Guvernul a aprobat achiziţia a trei nave noi pentru Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare. Este vorba de o navă specializată de depoluare şi două nave specializare SAR (search and rescue – căutare şi salvare).
Nava specializată de depoluare va fi o construcţie monocorp, autopropulsată, destinată pentru: limitarea zonei poluate prin desfăşurarea de baraje antipoluare; colectarea reziduurilor petroliere de la suprafaţa apei; împrăştiere de dispersanţi, opţional; stins incendiu; remorcaj; transport de echipamente pe punte; asistenţă la lucrări offshore; colectare reziduuri solide; navă suport pentru scafandri.
Prin achiziţia unei nave specializate de depoluare, construcţie nouă, vor fi aduse la îndeplinire obligaţiile statului care derivă din acorduri şi convenţii internaţionale, referitoare la pregătirea, intervenţia şi cooperarea în caz de poluare a mediului marin.
Valoarea investiţiei pentru construcţia navei specializate de depoluare este de 41,346 milioane lei, iar durata de realizare, de 15 luni.
Cele două nave specializate SAR vor fi construcţii monocorp, autopropulsate, pentru navigaţia maritimă la o distanţă de până la 250 de mile marine faţă de locurile de adăpost şi vor fi proiectate, echipate şi certificate în concordanţă cu regulile speciale ale unei societăţi de clasificare membră IACS (Asociaţia Internaţională a Societăţilor de Clasificare).
Achiziţia celor două nave specializate SAR va ajuta statul român să-şi îndeplinească obligaţiile care-i derivă din Convenţia Internaţională din 1979 pentru căutarea şi salvarea vieţii omeneşti pe mare la care România a aderat.
Valoarea totală a investiţiei pentru construcţia celor două nave SAR este de 50,6 milioane lei, cu durata de realizare de 12 luni.De asemenea, Executivul a aprobat notele de fundamentare pentru modernizarea şi retehnologizarea remorcherelor maritime Hercules şi Perseus.
Remorcherul maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă Hercules, aflat în dotarea Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, a fost construit în perioada 1986-1988 şi a fost utilizat la activităţile specifice de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare, salvare şi remorcare a navelor maritime aflate în pericol şi operaţiuni de depoluare şi a fost solicitat de-a lungul timpului să efectueze şi operaţiuni de spargere a gheţii pe sectorul maritim al Dunării.
Deoarece remorcherul Hercules era depăşit tehnologic şi nu mai corespundea din punct de vedere tehnic, pentru a-şi obţine certificatele de navigaţie şi a-şi relua rolul în condiţii minime de siguranţă era necesară retehnologizarea şi modernizarea. Aceste lucrări au demarat în anul 2013, valoarea estimată a investiţiei fiind de 36,5 milioane lei.

La nivelul lunii decembrie 2016 serviciile de modernizare şi retehnologizare, din contractul iniţial, erau executate 95%. Pe parcursul procesului de modernizare a apărut necesitatea suplimentării volumului de lucrări, astfel încât valoarea totală a investiţiei ajunge la 47,417 milioane lei. Durata restului de execuţie a investiţiei este de 16 luni.
Remorcherul maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă Perseus – 6.600 CP se află în dotarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi. A fost construit în anul 1989 la Şantierul Naval Brăila şi se impune modernizarea şi retehnologizarea lui. Investiţia are o valoare de 44,86 milioane lei şi o durată de 36 de luni.
Finanţarea tuturor acestor proiecte de investiţii se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-flota-tehnica-si-de-salvare-se-innoieste-313504

