Tocmai când ne luasem speranţa că statul va mai face investiţii în acest final de deceniu, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică un act normativ de mare interes pentru transportul maritim şi fluvial. Este vorba de proiectul, de ordin pentru aprobarea schemei, de ajutor de stat pentru investiţii, în infrastructura portuară şi în infrastructura locală intermodală.

Trebuie precizat că este vorba de investiţii strategice nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană, având ca obiectiv creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T. Aceasta include toate modurile de transport şi suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă.

În 2020, TEN-T va include 89.500 km de drumuri şi 94.000 km de cale ferată, incluzând aproximativ 20.000 km de linii de mare viteză, pe care să se circule cu o viteză de cel puţin 200 Km/h. Sistemul de căi navigabile interioare va măsura 11.250 km, care vor include 210 porturi fluviale. Reţeaua TEN-T include, de asemenea, un număr de 294 de porturi maritime şi 366 de aeroporturi.

În cazul investiţiilor în infrastructura portuară, potenţialii beneficiari de ajutor de stat sunt:■ companiile naţionale care administrează infrastructura portuară maritimă şi fluvială printre care Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile;■ autorităţile locale care administrează infrastructura portuară.În cazul investiţiilor în infrastructura locală intermodală, beneficarii ajutorului de stat sunt autorităţile locale care administrează terminalele intermodale.Schema de ajutor de stat se aplică din momentul publicării actului normativ în „Monitorul Oficial” până la data de 31 decembrie 2020, ultima zi de plată a ajutorului fiind 31 decembrie 2023.Bugetul total estimat al schemei alocat pentru investiţiile în infrastructura portuară este de 647.360.001 euro (echivalent în lei) şi reprezintă fonduri europene nerambursabile. Pe ani, acesta este defalcat astfel: ■ anul 2017 – 79.080.318 euro; ■ anul 2018 – 177.214.805 euro; ■ anul 2019 – 191.768.371 euro;■ anul 2020 – 199.296.507 euro.Bugetul total estimat alocat pentru investiţiile în infrastructura locală intermodală este de 40.000.000 euro (echivalent în lei).În cadrul schemei, valoarea maximă a costurilor eligibile aferente unui proiect de investitii în porturi nu poate depăşi:■ 130 de milioane euro pe proiect sau 150 de milioane euro pe proiect într-un port maritim inclus în reţeaua TEN-T CORE; ■ 40 de milioane de euro pe proiect sau 50 milioane de euro pe proiect într-un port interior inclus în reţeaua TEN-T.Printre proiectele de investiţii pentru care ar putea beneficia de finanţare porturile maritime se numără:■ realizarea unui terminal Ro-Ro şi pentru autoturisme în portul Constanţa Sud-Agigea, pe molul 3 S;■ dragajul de investiţii;■ construcţia unei dane specializate într-o zonă de adâncimi mari – dana D80 din portul Constanţa;■ realizarea lucrărilor de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în portul Constanţa Sud – mol 3S-4S (etapele I+II+III), care vor prelua 3.700 vehicule pe zi – 107 ha;■ construcţia terminalului LNG pe digul de sud al portului Constanţa;■ realizare staţiei de alimentare cu LNG din dana D99 (ml) şi a platformelor de staţionare (16,50 milioane de euro);■ realizare terminalului de barje în portul Constanţa Sud etapa II şi a platformelor de staţionare (12 ha);■ extinderea la patru benzi a drumului dintre poarta 7 şi joncţiunea cu podul rutier de la km 0 + 540 km peste Canalul Dunăre – Marea Neagră cu drumul care realizează legătura între poarta 8 şi poarta 9 spre zona de nord a portului Constanţa – valoare 13,05 milioane euro;■ dublarea liniei de cale ferată Agigea ecluză – portul Constanţa Sud şi sistematizarea punctului de racord Agigea ecluză – valoare 5,0 milioane euro.
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-investitiile-in-porturile-maritime-si-fluviale-se-relanseaza-cu-finantare-europeana-331439

JICA (Agenţia de Cooperare Internaţională din Japonia) se implică în dezvoltarea porturilor din Ucraina. O delegaţie a unui institut de cercetări care lucrează pentru această agenţie a vizitat, recent, portul maritim comercial ucrainean Chornomorsk. Japonezii s-au arătat interesaţi de investiţiile în mai multe proiecte de infrastructură portuară, printre care un terminal ferry-boat multimodal.

În anii 2000 – 2003, JICA a contribuit la dezvoltarea portului Constanţa, la proiectul noului terminal de containere (actualul Constanţa South Container Terminal) şi în realizarea primului master-plan portuar.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-ale-ucrainei-primesc-sprijin-din-japonia-331442

În anii ’90, în shipping-ul românesc funcţiona metoda „listei negre”. Navigatorii nemulţumiţi de salarii, de contractele de îmbarcare şi condiţiile de muncă, cei care se revoltau când nu erau plătiţi cu lunile ori erau abandonaţi prin porturi străine, erau ameninţaţi că vor fi puşi pe „lista neagră”, dacă mai cârtesc. Asta însemna că nu îi va mai angaja nimeni.

