Revista presei

Traficul de mărfuri din porturile maritime românești sfidează pandemia Covid-19 – Revista presei 20 – 21 mai 2020

 

  • Port Constanța

20.05.2020

 

În ciuda recesiunii în care a intrat economia mondială ca efect al pandemiei Covid-19, traficul de mărfuri din porturile maritime românești a înregistrat o ușoară creștere în primele patru luni ale acestui an.

Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au manipulat 20.464.489 tone de mărfuri, 3,31% mai mult față de aceeași perioadă din 2019. Traficul maritim s-a ridicat la 15.622.828 tone (în creștere cu 4,11%), iar cel fluvial a fost de 4.841.661 tone (mai mare cu 0,81%).

Agricultura susține portul Constanța
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 18.665.934 tone de mărfuri, cu 8,66% mai mult față de ianuarie – aprilie 2019. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de cereale (+49,91%), îngrășăminte (+23,43%), petrol brut (+111,12%), produse chimice (+66,13%) și ciment (creștere de 7,8 ori).

În structura fluxurilor de mărfuri, nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase au reprezentat 44,33% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat hidrocarburile (12,35%), mărfurile containerizate (11,31%), îngrășămintele și produsele chimice (9,87%), minereurile și deșeurile metalice (9,82%), combustibilii solizi (5,22%) și produsele metalice (3,59%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 2.110.695 tone, respectiv 214.093 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 2,73%, în tone, respectiv 1,35%, în TEU.

Midia – în suferință

În lunile ianuarie – aprilie, zona petrolieră Midia a derulat un trafic de mărfuri total de 1.703.614 tone, cu 33,65% mai mic decât în aceeași perioadă din 2019. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 86,88% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat un declin de 38,48%, ca efect al reducerii cererii de carburanți.

Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 94.941 tone de mărfuri, cu 59,96% mai mult decât în ianuarie – aprilie 2019. În structură, cimentul reprezintă 58,20% din traficul total, iar produsele petroliere, 38,27%.

Previziuni pesimiste

Evoluția traficului de mărfuri în următoarele luni depinde de relansarea economiei și revenirea vieții sociale la normalitate, pe măsură ce vor fi ridicate restricțiile de circulație.

Portul Constanța va suferi un al doilea șoc începând din al doilea semestru al anului, ca urmare a reducerii cantităților de cereale și semințe uleioase pentru export. Seceta extremă a afectat grav culturile de grâu, orz, ovăz și rapiță. Se estimează că recolta din acest an va fi cu 50% mai mică decât în 2019. În plus, sunt afectate și culturile de porumb și floarea soarelui înființate în această primăvară.

Dacă volumul mediu lunar al fluxurilor de mărfuri se va menține cel puțin la nivelul primelor patru luni, porturile maritime românești vor încheia anul 2020 cu un trafic total de 61.393.467 tone, inferior recordului de 66.603.292 tone realizat în 2019.

XXX
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 86,5 milioane de tone de mărfuri, în creștere cu 8,3% față de perioada ianuarie – martie 2019. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 53,1 milioane tone de mărfuri, cu 4,8% mai mult decât în același interval de timp al anului precedent. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 8,6 milioane de tone (+19,1%), Kavkaz – 4,9 milioane de tone (+15,6%), Taman – 7,2 milioane de tone (+23,3%), Rostov pe Don – 5,7 milioane de tone (+22,7%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-din-porturile-maritime-romanesti-sfideaza-pandemia-covid-19-402994?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele patru luni ale anului 2020, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2019):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 7.725.164 tone (+49,88%);
– îngrășăminte – 1.660.696 tone (+23,54%);
– produse chimice – 278.683 tone (+55,46%);
– ciment – 198.526 tone (+107,87%);
– echipamente, mașini – 118.748 tone (+3,67%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 27.480 tone (+126,96%);

