În ediţia de ieri a ziarului „Cuget Liber” am arătat că proiectul de Lege privind Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – SA (FSDI) ridică numeroase semne de întrebare, la care iniţiatorii nu oferă niciun răspuns. Astăzi, vom continua analiza, oprindu-ne asupra consecinţelor negative ale controversatului proiect.

După cum am arătat, statul va transfera către FSDI pachetele de acţiuni pe care le deţine la 27 de companii, iar acestea vor juca rolul vacilor de muls. Vor trebui să producă cât mai mult profit, care va ajunge în puşculiţa FSDI, sub formă de dividende. În plus, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va obţine venituri din vânzarea acţiunilor companiilor din portofoliu, cu condiţia păstrării pachetului de acţiuni majoritar.

Practic, în raport cu companiile din portofoliu, FSDI va juca rolul patronului rău, care, în loc să le permită să se capitalizeze, să facă investiţii şi să se dezvolte, le buzunăreşte, le lasă fără vlagă, împiedicându-le să-şi îndeplinească menirea.

v v v

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA este una dintre cele 27 de societăţi victime. A fost înfiinţată cu scopul de a administra şi dezvolta infrastructura porturilor Constanţa, Midia şi Mangalia, pentru a o pune la dispoziţia operatorilor din transporturile martitime, comerţului exterior al României. În plus, îndeplineşte şi funcţia de autoritate portuară, prin delegarea de responsabilităţi din partea Ministerului Transporturilor. După cum se vede, menirea ei nu este obţinerea profitului.

Evident, compania trebuie să fie profitabilă, dar veniturile obţinute din taxe şi chirii trebuie să fie folosite pentru buna administrare a infrastructurii, pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, de dragaj, de investiţii şi modernizări, pentru promovarea pe diverse pieţe şi atragerea fluxurilor de mărfuri.

Pe vremea când funcţia de director general era ocupată de Valeriu Nicolae Ionescu, CNAPMC a trecut printr-o criză teribilă, generată tocmai de goana după profit în dauna îndeplinirii rolului său economic. Şoselele portuare se umpluseră de gropi, adâncimile din şenalele navigabile şi dane scăzuseră, pentru că nu se mai făcea dragaj de întreţinere, navigaţia în acvatoriul portuar nu se mai derula în condiţii de siguranţă, iar despre investiţii în infrastructură nici nu se mai pomenea. Criza generată de fosta conducere a companiei a dus la revolta operatorilor, a întregii comunităţi portuare.

Stimaţi cititori, guvernanţii nu au tras învăţăminte din acea experinţă traumatizantă. Nu au înţeles că ea prefigurează ceea ce se va întâmpla, dar la o scară mult mai mare şi cu consecinţe extrem de grave, din momentul în care Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA va intra în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Nu îşi dau seama de faptul că, odată cu trecerea din coordonarea Ministerului Transporturilor în portofoliul FSDI, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime nu va mai putea îndeplini rolul de autoritate portuară. Iar acest fapt va avea consecinţe grave pentru industria portuară.

v v v

O altă companie constănţeană propusă a trece în portofoliul FSDI este Oil Terminal SA. În 2016, profitul său brut a urcat cu 91,51% peste nivelul anului 2015, ajungând la 19.463.986 lei. Iar faţă de rezultatul anului 2008, este de… 13,37 ori mai mare! Şi la ce i-a folosit? În baza unei decizii a Guvernului Grindeanu, 90% din profitul net a ajuns în conturile acţionarilor, sub formă de dividende.

Dar în timp ce acţionarii au câştigat, compania are de pierdut. Fiind lăsată fără resurse financiare proprii, este nevoită să se împrumute la greu de pe piaţa bancară, să îşi deschidă linii de credit şi să achite dobânzi şi comisioane, pentru a putea funcţiona. Mai grav e faptul că operatorul portuar este lăsat fără resurse pentru investiţii, fiind condamnat la stagnare.

Oil Terminal este departe de a fi un terminal petrolier modern. Sunt necesare automatizări pentru controlul vanelor de la rezervoare şi de pe conducte. Trebuie schimbate multe dintre pompe. 95% dintre ele datează din 1970 şi au fost produse la Aversa, unitate care nu mai există. Abia după realizarea automatizărilor se va putea trece la un sistem informatic integrat.

Trebuie ţinut cont de faptul că fasciculele de conducte subterane, dintre Depozitul Sud şi dana 69, din port, sunt îmbătrânite. Ar trebui înlocuite cu altele de suprafaţă, care pot fi întreţinute şi supravegheate.

La toate acestea trebuie adăugate lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, strict necesare pentru exploatarea în condiţii de securitate a terminalului petrolier din portul Constanţa.

O mare problemă o reprezintă Depozitul Nord, cu o capacitate funcţională de 400.000 metri cubi, care ocupă o suprafaţă de circa 80 de hectare în mijlocul Constanţei şi care ar trebui scos în afara oraşului, pe locaţia din Sud. Este anormal să se manipuleze cantităţi uriaşe de produse petroliere şi chimice în mijlocul urbei. În zadar Agenţia de Mediu îi reaminteşte periodic companiei acest lucru, statul – patron nu a dat doi bani pe această cerinţă de mediu şi nu a alocat bani de investiţii. Dimpotrivă, i-a luat toate resursele.

Credeţi că FSDI va proceda altfel? Dimpotrivă, va pune biciul pe Oil Terminal, o va obliga să facă cât mai mult profit, indiferent de consecinţe şi o va condamna, definitiv, la decapitalizare şi înapoiere tehnologică.

v v v

Ştimaţi cititori, cred că am adus suficiente argumente împotriva proiectului Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – SA, aşa cum a fost propus de iniţiatori. Este de aşteptat ca agenţii economici, patronatele, sindicatele, comunitatea portuară să vadă pericolul şi să reacţioneze. Proiectul de lege este, încă, în dezbatere publică. Exprimaţi-vă punctul de vedere până nu e prea târziu!
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romani-aveti-incredere-in-fondul-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-ii-329592?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Români, aveţi încredere în Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii? (I)

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romani-aveti-incredere-in-fondul-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-i-329511?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a anunţat numele agentului economic care şi-a adjudecat contractul „Asigurarea bunurilor proprietate publică şi privată din cadrul CN APM SA Constanţa“. Contractul, în valoare de 89.400 de lei, a revenit societăţii Omniasig Vienna Insurance Group SA.

Precizăm că, potrivit anunţului de atribuire, contractul „Asigurarea bunurilor proprietate publică şi privată din cadrul CN APM SA Constanţa“ are două loturi: lotul 1 – Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule; lotul 2 – Asigurarea bunurilor proprietate publică şi privată din cadrul CN APM SA Constanţa.

Obiectul contractului constă în prestarea activităţilor menţionate în caietele de sarcini pentru fiecare lot şi anexele la acestea. Lot 1 – Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule, pentru autovehiculele din dotarea companiei. Lot 2 – Asigurarea bunurilor proprietate publică şi privată din cadrul CN APM SA Constanţa, constând în asigurarea facultativă a autoturismelor, a clădirilor, a navelor tehnice, a echipamentelor diverse, a sistemului de semnalizare maritimă, a construcţiilor speciale şi hidrotehnice (diguri, cheiuri, bazine, acvatoriu, dispozitiv feroviar). Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa responsabile de atribuirea procedurii publice sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director economic – Daniela Şerban, director exploatare – Teodor Patrichi, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, Departament Achiziţii Publice – Aurelian Liţă, şef Birou Litigii Maritime şi Asigurări – Mariana Chirea.Despre Omniasig Vienna Insurance Group SA Potrivit Registrului Comerţului, Omniasig Vienna Insurance Group SA a luat fiinţă în anul 2001. Compania are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 463.807.666 de lei, integral vărsat, este compus din 132.516.476 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 3,5 lei. Acţionarii companiei sunt: Vienna Insurance Group Ag Wienner Versicherung Gruppe, cu sediul în Austria, cu 99,50107%, din capitalul social, Banca Comercială Română SA, cu 0,09317% din capitalul social, Acţionari Listă (persoane fizice şi juridice), cu 0,40576% din capitalul social.