Culmea, cei ce foloseau această sperietoare erau chiar foştii lor colegi cu care împărţiseră aceleaşi cabine şi aceeaşi apă de tanc, dar care avansaseră pe scara vieţii, primind nave în bare-boat de la companiile Navrom, Petromin şi Romline, sau care îşi deschiseseră agenţii de crewing.

Trebuie spus că metoda era folosită şi pentru a destructura Sindicatul Liber al Navigatorilor, singurul organism care apăra drepturile marinarilor. Lupii de mare erau ameninţaţi că, dacă iau contactul cu sindicatul sau Federaţia Internaţională a Transportatorilor, nu vor mai fi angajaţi de nimeni.

Au trecut aproape două decenii de atunci. Oare se mai practică şi în zilele noastre metoda „listei negre”, l-am întrebat pe Adrian Mihălcioiu, liderul SLN.

„În ultima vreme, câţiva navigatori s-au plâns la sindicat că anumite agenţii de crewing din România i-au ameninţat că îi pun pe «lista neagră» şi nu vor mai naviga pe navele greceşti. Trebuie precizat din capul locului că aşa-numitele „liste negre”, care cuprind navigatorii indezirabili, sunt interzise prin convenţiile internaţionale. Fiind vorba de o îngrădire a dreptului la muncă, contravin Constituţiei şi legilor României”, a declarat liderul SLN.

În shipping-ul internaţional se practică metoda unor liste legale negre, gri sau albe, dar acestea nu se referă la oameni, ci la nave, companii de navigaţie, pavilioane, registre navale – a precizat Mihălcioiu. „În cazul în care un pavilion are un număr mare de nave sub standard, care sunt reţinute de autorităţile portuare pentru deficienţe, este trecut pe «lista gri» sau «lista neagră». Este o metodă de atenţionare a pieţei asupra riscurilor pe care şi le asumă intrând în relaţii comerciale cu anumite companii de navigaţie, un mijloc de atenţionare a porturilor care primesc navele înmatriculate în acele pavilioane. Serviciul de Port State Control din România, spre exemplu, este mult mai atent cu navele al căror pavilion figurează pe «lista neagră», unora dintre ele interzicându-le accesul în porturile noastre, pentru că reprezintă un pericol pentru siguranţa navigaţiei. Spre deosebire de listele pentru marinari, acestea sunt legale, sunt transparente, fiind folosite ca instrumente pentru creşterea siguranţei navigaţiei. Mai există şi o listă a pavilioanelor de complezenţă (pavilioane în care sunt înscrise nave ale altor state decât cel de pavilion). Şi aceasta este, de asemenea, transparentă, legală. Pavilioanele de complezenţă sunt în atenţia autorităţilor, a ITF şi a sindicatelor navigatorilor din întreaga lume pentru numărul ridicat al cazurilor de nerespectare a anumitor standarde.”

Conform legislaţiei internaţionale şi a celei naţionale, singurele criterii de care trebuie ţinut cont la îmbarcarea marinarilor sunt: starea sănătăţii şi competenţa profesională.

„Navigatorii nu pot fi angajaţi dacă nu sunt apţi din punct de vedere medical şi dacă cunoştinţele, pregătirea şi experienţa lor nu corespund cerinţelor postului. Dar dacă marinarul este apt să navige, iar competenţa sa este inferioară postulului solicitat, poate fi angajat pe un post inferior, pe care poate performa”, spune Mihălcioiu.

Liderul SLN nu crede că, în zilele noastre, agenţiile de crewing şi-ar permite să creeze o „listă neagră” comună. Cel mult astfel de liste ar putea avea un caracter intern, individual.

„Este normal şi firesc ca unele agenţii să aibă în vedere unele persoane pe care nu vor să le mai angajeze, din considerente obiective sau subiective. Până la urmă, dragoste cu sila nu se poate face. Opinia mea este că societăţile de navigaţie şi de crewing care se respectă nu acţionează pe baza listelor negre, ci a testelor de pregătire profesională. Aceasta contribuie la respectul navigatorilor faţă de angajatori. Din păcate, sunt societăţi care folosesc alte standarde de recrutare a personalului şi atunci se gândesc că ar putea recurge şi la «lista neagră». Poate că respectiva listă nu există cu adevărat, poate că este folosită doar ca metodă de ameninţare. Cert este că unii dintre navigatorii care nu şi-au găsit de lucru timp mai îndelungat ajung să se întrebe dacă nu cumva eşecul lor este efectul «listei negre». Pe unii dintre ei care sunt membrii noştri de sindicat i-am ajutat să îşi găsească un loc de muncă. Atunci şi-au dat seama că «lista neagră» era doar în imaginaţia lor. Repet: ceea ce trebuie să ştie orice navigator este că astfel de liste sunt interzise, fiind ilegale. Iar dacă există probe că se folosesc ameninţări cu «lista neagră», acestea trebuie puse la dispoziţia procurorilor, Autorităţii Navale Române şi a Sindicatului Liber al Navigatorilor”, a precizat liderul SLN.
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-lista-neagra-a-navigatorilor-mit-sau-realitate-331531?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

La finele săptămânii trecute, în Monitorul Oficial al României partea I, numărul 768 din 27 septembrie, a fost publicată Hotărârea Guvernului României 688/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.

