Portul Constanţa este departe de performanţele de trafic, dar şi economice ale portului Rotterdam, unul dintre cele mai mari din lume.

Cu toate acestea, o comparaţie între administraţiile celor două porturi scoate la iveală un lucru interesant: numărul de angajaţi din companiile care le administrează este aproximativ egal.
Portul olandez este administrat de Autoritatea Portului Rotterdam, care operează portul, se ocupă şi de dezvoltarea sa, dar şi a zonei industriale. ‘Autoritatea este responsabilă pentru operarea în siguranţă şi fără sincope a tuturor navelor”, se arată pe site-ul său oficial.Tot de aici aflăm că autoritatea a avut, în cel mai recent an pentru care există raportări, 2017, venituri de 712 milioane de euro şi un număr de 1.164 de angajaţi. Asta înseamnă aproape 611.683 euro per angajat. Profitul net a fost de 187 milioane euro, în scădere de la 224 de milioane euro, în 2016, scăderea fiind cauzată de introducerea unei noi taxe pentru corporaţii.

Dacă facem un calcul,reiese că, în medie, fiecare angajat a produs un profit anual de 160.652 de euro, adică circa 445 de euro pe zi. în 2017, în portul olandez s-au înregistrat 29.646 mişcări de nave, care au transportat, în total, peste 467 milioane tone marfă şi peste 13,3 milioane TEU-uri (unitate standard de măsurare a containerelor). ‘Principalele noastre surse de venit consistă din veniturile încasate din închirieri şi din taxe portuare”, spun reprezentanţii portului olandez. Adică exact ce face orice port din lume. De asemenea, aceştia subliniază că investesc în infrastructura publică, de exemplu în drumurile din arealul portului, în infrastructura specifică pentru clienţi, cum ar fi cheiuri, dar şi în dezvoltarea de noi facilităţi portuare. De asemenea, se investeşte în sisteme de management al traficului, în nave de patrulare şi în controlul situaţiilor de urgenţă, pentru ca operarea navelor care vin şi pleacă din port să fie cât mai eficientă cu putinţă.
Autoritatea Portului Rotterdam are ca acţionari Municipalitatea Rotterdam, cu aproximativ 70%, şi Guvernul Olandei, cu restul de aproximativ 30%. Ca formă de organizare, este o companie publică nelistată la bursă.

Constanţa: 871 angajaţi, 76 milioane euro

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime, care administrează porturile maritime din România, a avut, în 2017, venituri de 76.422.757 euro. 70% din acestea provin din încasările din chirii şi taxe portuare. CNAPMC nu a dezvăluit numărul de angajaţi, dar în 2016 avea, potrivit raportărilor depuse la Ministerul Finanţelor, 871. Deşi între timp s-au mai făcut angajări, numărul nu s-a modificat semnificativ. Asta înseamnă venituri de 87.000 de lei anual, pentru fiecare angajat. Dacă ne raportăm la profitul din 2016, de 36.788.948 lei, adică circa 7,89 milioane euro, rezultă că fiecare angajat a realizat, în medie, un profit de 9.063 de euro anual, adică circa 24 de euro pe zi. în Portul Constanţa au ajuns, în 2017,13.365 de nave, din care numai 4.093 au fost maritime, restul fluviale. Toate au transportat 58,37 milioane tone de marfă. Tot aici au ajuns şi 670.536 de TEU-uri, anul trecut. Portul Constanţa este deţinut în proporţie de 80% de statul român, prin Ministerul Transporturilor, şi în proporţie de 20% de Fondul Proprietatea.

Câteva explicaţii

Cum s-a ajuns în situaţia ca un port românesc, ce înregistrează un trafic de aproape zece ori mai mic, să aibă un număr aproape asemănător de angajaţi cu cel olandez. Una dintre explicaţii este influenţa politicului.

Ani de-a rândul, directorul general al CNAPMC a fost numit politic. Deşi niciunul nu o va recunoaşte, aproape fiecare dintre ei a fost nevoit să asculte de sfatul partidului, care ‘recomanda” angajarea unor anumite persoane. La schimbarea conducerii, cei angajaţi nu erau daţi afară, pentru a nu da în judecată compania, dar locurile lor erau dublate. O alta este birocraţia mai mare decât la olandezi şi lipsa informatizării. Şi acum însă, specialişti din port spun că administraţia ar putea funcţiona cu circa o treime din actualii angajaţi.

Construcțiile și amenajările au fost finalizate pe ambele maluri ale Dunării. Suprafaţa pe care e amenajat punctul de trecere de pe malul românesc este de 13,9 hectare, investițiile fiind cifrate la 12 milioane de euro.

Ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, a fost în vizită la Galați pentru a discuta despre momentul începerii curselor de transport de mărfuri și pasageri cu conducerea companiei de navigație Navrom SA Galați, firmă care asigură traversarea Dunării cu nave de Ro-Ro, bacuri care transportă și autovehicule de mărfuri și autoturisme. Potrivit ambasadorului Ucrainei, prin deschiderea acestei căi de comunicație creează noi oportunități de afaceri, dar facilitează și contacte „people to people” transfrontaliere.

„Avem un proiect dezvoltat și realizat de Navrom și de o companie ucraineană. Este un punct de trecere internațional cu bacul de la Orlovka la -Isaccea, în județul Tulcea. E un proiect pe care îl considerăm a fi o nouă cale de acces, nu numai pentru mediul de afaceri, ci și pentru a facilita contacte umane, people to people, pentru a-i aduce mai aproape pe cei din Ucraina cu prieteni români. (…) Este un proiect bilateral, care a fost dezvoltat de ambele state, dar se realizează de către companii private – Navrom, din partea României, și o companie privată din Regiunea Odessa din Ucraina, dar cu implicarea celor două state, pentru că, de fapt, decizia de a crea un punct de trecere internațional fluvial a fost a celor două guverne, printr-un acord al celor două guverne, din Ucraina și România”, ne-a declarat ambasadorul Ucrainei. Întrebat când va fi inaugurat noul punct vamal, pentru că lucrările de construcție și amenajări au fost finalizate, ambasadorul Ucrainei a spus că se află în vizită la Galați pentru a discuta aceste detalii cu conducerea Navrom. „Asta vreau să discut cu conducerea Navrom. Nu am detalii și de aceea chiar scopul acestei vizite a fost de a discuta, pentru a identifica termeni reali despre inaugurarea acestei căi de trecere”, a spus Oleksandr Bankov.

Peste două decenii de demersuri diplomatice
În luna aprilie, Guvernul României a aprobat o hotărâre privind deschiderea Punctului Internațional de Trecere a Frontierei de Stat între România și Ucraina pentru comunicație de pasageri și marfă în regim de bac și pietonal între localitățile Isaccea din România și Orlovka (Cartal), din Raionul Reni, din Ucraina. Este un proiect de care se vorbește de peste 20 de ani. În februarie 2010, Consiliul Local Isaccea s-a asociat cu firma MBS din București, pentru o perioadă de 49 de ani, firma urmând să construiască edificiile noului punct internaţional de trecere, respectiv clădirile care vor găzdui Vama şi Poliţia de Frontieră, dar şi un hotel şi un restaurant. Suprafaţa pe care este amenajat punctul de trecere de pe malul românesc este de 13,9 hectare.
Investiţiile sunt estimate la 12 milioane de euro. În 2011, proiectul a obţinut şi susţinerea consiliului Euroregiunii Dunărea de Jos. După ce şi-au dat acordul în legătură cu înfiinţarea noului punct vamal ministerele Afacerilor Externe din România, Ucraina şi Republica Moldova şi a fost obţinut şi avizul Uniunii Europene, Guvernul a aprobat, în octombrie 2012, un memorandum referitor la „încheierea unui acord cu partea ucrainea-nă privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru pasageri şi marfă în regim rutier (bac) tip RO-RO între Isaccea (România)-Orlovca (Ucraina)“. Acordul de cooperare între guvernele României și Ucrainei pentru înfiinţarea noului punct de trecere a frontierei a fost semnat la Kiev pe 28 mai 2015 şi la Bucureşti pe 5 iunie 2015.