Persoane împuternicite sunt: Liliana Savu, născută pe 09.08.1973, în Buzău – director Direcţia Daune; Liviu Andrei Neacşu, născut pe 6.07.1974, în Fierbinţi-Târg, Ialomiţa – director Direcţia Financiară; Dragoş Bejan, născut pe 8.10.1979, în Piatra Neamţ, Neamţ – şef Departament Financiar, Eduard Marius Berca, născut pe 11.07.1968, în Târgu Jiu – împuternicit sucursală, director; Oana Zoiţa, născută pe 30.04.1970, în Suceava – director Direcţia Reasigurare; Roxana-Mariana Gorîn, născută pe 5.09.1986, în Bucureşti – inspector Direcţia Vânzări Directe; George Stan, născut pe 1.04.1978, în Buzău – director Direcţia Vânzări Directe; Liliana-Cristina Rădoi, născută pe 21.03.1973, în Bucureşti – director Direcţia Monitorizare Creanţe; Dragoş Bejan, născut pe 8.10.1979, în Piatra Neamţ – şef Departament – Direcţia Financiară; Lucian Filip, născut pe 19.09.1978, în Bucureşti – director Direcţia Brokeri, Aniţa Dobre, născută pe 21.05.1971, în comuna Slătioara, Olt – şef Departament Recrutare şi Dezvoltare – Direcţia Resurse Umane; Luminiţa Roziţa Crăciun, născută pe 9.09.1961, în Bucureşti – şef Departament Administrare Personal şi Salarizare – Direcţia Resurse Umane; Daniela Dumitru, născută pe 6.09.1968, în Periş, Ilfov – consilier juridic Departamentul Guvernare Corporatistă Direcţia Juridică; Elena-Ancuţa Ifrim, născută pe 12.01.1975, în Târgu Secuiesc, Covasna – director Direcţia Subscriere Non Auto; Andreea-Mihaela Ailincăi, născută pe 19.04.1980, în Bucureşti – şef departament Guvernare Corporatistă; Cristina-Dalia Oproiu, născută pe 3.04.1971, în Bucureşti – director Direcţia Juridică; Corina Croitoru, născută pe 15.03.1970 – împuternicit sucursală; Ioan Ilie Anghelina, născută pe 18.12.1959, în Macea, Arad – împuternicit sucursală; Anda Popescu, născută pe 18.07.1968, în Ploieşti, Prahova – împuternicit sucursală; Maria Colbu, născută pe 10.08.1970, în Cătămărăşti-Deal, Botoşani – împuternicit sucursală; Dorin Dumitru Şerbanaţi, născut pe 11.08.1968, în Corunca, Mureş – împuternicit sucursală; Adriana Angela Ghemes, născută pe 31.08.1967, în comuna Beliş, Cluj – director sucursală; Remus Adrian Urcan, născut pe 18.05.1958, în Dej – împuternicit sucursală; Dumitru Gabriel Guţă, născut pe 15.03.1976, în Bocşa, Caraş-Severin – împuternicit sucursală; Mihaela Duţă, născut pe 29.04.1986, în Ploieşti, Prahova – împuternicit sucursală; Mihail Tecău, născut pe 7.11.1971, în Domneşti, Argeş – preşedinte al directoratului; Lucian Ioan Iovan – născut pe 30.05.1975, în Craiova, Dolj – împuternicit sucursală; Adrian Nechifor, născut pe 5.07.1953, în Focşani, Vrancea – împuternicit sucursală; Bejan Radu, născut pe 1.10.1975, în Piatra Neamţ – împuternicit sucursală; Silvana Elena Popescu, născută pe 25.05.1973, Bucureşti – economist Departament Financiar, Teodor Ştefan Iancu, născut pe 13.12.1979, în Bucureşti – director Direcţia managementul activelor, Ionuţ Speteanu Bogdan, născut pe 25.09.1977, în municipiul Bucureşti – membru în consiliul de supraveghere; Mădălin Roşu, născut pe 31.08.1980, în municipiul Bucureşti – membru în directorat; Franz Fuchs, născut pe 23.12.1953, Austria, Sussenbach – membru în consiliul de supraveghere; Ioan Constantin Ivasciuc, născut pe 28.01.1971, în Hlipiceni, Botoşani – împuternicit sucursală; Anamaria Daniela Bartic, născută pe 20.02.1978, în Răcari, Dâmboviţa – împuternicit sucursală; Mihai-Daniel Grigore, născut pe 13.06.1980, în Bucureşti – împuternicit sucursală; Georgeta Popa, născută pe 1.01.1957, în Hârşova, Constanţa – împuternicit sucursală; Mircea Arsene, născut pe 3.06.1961, în Perieni, Vaslui – împuternicit sucursală; Ioan-Marius Şucan, născut pe 21.01.1980, în Marghita, Bihor – împuternicit sucursală; Panait Axente, născut pe 8.10.1955, în Piscu, Galaţi – împuternicit sucursală; Georgel Soare, născut pe 23.03.1965, în Braniştea, Dâmboviţa – împuternicit sucursală; Claudiu Dorobanţu, născut pe 22.01.1972, în Balş, Olt – împuternicit sucursală; Alexandrina Iuga, născută pe 26.02.1948, în comuna Cuza Vodă, Călăraşi – împuternicit sucursală; Mariana Petrescu, născut pe 19.08.1967, în Constanţa – împuternicit sucursală; Werner Matula, născut pe 17.02.1976, în Viena, Austria – membru în consiliul de supraveghere; Marek Piotr Golebiewski, născut în 1975, Lublin, Polonia – vicepreşedinte al directoratului; Roland Gröll, născut pe 30.08.1965, în Viena – preşedinte consiliu de supraveghere; Hans Raumauf, născut pe 4.11.1947, în Austria, membru în consiliul de supraveghere; Cristina Dana Dumitrescu, născută pe 23.04.1977, Bucureşti – împuternicit sucursală; Cătălin Andrei Matei, născut pe 16.05.1977, în Bucureşti – împuternicit sucursală; Sfetea Bogdan Tudor, născut pe 28.07.1951, în Bucureşti – membru în directorat; Valeria Coman, născută pe 5.02.1958, în Vânători, Cluj – împuternicit sucursală; Nicola-Antoniu Sorin, născut pe 15.03.1959, în municipiul Bucureşti – director adjunct Direcţia Daune; Florin Cune, născut pe 12.02.1977, în Roşiori de Vede, Teleorman – împuternicit sucursală; Ramona Daniela Adămescu, născută pe 11.02.1980, în Hunedoara – director sucursală; Tamás Ferencz, născut pe 22.08.1969, în Odorheiu Secuiesc, Harghita – împuternicit sucursală; Silviu Stratnic Costinel, născut pe 20.05.1975, în Piteşti, Argeş – membru în directorat; Dumitru Cătălin Ghintuială, născut pe 8.10.1966, în Bârlad, Vaslui – împuternicit sucursală; Ciuche Mariana, născută pe 31.05.1967, în Găeşti, Dâmboviţa – împuternicit sucursală; Buzatu Alina Dorina, născută pe 6.11.1974, în Optaşi-Măgura, Olt – împuternicit sucursală; Bicu Ovidiu, născut pe 6.10.1958, în Ceptura, Prahova – împuternicit sucursală; Cosmulese Gheorghe, născut pe 27.04.1955 – împuternicit sucursală; Marian Sorin Radu, născut pe 23.08.1967, în Iernut, Mureş – împuternicit sucursală; Staicu Alina, născută pe 4.07.1967, în Piatra Neamţ – împuternicit sucursală; Ciobanu Traian Laurenţiu, născut pe 20.03.1976, în Mangalia – împuternicit sucursală; Gal Cristina Lidia, născută pe 29.11.1969, în Petroşani, Hunedoara – împuternicit sucursală; Fagadaru Matei, născut pe 7.03.1952, în Vingard, Alba – împuternicit sucursală; Bucaloiu Vlad, născut pe 21.02.1973 – împuternicit sucursală.