Actul normativ la care facem referire vine ca o completare Deciziei nr. 365/2017, din 24 aprilie anul acesta, semnată de premierul de atunci Sorin Grindeanu, privind numirea lui Constantin Gheorghe în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, dar și a completării Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore.

Iată, în continuare, Hotărârea nr. 688/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Guvernul României

Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră 21 septembrie 2017, din 21.09.2017

Art. 1. – (1) Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, denumită în continuare ACROPO, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Sediul principal al ACROPO este în Constanța, iar cel secundar în municipiul București.

Art. 12. – ACROPO utilizează un număr de autoturisme pentru transport persoane, stabilit conform prevederilor Ordonanței Guvernului. nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Structura organizatorică a Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră:

Numărul maxim de posturi = 54, exclusiv președintele, vicepreședinții și cabinetul președintelui.
Continuarea articolului la:
http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/legi-utile/o-noua-autoritate-a-statului-cu-sediul-principal-la-constanta-si-secundar-la-bucuresti-va-avea-54-de-posturi-acum-are-presedinte-vezi-cine-este-640168.html

Şantierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries, cel mai mare constructor de nave din România, controlat de grupul sud-coreean Daewoo şi de statul român, a adunat în perioada 2009-2016 pierderi totale de circa 2,7 miliarde de lei (600 de milioane de euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

Compania a rămas pe pierderi şi anul trecut, când a raportat minus 483 milioane de lei la afaceri de 2 miliarde de lei, faţă de pierderi de 515 milioane de lei la afaceri de 2 miliarde de lei în 2015, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Constructorul de nave a înregistrat cel mai mare nivel al pierderilor, de 700 milioane de lei, în 2014, an în care raporta afaceri de doar 914 milioane de lei, arată aceeaşi sursă.
Grupul Damen este în discuţii pentru preluarea şantierului naval din Mangalia. Un raport publicat luna aceasta pe Bursă arăta că va fi convocată pe 18 octombrie Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru exercitarea dreptului de preemţiune privind vânzarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut de Daewoo ShipBuilding & Marine Engineering la societatea mixtă Daewoo Mangalia Heavy Industries.

Compania Santierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia, la care Ministerul Economiei are 93,9% din acţiuni, controlează 49% din acţiunile Daewoo Mangalia Heavy Industry (D.M.H.I.).
La mijlocul anului 2015, şantierul, care avea aproape 2.400 de angajaţi, era ameninţat cu „lichidarea“ de către Korea Development Bank (KDB), cel mai mare acţionar al firmei care controlează şantierul. Oficialii Korea Development Bank făceau referire la pierderile uriaşe, de
2,5 mld. dolari, pe care le are grupul coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering.
Pe de altă parte, Ministerul Economiei afirma la mijlocul anului 2015 că şantierul naval şi-a îmbunătăţit semnificativ rezultatul din exploatare şi are încheiate contracte de executări construcţii de vapoare noi cu termen de finalizare până în anul 2017.
În România, cei mai mari cinci constructori de nave activi pe piaţă sunt Daewoo Mangalia, Damen Galaţi, Vard Tulcea, Vard Brăila şi Şantierul Naval Constanţa, cei cinci controlând circa 80% din piaţa construcţiei de nave, estimată la 3 miliarde de lei anual.
Olandezii de la Damen sunt prezenţi pe piaţa locală prin şantierul naval Damen Galaţi, care a reuşit să intre pe locul doi anul trecut în topul celor mai mari constructori de nave. Damen Galaţi, controlat de compania olandeză Damen Group, a raportat afaceri de 548 mil. lei anul trecut, faţă de 470 mil. lei cu un an în urmă şi un profit net de doar 1,1 mil. lei în 2016 faţă de circa 25 mil. lei în 2015, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Anul trecut doar trei din cele cinci şantiere navale au obţinut profit şi toţi constructorii de nave au funcţionat cu mai puţini angajaţi faţă de anul anterior. În România se produc cargouri, nave de croazieră, pacheboturi şi alte tipuri de nave. În şantierele celor cinci jucători lucrează în jur de 10.000 de angajaţi, aceste companii fiind printre cei mai mari exportatori din economia românească.
http://www.zfcorporate.ro/business-construct/santierul-naval-daewoo-mangalia-liderul-pietei-a-adunat-pierderi-de-2-7-miliarde-de-lei-in-opt-ani-16749770

Joi, 5 octombrie 2017, ora 9.00, va avea loc evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, în portul Constanța, de către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii din România.

Silk Road Summit va avea loc în perioada 5 – 6 octombrie 2017, la Terminalul de pasageri al Portului Constanța.

Evenimentul va fi deschis de Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.