Nava Caledonia, pavilion Malta, cu o lungime de 188.3m, după plecarea din dana 35/36, a atins uscatul cu prova, duminică, 5 martie, în jurul orei 11.00 și a rămas într-o poziție statică în bazinul portuar în dreptul danelor Ro4/Ro5 și 39.
A fost efectuată o inspecție subacvatică la navă, care a durat aproximativ o oră.
Duminică seara, după ora 21.30, a început descărcarea unei cantități de până la 1.000 tone marfă, pentru a permite mutarea navei.
Această operațiune este menită să ușureze manevrele de mutare a navei într-o dană sigură, potrivită pentru reîncărcare și plecarea în condiții de siguranță.
Nava Caledonia este încărcată cu 10.678 tone de laminate.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/nava-blocata-in-portul-constanta–dupa-ce-a-atins-uscatul-cu-prova-442858

Duminică, 5 martie 2017, cargoul de mărfuri generale „Caledonia” a efectuat manevra de ieşire din dana 35 – 36 a portului Constanţa, după ce a încărcat 10.678 tone de laminate. În jurul orei 11, în timpul manevrei, vasul a atins uscatul cu prova şi a rămas blocat în bazinul portuar, în dreptul danelor Ro4 – Ro5 şi 39. În urma incidentului, a fost efectuată o inspecţie subacvatică la navă, care a durat aproximativ o oră.
În aceeaşi zi, după ora 21,30, a început descărcarea unei cantităţi de până la 1.000 tone marfă, pentru a uşura nava şi a o repune în plutire. Apoi, vasul va fi dus într-o dană sigură, pentru a fi reîncărcat şi a putea pleca în condiţii de siguranţă, se arată într-un comunicat de presă al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
Nu au fost date publicităţii informaţii despre cauzele incidentului şi despre eventualele stricăciuni suferite de corpul navei.

Cargoul „Caledonia” are capacitatea de 35.079 tdw, lungimea de 188,30 metri şi lăţimea de 27,68 metri, a fost construit în anul 2002 şi este înmatriculat sub pavilion Malta.

v v v

Ministerul de Externe al Ucrainei a anunţat că patru membri ai echipajului navei „Temeteron”, care a fost arestat în Libia sub acuzaţia de contrabandă cu petrol, au fost eliberaţi. Oficialităţile din Ucraina fac eforturi pentru eliberarea şi a celorlaţi membri ai echipajului. Nava „Temetron” a fost inter-ceptată pe data de 17 iunie 2016, în largul coastelor libiene, având un echipaj de cinci ucraineni, trei ruşi şi un grec.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incidente-pe-mari-si-oceane-313750?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

O navă sub pavilion Malta, încărcată cu peste 10 mii de tone de laminate, a eşuat, duminică, în Portul Constanţa, iar echipajul a început descărcarea a aproximativ o mie de tone de marfă pentru ca aceasta să poată fi mutată, reîncarcată şi apoi să poată pleca în condiţii de siguranţă, relatează News.ro.
Potrivit unui comunicat transmis luni de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC), nava Caledonia, sub pavilion Malta, încărcată cu 10.678 de tone de laminate, a plecat din dana 35/36 a Portului Constanţa duminică, iar apoi a atins uscatul cu prova şi a rămas într-o poziţie statică în bazinul portuar în dreptul danelor Ro4/Ro5 şi 39.
Autorităţile portuare au efectuat o inspecţie subacvatică la navă, care a durat aproximativ o oră, iar duminică seară, după ora 21:30, a început descărcarea unei cantităţi de până la o mie de tone de marfă pentru ca aceasta să poată fi mutată.
„Această operaţiune este menită să uşureze manevrele de mutare a navei într-o dană sigură, potrivită pentru reîncărcare şi plecarea în condiţii de siguranţă”, se arată în comunicatul APMC.
Nava Caledonia are o lungime de 188,3 metri, iar după ce pleacă din Constanţa este programată să ajungă în Panama.