Omniasig Vienna Insurance Group SA desfăşoară activităţi de asigurări (exceptând asigurările de viaţă). În anul 2016, compania cu 1.178 de angajaţi a declarat un profit de 885.933 de lei.
http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/omniasig-vienna-insurance-group-sa-asigura-bunurile-cn-apm-sa-constanta-document-638397.html

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanţa, va achiziţiona un buldoexcavator (1 bucată) în valoare de 369.800 lei.

Firma câştigătoare este Bergerat Monnoyeur SRL şi se ocupă cu comerțul cu ridicata al maşinilor pentru industria minieră şi construcţii.

Firma câştigătoare în datele Registrului Comerţului

Societatea Bergerat Monnoyeur SRL a fost înfiinţată în anul 2002, în comuna Mogoşoaia, judeţul Ilfov.

Capitalul social este de 350.000 lei, integral vărsat, compus dintr-un număr de 35.000 părţi sociale, fiecare a câte 10 lei.

Asociat persoană juridică este Bergerat Monnoyeur SAS, cu sediu social în Franţa.

Persoană împuternicită este Guillemain Pascal Lucien, cetăţean francez, născut la data de 14.08.1956, la Paris. Acesta este administratorul societăţii.

Domeniul de activitate principal, conform codificării (Ordin 337/2007) Rev. Caen (2) este comerțul cu ridicata al maşinilor pentru industria minieră şi construcţii.

Potrivit Ministerului Finanţelor, societatea a înregistrat o cifră de afaceri netă de 167.212.437 lei, un profit de 12.277.020 lei şi un număr de 125 de angajaţi.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-acn-sa-achizitioneaza-un-buldoexcavator-de-la-o-firma-franceza-document-638357.html

Situaţie cât se poate de ciudată la Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA (CN ACN) Constanţa: Daniel Georgescu semnează în continuare documentele oficiale, deşi nu mai este director general şi administrator de aproape un an de zile. Numele şi semnătura administratorului Georgescu apar pe bilanţul contabil al ACN pentru prima jumătate a anului 2017, întocmit pe 11.08.2017. Cu toate acestea, el nu se mai regăseşte în noua componenţă a Consiliului de Administraţie (CA), aprobată în martie 2017. Mai mult, nici director general nu mai este, funcţia fiind preluată între timp de Sorin Cupşa.
Bilanţul contabil al ACN, semnat de un Daniel Georgescu care nu mai este, în mod normal, nici director general, nici administrator, arată câteva lucruri interesante despre compania de stat constănţeană. Astfel, ACN raporta la 30.06.2017 o cifră de afaceri de 18.105.139 lei, faţă de 20.585.735 lei în aceeaşi perioadă a anului trecut şi un profit net de 820.067 lei, comparativ cu 2.121.696 în aceeaşi perioadă din 2016. Se remarcă şi o creştere semnificativă a cheltuielilor cu personalul: 9.931.715 lei alocaţi în primele şase luni, faţă de 8.324.741 lei în perioada similară de anul trecut. La cei 420 de angajaţi ai ACN, rezultă cheltuieli cu personalul de 23.809 lei pentru un singur angajat, în doar primele şase luni ale anului 2017.
Cine sunt, teoretic, şefii ACN
Teoretic, ACN este condusă de un CA numit în funcţie pe 21.03.2017 şi din care fac parte Ovidiu Sorin Cupşa (preşedinte şi director general al companiei), Cristian Mircea Blede, Camelia Delcea, Lucian Dorel Taropa, Marian Daniel Căprărin, Ion Laurenţiu Voicu şi Voicu Cheţa. Cu toate acestea, cel care semnează actele oficiale ale companiei este tot Daniel Georgescu, chiar dacă acesta nu mai are nici o funcţie de conducere la ACN.
https://www.replicaonline.ro/situatie-bizara-la-canale-navigabile-georgescu-semneaza-documentele-companiei-desi-nu-mai-este-director-329530/

Premierul bulgar Boiko Borisov și omologul său grec Alexis Tsipras au anunțat miercuri că au stabilit planuri pentru construirea unei noi căi ferate care să lege Marea Egee de Marea Neagră, ocolind Strâmtoarea Bosfor congestionată de un trafic intens, la proiect putând să se alăture ulterior Serbia și România, relatează AFP. „Avem voința de a face ca Balcanii să avanseze”, a declarat Alexis Tsipras în portul Kavala, situat în nordul Greciei, unde a semnat cu Borisov un memorandum privind acest proiect. „Suntem pe cale să deschidem noi rute comerciale care să lege Marea Egee de Dunăre și de Marea Neagră”, a adăugat premierul elen în fața presei. Acest proiect, aprobat de Uniunea Europeană, dar ale cărui date de început și de finalizare nu sunt cunoscute, are ca scop legarea marilor porturi elene Salonic și Kavala de cele bulgare Burgas, Varna și Ruse.

Numai tronsonul grec ar costa circa patru miliarde de euro.

Sunt în derulare discuții pentru a atrage Serbia în acest proiect, precum și România într-o etapă ulterioară, a precizat Borisov. O întâlnire între cele patru state vizate va avea loc la Varna pe 3 octombrie, a mai spus premierul bulgar.

http://www.telegrafonline.ro/cale-ferata-care-va-lega-marea-egee-de-marea-neagra-romania-posibil-partener

Marinica Voicu a fost numit in functia de director general al operatorului national de transport feroviar de marfa, CFR Marfa.

Noul director il inlocuieste in functie pe Mihai Manole, care urmeaza sa ocupe acum functia de director general adjunct al CFR Marfa.

Precizam ca anterior numirii sale, Marinica Voicu a fost directorul regionalei Craiova a CFR Marfa.

Nou director general la CFR Marfa

Pentru companiile româneşti care ar dori să exporte în Australia şi Noua Zeelandă, relaţiile anterioare cu companii din Marea Britanie sau Germania ar însemna o uşă deschisă pe jumătate, a explicat Nineta Bărbulescu, ambasadoarea României în Australia şi Noua Zeelandă, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„Pentru noi nu este uşor să intrăm pe piaţa australiană sau pe cea din Noua Zee¬landă¬, acestea fiind pieţe competitive. Avem un trend solid de construcţii de nave, ambar¬caţiuni, inclusiv pentru agrement, iar de anul trecut s-a început, la şantierele Damen din Galaţi, construcţia unui spărgător de gheaţă, singurul pe care îl va primi Australia până în 2020. Un atu pentru orice companie care doreşte să acce¬seze aceste pieţe sunt con¬trac¬tele anterioare pe relaţii precum Marea Bri¬ta¬nie sau Germania. Astfel de legături co¬mer¬¬cia¬le ante¬rioare te reco¬mandă ca şi cre¬di¬bi¬li¬tate.“

Ambasadoarea României recomandă tuturor companiilor româneşti care doresc să se implice în relaţii de comerţ bilateral cu Australia sau cu Noua Zeelandă să se docu¬menteze amplu în privinţa cerinţelor pieţei.

„Felicit compania Umeb, care a reuşit să înţeleagă piaţa australiană după ce a studiat timp de doi ani piaţa şi a parcurs un proces de omologare de un an şi jumătate, care costă 35.000 de dolari şi care nu îţi asigură neapărat că vei avea profit“, a menţionat Nineta Bărbulescu.
Conform ultimelor date oficiale, relaţiile comer¬ciale cu ale României cu Australia – ex¬por¬turi şi importuri – merg către 300 de mili¬oane de dolari australieni (250 mil. $). Exporturile României în Australia au crescut cu 86% în 2016 faţă de anul anterior, până la 250 mil dolari australieni (200 mil. $).

Australia se află pe locul 6 în topul celor mai puternice economii din lume şi înregistrează o creş¬¬tere economică constantă în ultimii 26 de ani.

„În Australia s-au autoidentificat 14.500 de români, dar estimările mele merg spre dublul acestui număr. În Noua Zeelandă, la recensământul din 2013, erau 1.400 de români, dar şi aici estimările ating dublul“.

Ce companii care activează în România şi ce tip de afaceri au reuşit să intre pe piaţa din Australia?