Oficialități din statele Drumului Mătăsii, reprezentanți ai Ambasadelor, oameni de afaceri și comunitatea portuară din portul Constanța se vor reuni pentru a dezbate tematica Drumului Mătăsii și pentru a stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Vor fi prezenţi consilieri ai Primului Ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenței, delegați ai porturilor partenere Portului Constanța şi asociații profesionale ale transportatorilor.
http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ministrul-transporturilor-va-deschide-evenimentul-silk-road-summit-din-portul-constanta-640192.html

Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, se va afla la Constanţa joi, 5 octombrie 2017. Oficialul va deschide evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, în Portul Constanța, de către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația „Drumul Mătăsii“ din România. Silk Road Summit va avea loc în perioada 5 – 6 octombrie 2017, la Terminalul de pasageri al Portului Constanța.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.

Oficialități din statele Drumului Mătăsii, reprezentanți ai ambasadelor, oameni de afaceri și comunitatea portuară din Portul Constanța se vor reuni pentru a dezbate tematica Drumului Mătăsii și pentru a stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Până la această dată au confirmat prezența consilieri ai primului-ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenței, delegați ai porturilor partenere Portului Constanța, asociații profesionale ale transportatorilor.

http://www.telegrafonline.ro/drumul-matasii-incepe-la-constanta-ministrul-transporturilor-prezent

Joi, 5 octombrie 2017, ora 9.00 are loc evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, în portul Constanța, de către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii din România. Silk Road Summit va avea loc în perioada 5 – 6 octombrie 2017, la Terminalul de pasageri al Portului Constanța.
Evenimentul va fi deschis de Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan CUC.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.

Oficialități din statele Drumului Mătăsii, reprezentanți ai Ambasadelor, oameni de afaceri și comunitatea portuară din portul Constanța se vor reuni pentru a dezbate tematica Drumului Mătăsii și pentru a stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Până la această dată au confirmat prezența consilieri ai Primului Ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenței, delegați ai porturilor partenere Portului Constanța, asociații profesionale ale transportatorilor.

https://www.replicaonline.ro/silk-road-summit-organizat-pentru-prima-data-la-constanta-331756/

Joi, 5 octombrie 2017, ora 9.00, va avea loc evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, în portul Constanța, de către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii din România.

Silk Road Summit va avea loc în perioada 5 – 6 octombrie 2017, la Terminalul de pasageri al Portului Constanța.

Evenimentul va fi deschis de Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.

Oficialități din statele Drumului Mătăsii, reprezentanți ai Ambasadelor, oameni de afaceri și comunitatea portuară din portul Constanța se vor reuni pentru a dezbate tematica Drumului Mătăsii și pentru a stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Vor fi prezenţi consilieri ai Primului Ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenței, delegați ai porturilor partenere Portului Constanța şi asociații profesionale ale transportatorilor.

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/ministrul-transporturilor-va-deschide-evenimentul-silk-road-summit-din-portul-constanta-793394

Pe 5 octombrie, la ora 9.00, în portul Constanța, are loc evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, de către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii din România. Silk Road Summit va avea loc în perioada 5 – 6 octombrie 2017, la Terminalul de pasageri al Portului Constanța.

Evenimentul va fi deschis de Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan CUC.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentului va avea loc semnarea Protocolului de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) și Portul Constanța.

Oficialități din statele Drumului Mătăsii, reprezentanți ai Ambasadelor, oameni de afaceri și comunitatea portuară din portul Constanța se vor reuni pentru a dezbate tematica Drumului Mătăsii și pentru a stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

Până la această dată au confirmat prezența consilieri ai Primului Ministru, europarlamentari, parlamentari din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, oficiali ai Guvernului, ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliului Concurenței, delegați ai porturilor partenere Portului Constanța, asociații profesionale ale transportatorilor.

APMC organizează în premieră în România Silk Road Summit

Ne face o deosebită onoare și plăcere să vă invităm la evenimentul Silk Road Summit, organizat în premieră în România, în portul Constanța, de către Compania Natională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Matăsii din România.

Consecvenți strategiei de promovare a portului Constanța pe traseul Drumului Mătasii, Compania Natională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța a inițiat, alături de partenerii săi, organizarea acestui eveniment în perioada 5 – 6 octombrie 2017, locația fiind – Terminalul de pasageri din portul Constanța. Evenimentul va fi deschis de Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan CUC. Oficialități din statele Drumului Matăsii, reprezentanți ai Ambasadelor, oameni de afaceri din statele menționate și comunitatea portuară din portul Constanța se vor reuni pentru a dezbate tematica Drumului Matăsii și pentru a stabili noi relații de cooperare în domeniul transportului și schimbului de mărfuri pe această rută.

http://mesagerdeconstanta.ro/2017/10/03/silk-road-summit-organizat-premiera-romania-portul-constanta/

În perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2017, Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV organizează cea de-a 71-a Conferinţă a International Association for Safety and Survival Training (IASST), se arată într-un comunicat de presă.

CERONAV este una dintre cele mai prestigioase instituţii de pregătire maritimă din lume şi membru cu drepturi depline al International Association for Safety and Survival Training, din anul 2004.