b) în scădere față de anul precedent
– petrol brut – 2.117.121 tone (-2,92%);
– articole diverse – 2.110.755 tone (-2,94%);
– produse petroliere – 1.705.129 tone (-23,06%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 1.225.256 tone (-31,94%);
– cărbune – 974.317 tone (-20,48%);
– produse metalice – 694.076 tone (-9,68%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 607.458 tone (-56,89%);
– semințe uleioase – 552.678 tone (-12,83%);
– minerale brute sau prelucrate – 144.070 tone (-28,18%);
– produse alimentare – 118.587 tone (-27,65%);
– lemn, plută – 91.761 tone (-6,08%);
– animale vii – 27.795 tone (-3,66%);
– sticlă, sticlărie, produse ceramice – 2.025 tone (-37,48%);
– articole fabricate din metal – 949 tone (-77,72%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-402997?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Constantenii care au treaba in Portul Constanta trebuie sa tina cont de faptul ca intre Poarta 1 si Muzeul Port, pe timp de zi, traficul este restrictionat datorita lucrarilor care au loc pana la finele lunii. Este vorba de anveloparea digului care se afla intre cele doua zone mentionate de la intrarea in port. In perioada 18 mai – 27 mai 2020, intre orele 08.00 si 18.00, drumul de legatura intre Poarta 1 si Muzeul Port va fi inchis pentru executia lucrarilor de anvelopare a peretelui de protectie (dig). ;Va informam ca traficul usor si pietonal se va face prin exteriorul portului, folosindu-se Poarta 1 bis, a transmis CN Administratia Porturilor Maritime.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/atentie-constanteni-trafic-restrictionat-in-portul-constanta-se-executa-lucrari-la-digul-dintre-poarta-1-si-muzeul-port-719692.html

 

În pofida scenelor de achiziţii din panică şi temerilor privind restricţiile impuse de furnizori majori asupra exporturilor de grâu în ultimele luni, lumea înoată în cereale, scrie Bloomberg. Deşi furnizori majori au luat măsuri de limitare a exporturilor, unele dintre măsuri rămânând în vigoare şi în prezent, nu există un impact major asupra comerţului. În condiţiile în care multe ţări se aşteaptă la recolte bogate, stocurile mondiale de grâu urmează să atingă un nivel record în acest an şi să continue să crească în 2021.

https://www.zf.ro/business-international/lumea-are-prea-mult-grau-19154283

 

Hapag-Lloyd, a cincea cea mai mare companie de transport maritim de containere la nivel mondial, își menține pentru moment estimările financiare pentru 2020. Cu toate acestea, cererea slabă cauzată de criza de coronavirus și întreruperile în lanțurile de aprovizionare globale ar putea duce la o revizuire a acestor previziuni pentru a doua jumătate a anului 2020.

În Q1 2020, Hapag-Lloyd a înregistrat o creștere de 4,3% a volumelor transportate, până la 3 milioane TEU, în timp ce rateme de transport maritim au crescut cu 1,4% până la 1.094 $/TEU.

Rolf Habben Jansen, CEO Hapag Lloyd a declarat pentru Reuters că pentru al doilea trimestru se așteaptă la o scădere semnificativă de până la 10% a volumelor de transport. Cu toate acestea, având în vedere că China, principalul partener comercial al Europei, începe să-și reia activitatea economică, corelat cu măsurile de reducere a costurilor și creștere a lichidităților, compania ar putea trece cu bine de criză și ar putea profita de revenirea economică în a doua jumătate a acestui an.

“Ne-am menținut estimările, însă rapotându-ne la incertitudini. Există o probabilitate mare să ne putem încadra în estimări,” a spus Habben Jansen, citat de Reuters.

Hapag-Lloyd se așteaptă la un EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) cuprins între 1,7 și 2,2 miliarde. În primul trimestru EBITDA a fost de 469 milioane euro de la 489 milioane euro în aceeași perioadă din 2019. Profitul net a scpzut cu 74%, până la 25 milioane euro.

Compania a adăugat câte sute de milioane de euro la rezerva sa de lichidități de 1,1-1,2 miliarde euro, ceea ce permite companiei să-și continue operațiunile fără probleme timp de 12 până la 18 luni, în cazul în care cererea rămâne scăzută în afara Chinei.

https://www.intermodal-logistics.ro/hapag-lloyd-isi-mentine-momentan-estimarile-pentru-2020

 

Situatia navei Queen Hind este destul de clara in viziunea conducerii administratiei portuare. Astfel, obiectivul CN Administrației Porturilor Maritime SA este de a recupera cheltuielile efectuate pentru ranfluarea și ecarisarea navei. În acest sens, a fost emis un titlu executoriu, cât și alte documente necesare constatării activităților prestate, iar nava este sub sechestru asigurător. A fost desemnat un executor judecătoresc care are în atribuții derularea tuturor procedurilor necesare pentru valorificarea vasului. Executorul judecătoresc desemnat va efectua o expertiză tehnică pentru a stabili valoarea navei.