„Sunt companii în România, producători de pateuri, spre exemplu, care au reuşit să exporte. Firma Râureni, din Râmnicu Vâlcea, deţine un depozit în statul Victoria, acolo fiind şi jumătate dintre românii stabiliţi în Australia, depozit de la care poţi comanda online produse româneşti, de la pufuleţi până la zacuscă“.

Cum piaţa australiană se adresează oricui, există şi exportatori româneşti de vin care îşi plasează produsele pe piaţa din Australia.

„Avem doi importatori de vin românesc, în Sydney importă domnul Cazan şi în Queensland mai există un alt importator.“

„Valoarea comercială a unui vin românesc pe piaţa din România este la jumătate din valoarea cu care se poate vinde pe piaţa australiană.“

Ambasada României din Australia şi Noua Zeelandă stă la dispoziţia antreprenorilor interesaţi de a accesa pieţele respective, spune ambasadoarea: „ Noi ca ambasadă invităm companiile să se documenteze asupra pieţei, să participe la târguri de profil care există pentru fiecare nişă în parte, de la armamente convenţionale, până la petrol şi gaze“.

http://www.zfcorporate.ro/zf-ro/zf-live/zf-live-nineta-barbulescu-ambasadoarea-romaniei-in-australia-si-noua-zeelanda-exporturile-romaniei-in-australia-au-crescut-cu-86-in-2016-pana-la-200-milioane-de-dolari-sua-16718181

Centurile ocolitoare reprezintă „cheia” modernizării infrastructurii rutiere din România, în condiţiile în care până acum Compania de drumuri a investit bani grei în autostrăzi, însă degeaba există A3 Bucureşti-Ploieşti dacă la Domneşti un camion poate aştepta şi două ore pe Centura Capitalei.

Cel mai recent eşec înregistrat este pe centura ocolitoare a Băcăului. Lucrările au demarat oficial în prima parte a anului trecut, iar acestea vizau construcţia primului tronson de autostradă din Moldova. La aproape un an şi jumătate de atunci, deja bucăţile de fier de la fundaţie se vând la fier vechi, iar constructorul, turcii de la Eko Insaat Ve Tic AS a abandonat lucrările.

„Contractul de execuţie a variantei de ocolire Bacău a fost reziliat în data de 12.04.2017, iar stadiul lucrărilor la data rezilierii era de 2,54%. CNAIR SA a reziliat contractul din cauză că Antreprenorul nu şi-a respectat obligaţiile contractuale. În ceea ce priveşte fierul de pe şantier, vă comunicăm faptul că CNAIR SA nu a fost informat în mod oficial cu privire la această situaţie. Însă, vă informăm că aceste materiale nu au fost plătite de către CNAIR SA şi nici nu vor fi preluate ca urmare a rezilierii contractului de lucrări. Astfel că, Antreprenorul este singurul răspunzător de utilizarea materialelor rămase în şantier până la momentul preluării şantierului de către Beneficiar”, au comunicat reprezentanţii Companiei de Drumuri.

Anul trecut însă Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, spunea că este o zi istorică momentul în care începea construcţia celui mai important proiect de infrastructură din ultimii 25 de ani, în valoare de aproape 553 mil. lei. De asemenea, Halim Balkaya, directorul constructorului spunea că este primul proiect al lor din România.

Contractul pentu centura la nivel de autostradă a fost scos la licitaţie în aprilie 2013 iar dintre cele zece firme înscrise a fost declarată câştigătoare compania Eko Insaat Ve Tic AS din Turcia. Pe locul doi s-a aflat Max Boegl România SRL, care a contestat rezultatul. Din acest motiv, proiectul a f-fost blocat timp de trei ani, iar când în final au demarat construcţia, turcii au abandonat-o, ceea ce înseamnă că va mai dura ani buni până când un alt constructor va relua construcţia. Cel mai bun exemplu e centura Bucureştiului între DN2 şi A2, la care lucrările au fost abandonate în 2012 şi abia anul acesta, după cinci ani în care circulaţia a fost puternic îngreunată – timp în care lucrările puteau fi finalizate măcar pe tronsoanele începute de compania de drumuri.

Un alt exemplu de „eficienţă” este compania spaniolă Copisa, care construieşte centura ocolitoare de la Mihăileşti, Giurgiu, pe DN6. Drumul de 3 km cu două benzi pe sens, la câmpie, fără poduri, fără lucrări complexe, trebuia să fie gata în vara acestui an, aceştia având la dispoziţie un an de zile pentru 3 km de asfalt la câmpie. Spaniolii au demarat lucrările fix înainte de expirarea termenului-limită, invocând ca scuză prezenţa unor nuci. Acum, termenul limită este de primul semestru din 2018. Adică o companie din Spania, ţara cu cea mai modernă şi extinsă reţea de autostrăzi din Europa, va reuşi „performanţa” de a construi abia în doi ani de zile un drum de 3 km la câmpie. Compania de drumuri însă vrea să construiască în cinci ani o autostradă peste Carpaţi, însă are nevoie de 2 ani pentru 3 km la câmpie, iar din cauza constructorului Copisa traficul pe DN6 este blocat în fiecare zi pe raza oraşului Mihăileşti.

Cel mai important proiect de pe Centura Capitalei este pasajul de la Domneşti, unde compania de drumuri a ales un proiect complicat de sens giratoriu suspendat. Acesta a fost anunţat încă din 2015, însă în cel mai bun caz abia anul viitor vor demara lucrările. Astfel, în România dureză cel puţin trei ani ca lucrările la un proiect de infrastructură să demareze din momentul în care se comunică „demararea”. Spre comparaţie, podul de la Cernavodă peste Dunăre a fost construit în cinci ani la finalul secolului XIX. De aproape zece ori mai mic, peste un drum judeţean, pasajul de la Domneşti are nevoie tot de aproximativ cinci ani pentru a fi efectiv construit, diferenţa fiind făcută de birocraţie.

„Ţinând cont de faptul că în data de 25.08.2017 a fost emisă Decizia de expropriere pentru obiectivul de investiţie “Pasaj suprateran pe DJ 602 – Centura Bucureşti – Domneşti”, CNAIR SA urmează să emită Ordinul de începere al lucrărilor/serviciilor de supervizare. Având în vedere că acest contract este de tip proiectare şi execuţie (Fidic Galben), vă comunicăm că lucrările vor începe efectiv după aprobarea Proiectului Tehnic de către Beneficiar şi obţinerea Autorizaţiei de Construire. Astfel, termenul estimat de începere al lucrărilor este semestrul I 2018”, au explicat oficialii CNAIR.

Ce variante ocolitoare sunt în lucru în acest moment:
@ Varianta de ocolire Tecuci : stadiul lucrărilor este de 45%, iar termenul de finalizare estimat va fi în semestru al II-lea al anului 2018.
@ Centura Municipiului Bucureşti, sector cuprins între A1 şi DN7: stadiul lucrărilor este de 72%, iar termenul estimat de finalizare al lucrărilor este de 15.12.2017.
@ Varianta de ocolire Mihăileşti (GR): stadiul fizic al lucrărilor este de 13,2%, iar termenul de finalizare estimat va fi în semestrul I al anului 2018.
@ Varianta de ocolire Carei: contractul de execuţie al lucrărilor a fost reziliat în data de 29.06.2016 de către Antreprenor. Având în vedere faptul că lucrările erau executate în procent de 88% s-a stabilit că finalizarea lucrărilor rămase de executat să se realizeze în regie proprie. Termenul estimat de finalizare este decembrie 2017.
@ Varianta de ocolire Târgu Mureş: stadiul fizic al lucrărilor este de 33,72%, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor în luna februarie 2018.
@ Varianta de ocolire Târgu Jiu: stadiul fizic al lucrărilor este de 33,72%, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor în luna decembrie 2018.

http://www.zf.ro/constructii-imobiliare/in-ce-stadiu-sunt-centurile-ocolitoare-de-pe-drumurile-din-romania-degeaba-facem-autostrazi-daca-transportatorii-asteapta-ore-in-sir-pe-centuri-16719296

În fiecare an, de 8 septembrie, se celebrează Ziua Petrolistului. Sărbătoarea aflată sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliștilor, este dedicată personalului din activitatea de prospectare şi foraj, de extracţie, prelucrare, depozitare, transport, comercializare şi cercetare în domeniul petrolier.