În 40 de ani de existenţă, prin natura activităţii, CERONAV s-a concentrat asupra pregătirii şi perfecţionării personalului navigant, ţinând pasul cu ritmul accelerat pe care l-a impus dezvoltarea cerinţelor pieţei, prin echipamente noi şi competitive, aproape de realitatea de la bord.

„Schimbul de informaţii acumulate în ceea ce priveşte siguranţa pe mare a personalului navigant, contribuie la identificarea chestiunilor sensibile privind optimizarea tehnicilor de supravieţuire pe mare. Acesta este şi motivul pentru care CERONAV participă activ la eforturile IASST de a îmbogăţi spectrul larg de cunoştinţe necesare în domeniul siguranţei şi supravieţuirii”, a declarat Ovidiu Sorin Cupşa, directorul general CERONAV, ambasador maritim IMO.

IASST este o asociaţie fondată în anul 1980, al cărei scop este acela de a îmbunătăţi continuu tehnicile de răspuns în cazurile de urgenţă, prin încurajarea schimbului de cunoştinţe şi experienţă între furnizorii de training din domeniul siguranţei pe mare. Membrii acestei asociaţii provin din mediul profesional naval: comandanţi, şefi mecanici, piloţi maritimi, personal din centrele de coordonare a salvării în caz de naufragiu, dar şi reprezentanţi din industria de offshore sau a centrelor de pregătire şi perfecţionare pentru personalul maritim. Aceştia provin din peste 47 de ţări din America, Europa, Asia, Africa şi Australia.

Acest spectru larg de cunoştinţe acumulat din diverse domenii, per-mite Asociaţiei să ofere o capacitate de expertiză unică în domeniul echipamentelor de siguranţă şi salvare, dar şi al tehnicilor de pregătire în domeniul siguranţei şi supravieţuirii.

Evenimentul vine să certifice poziţia importantă pe care CERONAV o deţine în cadrul organizaţiei, profesionalismul şi evoluţia constantă, probate prin optimizarea standardelor de pregătire şi îndrumare practică, calitatea deosebită a serviciilor de instruire si facilităţile moderne de care dispune.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ceronav-gazduieste-conferinta-iasst-331628?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că doreşte ca Summitul ”Iniţiativei celor Trei Mări” să fie mai vizibil şi performant, subliniind că acesta este unul profund pro-european.

‘Vrem să facem summitul mai vizibil, mai performant şi, în final, să promovăm proiecte comune de substanţă. Aceste proiecte dorim să le prezentăm, evident, şi partenerilor europeni. (…) Această Iniţiativă este profund pro-europeană, în acelaşi timp însă această iniţiativă subliniază importanţa relaţiei transatlantice şi aceste două mesaje vrem noi doi să le livrăm foarte clar în 2018 ca nu cumva cineva să aibă impresia să această iniţiativă nu este una europeană. În niciun caz nu ne dorim să se creadă că este una în paralel sau împotriva Bruxelles, nici vorbă. Este o iniţiativă regională sănătoasă, europeană. (…) Eu cred că este o iniţiativă valoroasă şi sunt ferm hotărât, împreună cu doamna preşedinte, să ducem această iniţiativă mai departe’, a spus Iohannis, în declaraţia comună cu omologul său croat, Kolinda Grabar-Kitarovic.

El a arătat că Summitul ”Iniţiativei celor Trei Mări”, iniţiat de preşedintele croat, va avea loc în 2018 în România.

‘Această iniţiativă vine să suplinească abordările existente în domeniul dezvoltării economice regionale şi în domeniul dezvoltării infrastructurii în regiunea noastră şi dacă spun regiunea noastră mă refer la întreaga zonă a statelor care au devenit mai recent membre UE şi încă au nevoie de impulsuri importante pentru dezvoltare’, a arătat Iohannis.

Şeful statului a menţionat că există legături ‘rezonabile spre bune’ de infrastructură pe axa Est – Vest, dar că acestea lipsesc aproape cu desăvârşire pe axa Nord – Sud.

‘Doamna preşedinte, fiindcă de data aceasta a venit cu un zbor de linie prin care a dorit să sublinieze importanţa legăturilor directe, când pleacă de la noi nu există o legătură directă, ci trebuie să treacă prin altă capitală europeană mai la Vest. Dacă cineva ar încerca să meargă cu maşina prin Bulgaria până în Polonia ar constata că durează foarte mult şi este destul de anevoios, acelaşi lucru cu trenul, dar şi zborurile sunt rare, legăturile pe zona digitală sunt ca şi inexistente şi iată un domeniu foarte important. Energetic, de asemenea, există legături sau sunt în construcţie pe relaţia Est – Vest, mai puţin pe relaţia Nord – Sud şi pentru Croaţia şi România o legătură între porturile croate şi porturile româneşti atât la Dunăre, cât şi la Marea Neagră ar fi extrem de bine-venite’, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a afirmat că reuniunea de la Bucureşti trebuie să înceapă să producă rezultate concrete.

