Revista presei

Violeta Bulc anunță fonduri disponibile de 1,4 miliarde de euro pentru proiecte de transport sustenabile – Revista presei 17 – 18 octombrie 2019

 

17.10.2019

 

Comisarul european pentru Transporturi în exercițiu, Violeta Bulc, a anunțat miercuri că sunt disponibile fonduri nerambursabile pentru proiecte de transport sustenabile.

”Infrastructura inteligentă și sustenabilă este cheia pentru decarbonizarea transportului în UE, prin #CarbonNeutralEU. Comisia Europeană a disponibilizat azi 1,4 miliarde de euro în cadrul programului CEF Transport pentru proiecte de transport în Europa!”, a postat Violeta Bulc pe contul său de Twitter.

Comisia Europeană a precizat că Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (Innovation and Networks Executive Agency – INEA) a lansat o cerere de propuneri în cadrul Connecting Europe Facility (CEF), care face disponibilă suma de 1,4 miliarde de euro pentru proiecte care-și propun să construiască, să modernizeze și să îmbunătățească infrastructura europeană de transport. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 26 februarie 2020, iar pe 7 noiembrie 2019 va avea loc o informare virtuală despre proiect.

Bani pentru proiecte de transport sustenabile prin fondurile de coeziune

Prin fondurile de coeziune, la care au acces 15 state membre, inclusiv România, este disponibilă suma de 650 milioane de euro. Pentru proiecte pre-identificate pe coridoarele din Rețeaua Core (căi ferate, căi navigabile interioare, drumuri, porturi maritime și fluviale) este alocată suma de 750 milioane de euro.

În anvelopa generală a Comisiei Europene, la care pot aplica toate statele membre, se află restul sumei, de 750 milioane de euro. Și aici sunt proiecte preidentificate pe Rețeaua Core, în valoare de 500 milioane de euro.
50 milioane de euro pentru dezvoltarea ERTMS

Alte 50 milioane de euro vor merge pentru dezvoltarea ERTMS (European Rail Traffic Management System). Pentru acțiuni de implementare a infrastructurii de transport pe Rețeaua Core, inclusiv noduri urbane și facilități multimodale este disponibilă suma de 110 milioane de euro.

Programul CEF este instrumentul cheie de finanțare al UE pentru dezvoltarea rețelelor europene de înaltă performanță, sustenabile și interconectate, țintit pe cele nouă coridoare din rețeaua Core. Bugetul programului este de 23,4 miliarde de euro penstru sectorul transporturilor. Din această sumă, 11,3 miliarde de euro sut rezervați proiectelor statelor membre eligibile pentru fondurile de coeziune. Din 2014 și până în prezent, au fost susținute 763 de proiecte, cu o finanțare totală de 22,05 miliarde de euro.

Violeta Bulc anunță fonduri disponibile de 1,4 miliarde de euro pentru proiecte de transport sustenabile

 

România poate deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, ceea ce îi oferă securitate şi independenţă, dar o poziţionează şi ca partener important în economia negocierilor la nivel european şi global, a declarat miercuri ministrul de Externe, Ramona Mănescu, la a treia ediţie a Aspen Energy Summit 2019.

„România poate deveni cel mai mare producător de gaze din UE, aşa cum spune Eurostat. Această situaţie nu doar ne oferă o securitate şi independenţă, dar ne poziţionează ca partener foarte important în economia negocierilor la nivel european şi la nivel global. Consolidarea relaţiei transatlantice poate contribui net la securitatea energetică a României şi a UE. În ceea ce priveşte relaţia bilaterală cu SUA, parteneriatul strategic este un pilon esenţial al politicii noastre externe şi de securitate. Componenta energetică a parteneriatului nostru strategic trebuie în mod cert aprofundată şi aici există un efect benefic pentru securitatea energetică nu doar a României ci a întregii regiuni – aici mă gândesc la Moldova. Apreciez susţinerea SUA în special pentru iniţiativa celor 3 Mări. Aceasta aduce şi o susţinere implicită pentru atingerea unor obiective ambiţioase şi posibilitatea unor investiţii în regiune”, a spus Ramona Mănescu.

Printre subiectele aflate pe agenda summitului s-au numărat: noul rol al energiei în economia naţională şi europeană, proiecte şi reglementări pentru un sistem energetic integrat în era digitală, continuarea dezvoltării profilului României ca actor important pe scena europeană şi globală – obiectiv comun pentru sfera publică, business şi lideri neguvernamentali / academici din ţara noastră etc.

În discursul său, ministrul de Externe a arătat că energia, tema principală a evenimentului, este un subiect care a beneficiat de o atenţie în creştere în România, iar această preocupare este extrem de utilă.

