Revista presei

Traficul de cereale în porturile maritime românești a crescut cu 28 la sută – Revista presei 29 – 30 Iulie 2019

 

  • Port Constanța

30.07.2019

 

Traficul total de mărfuri înregistrat în porturile maritime românești în prima jumătate a acestui an a fost în creștere cu aproape 15 procente față de perioada similară a anului trecut, creșteri semnificative înregistrându-se la cereale.

Astfel, potrivit unui comunicat al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” (CNAPM) SA Constanța, traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2019 în porturile maritime românești, Constanța, Midia și Mangalia, a crescut cu 14 la sută, ajungând la 30,74 milioane de tone, față de 27 milioane de tone în aceeași perioadă a anului trecut. Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 23,64 milioane de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 9,33 la sută, iar cel fluvial a reprezentat 7,09 milioane de tone, creșterea fiind în această situație de 32,46 la sută. „O creștere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 28 la sută. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul de cereale a fost de 6,41 milioane de tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii iunie, cantitatea de cereale a depășit 8,2 milioane de tone”, precizează reprezentanții CNAPM SA Constanța.

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri importante de trafic în primul semestru al acestui an sunt combustibili minerali solizi, petrol brut, minereuri de fier și deșeuri de fier, minereuri și deșeuri neferoase, produse metalice și îngrășăminte. „Ponderea traficului de mărfuri este reprezentată astfel în înregistrările statistice ale CN APM SA Constanța: cereale 27 la sută, petrol brut 12,2 la sută, articole diverse 10,7 la sută, produse petroliere 10,3 la sută, minereuri de fier și deșeuri de fier 9 la sută, minereuri și deșeuri neferoase 6,7 la sută, combustibili minerali solizi 6,7 la sută, îngrășăminte 6,5 la sută, produse metalice 4 la sută, semințe uleioase, fructe oleaginoase și grăsimi 2,4 la sută și altele”, se mai arată în comunicatul companiei.

Conform datelor prezentate de Administrația Porturilor Maritime SA, scăderi de trafic au fost semnalate la produse petroliere, articole diverse și semințe uleioase, în timp ce traficul de containere a rămas constant în perioada analizată, la 3,28 milioane de tone marfă în 2019, față de 3,29 milioane de tone marfă în primul semestru 2018.

În primele șase luni ale acestui an, în porturile maritime românești au ajuns 6.330 de nave, fața de 5.628 în perioada similară a anului trecut, din care 1.979 de nave maritime și 4.351 fluviale.

Traficul de cereale în porturile maritime românești a crescut cu 28 la sută

 

 

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2019 în porturile maritime românești a crescut cu 14%, ajungând la 30,74 milioane tone, față de 27 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut.

Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 23,64 milioane tone (creștere de 9,33%), iar cel fluvial a reprezentat 7,09 milioane tone (creștere de 32,46%).

O creștere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 28%. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul de cereale a fost de 6,41 milioane tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii iunie, cantitatea de cereale a depășit 8,2 milioane tone.

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri importante de trafic în primul semestru al acestui an sunt: combustibili minerali solizi 2,06 milioane tone (față de 1,83 mil. tone), petrol brut 3,75 milioane tone (față de 3,35 mil. tone), minereuri de fier și deșeuri de fier 2,77 milioane tone (față de 1,82 mil. tone), minereuri și deșeuri neferoase 2,04 milioane tone (față de 2,02 mil. tone), produse metalice 1,23 milioane tone (față de 1,19 mil. tone), îngrășăminte 1,99 milioane tone (față de 1,58 mil. tone).

Scăderi de trafic au fost semnalate în semestrul I 2019 pentru următoarele grupe de mărfuri față de semestrul I 2018: produse petroliere 3,18 milioane tone (față de 3,27 mil. tone), articole diverse 3,29 milioane tone (față de 3,30 mil. tone), semințe uleioase 0,73 milioane tone (față de 0,9 mil. tone).