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/o-nava-a-esuat-in-portul-constanta-682190

Nava Caledonia, pavilion Malta, cu o lungime de 188.3m, după plecarea din dana 35/36, a atins uscatul cu prova duminică, 5 martie 2017, în jurul orei 11.00 și a rămas într-o poziție statică în bazinul portuar în dreptul danelor Ro4/Ro5 și 39. Nava Caledonia este încărcată cu 10.678 tone de laminate. A fost efectuată o inspecție subacvatică la navă, care a durat aproximativ o oră. Duminică seara (n.r. 5 martie a.c.), după ora 21.30, a început descărcarea unei cantități de până la 1.000 tone marfă, pentru a permite mutarea navei. Această operațiune este menită să ușureze manevrele de mutare a navei într-o dană sigură, potrivită pentru reîncărcare și plecarea în condiții de siguranță.

http://www.replicaonline.ro/incident-in-portul-constanta-o-nava-a-esuat-310469/

Şantierul din Galaţi are 2.250 de angajaţi, la care se adaugă în jur de 65 de elevi în formare, al căror program de pregătire profesională va continua pe întreg parcursul anului 2017 corelat cu portofoliul de comenzi al constructorului.
Şantierul Naval Damen Galaţi, controlat de compania olandeză Damen Group, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 122 de milioane de euro, în creştere cu circa 16% faţă de anul precedent, conform calculelor ZF pe baza informaţiilor furnizate de companie.
„Evoluţia cifrei de afaceri se datorează în primul rand tipologiei navelor din portofoliul nostru de comenzi şi gradului diferit de complexitate şi tehnologizare, marea majoritate a navelor construite la Galaţi fiind prototipuri. Pentru anul în curs, cifra de afaceri se va înscrie în acelaşi parcurs pozitiv”, a declarat pentru ZF Florin Spătaru, director resurse umane & afaceri corporatiste al companiei.
Astfel, cifra de afaceri a Şantierului Naval Damen Galaţi a revenit pe plus după ce în 2015 businessul companiei a scăzut uşor. În 2015, profitul net al companiei s-a situat la 5,5 milioane de euro, conform datelor de pe mfinante.ro.
Anul trecut, constructorul a livrat 24 de nave, nivel care nu iese din peisajul normal al fiecărui an. În medie, 25 de nave sunt livrate anual de şantier, acesta fiind şi obiectivul Damen pentru anul acesta.

http://www.zf.ro/business-construct/santierul-naval-damen-galati-a-ajuns-la-afaceri-de-122-mil-euro-anul-trecut-dupa-ce-a-livrat-24-de-nave-16184907