”Ne aflăm, ca multe alte ţări, în plin proces de construcţie a unui răspuns coerent la provocările pe care domeniul energiei ni le oferă în fiecare zi. Consumurile de energie continuă să crească, în acelaşi timp presiunea de a reduce amprenta de carbon este din ce în ce mai puternică pe toate statele. În paralel, noile resurse de energie şi creşterea ponderii lor cer adaptări şi modernizări ale sistemelor de stocare, ale sistemelor de transport şi distribuţie. Suntem direct interesaţi într -un dialog deschis cu toţi actorii relevanţi în acest domeniu. Pentru România, cel mai fierbinte este ceea ce se întâmplă între Ucraina şi Federaţia Rusă. În acest conflict gazul este una dintre ţinte dar şi instrumentul prin care se intervine. (…) Lipsa de predictibilitate, istoricul întreruperilor arbitrare şi comportamentul Gazprom au avut în afară de efecte negative şi pozitive. Spun asta pentru că a fost motivul pentru care în 2014 Uniunea Europeană a elaborat strategia pentru securitate energetică”, a spus ea.

La rândul său, preşedintele CJ Prahova, Bogdan Toader, a subliniat importanţa securităţii energetice şi a vorbit despre necesitatea găsirii unor soluţii eficiente de dezvoltare şi oportunităţi economice viabile. Totodată, el a arătat că manifestarea reprezintă o platformă utilă de interacţiune, deoarece strânge laolaltă actori din domenii diferite – de la oameni de afaceri, mediu academic, ONG-uri până la nivel guvernamental.

”Aspen Energy Summit abordează probleme strategice din domeniul energiei, economiei, geopoliticii şi dezvoltării durabile. Observăm cu toţii că, astăzi, securitatea energetică într-o zonă complexă ca cea a României şi dezvoltarea durabilă reprezintă provocări ce trebuie gestionate atât la nivel local cât şi central, doar printr-o viziune integrată a tuturor celor implicaţi. (…) Pentru că totul este într-o permanentă schimbare, sper să găsim împreună, în cadrul acestui forum, soluţii eficiente de dezvoltare şi oportunităţi economice viabile. Este important să ne concentrăm atenţia şi pe implementarea unor tehnologii moderne, bazate pe surse de energie regenerabilă, atât la nivel de municipiu cât şi la nivel de judeţ, pentru a reduce poluarea, pentru a rezolva problema deşeurilor, a combate efectele schimbărilor climatice şi a eficientiza consumul de energie (costuri cât mai reduse). Finanţarea proiectelor de energie regenerabilă se poate face şi prin accesarea fondurilor structurale şi a programelor de cooperare. Îmbunătăţirea climatului investiţional în domeniul energetic trebuie să fie o prioritate constantă pentru toţi factorii de decizie, pentru că, după cum putem observa, energia este o componentă esenţială de dezvoltare, ce joacă un rol important atât în economia naţională, cât şi în cea mondială”, a spus el.

O temă dezbătută la Aspen Energy Summit 2019 a vizat şi resursele energetice ale României, inclusiv gazul, energia nucleară şi apa, care, în opinia participanţilor, au potenţialul de a creşte prosperitatea ţării, precum şi de a consolida securitatea energetică a Europei. Totodată, securitatea energetică reprezintă un pilon important al parteneriatului trans-atlantic, au mai arătat aceştia. Discuţiile au vizat şi modul în care România poate să-şi folosească resursele pentru a construi o dimensiune economică mai puternică cu aliaţii săi europeni şi americani

De asemenea, participanţii au vorbit despre îmbunătăţirea climatului investiţional în domeniul energetic, transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea – ca principali factori pentru construirea şi dezvoltarea unui climat investiţional mai atrăgător în domeniul energetic şi cum poate România să devină un adevărat hub energetic în regiune şi în Europa.

La eveniment au luat parte ministrul de Externe, Ramona Mănescu, directori de companii din sectorul energetic, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, Aurelian Gogulescu, politicieni, oameni de afaceri.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/10/16/manescu-romania-poate-deveni-cel-mai-mare-producator-de-gaze-din-ue-ceea-ce-ii-ofera-securitate-si-independenta–386738

 

În această seară, reprezentanţii Portului Constanţa, printr-un mesaj postat pe Facebook, au anunţat că nava River Concerto a acostat pentru două zile în Portul Constanța.
,,Astăzi, 16 octombrie, la ora 13.00 a acostat la terminalul de pasageri al portului Constanța nava fluvială River Concerto pentru 48 de ore.

În acest interval, 130 de pasageri de diverse naționalități vor face vizite în zonă, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Edificiul Roman cu Mozaic, Catedrala Sfântul Petru și Pavel și în stațiunea Mamaia. Mâine vor pleca spre București, unde se încheie această călătorie.

Alți aproximativ 130 de turiști sunt așteptați să se îmbarce la bordul navei River Concerto, următoarea escală a navei fiind portul Ruse.

Nava fluvială de pasageri River Concerto a avut programate cinci escale în terminalul de pasageri al portului Constanța în acest sezon de croaziere”, transmit reprezentanţii Portului Constanţa.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/river-concerto-acostat-in-portul-constanta-galerie-foto-702817.html

 

Contractul „Proiectare şi execuţie de lucrări pentru obiectivul de investiţii «Poligon de instruire marinăresc în Baza de Instruire»” a fost adjudecat de Tehnorex International SRL. Contractul atribuit de Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale are o valoare de 1.599.500 lei.