‘Voi propune să încercăm să conturăm o listă scurtă de proiecte de infrastructură fezabile, agreate de toţi participanţii, cu care pe urmă putem să mergem, de exemplu, la Comisia Europeană şi să cerem fonduri de coeziune, pentru că exact acolo se pot încadra. În acelaşi fel, cred că trebuie să dezvoltăm, până când ne întâlnim în 2018 la Bucureşti, nişte iniţiative destinate viitorului acestui summit, de exemplu, să ne gândim dacă nu ar fi oportun ca pentru 2019 – 2020 să invităm şi alte state din zonă, poate la început cu statut de observator, după care putem să gândim alte formate’, a arătat el.

Iohannis a precizat că în discuţiile cu omologul croat chestiunile importante au fost vecinătatea estică, Moldova, Ucraina şi că au fost abordate şi probleme de securitate şi de cooperare pe apărare.

‘Atât pentru doamna preşedintă, cât şi pentru mine, relaţia transatlantică este valoroasă şi dorim împreună să accentuăm relaţia transatlantică, nu trebuie să fie opusă relaţiei europene şi acestea trebuie să se completeze în mod fericit reciproc’, a declarat Iohannis.
La rândul său, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, a adăugat că aşteptarea cea mai importantă de la Summitul ”Iniţiativei celor Trei Mări” este concretizarea ei. Ea a precizat că ţara sa a depus o listă de 50 de proiecte în valoare de 40 de miliarde de euro.

‘Trebuie să demonstrăm cetăţenilor noştri că iniţiativa aceasta are ca scop îmbunătăţirea standardului de viaţă al cetăţenilor şi ştergerea diferenţelor între standardele din ţările noastre şi alte state dezvoltate. Noi nu am beneficiat de o societate profund democratică şi nici de o piaţă de schimb aşa cum au avut alte state în cadrul UE’, a spus Kolinda Grabar-Kitarovic.

Iohannis: Vrem să facem Summitul ‘Iniţiativei celor Trei Mări’ mai vizibil; e o iniţiativă profund pro-europeană

Producătorul agricol Agro Raluca, care cultivă cereale şi plante uleioase pe circa 2.000 de hectare din judeţul Arad, din care 600 hectare în proprietate, spune că arenda pe care o plăteşte proprietarilor terenurilor pe care le lucrează este şi de aproape două ori mai mare în judeţul Arad faţă de arenda pe care o încasează proprietarii de teren agricol din sudul ţării.

Compania Agro Raluca, care lucrează teren agricol în localităţiile arădene Semlac, Şeitin, Nădlac şi Secusigiu, plăteşte o arendă de 1.500 kilograme de grâu sau porumb pe hectar, ceea ce la un preţ mediu de 0,65 lei pe kilogram înseamnă 975 lei pe hectar. „Plătim o arendă de 1.500 kilograme cereale boabe la hectar, grâu sau porumb – ce vrea proprietarul -, la care se adaugă impozitul pe terenurile arendate, impozitul pe venituri din arendă şi CAS-ul aferent. Cei care au animale preferă plata în cereale, alţii cer echivalentul în bani. În sudul ţării arenda e între 8.000 şi 1.000 kg de cereale, iar la Agenţia Domeniile Statului arenda este de 600 kg. Aici în vest e competiţie, toată lumea dă ceva în plus şi preţul creşte”, a declarat pentru ZF Dan Herţeg, proprietarul companiei.

Anul acesta compania mizează pe o cifră de afaceri similară cu cea de anul precedent, de peste 10 mil. lei (2,3 mil. euro), în contextul în care lispa precipitaţiilor din acest an agricol i-a uscat o parte din producţia de floarea-soarelui şi de porumb.

Anul trecut compania Agro Raluca a înregistrat un profit net de 1,3 mil. lei (290.000 euro), rezultate obţinute cu ajutorul a 18 salariaţi, potrivit datelor publice.

„Anul agricol 2017 este un an mediu, în care am avut un deficit de apă, dar mizăm pe o cifra de afaceri cel puţin egală cu cea din 2016 datorită producţiei foarte bune de rapiţă şi grâu. La floarea-soarelui scoatem o medie 2.400-2.500 kilograme/hectar, iar la porumb o recoltă nesatisfăcătore 3.500-4.000 kilograme/hectar, faţă de 10-12.000 kilograme la hectar în anii buni. Din decembrie şi până la recoltat am avut doar 134 litri de precipitaţii pe metru pătrat, faţă de 400-500 litri pe metru pătrat anul trecut”.

Compania Agro Raluca îşi vinde producţia de cerale şi seminţe oleaginoase traderilor, care îi oferă un preţ cu 20-22 euro mai puţin pe tonă faţă de cât primesc fermierii din sudul ţării, din cauza costurilor de transport până în Potrul Constanţa, potrivit reprezentanţilor companiei.
„Preţurile la noi, în vest, sunt mai mici cu circa 20-22 euro/tonă de produs din cauza costului transportului până în Portul Constanţa.