Lucrările la gazoductul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) vor începe la sfârşitul acestui an, iar conducta va fi funcţională în 2020, când ExxonMobil şi OMV Petrom vor începe extracţia gazelor naturale din Marea Neagră, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, la Radio România Actualităţi.
„Conform calendarului asumat de Transgaz, lucrările vor începe în trimestrul al patrulea al acestui an şi este obligatoriu să fie gata la sfârşitul lunii decembrie 2019. Deci, în 2020, el (gazoductul – n.r.) trebuie să fie funcţional. Tot în 2020, cei de la Exxon şi Petrom termină şi ei lucrările de aducţiune a gazelor din platforma continentală a Mării Negre”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, gazoductul BRUA este esenţial pentru începerea extracţiei de gaze din Marea Neagră de către Exxon şi Petrom.
„Este foarte important pentru România şi, în acelaşi timp, pentru gazele care vor fi extrase de către Exxon, împreună cu Petrom, din platforma continentală a Mării Negre şi aduse în 2020 pe ţărm. BRUA este foarte importantă pentru acest proiect, ele vor fi interconectate”, a explicat Petcu.
Totodată, ministrul a cerut Romgaz să realizeze studii de fezabilitate pentru realizarea de noi depozite de gaze în apropierea conductei, dar nu numai, pentru a stoca gaze la preţ mic pe perioada verii şi a le vinde la export iarna, când preţurile sunt mult mai mari.
„Ne dorim să devenim un pilon important. BRUA ne creează această facilitate, dar, suplimentar de BRUA, am cerut directorului Romgaz să analizeze ca prin proiectul de buget al companiei din acest an să dea posibilitatea să realizăm studiul de fezabilitate pentru a crea noi capacităţi de depozitare în zona conductei BRUA şi nu numai, astfel încât, pe perioada de vară, când preţurile gazelor sunt foarte mici, România, prin Romgaz, să acumuleze în aceste depozite gaze pe care să le vândă pe perioada de consumuri mari, în perioada de iarnă, la export şi, în acelaşi timp, să asigure şi rezerve pentru consumul intern. În acest sens se creează o foarte mare stabilitate şi România poate deveni un hub, un jucător important pe piaţa de gaze”, a susţinut oficialul.
El a amintit că în Austria există un hub de gaze, unde România îşi poate valorifica resursele la preţuri foarte bune.
„Deci ar înseamna să ducem gazele din România, fie că vorbim de cele din Marea Neagră, ale Exxon, sau cele ale Romgazului, să le ducem până în Austria, să le vindem acolo la preţuri mult mai mari. Este clar că România va deveni un jucător important atunci pe piaţa de gaze”, a mai arătat Petcu.
Ministerul Energiei a emis, pe 27 februarie, autorizaţia de construire pentru gazoductul BRUA, un nou coridor european de transport al gazelor naturale care va interconecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a anunţat Ministerul Energiei, într-un comunicat remis vineri.
‘Proiectul BRUA era în blocaj la preluarea mandatului, deoarece nu se putea emite autorizaţia de construire, România riscând atât întârzierea lucrărilor, cât şi finanţarea europenă de aproape 180 de milioane de euro. Cauza acestei situaţii era faptul că dubla calitate a ministerului în proiect, respectiv de emitent al autorizaţiei, dar şi de autoritate de verificare a legalităţii acesteia, era gestionată de acelaşi compartiment, aspect ce contravenea legii. Am îndreptat această situaţie înfiinţând o structură dedicată proiectului BRUA şi am accelerat procesul de autorizare, calendarul implementării proiectului fiind respectat’, a declarat ministrul Toma Petcu, citat în comunicat.
Lucrările la interconectorul BRUA se vor desfăşura pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.

http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/conducta-brua-va-fi-functionala-in-2020-cand-exxon-si-petrom-vor-extrage-gaze-din-marea-neagra-737272.html

Traficul de marfă pe aeroporturile din România a avut o creştere de 8,1% anul trecut faţă de anul precedent, ajungând la peste 37.000 de tone, arată datele Asociaţiei Aeropor¬tu¬rilor din România.
Astfel, din şi spre terminalele cargo de pe aero¬porturile din România au plecat mărfuri care încap în circa 800 de avioane Airbus Beluga, unul dintre cele mai mari avioane din lume, care are o capacitate de peste 40 de tone de mărfuri.
De altfel, un astfel de avion a aterizat anul trecut în pre¬mieră pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni). Avioanele au devenit o alternativă pentru transportul rutier şi pe calea ferată din cauza lipsei de investiţii în aceste două sectoare. Com¬paniile de transport şi logistică s-au plâns în nenumărate rânduri de faptul că trenurile de mărfuri circulă în medie cu sub 30 km la oră, în timp ce camioanele sunt blocate în trafic în zone precum Valea Oltului sau Centura Capitalei.
Volumul de marfă transportat prin intermediul avioanelor s-a dublat în ultimii şaisprezece ani, de la 16.000 de tone în anul 2000, conform calculelor ZF pe baza datelor de la INS.
În plus, traficul de pasageri pe aeroporturi a fost în continuă creştere, ajungând anul trecut la 16,4 milioane anul trecut.
Majoritatea aeroporturilor din România au investit în departamentul cargo. Exemple sunt aeroporturile Otopeni, Cluj, Timişoara sau Arad. Companiile de curierat sunt unii dintre cei mai importanţi clienţi ai transportului aerian astfel că jucători precum DHL sau UPS au investit centre operaţionale. De exemplu, UPS are trei trei baze în România şi două aeronave dedicate. Zilnic o aeronavă UPS vine dimineaţa de la Köln (centrul european al UPS) la Bucureşti şi pleacă înapoi seara. O altă aeronavă vine dimineaţa la Timişoara, iar la plecare se opreşte la Cluj, încarcă şi pleacă spre Köln. Pe de altă parte, DHL are terminale cargo în Cluj-Napoca şi Timişoara, iar în planurile companiei era şi construirea unui astfel de terminal în Capitală.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/traficul-aerian-de-marfuri-castiga-tot-mai-mult-teren-volumele-au-crescut-cu-8-anul-trecut-16179729