Baza de antrenamente CERONAV este amplasată pe marginea lacului Siutghiol şi asigură instruirea practică pentru circa 150 de cursanţi/zi. În conformitate cu noile reglementări din industria maritimă, CERONAV are obligaţia, privind derularea cursurilor specifice, ca partea de instruire practică să se deruleze în cadrul unui poligon marinăresc. Realizarea obiectivului de investiţie va conduce astfel la extinderea şi îmbunătăţirea facilităţilor de pregătire şi instruire în cadrul Bazei CERONAV.

Contractul de achiziţie publică va prevede realizarea de servicii de proiectare faza PT+DE+CS inclusiv DTAC, asistenţă tehnică din partea proiectantului şi execuţie de lucrări pentru obiectivul de investiţii „Poligon de instruire marinăresc în baza de instruire”.
Execuţia de lucrări va cuprinde: structura metalică ancorată ce va fi poziţionată pe o fundaţie şi o platformă din beton armat, poligonul compus din fundaţie de beton armat şi prova navă din oţel dotată cu instalaţie electrică şi echipamente de manevră, iar zona va fi iluminată cu proiectoare LED poziţionate pe stâlpi metalici. Suprafaţa totală a terenului este de 8.700 mp, iar suprafaţa construită aferentă poligonului marinăresc – de 156 mp.

Obiectul contractului vizează achiziţia serviciilor de proiectare la faza de proiect tehnic (PT + DDE+CS) inclusiv PAC, a serviciilor de asistenţă din partea proiectantului şi execuţia de lucrări pentru obiectivul de investiţii „Poligon de instruire marinăresc în baza de instruire“. În ceea ce priveşte achiziţia serviciilor de proiectare la faza proiect tehnic (P.T+D.D.E+P.A.C) şi a serviciilor de asistenţă din partea proiectantului, ofertantul este obligat să pună la dispoziţia autorităţii contractante următoarele servicii, structurate pe două etape.

Etapa 1 constă în servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic, a detaliilor de execuţie şi a documentaţiilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construire – PAC şi pentru autorizarea organizării execuţiei lucrărilor – POE. Etapa a doua constă în asistenţă tehnică din partea proiectantului oferită pe parcursul execuţiei lucrărilor de construcţii aferente proiectului de investiţii. Lucrările de execuţie vor fi realizate cu respectarea proiectului tehnic întocmit, verificat de către verificatorii de proiect în condiţiile legii şi acceptat de către beneficiar, şi a autorizaţiei de construire emise de Primăria Municipiului Constanţa.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/tehnorex-international-srl-va-proiecta-si-executa-poligonul-de-instruire-in-domeniul-marinaresc-al-ceronav-document-702753.html

 

Consorţiul de companii care stă în spatele unuia dintre cele mai importante proiecte din Georgia, construirea unui mare port cu ape adânci la Anaklia, pe coasta Mării Negre, a acuzat Guvernul de la Tbilisi de sabotaj şi a decis să suspende proiectul, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Acest proiect pe mai multe etape destinat îmbunătăţirii transportului multimodal de mărfuri spre Asia Centrală şi Orientul Mijlociu beneficiază de sprijinul SUA, partenerul strategic al Georgiei, şi al Uniunii Europene, care a inclus portul Anaklia pe lista proiectelor prioritare.

Consorţiul Anaklia Development Consortium (ADC), care a câştigat licitaţia de 2,5 miliarde dolari pentru construcţia portului la Marea Neagră şi a semnat un acord cu Guvernul de la Tbilisi în anul 2016, a obţinut deja promisiuni de împrumuturi în valoare de 400 milioane de dolari de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Overseas Private Investment Corporation (OPIC), Banca Asiatica de Dezvoltare (ADB) şi Banca Asiatica pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB). Însă înainte de a furniza banii, băncile vor să obţină o garanţie de stat că Guvernul Georgiei va rambursa creditele dacă proiectul va eşua precum şi asigurări că nu vor exista întârzieri în implementarea proiectului, care include şi construcţia de drumuri şi căi ferate care să facă legătura cu viitorul port.

Cu toate acestea, Guvernul de la Tbilisi, care a semnat un acord de concesiune pe o durată de 52 de ani cu consorţiul ADC, refuză să ofere astfel de garanţii de stat pentru un proiect privat.

ADC, care a investit deja 70 milioane dolari din surse private în acest proiect, a primit o lovitură în luna august când unul din principalii săi parteneri, firma americană Conti International, a decis să se retragă din proiect iar Guvernul de la Tbilisi a cerut consorţiului să găsească un înlocuitor pentru compania americană până la data de 15 octombrie.

„În loc să susţină acest proiect, Guvernul l-a sabotat de mai multe luni” a declarat marţi directorul general al consorţiului ADC, Levan Akhvlediani. Potrivit acestuia, consorţiul a atras deja doi noi investitori străini însă Guvernul georgian a refuzat să accepte propunerile lor.