Mic trafic de frontieră, Tulcea-Ismail și Galați-Reni
Deschiderea noului punct vamal creează noi premise pentru dezvoltarea micului trafic de frontieră și pe sectorul dintre Galați și Reni (Ucraina), fiind posibilă chiar înființarea unor curse cu nave de pasageri între cele două porturi la Dunăre.

„În ceea ce privește micul trafic de frontieră, este o altă perspectivă și o altă posibilitate, mai ales pentru contacte umane. Avem în discuție posibilitatea reluării traficului care a existat între Tulcea și Ismail, pe care îl putem considera și pentru această zonă, Galați-Reni, folosind chiar mijloacele de transport fluviale. Din punctul de vedere al infrastructurii, există la noi, și la Reni, dar și la Ismail, puncte internaționale de trecere a frontierei care au program de funcționare permanentă. Dar aceste lucruri trebuie analizate de instituții abilitate din ambele părți, pentru că necesită și alocarea unor fonduri, dar și resurse umane”, a mai adăugat ambasadorul Ucrainei la București.

România va avea o nouă vamă fluvială cu Ucraina, la Isaccea-Orlovka

Ieri, 23 mai 2018, la Galați, s-a desfășurat Simpozionul Dunărea de Jos. Evenimentul a fost organizat de OMV Petrom și TTS Port Operator în parteneriat cu Administrația Porturilor Maritime Constanța. La eveniment, au participat reprezentanți ai autorităților, administrațiilor portuare de la Dunăre și mare, operatori porturi. În cadrul expunerilor au fost abordate următoarele teme: Perspective asupra transportului naval; Legătura Dunăre – portul Constanța; Navigația interioară și strategii de viitor; Evoluția pieței fluviale, provocări și tendințe în trafic și infrastructura fluvială; Aprovizionarea cu motorină pe Dunăre: avantaje și obstacole; Dezvoltarea LNG-ului în regiunea Dunării; Experiența primului terminal de LNG pe Dunăre; Influența schimbărilor legislative începând cu 2020, privind sulful (0,5%).

Printre protagoniștii prezentărilor și dezbaterilor s-au numărat reprezentanții Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanțelor Publice, APMC, Socep, EBU, United Shipping, Navrom Galați, ADM, Romnav, AFDJ, ACN, AAOPFR, OMV Petrom, Navrom Galați, Bunker Trade Logistic, Depozit Frial, Alconex, Prodanube și Bulmarket. În cursul zilei de astăzi, participanții vor efectua o croazieră pe Dunăre cu nava „Tudor Vladimirescu”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-portuara-s-a-reunit-la-simpozionul-dunarea-de-jos-349335?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Au trecut un an și cinci luni de la preluarea puterii de către coaliția PSD – ALDE, perioadă în care nu a fost inaugurat măcar un kilometru de autostradă sau de cale ferată modernizată. Aproape că ne luasem gândul de la investițiile în infrastructura de transport promise de guvernanți…

Pe data de 22 mai 2018, vicepremierul Viorel Ștefan a anunțat „prima listă cu proiectele strategice care vor fi demarate în scurt timp pe noua legislație a parteneriatului public privat”. El a afirmat că: „Guvernul are această ambiție de a recupera întârzierile de decenii privind investițiile în infrastructură și a pregătit un plan operativ care să comprime toate termenele de execuție”.

În esență, Executivul își propune să realizeze proiectele prin parteneriat public-privat, astfel încât bugetul statului să fie grevat cât mai puțin de costurile investițiilor.

Lista de proiecte cuprinde:

• autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, în lungime de 100 km, care include și un pod peste Prut, astfel încât autostrada să se descarce în rețeaua rutieră a Republicii Moldova;

• autostrada Ploiești – Brașov. „Nu avem nicio îndoială că potențialii parteneri privați vor fi foarte interesați să investească alături de stat în această autostradă, care va fi probabil una dintre cele mai circulate din România, având în vedere potențialul turistic al zonei pe care o străbate și proximitatea față de Capitală“ – a spus Viorel Ștefan. „De asemenea, va lega trei mari centre economice, respectiv București, Ploiești și Brașov, ceea ce va reprezenta și un interes deosebit pentru transportul de mărfuri. Este în mod cert o investiție sigură, cu un termen foarte rezonabil de recuperare a banilor de investiții, iar din aceste motive suntem convinși că va fi un interes ridicat pentru potențialii parteneri privați”;

• Autostrada Sudului, în lungime de550 km, un proiect important pentru foarte mulți investitori din Craiova și zonele limitrofe, care va contribui la creșterea potențialului turistic în Defileul Dunării, va asigura accesul facil în stațiunile balneare din sud-vestul țării și, totodată va asigura legătura cu Serbia, Bulgaria și cu coridorul IV paneuropean, la Lugoj.

Cele trei autostrăzi ar urma să fie construite într-o perioadă de cinci ani.

Tot pe 22 mai, a fost acordată autorizația de construire în cadrul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria – Curtici – Frontieră, parte componentă a coridorului IV paneuropean, tronson km 614+000 – km 470+022 (Simeria)“. În cadrul lui vor fi reabilitate infrastructura liniilor curente și directe din stații, a macazelor și a altor linii din stații, instalațiile feroviare. Durata de realizare a investiției este de trei ani de la data începerii efective a lucrărilor. Acestea au fost împărțite în patru contracte și vor fi realizate de: asocierea Astaldi SpA Italia – FCC Construccion SA Spania, asocierea Aktor – Alstom – Arcada și asocierea FCC Construccion SA Spania – Astaldi SpA Italia – Convensa Spania.

Proiectul este finanțat din fonduri europene prin programul POIM și are valoarea de 2.917.026.351,819 lei, fără TVA.

Orașul și portul Constanța sunt direct interesate ca aceste proiecte să nu rămână doar pe hârtie. În prezent, din cauza lipsei autostrăzilor și a rețelei feroviare dezastruoase, portul Constanța pierde importante fluxuri de mărfuri.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-guvernul-vrea-sa-construiasca-autostrazi-pe-banii-privatilor-349333?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Prezent astăzi, 23 mai, la simpozionul „Dunărea de Jos” de la Galați, directorul general al CN APM SA Constanța, Nicolae Dan Tivilichi a vorbit despre „Legătura Dunăre – Portul Constanța”.

Temele de discuții abordate astăzi de specialiști în transportul fluvio-maritim au fost: „Navigația interioară și strategii de viitor”, „Evoluția pieței fluviale, provocări și tendințe în trafic și infrastructura fluvială”, „Aprovizionarea cu motorină pe Dunăre, avantaje și obstacole”, „Influența schimbărilor legislative începând cu 2020 privind sulful”.

Asociația Prodanube a adus în atenția participanților tema de discuții „Dezvoltarea LNG-ului în Regiunea Dunării”, după care reprezentantul Bulmarket a vorbit despre experiența primului terminal de LNG pe Dunăre.

Simpozionul „Dunărea de Jos”, organizat de TTS și OMV Petrom, în parteneriat cu CN APM SA Constanța, a reunit specialiști din domeniu, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai CN APM SA Constanța, AFDJ, ACN, Navrom Galați, United Shipping, ADM, Romnav, AAOPFR, Bunker Trade Logistic, Depozit Frial, Alconex, Asociația Pro Danube.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/legatura-dunare-portul-constanta-dezbatuta-in-cadrul-unui-simpozion-la-galati-659734.html

Sala Parlamentului din București este, pentru miercuri și joi, gazda lucrărilor Comitetului Executiv al ETF (European Transport Workers Federation), brațul european al ITF.

„Este pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când Federația Sindicatelor din Transporturile Europene a decis să vină în România pentru desfășurarea lucrărilor ședinței Comitetului Executiv. ETF este partener în Comitetul de Dialog Social al Uniunii Europene în domeniul transporturilor și serviciilor publice. Alegerea României nu este deloc întâmplătoare. Anul acesta sărbătorim Centenarul dar nu trebuie să uităm că și mișcarea sindicală din România, reprezentarea lucrătorilor din transporturi, drepturile lucrătorilor din acest sector au avut de suferit”, anunță reprezentanții Sindicatului Liber al Navigatorilor, organizație prezentă la lucrări.

