acțiunile companiei petroliere române KMG International NV. Controlată de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas International este prezent în 11 țări și deține rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare unitate de profil din România) și Vega Ploiești (cea mai veche rafinărie în funcțiune), dar și rețele de distribuție de carburanți (Rompetrol) în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, Franța și Spania.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/10/07/rosneft-vrea-sa-isi-majoreze-livrarile-de-petrol-spre-china-via-kazahstan-12-19-10

Administraţia Canalelor Navigabile îşi repară navele la firma unui fost director general de-al său, cercetat penal la un moment dat pentru crearea unui prejudicu de peste 22 de miliarde de lei, la începutul anilor 2000. Unul din acţionarii firmei este controversatul milionar Lucian Lazia.

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa (CN ACN) a atribuit pe 05.07.2017 un contract fără licitaţie pentru reabilitarea navei „Costineşti 3”. Lucrările au fost oferite în urma unei cereri de oferte firmei Sorena SA, care va primi pentru serviciile sale 150.439 lei, fără TVA. Nu este primul contract cu statul din acest an pentru Sorena SA. Pe 14.08.2017, Regia Autonomă Administrarea Zonei Libere Sulina încheia cu firma constănţeană un act adiţional la un contract de pe 26.05.2017 privind reparaţii în vederea reclasificării MP 1472, în valoare de 113.567 lei, fără TVA. De asemenea, prin contractul iniţial, din mai 2015, Sorena SA mai primea de la regia tulceană alţi 443.257 lei, fără TVA.

Contracte cu statul

Sorena SA primea un contract de la ACN şi în iunie 2016, pentru lucrări de reparaţie cu andocare la navele „Izvoru Mare” şi „Miozotis”, în valoare de 88.587 lei, fără TVA. În ultimii ani, firma a primit contracte de la companii de stat în valoare totală de circa 900.000 de euro, cei mai importanţi clienţi fiind Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA, Administraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral. Sorena SA are ca domeniu de activitate repararea şi întreţinerea navelor şi băcrcilor şi a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 5.083.287 lei şi un profit net de 433.844 lei, cu 61 de angajaţi, dar şi datorii de 1.007.554 lei.

Acţionari importanţi
Sorena SA este deţinută de mai multe persoane, printre care controversatul milionar Lucian Lazia. Până în 2009, Lazia a fost asociat la şantierul Sorena cu Charbel Maroun, consulul onorific al Libanului la Constanţa. Charbel s-a retras din firmă după ce a primit, în urma mai multor procese, 362.642,2 dolari, în schimbul pachetului său de 9,942% din acţiuni. Alt acţionar important al Sorena SA este Gheorghe

Nicolau, administrator şi director general al companiei.
Nicolau este fostul şef al Administraţiei Canalelor Navigabile, cercetat penal pentru abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, cu un prejudiciu de 22,1 miliarde de lei vechi adus statului în perioada 2003- 2004. În presa vremii, despre directorul ACN Gheorghe Nicolau se spunea că pretindea, în combinaţie cu fostul director din Ministerul Transporturilor, Ion Jercan, sume astronomice unor companii private pentru eliberarea unor avize necesare construirii de centre comerciale în zonele limitrofe Canalului Dunăre- Marea Neagră.

https://www.replicaonline.ro/canalele-navigabile-isi-repara-navele-la-firma-fostului-sau-director-general-332412/