Vindem către Glencore şi către traderul austriac VA Intertrading. Acesta ne-a oferit preţuri mai bune pentru că a vândut în Italia la export”.
Anul acesta compania Agro Raluca a investit 300.000 de euro în utiaje agricole, iar în 2018 manegementul companiei vrea să acceseze fonduri europene de 550.000 de euro tot pentru achiziţia de utilaje.

„Anul acesta am investit peste 300.000 euro în utilaje performante, două semănători, două pluguri, o maşina de ierbicidat, un tractor – toate pe surse financiare proprii. Avem în plan să dezvoltăm a doua fermă pe care o avem peste Mureş, la Secusigiu. La anul, după ce fiica mea îşi finalizează studiile, va accesa un proiect din fonduri europene de 550.000 de euro tot pentru achiziţia de utilaje agricole”.

Valoarea ramurii agricole a României a fost 15,4 mld. euro anul trecut, din care producţia vegetală reprezintă 10 mld. euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Principalii competitori ai companiei Agro Raluca sunt producătorii agricoli Agro Chirnogi, Agricost, Intercereal, Emiliana West Rom şi alţii.

Un hectar de teren în judeţul Arad costă 8.000-10.000 de euro, un preţ care creşte cu circa 10-12% anual. Au fost ani în care a crescut şi cu 15% şi mai este loc de creştere până la 30-40.000 de euro, cât costă un hectar de teren în Occident, spune Dan Herţeg, proprietarul companiei Agro Raluca din judeţul Arad.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/un-producator-agricol-din-arad-cu-afaceri-de-2-mil-euro-preturile-la-noi-in-vest-sunt-mai-mici-cu-20-euro-tona-de-produs-din-cauza-costului-transportului-pana-in-portul-constanta-16751357

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat vineri, la Suceviţa, că foarte multe companii străine care au câştigat lucrări de infrastructură în România au beneficiat de ‘bani nemunciţi’ de la statul român.

El a susţinut că antreprenorii străini au încheiat contracte defavorabile statului român, care le-au permis acestora să solicite sume suplimentare foarte mari.

‘S-au încheiat foarte multe contracte care au fost defavorabile statului, în sensul că pe lângă sumele care au fost acordate în contracte, s-au făcut foarte multe dispute şi s-au luat bani, aş spune, nemunciţi de către anumiţi antreprenori străini de la statul român’, a afirmat Cuc.
Ministru Transporturilor spune că, pentru a evita noi litigii cu firmele de construcţii, dar şi plata unor despăgubiri către acestea, a luat măsura modificării unor acte normative, astfel încât posibilitatea juridică a firmelor de a solicita despăgubiri sau majorări ale contractelor să nu mai existe.

‘În acest sens, am venit şi cu soluţia pe toate proiectele noi pe care le-am lansat în acest an, şi aici aş face referire la proiectele Piteşti-Craiova, Piteşti-Sibiu, proiecte de infrastructură mare, prin care am modificat ordinul de ministru, am anulat posibilitatea firmelor de a face aceste dispute. De azi înainte nu se vor mai face aceste dispute. Pe de o parte, statul a fost prejudiciat de foarte mulţi bani şi în al doilea rând, nici nu s-au continuat lucrările de investiţii aşa cum a trebuit. Lucrările au stagnat până când s-au soluţionat aceste dispute. Acest lucru nu se va mai întâmpla’, a adăugat ministrul.

Răzvan Cuc recunoaşte că reacţia companiilor străine faţă modificările normative a fost una negativă, însă a dat asigurări că statul ‘acţiona în consecinţă faţă de aceşti antreprenori care sunt foarte neserioşi’.

‘Am primit un recul foarte puternic din partea firmelor de construcţii şi o anumită firmă chiar şi-a propus să coalizeze toate firmele străine şi să facă o plângere în contencios pentru a mi se anula ordinul şi noi vom acţiona în consecinţă faţă de aceşti antreprenori care sunt foarte neserioşi şi au înţeles greşit relaţiile cu statul român atunci când vine vorba de autostrăzi’, a mai spus Cuc.

Declaraţiile lui Cuc vin la scurt timp după ce preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a afirmat că statul român sau companiile de stat pierd sute de milioane de euro în urma contractelor cu firmele private, în special străine. În opinia lui Dragnea, procurorii ar trebui să investigheze aceste cazuri, nu modul în care care Guvernul emite hotărâri.

”Eu cred, părerea mea, că procurorii, printre două-trei hotărâri de guvern pe care le investighează, care sunt şi legale, poate ar trebui să investigheze şi de ce statul român, prin diverse companii de stat, trebuie să plătească unor firme private, în general străine, sute de milioane de euro. Şi în baza unor hotărâri judecătoreşti să vadă cum reuşim noi în România şi pe autostrăzi şi pe căi ferate să nu facem lucrări, dar noi să plătim. Şi asta nu e o situaţie de astăzi, ci s-a strâns în ani. O să aveţi toate aceste informaţii doar pentru CFR SA”, a spus Dragnea.