De asemenea, în acest mod se dorește atragerea atenției autorităților față de problemele grave cu care se confruntă sectorul și totodată se arată solidaritatea sindicală europeană de care se bucură mișcarea sindicală din România. Lucrările C.Ex.ETF se desfășoară sub egida „Fair Transport for Europe” și sunt prezenți Secretarul General ETF Eduardo Chagas si Presedintele ETF Frank Moreels precum și ceilalți membri ai Comitetului Executiv. La lucrări sunt invitați reprezentanți ai majorității sindicatelor din sectorul transporturilor din România dar și din întreaga Europă.
„Astăzi se împlinesc 22 de zile de grevă la căile ferate franceze și noi toți de aici suntem solidari cu manifestanții. Reprezentantul lucrătorilor CFF a mulțumit pentru solidaritatea arătată și încurajările primite. ITF și ETF susțin lucrătorii francezi care se află în grevă de 22 de zile”, concluzionează reprezentanții SLN.

http://tomisnews.ro/sindicatul-liber-al-navigatorilor-prezent-la-lucrarile-comitetului-executiv-al-etf-drepturile-lucratorilor-din-transporturi-au-avut-de-suferit/

Statele asiatice vor cumpăra în 2018 cantități record de grâu din regiunea Mării Negre, în condițiile în care Australia, furnizorul lor tradițional, se va confrunta cu un al doilea an de secetă, în timp ce cererea continuă să crească, potrivit unor traderi citați de Reuters. Producătorii de făină din Asia au contractat până la 1 milion de tone din producția de grâu din acest an din zona Mării Negre, livrările urmând să înceapă în luna august, au declarat doi traderi, fiind anticipate și alte achiziții, scrie News.ro. Creșterea vânzărilor de grâu din zona Mări Negre în Asia riscă să reducă dominația Australiei ca furnizor principal al regiunii, unde cererea de grâu este susținută de dezvoltarea clasei de mijloc, care consumă mai mulți tăiței, pizza și prăjituri și mai puțin orez.

”Chiar și fabricile de morărit mari, care erau clienți dedicați ai Australiei, cumpără grâu din Marea Neagră datorită prețului și a calității”, a spus unul dintre traderi, din Singapore.

”Grâul din Rusia și Ucraina este tot mai bun de la an la an”, a spus traderul. Grâul din Marea Neagră cu un conținut de proteină de 11,5% este tranzacționat la 220-227 de dolari tona, sumă care include și transportul, în timp ce un soi similar din Australia este cotat la 255-260 de dolari tona. Fabricile de morărit sunt dispuse de obicei să plătească 10-15 dolari în plus la tonă pentru grâul australian, considerat de capitate mai bună. Indonezia, care potrivit estimărilor va cumpăra în acest an o cantitate record de 12 milioane de tone de grâu, va contracta jumătate din această cantitate din Rusia și Ucraina, potrivit traderilor, dublu față de 2017. În acest fel, Indonezia ar deveni cel mai mare importator asiatic de grâu din zona Mării Negre. Alți importatori care au cumpărat recent grâu rusesc sau ucrainean sunt Malaezia, Vietnam, India și Bangladesh. Importatorii asiatici au cumpărat anul trecut 12,6 milioane de tone de grâu din zona Mprii Negre, în creștere față de 10,6 milioane de tone în 2016, potrivit datelor Thomson Reuters Eikon. Între timp, producția de grâu a Australiei ar putea scădea de la 21,2 milioane de tone în 2017, care a fost cea mai mică din ultimul deceniu, la circa 20 de milioane de tone.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/statele-asiatice-vor-cumpara-in-2018-cantitati-record-de-grau-din-regiunea-marii-negre-18125993

Autoritatea de Management Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, prin ministrul Transporturilor, Lucian ȘOVA și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, prin directorul general Nicolae Dan TIVILICHI, au semnat contractul de finanțare pentru proiectul de investiții „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)”.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

Valoarea contractului este de 25.778.122 lei (fără TVA), durata de execuție fiind de 37 de luni.

Obiectivul principal urmărit de CN APM SA Constanța este creșterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii.

Proiectul „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)” este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020.

Bugetul proiectului este de: 25.778.122 lei (fără TVA), din care: 75% rata de finanțare UE – 19.025.969 lei și 25% contribuție de la Bugetul de Stat – 4.756.492 lei.
Perioada de implementare a proiectului: 01.06.2018 – 30.06.2021.

Sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei nr.80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum și extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Prin alocarea danei 80 pentru alte activități se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanța.

Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar și prin aceasta la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului și al celui din țară.

Prin realizarea investiției va crește atractivitatea portului Constanța în comparație cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre.

http://mesagerdeconstanta.ro/2018/05/22/fost-semnat-contractul-de-finantare-aferent-proiectului-implementarea-unei-dane-specializate-intr-o-zona-cu-adancimi-mari-dana-80/

O subsidiară a controversatului grup CEFC Energy Group a intrat marţi în incapacitate de plată pentru că nu poate răscumpăra o emisiune de obligaţiuni ajunsă la maturitate, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul unei entităţi.

În urmă cu câteva luni, CEFC Energy a renunţat la achiziţionarea unei participaţii masive în cadrul companiei petroliere de stat din Rusia, potrivit Financial Times.

În România, intrarea CEFC în grupul Rompetrol a fost aprobată de CSAT – Consiliul Suprem de Apărare a ţării, aflat sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis.

CEFC Shanghai International Group a transmis că nu poate plăti o emisiune de obligaţiuni de 327 milioane de dolari pentru următoarele şase luni, chiar dacă emisiunea a ajuns la maturitate luni.
Incapacitatea de plată vine după ce fondatorul şi preşedintele grupului CEFC Energy, Ye Jianming, a fost reţinut de autorităţi în luna februarie.

După arestare, la începutul anului, chinezii au renunţat la tranzacţia prin care urmau să achiziţioneze o participaţie de 14% în gigantul rusesc Rosneft, cel mai mare producător de petrol al Kremlinului. La începutul lunii mai, fondul suveran al Qatarului a ajuns la înţelegere cu ruşii pentru a achiziţiona acea participaţie de 14%, generând cea mai neaşteptată întorsătură într-un mix care implica politici internaţionale complexe, sume massive de bani şi unii dintre cei mai puternici petrolişti din lume.

CEFC Shanghai International a avertizat săptămâna trecută că există posibilitatea să nu poată plăti emisiunea de obligaţiuni, argumentând că operaţiunile companiei sunt puse sub presiune. în timp ce incapacitatea de plată este doar la nivelul subsidiarei, aceasta a ridicat întrebări cu privire la capabilitatea de a putea accesa fonduri în cadrul grupului.

CEFC, un grup extrem de secret, s-a aliat cu kazahii de la KazMunayGas. Pentur că KazMunayGas este principalul acţionar al grupului Rompetrol, chinezii deţin indirect o parte din business. Tranzacţiile nu sunt finalizate, depinzând de foarte multe aprobări care nu s-au dat încă.

http://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/grupul-chinez-care-vrea-sa-preia-rompetrol-are-viata-grea-o-divizie-a-intrat-in-incapacitate-de-plata-17226304

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a fost urecheat serios de mai multe ori de către comisarul european Corina Crețu pentru că ministerul pe care-l conduce nu este în stare să facă proiecte pentru obținerea de fonduri europene.

Ca atare, Lucian Şova a cerut imperativ directorilor din cele peste 50 de companii, autorități și regii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor să demareze cât mai repede proiecte și studii pentru atragerea de fonduri europene. Toate bune și frumoase, dar de la vorbe la fapte e drum lung. O situație inedită a apărut la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA (CN APDF SA) Giurgiu, unde director general este Alin Guţu, mai cunoscut sub numele de „Parfum” pentru că înainte a ajunge pe acest post se ocupa cu vânzarea de cosmetice prin Giurgiu. De fapt, trebuie precizat că Alin Guţu este omul susținut, garantat și impus pe acest post de baronul giurgiuvean Niculae Bădălău, iar președintele Consiliului de Administrație de la CN APDF SA Giurgiu, este directorul juridic al Ministerului Transporturilor, Anișoara Cornilă (FOTO), fostă gestionară la un duty free din Vama Giurgiu.