Peste 1.500 de militari vor participa, în perioada 5-13 martie, la Exerciţiul Multinaţional „Poseidon 2017“, în apele teritoriale româneşti şi în apele internaţionale din partea vestică a Mării Negre. Centrul de Coordonare a Exerciţiilor în Marea Neagră va conduce exerciţiul la care vor participa 17 nave militare, un elicopter „Puma Naval“ şi două ambarcaţiuni rapide pentru scafandri.
De asemenea, pentru crearea unui mediu de luptă cât mai complex, pe parcursul exerciţiului se vor mai alătura şi două avioane „MiG 21 LanceR“ şi o navă a Gărzii de Coastă. „Poseidon 2017“, exerciţiul multinaţional organizat de Forţele Navale Române, aduce în Marea Neagră, pentru a doua oară în acest an, Gruparea Navală NATO de luptă împotriva minelor marine (SNMCMG-2), din care face parte, în perioada 4-24 martie, şi Dragorul Maritim (DM30) „Slt. Alexandru Axente“.
Şapte ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice participă la „Poseidon 2017“
Nave militare din şapte ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice, două echipe de scafandri specializaţi în descoperirea şi neutralizarea pericolelor subacvatice (EOD), din România şi Turcia, şi doi ofiţeri de stat major din Bulgaria şi Turcia, în Centrul de Coordonare a Exerciţiilor în Marea Neagră, vor acţiona în comun, timp de o săptămână, pentru îndeplinirea tuturor misiunilor. Obiectivul principal al acestui exerciţiu este acela de a creşte nivelul de interoperabilitate între forţele participante, în domeniul luptei anti-mină, şi de a desfăşura evaluarea şi certificarea naţională a forţelor ce vor face parte din Forţa de Răspuns Întrunită a NATO pentru anul 2018.
Forţele Navale Române vor participa cu două dragoare maritime, „Lt. Lupu Dinescu“ şi „Slt. Alexandru Axente“, corveta „CAm. Eustaţiu Sebastian“, navele maritime pentru scafandri „Grigore Antipa“ şi „Venus“, remorcherele maritime „Grozavul“, „Vârtosul“, „Voinicul“ şi „Vânjosul“, nava maritimă hidrografică „Cpt. cdor Alexandru Cătuneanu“ şi un elicopter „Puma Naval“.
Gruparea Navală NATO de Luptă împotriva Minelor din Mediterana (SNMCMG-2) va fi prezentă la Constanţa cu patru nave: nava de suport logistic „ORP K.X. Czernicki“ (Polonia), nava-comandant a Grupării, şi vânătoarele de mine „ESPS Duero“ (Spania), „TCG Alanya“ (Turcia), „GS Rotweill“ (Germania). De asemenea, la exerciţiu vor mai participa şi vânătorul de mine „HS Evropi“ (Grecia), dragorul maritim „BGS Priboy“ (Bulgaria) şi vânătorul de mine „TCG Anamur“ (Turcia). Forţele Aeriene Române vor participa cu două aeronave „MIG 1 LanceR“, de la Baza 86 Aeriană Borcea.
Viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, şef de Stat Major al Forţelor Navale: „«Poseidon 2017» este un exerciţiu complex, care acoperă toate domeniile de luptă pe mare“
Cu ocazia începerii acestui eveniment de amploare, şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, a susţinut o conferinţă de presă, în cadrul căreia a prezentat importanţa acestui proiect. „Este un exerciţiu complex, care acoperă toate domeniile de luptă pe mare, având în vedere şi această specificitate de acţiune împotriva mijloacelor de obstrucţie submerse. Vom desfăşura activităţi în apele teritoriale şi internaţionale ale României, vor fi exerciţii focalizate pe domeniul principal. În niciun caz nu vor fi activităţi provocative sau activităţi care pot conduce la această impresie. Am asigurat tot ceea ce înseamnă partea de suport logistic şi partea de suport al naţiunii-gazdă pentru acest exerciţiu.