Un alt element negativ pentru consorţiul ADC este faptul că fondatorul consorţiului şi fostul director al companiei georgiene TBC Group, Mamuka Khazaradze este anchetat pentru presupuse fraude financiare.

„După părerea mea, după toate aceste elemente, niciun mare investitor nu va mai vrea să aibă de a face cu acest proiect şi, în consecinţă, proiectul se va opri”, a spus Akhvlediani.
Potrivit experţilor, acest proiect a devenit subiectul unor lupte politice. SUA au sprijinit în mod public proiectul iar unii experţi subliniază că pentru Washington un port de ape adânci în Georgia era o oportunitate pentru a-şi trimite navele mai aproape de Rusia. „SUA consideră că acest proiect drept un alt port de importanţă strategică în Marea Neagră. Aceasta face parte din conceptul NATO de securitate în Marea Neagră”, a spus analistul Levan Bodzashvili.

Atât experţii cât şi membri consorţiului spun că Rusia nu ar fi fericită dacă portul de la Anaklia ar fi construit. „Portul de la Anaklia va concura cu portul Novorossiisk din Rusia ca o poartă alternativă spre Asia Centrală”, a spus Akhvlediani.

De asemenea, unii experţi au pus sub semnul întrebării viabilitatea comercială a proiectului în condiţiile în care noul port ar urma să asigure traficul a 100 milioane de tone de mărfuri pe an, în condiţiile în care în 2018 cele patru porturi actuale din Georgia au manevrat împreună mai puţin de un milion de tone de mărfuri.

https://www.stiripesurse.ro/guvernul-georgian-acuzat-ca-saboteaza-proiectul-de-construire-a-unui-port-la-marea-neagra_1392667.html

 

18.10.2019

 

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european pentru Dezvoltare Regională în Comisia Europeană condusă de Jean Claude Juncker, a amintit că România ar trebui să primească din partea UE 31 de miliarde de dolari pentru perioada 2021-2027, cu 8% mai mult decât în perioada 2014 – 2020.

„Îmi exprim speranţa că reuniunea Consiliului European de săptămâna aceasta va face paşi concreţi înspre adoptarea Bugetului UE (Cadrului Financiar Multianual) pentru perioada 2021-2027 – cu atât mai mult cu cât calendarul adoptării este deja întârziat semnificativ.

Apelul meu iniţial a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul UE – ceea ce, aşa cum ştiţi, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că ţara noastră nu ar fi avut decât de câştigat.

Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană şi asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020.

De altfel, rezoluţia pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiţii UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul.

Din studiile Comisiei Europene reiese că dacă Bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

Sper să nu ajungem în această situaţie, care în fond ar afecta toate statele europene, şi să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a scris Corina Creţu pe pagina sa de Facebook.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/corina-cretu-bugetul-ue-trebuie-aprobat-rapid-romania-trebui-primeasca-31-miliarde-euro-1_5da86c27892c0bb0c6aaaf91/index.html

 

Zona liberă a portului Constanța se extinde cu 8,2 milioane de mp și va integra portul Midia, unde descarca petrol și încarcă produse petroliere Rompetrol, și unde are și terminal GPL aceeași firmă, potrivit unei HG, aflată în dezbatere publică. Acest lucru înseamnă că activitățile derulate în zonă vor fi scutite de taxe vamale.

“Suprafaţa de teren prevăzută face parte din domeniul public al statului, este în administrarea Ministerului Transporturilor şi rămâne în concesiunea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța, potrivit legii”, se arată în actul normativ citat.

De la 1 septembrie, Midia și-a pierdut statutul de port, devenind o simplă zonă a portului Constanța. Schimbarea a fost operată în baza Ordinului ministrului transporturilor nr. 1254 din data de 11 septembrie 2019. „Prin extinderea regimului de zonă liberă și în zona Midia a portului Constanța se vor dezvolta noi facilități pentru operarea mărfurilor și, implicit, va crește traficul de mărfuri în portul Constanța, fapt ce conduce la obținerea unor avantaje financiare atât în beneficiul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, cât și în beneficiul operatorilor economici care își vor desfășura activitatea în această zonă a portului Constanța”, arată Ministerul Tansporturilor, Nota de Fundamentare a proiectului de lege.

Există suprafețe de teren în zona Midia care nu sunt încă dezvoltate, și anume: 73 ha (fără cheu de acostare) care sunt închiriabile și 48 ha nesistematizate, ce necesită lucrări de viabilizare. Odată cu extinderea regimului de zonă liberă, valoarea economică a acestor suprafețe portuare va crește semnificativ, împreună cu dorința unor operatori economici de a se instala în zona Midia a portului Constanța, pentru a desfășura activități cu valoare adăugată.

Beneficierea de facilități de zonă liberă în conformitate atât cu normele europene cât și cu cele interne în vigoare va face din zona Midia a portului Constanța o zonă atractivă pentru marii investitori în domeniu, cu importante avantaje economice pentru toate părțile implicate, mai spun reprezentanții MT.