Ca atare, „Parfumul” lui Bădălău a descoperit că are prin sertare, de acum 10-11 de ani, vreo patru proiecte pentru atragerea de fonduri europene la CN APDF SA Giurgiu, dar care ar trebui reactualizate, iar reactulizarea ar costa câteva sute de mii de euro. Evident, pe bani de la bugetul de stat. Potrivit informațiilor noastre, „Parfum” a propus reactulizarea și updatarea acestor proiecte, iar Anișoara Cornilă a fost de acord, mai ales că între timp au găsit și cine să se ocupe de această actualizare, adică tocmai firma unde lucrează fiica directorului general adjunct al CN APDF SA Giurgiu, Gabriel Daniel Ofiţeru.

S-a bătut în cuie afacerea, însă șefii de la CN APDF SA Giurgiu au „uitat” că această companie înregistrează pierderi, și, ca atare, nu este eligibilă pentru atragerea de fonduri europene. Rămâne de văzut dacă ministrul Lucian Şova va gira sau nu aranjamentul „ţesut” de cei trei crai de la Giurgiu – Alin Guţu, Gabriel Daniel Ofiţeru și Anișoara Cornilă!

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/proiecte-de-sute-de-mii-de-euro-cu-dedicatie-de-la-ministerul-transporturilor-pentru-conducerea-cn-apdf-sa-giurgiu-167857.html

Dana 80 a Portului Constanţa, aparţinând companiei Comvex, va fi modernizată pentru a facilita operarea navelor mari de cereale, într-o zonă cu adâncime mare a acvatoriului portuar.
La 1 iunie 2018 încep lucrările în proiectul „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“, ce va fi realizat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Până la 30 iunie 2021, aici sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei 80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum şi extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Obiectivul principal urmărit de CN APM SA Constanţa este creşterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii. „Prin alocarea Danei 80 (aparţinând companiei Comvex) pentru alte activităţi se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanţa. Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar şi prin aceasta la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului şi al celui din ţară. Prin realizarea investiţiei va creşte atractivitatea portului Constanţa în comparaţie cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre“, transmite Biroul de presă al APMC.

Contractul de finanţare a fost semnat de Autoritatea de Management Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, prin ministrul Transporturilor Lucian Şova, şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, prin directorul general Nicolae Dan Tivilichi. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020. Bugetul proiectului este de: 25.778.122 lei (fără TVA), din care: 75% rata de finanţare UE – 19.025.969 lei şi 25% contribuţie de la Bugetul de Stat – 4.756.492 lei. Valoarea contractului este de 25.778.122 lei (fără TVA), durata de execuţie fiind de 37 de luni.

http://adevarul.ro/locale/constanta/dana-portul-constanta-modernizata-trei-ani-lucrarile-incep-1-iunie-1_5b02cce8df52022f753edc29/index.html

Ministrul transporturilor Lucian Șova și Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța au semnat contractul de finanțare pentru proiectul de investiții „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (dana 80)”.

În proiect sunt prevăzute lucrări de modernizare a danei nr. 80, constând în instalarea de noi echipamente pentru dană, adecvate primirii unor nave pentru transportul cerealelor cu o capacitate de peste 100.000 tdw. De asemenea, va fi extinsă infrastructura feroviară până la parcul de silozuri. Realizarea racordului feroviar va conduce la suplimentarea traficului feroviar și, prin aceasta, la creșterea eficienței întregului sistem feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului.

Noua investiție va contribui la sporirea atractivității portului Constanța în comparație cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre și, drept urmare, la creșterea traficului de mărfuri.
Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, iar valoarea contractului este de 25.778.122 lei (fără TVA), din care: 75% finanțare de la Uniunea Europeană, respectiv 19.025.969 de lei, și 25% contribuție de la bugetul de stat – 4.756.492 de lei. Perioada de implementare a proiectului este 1 iunie 2018 – 30 iunie 2021.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-contractul-de-finantare-pentru-modernizarea-danei-nr-80-a-portului-constanta-a-fost-semnat-349137?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Statul român face încă un pas spre preluarea controlului asupra companiei Daewoo Mangalia Heavy Industries. Pe data de 21 iunie 2018 va avea loc adunarea generală a acționarilor Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia (care deține 49% din capitalul social al Daewoo Mangalia, în numele statului român).

Participanții vor aproba condițiile asocierii dintre SN „2 Mai” și compania olandeză BV Holding Maatschappij Damen, în cadrul companiei mixte Daewoo Mangalia Heavy Industries, în vederea implementării condițiilor hotărâte în ședința AGA din data de 2 aprilie 2018.

Vă reamintim că la acea dată se stabilise ca SN „2 Mai” să nu își exercite dreptul de preferință cu privire la achiziționarea pachetului de acțiuni deținut de sud-coreeni la Daewoo – Mangalia, cu următoarele condiții: • Damen să achiziționeze, de la sud-coreeni, pachetul de 51% din acțiunile societății mixte Daewoo – Mangalia; • apoi, Damen să cesioneze către SN „2 Mai” un pachet de acțiuni reprezentând aproximativ 2% din capitalul social al societății mixte. În urma acestor operațiuni, structura acționariatului societății DMHI va fi următoarea: SN „2 Mai” va deține 51% din capitalul social, iar Damen, 49%. • totodată, sud-coreenii trebuie să cesioneze către Damen creanța de 830 milioane de dolari pe care o dețineau la Daewoo – Mangalia, în schimbul sumei de 10.000 de dolari;• la rândul ei, compania Damen trebuie să cesioneze, către SN „2 Mai”, o cotă de 51% din valoarea creanței (reprezentând aproximativ 423 milioane de dolari), în schimbul sumei de 5.100 dolari.

Faptul că acționarii Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia sunt chemați să aprobe asocierea cu Damen, demonstrează că statul român, sud-coreeni și olandezi au ajuns, deja, la o înțelegere în această afacere lipsită de transparență.

Oare vom afla vreodată care sunt dedesubturile acestei tranzacții dubioase și prețul real plătit de statul român pentru a obține controlul la Daewoo – Mangalia?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-inca-un-pas-spre-transformarea-daewoo-mangalia-in-companie-mixta-romano-olandeza-349138?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Autoritatea de Management Programul Operational Infrastructura Mare POIM 2014-2020, prin ministrul Transporturilor, Lucian Sova si Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta, prin directorul general Nicolae Dan Tivilichi, au semnat contractul de finantare pentru proiectul de investitii ;Implementarea unei dane specializate intr-o zona cu adancimi mari (Dana 80), potrivit unui comunicat de presa. Proiectul este finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritara 1 Imbunatatirea mobilitatii prin dezvoltarea retelei TEN-T si a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Cresterea gradului de utilizare a cailor navigabile si a porturilor situate pe reteaua TEN-T centrala. Valoarea contractului este de 25.778.122 lei (fara TVA), durata de executie fiind de 37 de luni. Obiectivul principal urmarit de CN APM SA Constanta este cresterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii. Proiectul ;Implementarea unei dane specializate intr-o zona cu adancimi mari (Dana 80) este cofinantat de Uniunea Europeana prin Programul Operational Infrastructura Mare POIM 2014-2020. Bugetul proiectului este de: 25.778.122 lei (fara TVA), din care: 75% rata de finantare UE – 19.025.969 lei si 25% contributie de la Bugetul de Stat – 4.756.492 lei. Perioada de implementare a proiectului: 1.06.2018 – 30.06.2021. Sunt prevazute lucrari pentru modernizarea Danei nr.80, instalarea de noi echipamente pentru dana adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum si extinderea infrastructurii feroviare pana la parcul de silozuri. Prin alocarea danei 80 pentru alte activitati se eficientizeaza utilizarea danelor de mare adancime existente in portul Constanta. Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar si prin aceasta la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului si al celui din tara. Prin realizarea investitiei va creste atractivitatea portului Constanta in comparatie cu celelalte porturi din bazinul Marii Negre.

https://www.telegrafonline.ro/vom-avea-o-dana-specializata-intro-zona-cu-adancimi-mari

Autoritatea de Management Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, prin ministrul Transporturilor, Lucian Șova și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, prin directorul general Nicolae Dan Tivilichi, au semnat contractul de finanțare pentru proiectul de investiții „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)”.

Sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei nr.80, instalarea de noi echipamente pentru dană adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum și extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Prin alocarea danei 80 pentru alte activități se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanța.

Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar și prin aceasta la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului și al celui din țară.

Prin realizarea investiției va crește atractivitatea portului Constanța în comparație cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

Valoarea contractului este de 25.778.122 lei (fără TVA), durata de execuție fiind de 37 de luni.

Obiectivul principal urmărit de CN APM SA Constanța este creșterea traficului portuar prin dezvoltarea infrastructurii.

Proiectul „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)” este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020.

Bugetul proiectului este de: 25.778.122 lei (fără TVA), din care: 75% rata de finanțare UE – 19.025.969 lei și 25% contribuție de la Bugetul de Stat – 4.756.492 lei.

Perioada de implementare a proiectului este 1 iunie 2018 – 30 iunie 2021.

Aproape 26 de milioane de lei vor fi investite în modernizarea Danei 80 a Portului Constanța

Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta a anuntat ca prin Programul Operational Infrastructura Mare POIM 2014-2020 s-a semnat finantarea proiectului „Implementarea unei dane specializate intr-o zona cu adancimi mari (Dana 80)”.

Valoarea contractului este de 25,78 milioane de lei (5,56 milioane de euro), fara TVA, din care cofinantarea UE este de peste 19 milioane de lei (4,1 milioane de euro), acoperind 75% din bugetul proiectului, iar 25% este contributia de la bugetul de stat, adica 4,75 milioane de lei (peste 1 milion de euro).

Alaturi de lucrarile specifice privind modernizarea Danei nr.80, ce implica instalarea de noi echipamente pentru dana adecvate primirii de nave de cereale mai mari, proiectul vizeaza si extinderea infrastructurii feroviare pana la parcul de silozuri. Realizarea racordului CF determina cresterea traficului feroviar si prin aceasta va duce la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului si al celui din tara.

Proiectul va avea o durata de executie de 37 de luni (3 ani) si va fi realizat in perioada 1 iunie 2018-30 iunie 2021.

Proiectul este finantat prin POIM 2014-2020, Axa Prioritara 1 Imbunatatirea mobilitatii prin dezvoltarea retelei TEN-T si a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Cresterea gradului de utilizare a cailor navigabile si a porturilor situate pe reteaua TEN-T centrala.

Este de mentionat ca, tot pentru implementarea proiectelor de infrastructura, in acest an, Ministerul Transporturilor a emis un ordin de aprobare a schemei de ajutor de stat privind investitiile in infrastructura portuara locala intermodala/multimodala. Bugetul total estimat al schemei alocat pentru investitiile in infrastructura portuara este de 647,36 milioane de euro. In prezent, se afla in pregatire si o schema de ajutor de stat pentru finantarea unor investitii derulate de catre sectorul privat.

De asemenea, pentru modernizarea portului, o alta schema de ajutor de stat, la nivel regional, se va dezvolta in cadrul proiectului DAPhNE – Reteaua porturilor dunarene, care se deruleaza in perioada ianuarie 2017 – iunie 2019 si este finantat prin Programul Transnational Dunarea. Proiectul are un buget de 2,84 milioane de euro si este implementat de un consortiu format din 15 parteneri din Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania si Bulgaria.

Finantare europeana pentru un proiect ce include extinderea infrastructurii feroviare in Portul Constanta

Portul Constanța visează de mai bine de două decenii ca noul „drum al mătăsii“ ce va lega Extremul Orient cu Europa Centrală și de Est să treacă prin danele și terminalele sale de mărfuri. N-a așteptat cu mâinile în sân și s-a pregătit din greu. A construit terminale noi, le-a modernizat pe cele vechi, asigurând viteze de încărcare – descărcare a navelor comparabile cu ale celor mai performante porturi din lume, a mărit adâncimile și s-a informatizat.

A făcut tot ce a depins de el, dar nu e suficient. Mai are nevoie și de conexiuni sigure și rapide cu Europa Centrală și de Est, de rețele de autostrăzi și de cale ferată moderne, de mare viteză, de condiții de navigabilitate pe Dunăre, pe toată durata anului.

Toate aceste lucruri sunt cunoscute încă de pe vremea regimului Constantinescu, care a fabulat imens pe tema proiectului Traceka, a „drumului mătăsii” și a țițeiului caspic. Portul Constanța era numit „placa turnantă“ a comerțului dintre Asia și Europa. Se schițau proiecte pentru oleoductul Constanța – Trieste și se făceau planuri privind bumbacul și mineralele ținuturilor transcaucaziene, pentru materialele de construcție și echipamentele din Occident. Toate urmau să treacă pe la noi, prin port.

Din toate poveștile cu proiectul Traceka, orașul și portul Constanța n-au avut niciun profit. În schimb, politicienii și fundațiile lor, care au făcut regia spectacolului, s-au ales cu sponsorizări importante și deplasări de neuitat peste hotare.

În timp ce proiectul Traceka și „drumul mătăsii” sunt doar teme de simpozion pentru guvernanții români, pentru vecinii noștri de la Marea Neagră, s-au tradus în planuri de investiții. Într-un articol recent, v-am povestit despre programul investițional al Ucrainei, astăzi vom vorbi despre cel al Rusiei.

★ ★ ★

Președintele Vladimir Putin a semnat un ordin executiv privind obiectivele naționale și strategice ale Federației Ruse până în anul 2024. Printre altele, documentul dă instrucțiuni guvernului privind dezvoltarea coridoarelor de transport maritim și fluvial.

Astfel, Guvernul Federației Ruse va trebui să dezvolte, cu participarea guvernelor regionale, un plan de modernizare și extindere a infrastructurii de transport, care va fi aprobat până la 1 octombrie 2018. Acesta va viza următoarele obiective ce urmează a fi realizate până în 2024:• dezvoltarea coridoarelor de transport Est-Vest și Nord-Sud pentru transportul mărfurilor, inclusiv prin construirea și modernizarea secțiunilor ruse ale autostrăzilor ce fac parte din ruta internațională de transport Europa-Vest a Chinei;• creșterea capacității porturilor maritime ale Rusiei, inclusiv a porturilor din bazinele Orientului Îndepărtat, Nord-Vest, Volga-Caspian și Azov-Marea Neagră;• dezvoltarea căii spre Marea Nordului și creșterea traficului de marfă cu până la 80 de milioane de tone;• reducerea timpului de transport al containerelor pe calea ferată, în special din Orientul Îndepărtat al Rusiei până la granița de vest a Rusiei, până la șapte zile și cvadruplarea volumului traficului de containere de transport pe calea ferată;• crearea de centre multimodale de transport maritim și de logistică;• creșterea capacității de producție a căilor ferate Baikal-Amur și Transsiberian cu 50%, până la 180 de milioane de tone;• creșterea capacității de abordare feroviară a porturilor maritime din bazinul Azov-Marea Neagră.

★ ★ ★

Dezvoltarea coridoarelor de transport rusești de la Marea Neagră va duce la ascuțirea competiției din această regiune. Din păcate, Guvernul României nu întreprinde mai nimic pentru a pune în valoare capacitatea de operare, de peste 140 milioane de tone pe an, a portului Constanța. În continuare acesta va pierde fluxuri importante de mărfuri și nu va putea atrage altele noi, din cauza conexiunilor rutiere, feroviare și fluviale dezastruoase.

Guvernanților români trebuie să le fie clar faptul că, dacă nu acționează rapid, „drumul mătăsii” nu va trece prin portul Constanța. Va ocoli România prin Rusia, Ucraina, Turcia, Bulgaria și Grecia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-vin-vremuri-grele-pentru-portul-constanta-ucraina-si-rusia-il-concureaza-puternic-348937

Ministerul Transporturilor a absorbit, până la această dată, aproximativ 820 milioane euro, situându-se pe locul doi după Ministerul Agriculturii ca valoare a fondurilor europene absorbite de România. În comunicatul dat publicității se spune că: „Structurile de specialitate ale ministerului implementează o serie de măsuri pentru a aduce și menține ritmul de lucru al antreprenorilor la un nivel ridicat prin întâlniri de lucru constante, vizite regulate în șantierele de lucrări, monitorizări lunare ale graficelor de execuție.”

În primul trimestru al anului 2018, Ministerul Transporturilor a avut ca țintă de absorbție 229.489.487 lei din care a realizat 99,17%, reprezentând 227.575.076 lei.