In acest moment, vaporul respectă toate cerințele de siguranță pentru a staționa în Portul Constanța, Autoritatea Navală Română fiind notificată în acest sens. Queen Hind sub pavilion Palau s-a scufundat la scurt timp după plecarea din Portul Midia, pe 24 noiembrie anul trecut. În timp ce echipajul a scăpat în siguranță, doar 180 din cele 14.600 de oi au fost salvate . Nava ce apartine unui armator din Arabia Saudită, a fost construită în 1980. În decembrie 2018, ea a fost implicată într – un alt incident in Marea Marmara, atunci cand motorul principal a intrat in black-out și a fost în derivă timp de câteva zile.

APC isi va recupera o parte din cheltuieli prin vanzarea navei Queen Hind

 

Pompierii constănțeni au fost solicitați să intervină pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la o nava, în portul Midia Năvodari. Se pare că focul a izbucnit în bucătăria navei.

La locul incendiului au fost alocate 3 autospeciale de stingere din cadrul a mai multor subunități ale Inspectoratului pentru Situații de urgenta Dobrogea al județului Constanța și un echipaj de prim ajutor.

Din primele informații, nu sunt persoane surprinse în interior.

FOTO Incendiu puternic la bordul unei nave din Portul Midia

 

21.05.2020

 

România ar putea atinge în acest an de marketing un nou record în ceea ce privește exporturile de porumb. În primele patru luni ale anului de marketing 2019/20, exporturile către piețele din afara UE s-au dublat, în timp ce livrările către țările UE au crescut cu 20%. Numai peste granițele UE s-a livrat deja mai mult decât în tot anul de marketing anterior.

Exporturile de porumb ale României (inclusiv vânzările intracomunitare) ar putea atinge în acest an de marketing (octombrie 2019/septembrie 2020) pragul record de 7,1 milioane de tone, față de 5,8 milioane de tone cu un an în urmă (plus 22%) sau 4,5 milioane de tone în 2017/2018, arată datele Departamentului Pentru Agricultură al SUA. De asemenea, țara noastră va livra probabil 3,5-3,6 milioane de tone către celelalte state din blocul comunitar. “În primele patru luni ale anului de marketing 2019/20, exporturile către piețele din afara UE s-au dublat, în timp ce livrările către țările UE au crescut cu 20%”, se arată în raportul USDA. Mai exact, în perioada 10/2019-1/2020, România a vândut în spațiul intracomunitar și în țările terțe 3,7 milioane de tone de porumb, față de 2,4 milioane de tone în perioada similară a anului anterior. În 2019 (an calendaristic) vânzările de peste granițe au totalizat 5,8 milioane de tone.

De asemenea, conform datelor Comisie Europene consultate de către ECONOMICA.NET, în perioada 1.07.2019-17.05.2020, țara noastră a exportat 3,4 milioane de tone de poumb, adică 74,7% din cantitatea totală de porumb vândută de UE peste granițe. Față de perioada similară a anului trecut, cantitatea exportată s-a majorat cu aproximativ 28,2%. În anul de marketing anterior, România a livrat în afara blocului comunitar 2,6 milioane de tone.

Continuarea pe: https://www.economica.net/record-la-export-de-porumb-in-2020_184746.html

 

În primele patru luni ale anul 2019, inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre au reținut, pentru deficiențe, un număr de 78 nave. În același interval de timp din anii precedenți, numărul navelor reținute avusese următoarea evoluție: în 2015 – 160 nave, în 2016 – 95 nave, în 2017 – 90 nave, în 2018 – 108 nave, iar în 2019 – 70 nave.

Diminuarea numărului detențiilor cu peste 51% în decurs de șase ani demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă a început să dea roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de „coșciugele plutitoare”, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.

Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.

În intervalul ianuarie – aprilie 2020, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 39 nave, fiind urmate de: Ucraina cu 28 nave, Turcia cu 5 nave, România cu 3 nave, Georgia cu 3 nave și Bulgaria cu nicio navă.

Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate, în special, sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova, Sierra Leone, Tanzania și Insulele Comore.