Nod petrolier la Marea Neagră
Portul/zona Midia este situat la nord de portul Constanța, la o distanță de 13,5 mile marine. Are o suprafață totală de 8.239.358 mp, din care 2.237.900 mp de teritoriu portuar, iar diferența o reprezintă bazinele portuare. Este apărat de digurile de nord și sud, cu o lungime totală de 6,97 km. Dispune de 14 dane, din care 11 sunt operaționale (alte 3 dane aparțin șantierului naval), cu o lungime totală a cheului de 2,24 km. În urma lucrărilor de dragaj efectuate, adâncimea apei a crescut la 9 m, în danele 1 – 4, care pot primi nave de până la 20.000 tdw.

Activitatea în portul Midia a făcut un salt uriaș în urma privatizării combinatului petrochimic „Petromidia”. Grupul Rompetrol a finalizat la sfârșitul anului 2008 două investiții care au schimbat decisiv destinul portului:
– terminalul de transfer al produselor finite din dana 9, care permitea acostarea navelor de până la 10.000 tdw și a barjelor de tip tanc de până la 3.000 tdw (valoare investiției – 29 milioane de dolari);
– terminalul (monoboy) pentru transferul țițeiului la 8,6 km în largul mării (valoare de 175 milioane de dolari).

Grație acestor terminale, grosul traficului de țiței și produse petroliere finite s-a mutat din terminalul petrolier al portului Constanța în cel de la Midia. Începând din 2009, destinul micuțului port s-a schimbat, el devenind principalul port petrolier al României.

Lucrurile nu s-au oprit aici. Au urmat noi investiții care au sporit rolul portului Midia în traficul de mărfuri energetice. Pe data de 7 octombrie 2010, „Octogon Gas & Logistics” SRL a inaugurat cel mai modern terminal de gaze naturale lichefiate din Europa, a cărui capacitate de stocare este de 4.000 metri cubi (valoarea investiției – 15 milioane de euro).

În același an, Rompetrol Rafinare a finalizat un terminal de gaze petroliere lichefiate (GPL), cu capacitatea de 3.000 de tone/transport, în dana nr. 9, conectat direct la două rezervoare de GPL ale rafinăriei (valoare – 3,8 milioane de dolari).

În 2018, portul Midia a derulat un trafic de mărfuri de 8.183.924 tone, având o pondere de 13,35% în fluxurile de mărfuri derulate de porturile maritime românești. Hidrocarburile reprezintă aproape 94% din volumul mărfurilor operate la Midia.

https://www.cotidianul.ro/zona-libera-va-ingloba-terminalele-rompetrol/

 

Traficul total de mărfuri înregistrat în porturile maritime românești în primele nouă luni ale acestui an a fost în creștere cu aproape nouă procente față de perioada similară a anului trecut, creșteri semnificative înregistrându-se la cereale.

Astfel, potrivit Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” (CNAPM) SA Constanța, traficul total de mărfuri înregistrat în primele nouă luni ale anului 2019 în porturile maritime românești, Constanța, Midia și Mangalia, a fost de 49.689.282 tone, în creștere cu 8,42 la sută față de perioada similară a anului trecut.

Traficul maritim a atins 38.113.925 tone, în creștere cui 4,73 la sută, iar cel fluvial a ajuns la 11.575.357 tone, cu 22,63 la sută mai mult față de cantitatea înregistrată la 30 septembrie 2018. Traficul de containere totalizează 5.016.896 tone, respectiv 509.166 TEU.

Cea mai importantă creștere de trafic o înregistrează cerealele: 18,4 la sută, până la 15.489.955 tone la finalul lunii septembrie 2019, față de 13.083.252 tone în septembrie 2018. Creșteri de trafic figurează și la celelalte grupe de mărfuri: combustibili minerali solizi, produse petroliere, minereuri de fier, îngrășăminte, petrol brut.

În traficul total înregistrat în porturile maritime românești, ponderea cea mai importantă, de 31,2 la sută o dețin cerealele, urmate de petrol brut (11,6 la sută), articole diverse (10,1 la sută), produse petroliere (9,8 la sută), minereuri de fier și deșeuri de fier (7,9 la sută), combustibili minerali solizi (6,2 la sută), minereuri și deșeuri neferoase (6,1 la sută), îngrășăminte (5,9 la sută).

De la începutul anului, în portul Constanța traficul de mărfuri a fost de 43.367.993 tone, în portul Constanța Zona Midia de 5.480.667 tone, iar în portul Mangalia de 188.416 tone.