În ceea ce privește stadiul contractării în cadrul programului operațional infrastructură mare 2014-2020, din totalul de 6.809.320.366 euro (de la UE plus bugetul de stat), la acest moment au fost aprobate proiecte reprezentând 73,96% din alocarea UE, din februarie 2017 până în prezent, și contractate în procent de 61,07%. În total au fost aprobate 35 de proiecte în valoare eligibilă de 4.937.369.840 euro.

Pentru acest an, Ministerul Transporturilor are în plan transmiterea a șapte aplicații noi de finanțare către Comisia Europeană, aferente următoarelor proiecte majore: modernizare ecluze faza a doua, reabilitare DN 73 Pitești – Brașov, construcția podului peste Dunăre la Brăila, construcția centurii Bucureștiului, construcția autostrăzii Transilvania – secțiunea Gilău – Nădășelu – Mihăiești”, construcția drumului de mare viteză Pitești – Craiova, îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe magistrala 2 Berceni – Pipera. Proiectele se află într-un stadiu avansat din punctul de vedere al pregătirii documentațiilor necesare pentru obținerea finanțării.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-proiecte-cu-finantare-europeana-pregatite-de-ministerul-transporturilor-348940

Un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, a anunţat vineri compania Ukrtransgaz, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina, la finalul procedurii de evaluare a cererii pieţei pentru această rută, informează Interfax, citată de Agerpres.

„11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei”, a informat Ukrtransgaz.

Compania ucraineană subliniază că va fi posibil transportul de gaze via conducta Trans-Balkan în 2020, când expiră actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.

Conducta Trans-Balkan este o sursă alternativă promiţătoare pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.

„Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una din cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii”, subliniază Ukrtransgaz.
În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season). Noi capacităţi pentru această direcţie vor fi puse la dispoziţia participanţilor de pe piaţă începând cu 2020.

https://www.replicaonline.ro/11-companii-sunt-interesate-sa-transporte-gaze-naturale-din-romania-in-ucraina-356002/

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Șansele ca Europa Centrală și de Sud-Est să fie inundată cu gaz rusesc devin din ce în ce mai ridicate, săptămâna trecută având loc la Moscova o întâlnire între Alexey Miller, președintele executiv al Gazprom și Temenuzka Petkova, ministrul bulgar al energiei, în care s-a discutat, printre altele, perspectiva livrării de gaze rusești către Europa prin TurkStream. Potrivit unui comunicat Gazprom, Miller l-a informat pe ministrul bulgar în legătură cu finalizarea în timp util a lucrărilor de construire a primului gazoduct dintre cele două care vor traversa Marea Neagră între Rusia și Bulgaria. În cursul discuțiilor s-a ajuns la concluzia că TurkStream este cheia pentru îmbunătățirea securității livrării de gaze Gazprom către Europa.

Temenuzka Petkova, la informat, la rândul său, pe CEO-ul Gazprom despre planurile de dezvoltare a sistemului bulgar de transmisie a gazelor. În 2017, exporturile de gaze naturale ale Gazprom către Bulgaria au totalizat 3,3 miliarde metri cubi, în creștere cu 4,7% față de 2016 Primul gazoduct al TurkStream este destinat consumatorilor turci, în timp ce cel de-al doilea va furniza gaz în Europa de sud și sud-est. Fiecare Gazoduct va avea o capacitate de transport de 15,75 miliarde metri cubi de gaz pe an.

La începutul lunii februarie, vicepreședintele companiei ruse, Alexander Medvedev, a anunțat la Viena că cele 15,75 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor fi transportate de Gazprom către Europa prin una din cele două conducte TurkStream ar putea avea ca destinație finală Baumgarten, terminalul OMV, principalul acționar al OMV Petrom, din Austria. Potrivit vicepreședintelui Gazprom, preferința pentru Turkstream și ocolorea Ucrainei ca rută de trasport după expirarea contractului în 2020, este rezultatul preferințelor exprimate de clienții europeni.

“Mulți clienți ne-au anunțat că ar prefera să le fie livrate gaze prin noile coridoare, nu prin Ucraina”, a afirmat Medvedev. „Cât va continua transportul gazelor prin Ucraina va depinde de condițiile de tranzit din Ucraina și de modul în care va evolua cererea în Europa”, a explicat Medvedev Anterior, directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că, după 2019, prin Ucraina ar urma să fie transportați doar 10-15 miliarde de metri cubi de gaze rusești, însă Medvedev a precizat că poate oferi nicio cifră actualizată Preferința Gazprom pentru terminalul Baumgarten, care este operat de OMV, compania europeană cu care rușii au o colaborare strânsă, ar putea fi sugerată și de declarațiile lui Medvedev, potrivit cărora, pentru a livra gaze în Italia, Gazprom n-ar mai trebui să construiască niciun gazoduct, ci ar putea utiliza conducta TAP planificată la 10 miliarde de metri cubi pe an și proiectată pentru a muta gazul azer în Italia din Turcia. Interesant este că și proiectul BRUA, finanțat de Uniunea Europeană, are același obiectiv, intenționând să asigure transportul gazelor din Orientul Mijlociu prin Bulgaria, România, Ungaria și Austria la terminalul operat de OMV. Cu alte cuvinte, gazul extras din Marea Neagră, inclusiv de OMV, va concura cu cel exportat de Gazprom printr-una din conductele TurkStream.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/gazele-rusesti-exportate-prin-turkstream-vor-concura-productia-din-marea-neagra-ministrul-bulgar-al-energiei-s-a-intalnit-saptamana-trecuta-cu-sefii-gazprom-la-moscova-18120432

Grupul Rompetrol, a doua companie petrolieră din România, dar cu prezenţă pe mai multe pieţe externe, a înregistrat, în primul trimestru al anului, afaceri mai mari în Europa decât în România, graţie creşterii accentuate a exporturilor.

Cifra de afaceri netă a grupului Rompetrol (KazMunaiGas International), a fost, în primul trimestru al acestui an, de 3,33 miliarde de lei, în creştere cu circa un miliard de lei (41%), faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din cele 3,33 miliarde, afacerile nete din România au însemnat 1,38 miliarde, cele din restul Europei 1,87 miliarde, iar cele din Africa 68 de milioane.
Aşadar, în primele trei luni ale anului, Rompetrol a făcut afaceri mai mari în restul Europei decât în România, situaţie care nu se înregistra în aceeaşi perioadă a anului trecut (1,27 miliarde de lei în România faţă de 1,01 miliarde în Europa).

Situaţia se explică prin creşterea exporturilor, în special de carburanţi, în condiţiile în care Rompetrol operează în România rafinăria Petromidia, cea mai mare din ţară, cu o capacitate de peste 5 milioane de tone.

Exporturile realizate în perioada ianuarie – martie 2012 de diviziile de rafinare şi petrochimie ale Rompetrol Rafinare (societatea care operează rafinăria şi lanţul de benzinării) s-au cifrat la 515 milioane de dolari, nivel dublu fata de cel obţinut în primul trimestru din 2017. Potrivit companiei, Rompetrol este cel mai mare exportator de produse petroliere al României, exporturile în 2017 ridicându-se la 1,34 miliarde de dolari.

În primul trimestru al acestui an, exporturile au crescut şi pe fondul creşterii activităţii celor două rafinării operate de grup, Vega şi Petromidia. Acestea au înregistrat o creştrere cu circa 27% a materiilor prime procesate: 1,52 milioane de tone la Petromidia (de la 1,2 milioane în T1 2017) şi 77.000 de tone la Vega.

În aceste condiţii, vânzările de carburanţi pe pieţele externe, în primele trei luni ale acestui an, au fost de 708.000 tone, cu 78% mai mult decât cele 397.000 de tone raportate pentru primul trimestru al anului 2017.

Rompetrol a ajuns să facă mai mulţi bani în Europa decât în România. Exporturile Petromidia au explodat

Vicepremierul Viorel Ştefan a anunţat marţi proiectele strategice de infrastructură pe care Guvernul le va demara în sistem de parteneriat public-privat, printre acestea regăsindu-se trei autostrăzi: Ploieşti – Braşov, Autostrada Sudului şi Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, care va include şi un pod peste Prut.