Sărbătoarea a fost instituită începând cu anul 1990, la inițiativa Federației Sindicatelor Libere și Independente Petrom. Menirea ei este de a-i celebra pe lucrătorii ce asigură resursele energetice ale ţării, de a consemna progresele realizate în acest domeniu, dar şi de a atrage atenţia asupra greutăţilor întâmpinate de petrolişti.

v v v

Ajuns în cel de-al 119-lea an de existenţă, operatorul portuar Oil Terminal, din Constanţa, este una dintre companiile reprezentative ale sectorului petrolier. Principalul terminal petrolier românesc de la Marea Neagră prestează servicii de primire, depozitare, condiţionare şi livrare a ţiţeiului, produselor petroliere, chimice şi petrochimice, precum şi alte materii prime pentru import, export şi tranzit.

Din iulie 2012, de la venirea la conducere a echipei manageriale condusă de Sorin Ciutureanu, activitatea economică a societăţii a crescut continuu. La sfârşitul anului 2016, cifra de afaceri era cu 44% mai mare decât în anul 2012, ca urmare a creşterii cantităţiilor de mărfuri derulate cu 1,8 milioane de tone.

În 2016, Oil Terminal a realizat venituri totale în valoare de 162.263.136 lei, cu 15,32% mai mult decât în anul precedent, şi un profit brut de 19.463.986 lei, superior cu 91,51% (!).

În primul semestru al acestui an, veniturile din exploatare au depăşit nivelul planificat, iar cheltuielile de exploatare au scăzut cu 11,2%, fapt ce a permis obţinerea unui profit net în sumă de 11,4 milioane de lei.

Oil Terminal este cel mai mare angajator dintre operatorii portuari constănţeni, asigurând 939 de locuri de muncă. Rezultatele economice au permis creşterea câştigului mediu lunar pe salariat cu 5,2%, de la 3.595 lei la 3.782 lei.

v v v

Trebuie menţionat faptul că, în ultimele două decenii, Oil Terminal a fost supus unor încercări teribile. În 2005, compania controla 89% din traficul petrolier derulat prin porturile maritime româneşti şi nu avea, practic, concurenţă. În 2008, odată cu punerea în funcţiune a terminalului plutitor (monoboy) din portul Midia, o mare parte din traficul petrolier a migrat de la Oil Terminal la compania Midia Marine Terminal.

Apoi, a venit criza economică din 2009 – 2013, care a amputat drastic traficul de ţiţei şi produse petroliere din porturile româneşti. Astfel că, în 2011, ponderea Oil Terminal în traficul total de hidrocarburi a scăzut la 46,61%.

Totodată, prăbuşirea industriei chimice, dar mai ales închiderea capacităţilor de la Oltchim, au dus la reducerea dramatică a cantităţile de produse chimice derulate prin terminalul din portul Constanţa.

La aceste grele lovituri se adaugă cele venite din partea instituţiilor statului şi a acţionarilor. În iunie 2010, sub pretextul combaterii evaziunii, Fiscul a desfiinţat antrepozitele de carburanţi de la Oil Terminal, fapt ce a afectat semnificativ activitatea companiei. În acele vremuri, frâiele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se aflau în pumnul lui Sorin Blejnar. Culmea ironiei, personajul este judecat, astăzi, în dosarul „Motorina”, o afacerea care, susţin procurorii, a păgubit statul de TVA şi accize în sumă de 22.000.000 lei.

Începând din 2003 şi până în 2014, Oil Terminal a dus un adevărat război în justiţie cu fosta Direcţie Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, care inventase prejudiciu şi obliga compania să îi achite 111.054.565 lei cu titlu de dobânzi de întârziere aferente taxelor vamale, TVA şi comisionului vamal. Dacă ar fi plătit imensa sumă, Oil Terminal ar fi intrat în faliment. Compania a câştigat războiul, dar cheltuielile judiciare şi avocaţii au costat-o peste 500.000 euro, bani pe care nu i-a mai recuperat de la instituţia vamală.

Necazurile nu s-au oprit aici. În ultimii ani, acţionarii minoritari, reprezentând companii multinaţionale, au împiedicat sistematic, prin zeci de procese, buna funcţionare a companiei. Au blocat majorarea capitalului social, au întârziat programul de finanţare a activităţii curente a companiei şi au obstrucţionat investiţiile.

În 2017, lovitura a venit chiar de la acţionarul majoritar, statul român. În baza unei decizii a Guvernului Grindeanu, 90% din profitul net al companiei a ajuns în conturile acţionarilor, sub formă de dividende. Lăsat fără resurse financiare proprii, operatorul portuar este nevoit să se împrumute la greu de pe piaţa bancară, să îşi deschidă linii de credit şi să achite dobânzi şi comisioane, pentru a putea funcţiona.

v v v

Dacă loviturilor primite din toate părţile nu au reuşit să distrugă compania, în schimb au întărit-o. În ciuda tuturor dificultăţilor, compania reuşeşte să atragă un volum tot mai mare de mărfuri şi să facă profit. Pentru munca de zi cu zi, pentru forţa de care au da dovadă în împrejurări extrem de grele, petroliştii de la Oil Terminal, echipa managerială, merită respectul întregii ţări. La mulţi ani!
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-s-au-luptat-sa-distruga-compania-oil-terminal-329703?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

În data de 7 septembrie 2017, va avea loc evenimentul de promovare „Danube – Black Sea Canal Meets Hungarian Partners”, organizat de Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A la Budapesta, Ungaria. Cu această ocazie, compania va putea să îşi facă cunoscută activitatea şi să identifice posibile cooperări viitoare. Evenimentul este un bun prilej de a intra în legătură cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţi de marcă din domeniul naval. Prin participarea a numeroşi parteneri din Ungaria şi din ţările riverane Dunării care se ocupă de transport şi logistică, vor fi dezvoltate relaţii comerciale între agenţii economici care urmăresc absorbţia traficului pe tronsonul Dunăre – Portul Constanţa şi retur.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-eveniment-organizat-de-cn-acn-la-budapesta-329603

Oil Terminal a câştigat definitiv procesul cu Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local (SPITVBL) Constanţa. Fiscul primăriei trebuie să returneze astfel companiei de stat constănţene peste 64.000 lei, reprezentând impozitul pe clădiri. Decizia Curţii de Apel Constanţa vine după un proces care a durat mai bine de cinci ani.

“Societatea OIL TERMINAL SA informează acţionarii cu privire la faptul că prin Decizia civilă nr. 715/06.09.2017, Curtea de Apel Constanţa a respins recursul formulat de SPITVBL Constanţa ca nefondat. Hotărârea este definitivă, s-au epuizat toate căile de atac, sentinţa civilă urmează a fi redactată şi comunicată părţilor”, se arată într-un raport al Oil Terminal.
SPIT Constanţa, obligată să dea înapoi banii

“Reamintim că în data de 15.11.2012, Oil Terminal SA a formulat o contestaţie în contradictoriu cu SPIT prin care a solicitat instanţei de judecată anularea Dispoziţiei nr.R-S 26243/10.05.2012 şi restituirea sumei de 64.575 lei achitată cu titlu de impozit clădiri şi accesorii. Menţionăm că dispoziţia de plată a fost emisă ca urmare a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată nr. F-MC 183/14.10.2011. Cererea a făcut obiectul Dosarului nr. 13223/118/2012, aflat spre soluţionare pe rolul Tribunalului Constanţa, iar prin sentinţa civilă din 23.05.2017, Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea precizată promovată de reclamanta Oil Terminal SA, în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public de impozite, taxe si alte venituri ale bugetului local Constanţa, a dispus atât anularea Dispoziţiei nr. RS26243/10.05.2012 emisă de către pârât, cât şi a deciziei de impunere nr. S12489/15.02.2012 emisă de către pârât, obligând pârâtul la restituirea către reclamantă a sumei de 64.575 lei, achitată cu titlu de impozit clădiri şi accesorii precum şi la plata către reclamantă a sumei de 2.004,30 lei, reprezentând cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu expert”, se mai arată în documentul Oil Terminal.

https://www.replicaonline.ro/oil-terminal-a-castigat-definitiv-procesul-cu-spitvbl-constanta-329635/

România a fost ţara din Uniunea Europeană care a pierdut cei mai mulţi bani din transporturi în perioada 2007-2013 şi Comisia Europeană aşteaptă spre aprobare propuneri de proiecte mari de infrastructură, a declarat joi, la TVR1, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu.