Continuarea pe http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/desfasurare-de-forte-in-marea-neagra-poseidon-2017-peste-1-500-de-militari-17-nave-militare-se-vor-antrena-in-apele-nationale-si-internationale-galerie-625624.html

Produsul intern brut al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de cea a restului economiei de la deschiderea autostrăzii Bucureşti – Constanţa, în noiembrie 2012 şi până în prezent, arată datele Institutului Naţional de Statistică şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză.
Astfel, PIB-ul în valoare nominală al judeţului Constanţa a avut o creştere în perioada 2012-2016 de 56%, faţă de o creştere nominală de 29% a PIB-ului României.
Proba care arată că autostrada a avut un rol covârşitor în viteza de creştere a PIB al judeţului Constanţa în perioada 2012 – 2016 este că în cei patru ani anteriori, adică între 2008 şi 2012, când nu era gata toată autostrada, PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu 13%, sub ritmul de creştere al PIB-ului per total ţară, de 14%.
Creşterea nominală a PIB-ului este un indicator de obicei puţin folosit, mai relevantă fiind creşterea reală, dar pentru comparaţii între viteze de creştere ale regiunilor sau judeţelor poate fi utilizat, având în vedere că deflatorul PIB se aplică uniform pentru toată ţara.
În general este cunoscut că investiţiile în infrastructură contribuie la creşterea economică, dar comparaţia evoluţiei judeţului Constanţa, singurul centru economic puternic legat de o autostradă continuă de Bucureşti, este ilustra¬tivă, cu date concrete asupra situaţiei.
La creşterea PIB contribuie creşterea con¬su¬¬mului, a investiţiilor şi a exporturilor nete (expor¬turi – importuri). Scur¬tarea timpilor de parcurs şi uşurinţa transportului între două centre eco¬nomice de valoare inegală (Bucureşti -Ilfov: 206 mld. lei PIB, Constanţa 36 mld. lei) accelerează creşterea în centrul economic aflat pe orbită. Spre acesta se îndreaptă fluxuri noi de capital, va creşte consumul făcut de firmele şi companiile din centrul principal (Bucureşti) şi de asemenea resursele locale sunt valorificate mult mai bine. Având în vedere de exemplu puterea turistică a judeţului Cons¬tanţa, banii se fac la Bucureşti şi se cheltuie la Cons¬tanţa, iar deschi¬derea auto¬străzii a accelerat acest fenomen. În aceeaşi perioadă, judeţe care nu au beneficiat de autostradă, pre¬cum Iaşi, au avut o creştere a PIB nominal de 35% între 2012 şi 2016, apropiată de media întregii ţări, de 29%.
La rândul său, judeţul Prahova, legat de Bucureşti printr-o autostradă tot din 2012, a avut o creştere nominală a PIB de 42% între 2012 şi 2016.
Top cinci judeţe la creşterea PIB în intervalul 2012 -2016 sunt Cluj (62%), Constanţa (56%), Prahova (42%), Ilfov (40%) şI Buzău (37%).
Cele mai proaste evoluţii în interval le-au avut judeţele Giurgiu (-3%), Argeş (9%), Mehedinţi (12%), Dolj (15%) şi Gorj (16%). Judeţul Argeş este un paradox, pentru că cea mai mare companie locală şi cel mai mare exportator, Automobile Dacia, deşi a cunoscut o dublare a cifrei de afaceri între 2012 şi 2016, nu contribuie pe măsură la creşterea PIB-ului judeţului Argeş, fiind şI uin mare importator.
Evoluţia regiunilor este determinată de judeţe. Astfel, Regiunea de Sud-Est şI cea de Nord-Vest, care cuprind Constanţa şi, respectiv, Cluj, au avut cea mai bună creştere în perioadă, de 39%, peste media ţării de 29%, iar cel mai prost a mers Sud-Vest Oltenia, cu plus 19%.
PIB-ul Bucureşti Ilfov, care reprezintă 27% din PIB-ul României, a crescut cu 29%, în linie cu al ţării.
Pentru 2016 datele privind PIB sunt estimate de către Comisia Naţională de Prognoză, deocamdată fiind disponibile la Statistică doar datele regionale pe 2014.
Cele mai puternice judeţe excluzând regiunea Bucureşti -Ilfov din punct de vedere al valorii PIB au fost în 2016, Constanţa (36,5 mld. lei), Timiş (35,4 mld. lei), Cluj (34,5 mld. lei), Prahova (30,8 mld. lei) şi Braşov (26,0 mld.lei).
În 2012, ordinea în Top 5 era Timiş, Constanţa, Prahova, Cluj şi Braşov.