UPDATE 19.30 „Aşa cum am anunţat în ianuarie 2018, în acest an accentul major al guvernării va fi pe domeniul investiţiilor”, a declarat Viorel Ştefan. El a spus că Guvernul îşi propune să susţină investiţiile prin angrenarea de resurse şi stimularea mediului de afaceri fără a pune presiune asupra bugetului de stat. „De aceea am adoptat recent ordonanţa de urgenţă care modifică legea parteneriatului public-privat. Astăzi suntem în măsură să anunţăm prima listă cu proiectele strategice care vor fi demarate în scurt timp pe noua legislaţie”, a precizat el. Vicepremierul a mai spus că Guvernul are ambiţia de a recupera întârzierile de decenii privind investiţiile în infrastructură şi a pregătit un plan operativ care să comprime toate termenele de execuţie. Ce autostrăzi vor fi construite în sistem de parteneriat public-privat Viorel Ştefan a precizat că mai multe autostrăzi vor fi construit în sistem de parteneriat public -privat, iar Guvernul s-a concentrat pe zonele care suferă din lipsa de autostrăzi, în special sudul ţării unde lipsa autostrăzilor împiedică industria auto să investească mai mult. Unul dintre proiectele de autostrăzi vizează autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, în lungime de 100 de kilometri şi va include şi un pod peste Prut, astfel încât autostrada să se descarce în reţeaua rutieră a Republicii Moldova. „Moldova trebuie reintrodusă în circuitul de investiţii. Acest proiect va lega Moldova la reţeaua de transport a Europei, iar acest lucru va reprezenta un argument foarte important pentru atragerea investiţiilor în această zonă a ţării””, a spus Ştefan. Un alt segment îl reprezintă autostrada Ploieşti – Braşov. „Ce proiectăm aici vine să completeze şi să asigure legătura între Bucureşti, Ploieşti şi Braşov. Această autostradă va fi poate cel mai râvnit proiect care va fi lansat în parteneriat public-privat şi va fi una din cele mai circulate din România având în vedere potenţialul turistic al zonei. Este în mod cert o investiţie sigură cu un termen foarte rezonabil de recuperare a banilor investiţi”, a mai spus Ştefan. Cel de-al treilea proiect de autostradă, denumit Autostrada Sudului, în lungime de 550 km, are de asemenea un potenţial economic uriaş, a precizat el. „Este un proiect important pentru foarte mulţi investitori care au deja investiţii mari în zonă şi mă refer în primul rând la Craiova, dar şi la celelalte zone limitrofe”, a spus Ştefan. Viorel Ştefan a mai spus că alt proiect vizează operarea reţelei de spitale CFR în parteneriat public-privat. Totodată, prin parteneriat public-privat va fi eficientizat managementul a 15 spitale din reţeaua gestionată de Ministerul Transporturilor „care azi nu arată în cea mai bună stare”. Un alt proiect se referă al construcţia Complexului medical Carol Davila. „Este vorba de Spitalul Republican, dar e mult mai mult decât atât. Va fi o suprafaţă de 300 de hectare în care se va afla spitalul, cu 3.000 de paturi, 37 săli de operaţie, o facultate de medicină şi căminele studenţeşti, locuinţe şi spaţii rezidenţiale, parcări, hotel pentru însoţitorii pacienţilor şi multe altele”, a arătat vicepremierul. El a precizat că toate aceste cinci proiecte vor mobiliza resurse financiare de 15-20 miliarde euro. De asemenea, Viorel Ştefan a menţionat că toate proiectele vor putea începe anul viitor, iar finalizarea va fi de 5 ani la autostrăzi, 3 ani la spitalul republican şi 7 ani cel mult până la finalizarea integrală a complexului medical.

Prezentare Proiecte de Investitii Strategice Prin PPP

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/viorel-Stefan-declaratii-presa-ora1900-1_5b043cb5df52022f7549ff78/index.html

În urma unor investiţii suplimentare de 200 mil. euro, Ford România va produce începând de anul viitor un al doilea SUV pe lângă actualul Ecosport. ♦ Numărul angajaţilor va ajunge la 5.900.

La zece ani de la preluarea oficială a uzinei de la Craiova, Ford a anunţat că va lansa în producţie în România un al doilea model ce va fi asamblat la uzina din România şi care ar putea dubla producţia spre 250.000 – 300.000 de unităţi.

Mai mult, cu o producţie de acest nivel, Ford România va putea concura de la egal la egal cu Automobile Dacia pentru titlul de cea mai mare companie locală după cifra de afaceri. Dacia a rulat anul trecut afaceri de 5,1 miliarde de euro. Ford s-ar putea apropia de acest nivel dacă şi viitorul model va avea o producţie similară cu a lui Ecosport. Actualul SUV înregistrează o producţie zilnică de 600 de maşini, iar până la finalul anului americanii vor produce în Bănie aproximativ 150.000 de unităţi, dacă menţin ritmul actual, acela care vizează o triplare a producţiei faţă de anul trecut.
„Această nouă investiţie confirmă continuarea evoluţiei gamei noastre de modele interesante produse în Europa şi subliniază totodată transformarea complexului de producţie de la Craiova“, a declarat într-un comunicat Steven Armstrong, preşedinte şi CEO Ford Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. „Includerea acestui al doilea vehicul în procesul de producţie este o dovadă clară a flexibilităţii operaţionale a fabricii de la Craiova şi reflectă perteneriatele puternice pe care le avem cu furnizorii locali şi cu membrii comunităţii”.

Oficialii Ford s-au întâlnit ieri inclusiv cu premierul Viorica Dăncilă şi Lucian Şova, ministrul transporturilor, pentru a le prezenta planurile companiei cu privire la Craiova. Uzina de Asamblare a Vehiculelor a trecut recent prin îmbunătăţiri tehnice semnificative, mai mult de 550 de roboţi fiind instalaţi pentru a spori eficienţa şi calitatea în secţiile de Vopsitorie, Montaj General şi Caroserie. Lansarea în producţie a unui al doilea model la Ford Craiova va avea un impact direct asupra PIB-ului şi exporturilor României.

Totodată, cu 2 modele şi peste 250.000 de maşini, uzina de la Craiova va atrage noi investiţii din partea producătorilor de componente, iar gradul de integrare ar putea creşte de la circa 30% cât este în prezent pentru Ecosport, la peste 50%, ceea ce va duce la crearea a cel puţin câteva sute dacă nu chiar mii de noi locuri de muncă.

De asemenea, şi producţia furnizorilor deja prezenţi în jurul fabricii va creşte semnificativ. În plus, pe măsură ce producţia de la Craiova va creşte spre capacitatea maximă a uzinei, de 300.000 de unităţi, şi eficienţa acesteia se va majora şi implicit şi salariile angajaţilor, după exemplul celor de la Dacia.

Pe de altă parte, pentru a putea produce peste 250.000 de maşini la Craiova, Ford are nevoie rapid de îmbunătăţirea semnificativă a infrastructurii rutiere şi feroviare. De zece ani guvernul României, indiferent de premier sau partid de guvernământ, nu a susţinut nicio investiţie majoră în infrastructură.

http://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/masina-de-5-miliarde-de-euro-ford-aduce-un-al-doilea-suv-la-craiova-ce-ar-dubla-productia-uzinei-17226450

În ultima perioadă, agricultura României a atras ca un magnet investitorii străini, atât în activităţi de producţie, cât şi comerţul cu cereale sau cu produse agrochimice.

Producătorul maghiar de îngrăşăminte Nitrogenmuvek, prezent pe piaţa din România cu brandul Genezis, şi-a deschis în luna martie a acestui an o nouă subsidiară în România, Bige Agro Genezis, cu sediul în Talca, judeţul Bihor, o companie în care investitorii maghiari au injectat un capital social de 16,5 mil. lei (peste 3,5 mil. euro), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Managementul grupului maghiar de firme din agricultură Nitrogenmuvek a cumpărat în Talca un siloz de 20.000 tone cu scopul de a comercializa cerealele obţinute de la fermieri, la schimb cu îngrăşăminte. „În ultima perioadă am mărit desfacerea din România. Avem planuri să punem în funcţiune un depozit cu cereale, dotat cu un usucător, şi să construim un depozit pentru îngrăşăminte chimice, pe care să le vindem producătorilor din zonă. Vom face şi trading cu cereale, pe care le vom lua în contrapartidă de la fermieri pentru îngrăşămintele chimice”, a spus Gyenes Zoltan, administratorul Bige Agro Genezis.