Creștere de aproape nouă procente în traficul de mărfuri prin porturile maritime românești

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC) cumpără stâlpi metalici de iluminat stradal de la societatea Electroutil Aliser SRL. Persoanele care dețin funcții de decizie din cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța sunt: Daniela Șerban – director general, administrator, Bogdan Pascu – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Tănase Iulian Pepi – șef Serviciu Juridic și Contencios, Otilia Ifimov – șef Departament Achiziții Publice, Nicoleta Adina Gamalan – șef Birou Control Financiar Preventiv, Cristian Marius Stoicescu – Departamentul Achiziții Publice, Sebastian Subțirică – Sucursala Energetică Port, Patrichi Teodor – director Direcția Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcția Tehnică, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcția Comercială, Kiss Laszlo Eduard – șef Sucursala Energetică Port Constanța, Daniel Niculescu – șef Sucursala de Servicii Port Constanța, Banias Emil Sorin – șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer, Murgeanu Gabriela – administrator, Naftali Daniel-Adrian – administrator, Ghiorghe Batrinca – administrator, Petrașcu Elena – administrator, Mircea Burlacu – administrator. Electroutil Aliser SRL, în datele Registrului Comerțului Înființată în anul 1995, Electroutil Aliser SRL are sediul în orașul Aninoasa, județul Hunedoara. Capitalul social subscris, de 524.640 lei, integral vărsat, este compus din 4.372 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 120 lei. Asociați persoane fizice sunt Şerban Nicolae, născut în satul Stejari, județul Gorj, cu 98,9936% din capitalul social, Şerban Maria, născută în Târgu Jiu, județul Gorj, cu 1,0064% din capitalul social. Administratorul societății, care se ocupă de lucrări de instalații electrice, este Şerban Nicolae. În anul fiscal 2016, societatea cu 35 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 3.389.166 lei și un profit de 106.393 lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, firma cu 23 de salariați a declarat un profit de 580.686 lei și o cifră de afaceri de 4.732.608 lei. Situația financiară pe anul 2018 arată astfel: 15 salariați, o cifră de afaceri de 5.812.278 lei și un profit de 265.751 lei. Despre toate procedurile publice cu impact asupra județului Constanța, cine și ce cumpără, cine și cât câștigă puteți citi accesând categoria „Combaterea criminalității în achizițiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-firma-din-judetul-hunedoara-va-livra-stalpi-de-iluminat-stradal-pentru-cn-apm-constanta-document-702900.html

 

Comagra SRL a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului un memoriu de prezentare necesar pentru elaborarea unui plan urbanistic zonal în vederea modificării indicatorilor urbanistici şi construirii Grand Marina + complex hotelier. Obiectivul propus prin prezentul PUZ este situat în judeţul Constanţa, Năvodari, incinta Port Midia, parcela 38, str. Depozitelor, nr. FN. Conform avizului de oportunitate nr. 13356 din 15.01.2019, prin prezenta documentaţie se vor stabili reglementările urbanistice pentru terenurile cuprinse în zona de studiu, în vederea realizării unui centru turistic şi de agrement dedicat inclusiv ambarcaţiunilor de agrement denumit generic „Midia Grand Marina”, împrejmuirea şi amenajarea incintei. Suprafaţa totală a terenului ce a generat documentaţia este de 136.616 mp / 13,6616 ha, conform Certificatului de Urbanism nr. 1479 din 07.12.2018, şi este compusă din: 132.446 mp / 13,2446 ha teren închiriat de la CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa şi 4.170 mp / 0,417 ha teren aflat în proprietate. Trebuie menţionat şi faptul că, odată cu realizarea acestei investiţii, se vor crea şi noi locuri de muncă, necesare pentru creşterea economică şi socială a oraşului Năvodari. Planul urbanistic zonal va stabili, în baza analizei contextului social, cultural, istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise. În prezent, terenurile ce au generat documentaţia sunt încadrate în categoria de folosinţă curţi-construcţii şi teren neamenajat – teren denivelat şi cu vegetaţie crescută şi sunt terenuri libere de construcţii. Ce lucrări se vor face În mod specific, investiţia „Midia Grand Marina” va cuprinde în totalitatea ei, la momentul finalizării următoarele obiective: – Bazin portuar – dragat, de adăpostire şi cheiaj pentru aproximativ 250 ambarcaţiuni de diverse lungimi şi canale cu lăţimea de 8 m şi adâncimea de cca 2,00 m pentru mici ambarcaţiuni şi un mic bazin intermediar în zona hotelului. – mall de divertisment, wellness, sală multifuncţională pentru evenimente, sală jocuri, sală joacă pentru copii, restaurant, cazino – suprafaţa construită – 3.000mp – P+2E; -club de yachting şi restaurant cu specific pescăresc; -clădiri adiacente bazinului cu funcţiuni de alimentaţie publică şi cazare la etaj; -vile turistice cu acces auto şi acces direct la canalele interioare – P+1E-P+3E; – parc cu alei, mobilier urban şi spaţiu de joacă pentru copii în aer liber; – piscină exterioare cu anexe – vestiare, grupuri sanitare, bar, terasă umbrită – suprafaţa bazine apa – 1,079,79 mp. – trei terenuri de sport (tenis). – trei terenuri de sport multifuncţionale (fotbal). – pontoane plutitoare pentru acostarea ambarcaţiunilor, de diverse mărimi, amplasate pe conturul bazinului existent, achiziţionate de la producători acreditaţi sau realizate în regie proprie, ancorate de fundul bazinului portuar prin corpi morţi realizaţi din blocuri de beton, legătura dintre pontoane şi corpii morţi fiind realizată cu lanţuri / legături pretensionate, legătura dintre pontoane şi mal realizându-se prin intermediul unor pasarele în consolă – toate cele mai sus menţionate sunt construite din materiale nepoluante cu respectarea normativelor în vigoare. Zona tehnică va avea un regim de înălţime P înalt şi o suprafaţă totală construită la sol de 2,484mp. Aceasta constă în principal din următoarele repere: – Hangar depozitare ambarcaţiuni – 2.000 mp – Atelier de întreţinere şi reparaţii ambarcaţiuni – Zonă de ridicare / lansare din/în apa – Plan înclinat – Platformă betonată pentru depozitare ambarcaţiuni în spaţiu deschis – 5.990,78 mp – Punct de scafanderie – Realizarea împrejmuirii terenului aferent – Parcări pentru cel puţin 269 de autoturisme – fundate din piatră de calcar şi pavate cu beton/bitum sau pavele autoblocante – Sediul administrativ va fi realizat pe un ponton plutitor – Sisteme de alimentare cu apă şi energie pentru ambarcaţiuni: terminale tip Gewiss sau similar, montate pe pontoanele plutitoare – Zone specializate de separare şi colectare a deşeurilor – separarea, transportul şi depozitarea deşeurilor după natura acestora.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/proiectul-midia-grand-marina-navodarenii-vor-avea-parte-de-un-club-de-yachting-mall-si-zone-de-divertisment-document-702835.html