‘În perioada 2007-2016, 90% absorbţie înseamnă că se vor pierde cu siguranţă cam 1,7 miliarde euro, cei mai mulţi de la infrastructură. România a fost ţara care a pierdut cei mai mulţi bani din transporturi în 2007-2013. În rest s-au făcut 300 kilometri de autostradă, 2.400 kilometri de drumuri judeţene reabilitaţi, 51.000 de locuri de muncă create, din care 14.000 în întreprinderi mici şi mijlocii, 2.000 în proiecte cercetare dezvoltare, 2.700 de IMM-uri au primit sprijin direct, iar în infrastructura socială şi educaţională, 2.500 de şcoli şi inspectorate şcolare conectate la Internet, 100 de ambulatorii şi spitale au fost reabilitate şi 230 de centre sociale au fost realizate’, a spus Corina Creţu.

Acesta a subliniat în perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naţionale, probleme mari fiind pe partea de autostrăzi.
‘În perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naţionale, dar când e vorba de autostrăzi sunt probleme mari. Cred că cele mai mari probleme sunt legate de calitatea companiilor pe care le au în subordine. De exemplu, pe condiţia ex-ante pe transporturi, noi nu am primit care sunt criteriile de performanţă pentru Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Aici este tristeţea mea, pentru că nu avem proiecte noi pentru rutier. Proiectul Sibiu-Piteşti, care este cel mai avansat, este de fapt în faza de studiu de fezabilitate. Pentru niciun proiect nu se lucrează în teren. Cred că este foarte trist, pentru că România este o ţară care are nevoie ca de aer de infrastructura rutieră’, a subliniat comisarul european.

Corina Creţu a subliniat că vineri va avea discuţii cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, iar acestea se vor axa în primul rând pe evitarea dezangajării de fonduri.

De asemenea, oficialul european a adăugat că a făcut multe lucruri pentru a ajuta absorbţia, preluând toate proiectele retrospective.

‘În domeniul meu, am făcut foarte multe lucruri pentru a ajuta absorbţia. Am preluat toate proiectele retrospective, am preluat toate creditele BEI şi BERD. De exemplu, Autostrada Soarelui a fost făcută o parte din fonduri europene, o parte din fonduri naţionale, şi o parte din credite, la fel Timişoara-Arad. Practic am preluat toate creditele pe care România le avea. Erau proiecte pe care se circula, care erau în funcţiune, dar pentru care România plătea’, a afirmat Creţu.

Potrivit acesteia, pentru acest an, în programul de infrastructură mare s-au depus proiecte doar pe apă şi canalizare, şi niciun proiect pe domeniile rutier şi feroviar.

‘Cele mai multe proiecte sunt pe IMM-uri, apă, canalizare. În programul de infrastructură mare, nu s-au depus decât proiecte pe apă şi canalizare. N-avem proiecte rutiere, feroviare, decât cele care au fost fazate, legate de metroul Străuleşti, metroul de la Otopeni, Autostrada Lugoj – Deva, mai avem în Ardeal. Sibiu-Piteşti este proiectul pe care îl aşteptăm cel mai mult, apoi în Moldova, până la Bacău. Aşteptăm toate aceste proiecte, dar până acum din partea Guvernului României nu am primit niciun proiect pe infrastructură. Avem nevoie de proiecte mature. Problema este în primul rând calitatea proiectelor.

Foarte multe proiecte sunt respinse din ţară. Noi aşteptăm să primim pentru aprobare propuneri de proiecte mari de infrastructură, pentru că proiecte mai mici primim, de drumuri naţionale. Eu cred că este nevoie de o abordare diferită şi mai modernă în pregătirea proiectelor’, a explicat comisarul european.

În opinia acesteia, România are o şansă istorică, având cea mai mare creştere din UE, iar aceasta trebuie consolidată, şi fondurile europene au un rol important.

‘Cred că România are acum o şansă istorică, să maximizeze condiţiile foarte bune care sunt acum. Este ţara cu cea mai mare creştere economică din UE, fapt confirmat şi de Eurostat. Aceasta trebuie consolidată şi fondurile europene au un rol important. Prin reforme structurale, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri, a mediului investiţional, printr-un parteneriat mai bun, printr-o cooperare mai mare între ministere, cred că şi această stabilitate politică contează, există această şansă pe care o avem şi s-ar putea să fie ultima, pentru că pentru 2020 ştim că bugetul va fi cu cel puţin 10-15% mai mic, din cauza Brexitului’, a precizat Corina Creţu.

Creţu: România este ţara care a pierdut cei mai mulţi bani europeni din transporturi, în 2007-2013

Închisă circulației feroviare în ultimii cinci ani, secțiunea Pasărea – Mogoșoaia, parte a Centurii Feroviare din București, va fi redeschisă traficului, la data de 11 septembrie.

În prezent, traficul trenurilor de marfă pe relația București – Constanța este sufocat de circulația și prioritizarea unui număr mare de trenuri de călători.

Reprezentanții CFR SA au investit în redeschiderea secțiunii Pasărea – Mogoșoaia care facilitează circulația atât a trenurilor de marfă cât și a celor de pasageri pe relația București Nord – Chitila – Mogoșoaia – Voluntari – Pasărea -Fundulea – Constanța.
Astfel, trenurile cu destinația Chitila nu vor mai tranzita Bucureștiul ci, în schimb, vor utiliza Centura Feroviară a București-ului lucru care va fluidiza circulația în zonă.

Odată cu redeschiderea acestei secțiuni capacitatea de transport feroviar în zonă ar crește cu peste 30 de trenuri pe zi, iar acest lucru ar aduce CFR SA, administratorul național de infrastructură feroviară, un venit suplimentar, anual, de peste 3 milioane de euro , prin încasarea taxei de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI).

Redeschiderea secțiunii Pasărea – Mogoșoaia va descongestiona atât traficul trenurilor de pasageri cât și cel al trenurilor de marfă, cele care circulă către și dinspre Constanța.

Lucrările de reparație și înlocuire a traverselor pe secțiunea menționată au fost executate de către compania Wiebe România și au durat mai puțin de 30 de zile.

Acest proiect a fost susținut atât de către Ministerul Transporturilor cât și de către Primăria Municipiului București, iar cei doi reprezentanți oficiali ai instituțiilor, ministrul Răzvan Cuc și, respectiv, Primarul Gabriela Firea, speră ca prin această soluție să reducă numărul de accidente în zona podului Băneasa.

Tranzitul trenurilor către cel mai important port maritim al României, portul Constanța, este în general extrem de afectat, în perioada de vară, de numărul mare de trenuri de pasageri care circulă înspre și dinspre Constanța.

Tronsonul București Nord-Constanța, în lungime de 225 km, face parte din Coridorul IV Paneuropean, cel care pe teritoriul României parcurge relația Curtici – Constanța (ramura nordică) și Arad – Calafat (ramura sudică).

Modernizarea acestui tronson, pentru viteza de circulație de 160 km/h, a costat aproximativ 1 miliard de euro, fondurile fiind asigurate în mare parte de către Uniunea Europeană.

Prin sprijinirea lucrărilor de reabilitare și modernizare a Coridorului IV, Uniunea Europeană a subliniat importanța accesului feroviar către portul Constanța, fapt care, în esență, asigură dezvoltarea economică a portului, acesta fiind cel mai mare din Europa de sud-est.

CFR SA redeschide Centura de Nord a Capitalei

Anaklia Development Consortium (ADC) a semnat un acord prin care a numit compania americana SSA Marine operatorul terminalul de containere al portului maritim Anaklia, din Georgia. Acest contract va pune bazele unui nou coridor maritim intre China si Europa si va stimula cresterea economica nationala si regionala. Acordul ofera companiei SSA Marine drepturile de operare a terminalului de containere al portului pentru urmatorii 20 de ani. De asemenea, SSA Marine va avea rolul de investitor pentru ADC.