Cea mai mare partea a capitalului social adus în România a mers spre achiziţia silozului de 20.000 de tone, spaţiu de depozitare pe care grupul l-a cumpărat de la fermierul bihorean Robert Erdei. „Am încheiat o tranzacţie cu ei. Investiţia de 3,5 mil. euro a fost în silozul meu. Sunt mulţumit de preţul oferit. Nu ştiu ce planuri au. Treaba lor. Ştiu că îşi caută angajaţi”, a declarat pentru ZF Robert Erdei, un producător agricol care exploatează circa 5.000 de hectare de teren agricol prin mai multe companii precum Erdei Agro, Erdei Invest şi altele. Producătorul de îngrăşăminte din Ungaria este prezent în România încă din 1997, când şi-a deschis la Satu Mare prima companie pe piaţa locală, BH Chemical Impex, specializată în comerţul cu produse chimice. BH Chemical Impex a vândut îngrăşăminte de 36,7 mil. lei (peste 8 mil. euro) în 2016, potrivit datelor publice.

„Orice producător caută să îşi extindă zona de vânzare. Produsele lor s-au vândut foarte bine în ultimul an, în special în rândul fermierilor de la graniţa cu Ungaria, pentru că sunt mai ieftine decât ce se găseşte în piaţă”, a spus Radu Soldubanu, proprietarul companiei Agro Radu, un distribuitor de inputuri din Satu Mare, care are în portofoliul său produse marca Genezis.

În ultima perioadă, agricultura României a atras ca un magnet investitorii străini, atât în activităţi de producţie, cât şi comerţul cu cereale sau cu produse agro- chimice, datorită recoltelor boagate obţinute de fermieri şi a suprafeţelor întinse pe care aceştia de lucrează, circa 9 milioane de hectare.

„Piaţa de agribusiness din România mai are loc de creştere, pentru că încă avem un consum mic de îngrăşăminte şi pesticide faţă de Occident. Producătorii ştiu lucrul acesta şi de aceea vin în România. Noi în Bihor suntem mai aprope de fabrica lor de îngrăşminte, decât de fabrica Azomureş. Produsele din Ungaria pot ajunge la preţuri mai bune. Producătorul Genezis şi-a mărit capacităţiile de producţie, din câte ştiu eu, şi probabil nu mai au unde să vândă în Ungaria”, a spus Dan Corbuţ, proprietarul Agroind Cauaceu din Bihor, o companie specializată în comercializarea de inputuri şi în cultivarea de cerealelor.

Piaţa produselor de protecţie a plantelor este estimată la 350 mil. euro în 2017. Printre competitorii Nitrogenmuvek sunt companiile Azomureş, Bayer, Syngenta şi alţii.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/agricultura-romaneasca-irezistibila-pentru-investitorii-straini-un-producator-maghiar-de-ingrasaminte-a-cumparat-un-siloz-de-22-000-de-tone-in-bihor-si-se-apuca-de-comertul-cu-cereale-17226196

Senatul a adoptat modificările la legea privind funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. ANSPDCP va creşte personalul de control, care va putea amenda sau interzice, în anumite cazuri, prelucrarea de date cu caracter personal.

La sfărșitul acestei săptămâni va intra în vigoare noul regulament privind protecţia datelor, GDPR, impus de Uniunea Europeană. Autoritatea de control care va asigura aplicarea acestui regulament la noi în ţară (şi sancţionarea nerespectării lui) este Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. ANSPDCP.

Marţi a fost au fost adoptate de Senat, camera decizională, o serie de modificări aduse legii 102/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi a abrogat legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Autoritatea naţională de supraveghere va putea controla organizaţii atât private cât şi publice din România pentru a verifica dacă regulamentul GDPR este aplicat de către aceste, sau, în caz contrar, pentru a aplica sancţiuni.

Potrivit regulamentului european, nerespectarea GDPR poate fi sancţionată cu amenzi de până la 10 sau chiar 20 de milioane de euro ori, 2% sau 4% din cifra de afaceri.

Noua lege de funcţionare a Autorităţii, printre altele, arată că:

Investigaţia pe care o face Autoritatea (asupra organizaţiei care prelucrează date personale) nu poate începe înainte de ora 8.00 şi nu poate continua după ora 18.00, decât cu acordul scris al persoanelor la care se face investigaţia. Controlul trebuie să aibă loc în prezenţa personelor la care se face investigaţia.

În cazul prelucării de date care intră în competenţa de control a Autorităţii, cu excepţia celor transfrontaliere, constatarea şi sancţionarea faptelor se fac prin proces-verbal încheiat de personalul de control.

Dacă amenzile date de Autoritate depăşesc 300.000 de euro, aplicarea amenzii se face prin decizia preşedintelui Autorităţii.

Aplicarea măsurilor corective constau, după caz, în limitarea temporară sau definitivă, interdicţia asupra prelucrării, rectificarea sau ştergerea datelor cu caracter personal, restricţionarea prelucrării, notificarea acestor acţiuni destinatarilor cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal, retragerea unei certificări sau obligarea organismului de certificare să retragă sau să nu elibereze o certificare în cazul în care cerinţele certificare nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite, suspendarea fluxurilor de date către un destinatar dintr-o ţară terţă sau către o organizaţie internaţională se dispune numai prin decizie a preşedintelui Autorităţii naţionale de supraveghere.

Orice persoană vizată, care consideră că prelucarearea datelor sale cu caracter personal încalcă prevederile legale are dreptul să depună plângere la ANSPDCP. Plangerile vor putea fi depuse şi online.

Constatarea faptelor şi a măsurilor coercitive se va face în conformitate cu GDPR, de la 25 mai.

Numărul posturilor din ANSPDCP va fi suplimentat (de la 50 – cât prevede actuala lege, la 85 – potrivit modificărilor)

Legea a fost adoptată de Senat, urmează să fie trimisă către preşedintele Iohannis pentru a fi promulgata, iar apoi publicată în Monitorul Oficial.

Vezi aici raportul votat ieri de Senat (cu amendamentele admise şi respinse):

https://www.startupcafe.ro/afaceri/gdpr-lege-autoritate-supraveghere-sanctiuni-amenzi.htm

Compania americană de coletărie UPS a lansat, ieri, noul serviciu Full Container Load (FCL) între Europa şi Hong Kong, care valorifică serviciul UPS existent de transport feroviar Europa-China, pentru a oferi o conexiune mai bună companiilor care fac comerţ între aceste două regiuni.

Serviciul bidirecţional dintre Duisburg, Germania, şi Hong Kong este o modalitate de transport alternativă, care permite companiilor economii de timp şi costuri. Companiile vor putea beneficia acum de un timp de tranzit mai rapid cu până la 30% faţă de transportul maritim FCL şi de economii de costuri de până la 60% faţă de transportul aerian de marfă, potrivit unui comunicat al societăţii.

„Hong Kong-ul este un partener comercial important pentru Uniunea Europeană, bunurile tranzacţionate în decursul anului precedent între aceste două regiuni fiind de aproximativ 50 de miliarde de euro”, a declarat Mike Harrell, preşedinte expediere mărfuri UPS Europe, adăugând: „Odată cu lansarea aces-tei noi conexiuni de transport feroviar de marfă, UPS se angajează să ajute clienţii din Europa şi Hong Kong, în dezvoltarea afacerilor şi în accesarea unor pieţe noi”.

Serviciul feroviar extins le permite companiilor să îşi adapteze necesităţile şi cheltuielile de transport conform nevoilor specifice lanţului de aprovizionare. Companiile care îşi desfăşoară activitatea în industrii cu ritm accelerat de dezvoltare precum high-tech, retail sau producţie pot beneficia de o viteză mai mare de comercializare pe piaţă şi de vizibilitate completă a transportului pentru produsele cu valoare ridicată.

http://www.bursa.ro/ups-lanseaza-un-serviciu-de-transport-feroviar-intre-europa-si-hong-kong-347378&s=international&articol=347378.html