 

  • Economie

18.10.2019

 

PKP Cargo, cel mai mare transportator feroviar de mărfuri din Polonia și al doilea mare jucător pe piața europeană de profil, a inițiat negocieri pentru a cumpăra acțiuni la companiile românești Vest Trans Rail, Ferest Logistics și Romcargounit.
Cele trei companii au raportat anul trecut afaceri cumulate de 90,72 milioane de lei. Vest Trans Rail, cu sediul în Ploiești, și Ferest Logistics și Romcargounit, ambele din București, sunt conectate în ceea ce privește proprietatea și afacerile.

Date analizate de Profit.ro relevă că cele trei companii îl au ca acționar pe Ion Garoseanu (aproape integral la Vest Trans și câte 24% la Ferest și Romcargounit), fost director al CFR SA (în 2009), actualmente CEO al Vest Trans Rail și managing director la Ferest Logistics. PKP Cargo a lansat discuții în vederea achiziționării de acțiuni la companiile românești în cadrul strategiei de extindere pe piețele din Europa Centrală și de Est. Fondată în 2001, PKP Cargo este parte a furnizorului polonez de servicii de logistică, comunicații și de distribuție a energiei PKP Group, cu capital de stat. PKP Cargo a fost listată pe bursa de la Varșovia în 2013, operațiune prin care a atras aproape 470 de milioane de dolari de la investitori. Anul trecut, compania a transportat 119 milioane de tone de marfă, obținând venituri de 5,2 miliarde de zloți (1,34 miliarde dolari).

https://www.profit.ro/must-read/surpriza-cel-mai-mare-transportator-feroviar-de-marfa-din-polonia-vrea-sa-cumpere-actiuni-la-3-companii-romanesti-19145577

 

17.10.2019

 

Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Inves-tiţii (FSDI) a fost retrimisă, ieri, la comisiile de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor. Deşi se afla pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, pentru dezbatere şi vot final, proiectul legislativ conţine mai multe dispoziţii care nu sunt pe placul actualei majorităţi parlamentare constituită odată cu votarea moţiunii de cenzură prin care a fost demis guvernul Dăncilă.

Liderul Pro România, Victor Ponta, a făcut apel la toate partidele să respingă ordonanţa de urgenţă.

Ponta a spus: „Dacă a uitat cineva, Fondul Suveran a fost gândit de Drag-nea şi Vâlcov la iniţiativa unor grupuri de interese din Israel şi Rusia. Actele normative necesare au fost semnate de Dăncilă şi Teodorovici şi se dorea trecerea ultimelor companii rămase încă în proprietatea statului (Hidroelectrica, Romgaz, Aeroportul Otopeni, Portul Constanţa, Salrom, etc.) în administrarea unor indivizi privaţi”.

Conform lui Victor Ponta, toate companiile respective valorează 20 de miliarde de euro, dar au fost subevaluate de Comisia Naţională de Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu, care a stabilit o valoare totală sub 2 miliarde de euro.

Înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii a fost făcută iniţial prin lege adoptată de Parlament, în sesiunea extraordinară de la începutul lunii iulie 2018. Actul normativ a fost atacat de preşedintele Klaus Iohannis la Curtea Constituţională. Magistraţii au declarat că legea este neconstituţională în întregime, deoarece un astfel de fond poate fi înfiinţat prin hotărâre de guvern.