„Scopul nostru este sa cream cea mai buna platforma pentru interesele companiilor americane in regiune, iar implicarea acestora in proiecte de infrastructura regionala mari este foarte importanta. Alaturi de implicarea Conti Group in consortiu pentru dezvoltarea si construirea portului de adancime in Anaklia, suntem, de asemenea incantati de semnarea unui acord cu operatorul portuar american SSA Marine pentru operarea terminalului de containere si investitia in cel mai important proiect din Georgia. Acest lucru evidentiaza, inca o data, interesul in crestere al companiilor americane in Georgia si in potentialul urias pe care aceasta tara il are sa devina hub regional”, a comentat prim-ministrul georgian Giorgi Kvirikashvili.

Acest acord cu operatorul SSA Marine, cu sediul in Seattle, Statele Unite, confirma, inca o data, interesul statului american in proiectul Portului Anaklia. SSA Marine se alatura Conti International, un dezvoltator american de infrastructura si proiecte majore care este liderul ADC, alaturi de compania georgiana TBC Holding.

„Portul maritim de adancime Anaklia demonstreaza potentialul relatiei bilaterale dintre cele doua natiuni. Companiile americane investesc alaturi de cele georgiene in acest proiect in valoare de mai multe miliarde de dolari. In viitor, cele doua natiuni au posibilitatea sa contribuie si mai mult la prosperitatea lor reciproca”, a declarat vicepresedintele american, Mike Pence.

ADC planuieste sa inceapa constructia portului de adancime pana la sfarsitul anului, iar prima faza a punerii in operare este programata pentru 2020-2021.

O companie americana va opera terminalul de containere al Portului Anaklia, Georgia

Transportul feroviar de containere a fost lansat de catre Ekol Logistics si, pe langa Budapesta (Ungaria) si Köln (Germania), asigura o serie de alte legaturi in Europa, catre state precum Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta si Marea Britanie.Transportul pe relatia Budapesta – Köln se efectueza in 31 de zile iar trenurile parcurg cei 1.150 de kilometri pe relatia Ungaria – Slovacia – Republica Ceha catre Germania. Trei trenuri pleaca saptamanal in ambele directii.

Trenul transporta 32 de megatrailere in vagoane duble tip buzunar (double pocket wagons).

Compania Ekol Logistics, cu sediul in Turcia, intentioneaza sa dezvolte mai multe conexiuni intermodale in Europa si in regiunea Comunitatii Statelor Independente (CIS) formata din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kirgistan, Moldova, Rusia, Tadjikistan si Uzbekistan.

Ekol opereaza saptamanal un total de 48 de trenuri de containere intre Trieste (Italia) si destinatii din Germania precum Kiel, Köln si Ludwigshafen; Trieste si Ostrava (Republica Ceha); Sete si Paris, ambele din Franta.

Compania intentioneaza sa lanseze, pe viitor, o alta conexiune de transport feroviar, de data aceasta intre Trieste si Zeebruge (Belgia).

Un nou serviciu de containere a fost lansat pe ruta Budapesta – Köln

Anul acesta, în Contractul Colectiv de Muncă (CCM) al salariaților Administrației Canalelor Navigabile erau prevăzute 4 vouchere de vacanță, dar acum acordarea acestora este blocată din cauza neconcordanțelor dintre CCM și ordonanța apărută în iulie, ne-a spus liderul sindical Gabriel Barbu.

Încă din 2015 de când a apărut în prima sa formă legea voucherelor de vacanță, companiile de stat care se autofinanțau și erau pe profit, așa cum este și cazul Administrației Canalelor Navigabile sau al Administrației Porturilor Maritime Constanța, au prevăzut în Contractele Colective de Muncă până la 6 vouchere de vacanță, maximum cât le permitea cadrul legislativ.

Numai că din luna iulie, ordonanța emisă de Ministerul Turismului limitează numărul voucherelor la unul singur pentru perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018. La companiile care au sumele prevăzute în buget se pune problema că unii salariați au apucat să beneficieze de aceste drepturi, iar alții nu.

Nu banii sunt problema!

Important este că, spre deosebire de alte categorii bugetare (profesori sau medici) care nu au fondurile necesare nici măcar pentru 1 voucher cât este obligatoriu prin lege, în cazul unor companii cum sunt multe din domeniul portuar care sunt autofinanțate și pe profit, bugetul permite acordarea acestor facilități.

Din totalul de 419 salariați, poate nici 50 nu au apucat să beneficieze integral de prevederile CCM în privința vacanțelor, producându-se discriminări între angajați.

„Chiar dacă am avut bugetate sumele respective, iar bugetul nostru de venituri și cheltuieli a fost aprobat de Consiliul de Administrație, a fost aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor, a fost aprobat de Ministerul Muncii, de Ministerul Turismului, Ministerul Finanțelor, apoi aprobat în ședință de Guvern și publicat în Monitorul Oficial, la data respectivă noi n-am încălcat nicio lege, ba din contră, nu poți să semnezi un Contract Colectiv de Muncă dacă nu respecți legile în vigoare. Tind să cred și sper eu că măcar jumătate din salariați să apuce să fi luat măcar o tranșă din tichete, iar suma maximă, cum am avut-o noi prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă, de 5.000 de lei cred ca undeva până în 50 de salariați (n.r. au primit-o), dar nu știu dacă au apucat 50 de salariați. Dintr-un total de 419 angajați“.

Ce spune Ministerul Turismului?

Prin adrese oficiale sau chiar prin întâniri directe atât angajatorul cât și reprezentanții salariaților au solicitat un punct de vedere Ministrului Turismului, inițiatorul ordonanței în cauză.

„În ceea ce privește sectorul public, societățile naționale, companiile naționale și societățile la care statul este acționar unic sau majoritar, precum și regiile autonome pot acorda angajaților prime, cu ocazia plecării în concediul de odihnă, numai sub formă de vouchere de vacanță.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG nr.46/2017, care limitează suma acordată sub formă de vouchere la 1.450 lei se creează o situație de discriminare a personalului care nu a solicitat voucherele de vacanță, o situație incertă în ceea ce privește posibilitatea utilizării acestora de către cei care le-au primit și imposibilitatea recuperarii acestora întrucat au fost utilizate la achiziționarea de servicii turistice.

În același timp se încalcă prevederile Contractului Colectiv de Muncă, având în vedere că acordarea acestor vouchere de vacanță a reprezentat pentru salariați o stimulare și o modalitate de creștere a veniturilor reale, o metodă de creștere a productivității și a gradului de satisfacție în muncă și nu în ultimul rând de recuperare a capacității și sănătății personalului cu o vârstă înaintată care lucrează în companie.

Având în vedere că pentru anul 2017 avem alocate aceste sume prin BVC aprobat prin HG nr.319/2017, considerăm că nu este alicabilă prevederea Art.I din OUG nr.46/2017 (n.r. ordonanța din iulie privind voucherele de vacanță la bugetari) în cazul companiilor naționale care îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea salariaților de vouchere de vacanță prin negocieri cu organizațiile sindicale“.

Acest apel de clarificare a situației a fost adresat Ministerului Turismului, dar și structurilor sindicale naționale la care este afiliat Sindicatul Unit Dunăre – Marea Neagră al salariaților Administrației Canalelor Navigabile.

La întâlnirea cu ministrul Turismului, Titus Dobre, reprezentanții sindicatelor portuare aflate în această situație nu au primit promisiuni nici măcar pentru decembrie 2018 când expiră ordonanța dată în vara aceasta.

Un demers similar a întreprins și angajatorul care a trimis o solicitare Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Transporturilor.

Vești bune de la angajator!

Spre deosebire de angajați, directorul Administrației Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu a primit vești mai bune: urmează o întânire între cei doi miniștri, de la Finanțe și Turism ca să se găsească o cale legală prin care comapnia să fie lăsată să acorde aceste drepturi, mai ales că există sursa de finanțare prinsă în buget, iar alinierea la ordonanța să fie făcută de la 1 ianuarie 2018.