„Coșciugele plutitoare” evită porturile românești

Numărul navelor reținute în porturile românești s-a redus abrupt, cu 90,91% într-un interval de șase ani, după cum urmează (datele se referă la primele patru luni din fiecare an): în 2015 – 33 nave; în 2016 – 21 nave; în 2017 – 23 nave; în 2018 – 9 nave; în 2019 – 11 nave; în 2020 – 3 nave.
Această impresionantă dinamică demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au produs efecte, acestea evitând tot mai mult porturile României.

Navele reținute de inspectorii români de Port State Control în anul 2020 sunt următoarele:

În portul Constanța –
– bulk carrier-ul „Laurus” (cu capacitatea de 3.068 tdw, construit în 2009, pavilion Panama);

În portul Constanța – zona Midia –
– livestock-carrier-ul (nava pentru transportul animalelor vii) „Uranus II” (cu capacitatea de 4.123 tdw, construit în 1989, pavilion Sierra Leone);
– cargoul „Deniz S” (cu capacitatea de 4.281 tdw, construit în 1981, pavilion Tanzania);

Mai toate navele au fost reținute pentru deficiențe tehnice și lipsa unor dotări obligatorii pentru siguranța navigației. În unele cazuri, la acestea s-au adăugat neconformitățile privind: documentele echipajului, condițiile de muncă și viață de la bord și plata salariilor.

Un nou regim de inspecții

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.
Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-numarul-navelor-retinute-in-porturile-romanesti-s-a-redus-dramatic-403081?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Viitorul fond de recuperare economică trebuie să fie nediscriminatoriu la nivelul Uniunii Europene și să se concentreze pe marile priorități, inclusiv pe investiții, iar programul de sprijin pentru combaterea șomajului să fie implementat rapid. Aceasta este poziția României, afirmată de Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, la recenta videoconferință a Consiliului de Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN).

Noul instrument presupune o asistență financiară de până la 100 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi și se adresează tuturor statelor membre. Acestea vor contribui cu garanții de 25% din volumul facilității (25 miliarde de euro), care se vor constitui ca datorie publică guvernamentală garantată și nu vor avea impact pe deficit decât în cazul în care sunt executate. În cazul României, garanțiile ar urma să fie de aproximativ 393 milioane de euro.

„Planul de recuperare economică trebuie pus în aplicare rapid, fără birocrație și condiționalități inutile, să se axeze pe marile priorități, pe investiții, pe necesitățile statelor membre mai puțin dezvoltate. Mai ales pentru acestea, este important să punem accentul pe granturi” , a concluzionat ministrul finanțelor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-cere-ca-planul-european-de-recuperare-economica-sa-fie-nediscriminatoriu-403083?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Compania de asigurari TT Club, care lucreaza pentru clienti din transport si logistica, incearca, prin intermediul paginii sale de web dedicate Covid-19, unde raspunde la intrebari, sa sustina actorii din supply chain in aceasta perioada in care economiile din vest incep sa exploreze modalitati de relaxare a carantinei, dar in care lanturile logistice sunt adesea perturbate.

Una din intrebarile care apar cel mai des este cea legata de numarul tot mai mare de abandonuri de marfuri in porturi, in special cand vine vorba de produse ieftine care se transporta in containere, din cauza ca fie intarzie in tranzit, fie nu mai au piata de desfacere. Si ele provoaca mari batai de cap expeditorilor si terminalelor.

O alta provocare pentru operatorii din porturi provine din responsabilitatea lor de a-i proteja pe cei implicati in transferul in siguranta al echipajelor navelor, ai caror membri au avut in ultimul timp perioade lungi petrecute pe mare.
In afara de solutiile pe care le ofera la aceste probleme, TT Club se mai ocupa de reprezentarea clientilor ale caror marfuri au fost livrate tarziu, astfel incat sa se apeleze corect la clauzele de forta majora, de protejarea lucratorilor cheie si de abordarea responsabila a masurilor de relaxare luate de autoritatile statelor.