http://www.zfcorporate.ro/business-legal/proba-ca-infrastructura-contribuie-decisiv-la-cresterea-economica-de-la-deschiderea-autostrazii-incoace-pib-ul-constantei-a-crescut-cu-o-viteza-dubla-fata-de-restul-economiei-16183587

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii februarie privind creşterea produsului intern brut (PIB) din trimestrul a patrulea şi din întregul an 2016 şi a furnizat detalii legate de contribuţia sectoarelor economice la avansul economiei, care arată că sectorul IT-comunicaţii şi serviciile au susţinut cel mai mult economia anul trecut. În 14 februarie, primele estimări publicate de către INS indicau că produsul intern brut (PIB), principalul indicator care măsoara dimensiunea unei economii, a urcat anul trecut cu 4,8% faţă de 2015. În trimestrul IV, valoarea PIB a urcat, în termeni reali, cu 1,3% faţă de trimestrul anterior cu 4,7%, pe serie brută, faţă de trimestrul IV din 2015. Datele arată o accelerare a creşterii economice faţă de trimestrul al treilea, când produsul intern brut al României a crescut cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent. În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 4,8% în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 4,4% în trimestrul al treilea, de 5,8% în trimestrul II şi de 4,1% în primul trimestru al anului trecut. Analiştii se aşteaptau la o acelerare a creşterii economice în trimestrul al patrulea, după rezultatele sub estimări din trimestrul al treilea.
INS a publicat marţi şi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care arată că, în trimestrul IV din 2016, două sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică. Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,9% faţă de ultimul trimestru din 2015, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au urcat cu 11,8%. Statisticile oficiale arată, însă, că toate sectoarele economiei au fost pe plus în trimestrul al patrulea, cu excepţia agriculturii, care a înregistrat un declin puternic, de 16,5%, şi de construcţii, care au stagnat.
Cele mai mici rate de creştere faţă de trimestrul IV din 2015 fiind înregistrate în intermedieri financiare şi asigurări (+0,7%) şi industrie (+1,5%). Pe seria brută, valoarea PIB – principalul indicator care arată dimensiunea economiei – din trimestrul al patrulea a fost de 227,1 miliarde lei (circa 50,5 miliarde euro). În întregul an 2016, economia a crescut cu 4,8%. Valoarea PIB din 2016 a fost de 759,23 miliarde lei (169 miliarde euro), faţă de 160 miliarde euro în 2015, arată datele preliminare ale INS. Economia a fost susţinută anul trecut în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii.

http://www.telegrafonline.ro/confirmare-economia-romaniei-a-crescut-cu-48-in-ultimul-an