Declarația directorul CN ACN, Daniel Georgescu în exclusivitate pentru Radio Constanța, consemnată de Cristina Iliuță:
„Încercăm, împreună cu ministrul Mișa de la Finanțe și cu ministrul Dobre de la Turism, săgăsim o soluție, să ne putem alinia (n.r. la prevederile ordonanței) de la 1 ianuarie 2018, și pentru acest an să nu vitregim o parte dintre angajați cu aceste tichete de vacanță… Nu mi se pare corect ca acești oameni (n.r. cei care nu au luat vouchere) să nu beneficieze de toate tichetele cum au beneficiat colegii lor. La 1 ianuarie 2017 a fost semnat CCM și aprobat de conducerea ACN, de Consiliul de Administrație și parafat de AGA, dar ordonanța anulează prevederile CCM“.

Directorul Daniel Georgescu a mai spus că are câteva promisiuni ca măcar societățile comerciale, cu capital de stat, care au profit să acorde tichetele, anul acesta, conform CCM.

În perioada următoare va avea loc o întâlnire a celor doi miniștri cu reprezentanții conducerii și sindicatului din cadru CN ACN, a mai declarat directorul Georgescu.

Într-o situație similară sunt și salariații de la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, care tocmai au încheiat un nou Contract Colectiv de Muncă (CCM) în care se prevede acordarea unui singur voucher de vacanță cu valoarea de 1.450 de lei.

Prin fostul CCM, angajații APC beneficiau de vouchere de vacanță în valoare de 2.000 de lei, dar și această companie intră sub incidența ordonanței din iulie privind voucherele de vacanță.

Voucherele de vacanță nu merg în străinătate

De asemenea, sindicatul ACN a solicitat sprijinul Federației Asociațiilor de Promovare Turistică (FAPT), structură condusă de Corina Martin. Președintele FAPT, Corina Martin, este de părere că trebuie lăsată posibilitatea companiilor care își permit, să acorde mai multe vocuhere de vacanță care să sprijine turismul românesc pentru că nu pot fi cheltuite în țările concurente.

Important de precizat că aceste vouchere de vacanță vor întoarce în economie cu mult mai mulți bani decât cei cheltuiți de stat prin facilitățile acordate angajatorului. Și mai important, vor fi bani care vor intra în turismul românesc fiscalizat.

Din statisticile Asociației Naționale a Agențiilor de Turism în primele patru luni ale anului, deci înainte de apariția ordonanței, au fost cumpărate cu vouchere de vacanţă sejururi de 3,8 milioane de euro, reprezentând mai mult de o treime din suma înregistrată tot anul trecut, de 10 milioane de euro.

„Există posibilitatea ca anul acesta să fie depăşită suma înregistrată anul trecut, la nivel naţional, datorită sistemului privat. Din păcate, eşuarea programului guvernamental, cu tot cu aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 46, prin care se acordă vouchere de vacanţă şi bugetarilor, un paleativ palid al promisiunilor din campanie, va face să înregistrăm anul acesta vânzări pe vouchere de vacanţă de cel mult de 15 milioane de euro, numai în sistemul privat, cel de stat probabil nefiind viabil în acest an”, declară dr. Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

O mare parte din cele peste 419.000 de vouchere decontate în primele luni ale anului, reprezentând aproximativ 40% din numărul voucherelor acordate tot anul 2016, au fost folosite pentru cumpărarea de sejururi pe litoral în sezonul 2017.

Industria turismului în România are peste 120.000 de angajați și contribuie la economia națională cu aproape 2% din PIB.

EXCLUSIV: Motivul pentru care salariații din Portul Constanța primesc tichetele de vacanță diferențiat

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) va fi activ de la 1 ianuarie 2018 și va fi un bun mecanism pentru politicile guvernamentale, le-a declarat, joi, mai multor investitori, ministrul Economiei, Mihai Fifor, citat de Agerpres. „Fondul suveran va fi activ începând cu 1 ianuarie 2018 și va fi un bun mecanism pentru politicile Guvernului. Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care Guvernul vrea să le îndeplinească, adică Fondul Suveran. Acum așteptăm aprobarea Eurostat și, în momentul în care o vom avea, vom aproba legea în Guvern și apoi o aducem la Parlament”, a spus Fifor, la evenimentul „Analyst & Investor Days”, organizat de Fondul Proprietatea.

„Încercăm să avem cât mai multe beneficii putem de la companiile profitabile pe care le deține statul. Încercăm să luăm acești bani și să îi investim în infrastructură. De asemenea, intenționăm să folosim banii pentru investiții brownfield sau greenfield”, a mai adaugat Fifor.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) va avea 27 de companii profitabile în portofoliu, iar listarea Hidroelectrica va fi decisă de noua entitate, au anunțat, la finele lunii august, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP), într-o întâlnire cu presa.

„Capitalul social al FSDI va fi format din aport în natură reprezentat de pachete de acțiuni deținute de stat la societățile care se vor afla în portofoliul FSDI, precum și din aport în numerar. Pachetele de acțiuni se transferă în proprietatea FSDI, iar acesta va putea dispune liber de ele, în calitate de bunuri proprii. În cazul societăților în care la data preluării, statul este acționar integral sau majoritar, FSDI nu va putea înstrăina, sub orice formă aceste acțiuni, dacă acest fapt va duce la pierderea poziției de acționar majoritar a FSDI la societățile în cauză”, se arată în expunerea de motive a proiectului publicat pe 30 august pe site-ul instituției.

Potrivit reprezentanților MFP, FSDI va avea un capital social în numerar de 1,85 miliarde lei, bani proveniți din Trezorerie, din privatizări. Fondul va avea în portofoliu 27 de companii profitabile, dar CEC Bank și Eximbank au fost excluse pe motiv că „ar fi fost ciudat să se îndatoreze pentru un proiect la băncile din portofoliu”.

Printre companii se va afla și Hidroelectrica, iar oficialii MFP spun că un viitor IPO va fi făcut de FSDI. De asemenea, dacă fondul va considera că trebuie să vândă acțiuni ale unor companii din portofoliu, va putea să o facă, dar să rămână cu cel puțin 50+1% din acțiuni. În AGA companiilor vor fi reprezentanții fondului. De asemenea, Fondul va putea cumpăra acțiuni ale unor companii private de pe piața de capital, dar rolul lui este să facă investiții în economie.

„Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018, în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influență va fi recuperată în anii următori primului an de funcționare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acționar unic, potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor de repartizare a profitului și stabilire a dividendelor”, se arată în expunerea de motive.

Astfel, conform reprezentanților MFP, impactul în bugetul de stat este de 2 miliarde lei pe an, pentru că dividendele vor fi încasate de FSDI. Fondul nu se va lista niciodată, iar scopul lui e să facă profit.

Valoarea contabilă a companiilor din portofoliu, la nivelul anului 2015, este de 45 miliarde lei. În septembrie, proiectul va ajunge în Parlament.

Companiile la care FSDI va fi acționar sunt Engie România, Electrica, Delgaz, E.ON Energie România, Biofarm, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, Societatea Națională a Sării, IAR, OIL Terminal, Cupru Min, Unifarm, Societatea Națională a Apelor Minerale, Compania Națională a Apelor Minerale, Compania Națională de Investiții pentru Turism, Romgaz, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale — Hidroelectrica, Compania Națională Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, Conpet.

Finanțarea FSDI se va face din venituri obținute din dividende încasate de la societățile la care deține acțiuni din portofoliul acestuia, din cele rezultate din operațiuni cu instrumente financiare proprii și din cele emise de alte entități, din venituri din vânzarea de pachete de acțiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni, dar și din alte surse prevăzute de lege.

MFP a pus, pe 30 august, în dezbatere publică, proiectul de Lege privind înființarea FSDI, elaborat împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Energiei și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, precum și cu consultarea reprezentanților din alte instituții publice, în cadrul unui grup de lucru și a unei comisii interministeriale aprobate în acest sens de Guvern.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21991077-mihai-fifor-fondul-suveran-dezvoltare-investitii-activ-1-ianuarie-2018.htm