Sunt imprejurari exceptionale, atrag atentia reprezentatii TT Club, in care este nevoie adesea de practici exceptionale si inovatoare, iar compania vrea sa fie alaturi de clientii care se straduiesc sa isi mentina in mod eficient operatiunile si ale caror practici vrea sa le sustina pe cat posibil in caz de aparitie a unor obligatii neasteptate.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15916-creste-numarul-abandonurilor-de-marfuri-in-porturi.html

 

  • Economie

21.05.2020

 

Grupul bulgar Bulmarket, care derulează activități de producție, transport fluvial și feroviar, distribuție și trading de carburanți, în special GPL și biocombustibil, și deține operațiuni și la Galați și Giurgiu, și-a înființat o firmă de transport feroviar de marfă în România, relevă date oficiale analizate de Profit.ro.

Astfel, cei de la Bulmarket au înregistrat la Giurgiu compania United Railways SRL, cu activitate principală de transporturi de marfă pe calea ferată. Capitalul de pornire al noii societăți este în valoare de 100.000 de lei și a fost vărsat integral.

Bulmarket, controlat de omul de afaceri bulgar Stanko Stankov, activează în România din 2005, respectiv 2012, prin intermediul companiilor locale City Gas SRL Galați și Gas Terminal Giurgiu SRL. City Gas SRL a fost înființată în 2005 de Stanko Stankov și Dan Baltacov, unul dintre cei doi acționari ai Bulrom Gas, care se numără printre liderii industriei GPL din România. În prezent, firma gălățeană este controlată integral, direct și indirect, de către Bulmarket. City Gas SRL, cu profil de comerț angro de combustibili, operează printr-un terminal deschis în zona liberă portuară Galați, unde se încarcă și descarcă nave fluviale și vehicule terestre de transport de produse petroliere. Potrivit ultimelor date publice disponibile, compania a terminat anul 2018 cu pierderi de circa 448.000 lei, la un rulaj de 54,7 milioane lei.

Cealaltă firmă deținută de Bulmarket în România, Gas Terminal Giurgiu SRL, a fost înființată în 2012, însă deocamdată apare ca inactivă fiscal și aflată în întrerupere temporară de activitate, potrivit datelor Termene.ro. În 2018, cifra de afaceri a companiei a fost de doar 435.000 lei, față de 8 milioane lei în 2017 și peste 26 milioane lei în 2017. Pierderile pe 2018 s-au ridicat la 2,35 milioane lei, aproape dublu comparativ cu 2017. Gas Terminal Giurgiu SRL a inaugurat la finalul anului 2013, pe fosta platformă chimică II din municipiul dunărean, un terminal de depozitare de GPL compus din două rezervoare sferice de câte 1.000 mc și unul cilindric de 200 mc, realizate în urma unei investiții de 3 milioane euro. În acel an, potrivit propriilor declarații, compania-mamă bulgară Bulmarket a înregistrat o cifră totală de afaceri de circa 350 milioane euro, cu 650 de angajați. Trecutul grupului Bulmarket este marcat de un grav accident feroviar. În decembrie 2016, un tren de marfă al companiei încărcat cu cisterne cu propan a deraiat în Bulgaria, între Ruse și Varna, iar ulterior a explodat, accidentul soldându-se cu 7 morți, 30 de răniți, plus distrugerea gării din localitatea bulgară Hitrino și a 20 de case din localitate. În jur de 1.000 de locuitori ai localității au fost atunci evacuați.

Imediat după tragedie, patronul Stanko Stankov a declarat că cisternele aparțineau unei companii românești și fuseseră verificate tehnic pentru siguranță înainte de transport. Investigația care a urmat accidentului s-a finalizat cu concluzia că deraierea trenului a fost provocată de un macaz prost securizat. Speța a dus la numeroase controverse, legate inclusiv de banii pentru despăgubirea victimelor și familiilor acestora. Grupul bulgar Bulmarket, înființat în 1996 la Ruse, include o fabrică de biodiesel, Astra Bioplant, cu o capacitate de producție de 60.000 de tone pe an, situată la 20 de kilometri de Ruse și 9 de Dunăre, lângă un port comercial privat al companiei. Bulmarket mai face trading și distribuție de carburanți, dispunând și de stații de alimentare proprii, și deține și o subsidiară de transport feroviar de marfă, Bulmarket Rail Cargo. În plus, a construit în portul Ruse un terminal de gaze naturale lichefiate (LNG) de mici dimensiuni.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/video-un-grup-petrolier-bulgar-cu-operatiuni-si-la-galati-si-giurgiu-si-a-deschis-firma-de-transport-feroviar-de-marfa-in-romania-trecut-marcat-de-un-grav-accident-de-tren-19309661