Ulterior, fostul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, a insistat pentru înfiinţarea Fondului Suveran prin ordonanţă de urgenţă. Actul normativ a fost adoptat de guvernul Dăncilă în luna noiembrie a anului trecut, iar la închiderea sesiunii pe 2018 Senatul a confirmat ordonanţa de urgenţă aprobată de Executiv.

Actul normativ a ajuns la Camera Deputaţilor, care este for decizional. Numai că în Camera inferioară a Parlamentului, PSD a pierdut majoritatea odată cu intrarea ALDE în opoziţie. Astfel că, în acest moment, social-democraţilor le va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să treacă legea respectivă de plenul Camerei Deputaţilor. Practic, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii se află blocat în acest moment la Camera Deputaţilor.

https://www.bursa.ro/pentru-ca-psd-nu-mai-detine-majoritatea-fondul-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-blocat-la-camera-deputatilor-20181831

 

Producția agricolă, în ansamblu, a crescut cu 7,2%, în anul 2018 față de anul 2017, ajungând la 86,349 miliarde de lei, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică. În cazul producției vegetale, creșterea a fost de 11,5%. În schimb, producția animală a fost mai mică cu 2,6%.

Producția vegetală a înregistrat creșteri cuprinse între 20,1%, în regiunea de dezvoltare Vest, și 2,3%, în regiunea de dezvoltare București – Ilfov. La producția animală, s-a înregistrat creștere numai în regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia (+0,8%). Scăderile la producția animală s-au situat între minus 22,4%, în regiunea de dezvoltare București – Ilfov și minus 1,3%, în regiunea de dezvoltare Nord – Vest.

La producția vegetală, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Sud – Muntenia (20,3%), Sud – Est (19,1%) și Nord – Est (14,9%), iar la producția animală, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Nord – Est (18,7%), Sud – Muntenia (15,7%), Nord – Vest și respectiv Centru (14,7%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-evolutia-productiei-agricole-in-2018-386460

 

Biochem a anunţat pe propriul site investiţii în două hale de depozitare a îngrăşămintelor chimice în localitatea Podari, judeţul Dolj.

Compania Biochem din Constanţa, care distribuie către fermierii români seminţe de cereale, pesticide şi îngrăşăminte, controlată de Constantin Chimişliu, a încheiat 2018 cu o cifră de afaceri de 246 de milioane de lei, în scădere cu 17% faţă de anul precedent, arată datele publice de la Ministerul de Finanţe. De altfel, profitul companiei a scăzut de la 25,8 de milioane de lei la 19,5 de milioane de lei.

Înfiinţată în 1991, compania a înregistrat pentru prima dată în istoria sa venituri în scădere, deşi reprezentantul companiei spunea la jumătatea anului trecut că se aşteaptă la o creştere a veniturilor cu 15-20%, pentru că portofoliul de clienţi s-a lărgit.
Compania distribuie seminţe de grâu, porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui către peste 800 de clienţi, ferme medii şi mari, potrivit ultimelor date.

Anul acesta, Biochem a intrat şi pe piaţa comerţului cu cereale după ce a cumpărat un siloz în localitatea Dragalina din judeţul Călăraşi, conform informaţiilor de pe site-ul companiei. Silozul a intrat în funcţiune la sfârşitul lunii august şi are o capacitate de 20.000 de tone. Aceasta este prima achiziţie a unei unităţi de stocare facută de Biochem. Pe lângă siloz, la Dragalina mai există magazii de depozitare cu o capacitate de 30.000 de tone şi magazii de inputuri pentru aproximativ 1.200 de tone de îngrăşăminte.

Potrivit datelor de pe site, silozul de la Dragalina va asigura livrări de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe către toate zonele limitrofe, respectiv, Iaşi, Focşani, Buzău, Tulcea, Brăila, Prahova şi Teleorman.

Totodată, pe 30 septembrie firma a anunţat pe propriul site investiţii în două hale de depozitare a îngrăşămintelor chimice în localitatea Podari, judeţul Dolj. În luna iulie, antreprenorul Chimişliu a investit şi în transformarea unui şopron în depozit pentru îngrăşăminte, situat în Medgidia.

Anterior, Constantin Chimişliu a spus pentru ZF că pregăteşte dezvoltarea unei livezi de nuci pe 50 de hectare pe un teren aflat în apropierea aeroportului din Constanţa, din fonduri europene, însă birocraţia a transformat procesul într-unul anevoios.

Biochem concurează pe piaţa din România cu jucători naţionali, dar şi cu marile multinaţionale cu capital străin, precum Ameropa (Elveţia), ADM (SUA), COFCO (China), Cargill (SUA) şi Glencore (Elveţia).

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/distribuitorul-de-seminte-si-pesticide-biochem-din-constanta-a-avut-afaceri-de-246-mil-lei-in-2018-in-scadere-cu-17-pentru-prima-data-in-istoria-companiei-18462920