Ministrul Transporturilor: S-au încheiat foarte multe contracte care au fost defavorabile statului

Vânzările de autovehicule din Rusia au scăzut timp de patru ani consecutivi, ajungând la jumătatea nivelului din 2012, când piaţa rusească era a doua ca mărime din Europa după cea germană.

Producţia internă a urmat aceeaşi traiectorie, reducându-se cu 43% în perioada respectivă, relatează Financial Times. Însă acum, odată cu ieşirea ţării din recesiunea generată de prăbuşirea preţurilor petrolului, au revenit speranţele că industria se va redresa.

„După trei ani de declin puternic al pieţei, vedem în sfârşit unele semne de redresare“, a declarat Adil Shirinov, CEO al Ford Sollers, divizia rusă a producă¬torului auto american.

http://www.zf.ro/business-international/constructorii-auto-se-pregatesc-pentru-revenirea-pietei-rusesti-16749734

Consiliul Concurenţei a demarat o investigaţie în piaţa asigurărilor de aviaţie, vizate de inspecţiile inopinate fiind două companii locale de asigurări, Omniasig şi Generali, precum şi divizia locală a brokerului britanic Aon România. Cele trei companii sunt suspectate că au încălcat legislaţia naţională şi prevederile Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene. Concomitent, o investigaţie se derulează şi pe piaţa londoneză, unde supuse controalelor de concurenţă sunt Aon UK Limited şi Assicurazioni Generali S.p.A. -sucursala din Marea Britanie.
„Autoritatea de concurenţă suspectează o posibilă împărţire a pieţei asigurărilor de aviaţie la care ar fi participat aceste societăţi“, a transmis Consiliul Concurenţei.

Potrivit informaţiilor din piaţă, cel mai probabil investigaţia a pornit de la conturile Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian, ROMATSA, şi cele ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, obiectul investigaţiei fiind licitaţiile din 2014.

În ultimii opt ani asigurătorii angajaţilor ROMATSA în cazul pierderii licenţei, bre¬ve¬tului sau certifi-catului de func¬¬ţionare au fost Gene¬rali, Omniasig şi Astra Asigurări. În această perioadă 70 de salariaţi ai ROMTASA au încasat aproximativ 4,9 milioane de euro pentru pierderea bre¬ve¬tului de controlor de trafic. Pentru o astfel de poliţă ROMATSA plă¬teşte peste 1 milion de euro anual.
Pe lângă asigurarea împotriva riscului de pier¬dere a brevetului, ROMATSA încheie şi o asigurare de răspundere civilă faţă de terţi. Poliţa, în vigoare şi valabilă până în martie 2017, a fost emisă de Omniasig şi Generali şi a costat 4,2 milioane de lei pentru o sumă asigurată de 900 milioane de euro. Anterior, Astra Asigurări a emis poliţa.

Pe de altă parte, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti are în prezent o asigurare emisă de Omniasig pentru asigurarea bunurilor, clădirilor pentru toate riscurile, inclusiv riscul de terorism, de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni şi Aeroportul Aurel Vlaicu – Băneasa pentru care a plătit peste 1,2 milioane de lei.

Investigaţia Consiliului Concurenţei se află în faza incipientă, până acum inspectorii Consiliului Concurenţei ridicând mai multe documente ce urmează să fie analizate. Consiliul Concurenţei a colaborat cu Autoritatea de Concurenţă şi Pieţe din Marea Britanie, care a derulat procedura de solicitare de informaţii la sediile companiilor din Marea Britanie.

Omniasig a confirmat investigaţia, în timp ce Generali România nu a transmis o poziţie oficială, politica companiei fiind de a nu comenta astfel de situaţii.

„Confirmăm că autoritatea de concurenţă a desfăşurat o inspecţie inopinată la sediul Omniasig, având ca obiect piaţa de asigurări de aviaţie. Compania a pus la dispoziţia reprezentanţilor Consiliului Concurenţei toate informaţiile şi documentele solicitate şi cooperează pe deplin. Tratăm cu maximă diligenţă orice aspecte ce ţin de respectarea regulilor de concurenţă şi investim resurse semnificative în privinta asigurării conformării cu legea concurenţei“, au declarat reprezentanţii Omniasig.

Piaţa asigurărilor de aviaţiei (răspundere civilă şi asigurare aeronave) este extrem de restrânsă, primele subscrise ajungând la circa 21 milioane de lei anul trecut, în scădere cu circa 7% faţă de anul precedent. Asigurarea flotei Tarom formată din 23 de aeronave este una dintre cele mai mari mize din piaţa asigurărilor de aviaţie. Poliţa în vigoare în prezent a fost emisă în premieră de mai mulţi asigurători străini, dintre care liderul, este londonez. De-a lungul timpului, printre asigurătorii Tarom s-au numărat Omniasig, Gothaer Astra Asigurări şi Allianz-Ţiriac.

http://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/investigatia-concurentei-in-piata-asigurarilor-de-aviatie-ar-fi-pornit-de-la-romatsa-si-compania-nationala-aeroporturi-bucuresti-16749885