Traficul de containere a rămas constant în perioada analizată, la 3,28 milioane tone marfă în 2019, față de 3,29 milioane tone marfă în primul semestru 2018.

”Ponderea traficului de mărfuri este reprezentată astfel în înregistrările statistice ale CN APM SA Constanța: cereale 27%, petrol brut 12,2%, articole diverse 10,7%, produse petroliere 10,3%, minereuri de fier și deșeuri de fier 9%, minereuri și deșeuri neferoase 6,7%, combustibili minerali solizi 6,7%, îngrășăminte 6,5%, produse metalice 4%, semințe uleioase, fructe oleaginoase și grăsimi 2,4% și altele.

În primele șase luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime românești 6.330 nave (5.628 nave în semestrul 1 din 2018), din care 1.979 nave maritime și 4.351 nave fluviale.”, a precizat directorul general al CNAPMC, Daniela Șerban.

Creștere spectaculoasă a traficului de cereale în porturile maritime românești

 

 

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2019 în porturile maritime românești a crescut cu 14%, ajungând la 30,74 milioane tone, față de 27 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut. Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 23,64 milioane tone (creștere de 9,33%), iar cel fluvial a reprezentat 7,09 milioane tone (creștere de 32,46%).

O creștere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 28%. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul de cereale a fost de 6,41 milioane tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii iunie, cantitatea de cereale a depășit 8,2 milioane tone.

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri importante de trafic în primul semestru al acestui an sunt: combustibili minerali solizi 2,06 milioane tone (față de 1,83 mil. tone), petrol brut 3,75 milioane tone (față de 3,35 mil. tone), minereuri de fier și deșeuri de fier 2,77 milioane tone (față de 1,82 mil. tone), minereuri și deșeuri neferoase 2,04 milioane tone (față de 2,02 mil. tone), produse metalice 1,23 milioane tone (față de 1,19 mil. tone), îngrășăminte 1,99 milioane tone (față de 1,58 mil. tone).

Scăderi de trafic au fost semnalate în semestrul I 2019 pentru următoarele grupe de mărfuri față de semestrul I 2018: produse petroliere 3,18 milioane tone (față de 3,27 mil. tone), articole diverse 3,29 milioane tone (față de 3,30 mil. tone), semințe uleioase 0,73 milioane tone (față de 0,9 mil. tone).

Traficul de containere a rămas constant în perioada analizată, la 3,28 milioane tone marfă în 2019, față de 3,29 milioane tone marfă în primul semestru 2018.

Ponderea traficului de mărfuri este reprezentată astfel în înregistrările statistice ale CN APM SA Constanța: cereale 27%, petrol brut 12,2%, articole diverse 10,7%, produse petroliere 10,3%, minereuri de fier și deșeuri de fier 9%, minereuri și deșeuri neferoase 6,7%, combustibili minerali solizi 6,7%, îngrășăminte 6,5%, produse metalice 4%, semințe uleioase, fructe oleaginoase și grăsimi 2,4% și altele.

În primele șase luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime românești 6.330 nave (5.628 nave în semestrul 1 din 2018), din care 1.979 nave maritime și 4.351 nave fluviale.

Traficul de cereale în porturile maritime românești a crescut cu 28%

 

Traficul total de mărfuri din primul semestru al anului 2019, în porturile maritime româneşti, a crescut cu 14%, ajungând la 30,74 milioane tone, faţă de 27 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

„O creştere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 28%. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul de cereale a fost de 6,41 milioane tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii iunie, cantitatea de cereale a depăşit 8,2 milioane tone”, arată un comunicat al companiei.

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri importante de trafic în primul semestru al acestui an sunt: combustibili minerali solizi- 2,06 milioane tone (faţă de 1,83 milioane tone), petrol brut- 3,75 milioane tone (faţă de 3,35 milioane tone), minereuri de fier şi deşeuri de fier- 2,77 milioane tone (faţă de 1,82 milioane tone), minereuri şi deşeuri neferoase 2,04- milioane tone (faţă de 2,02 milioane tone), produse metalice- 1,23 milioane tone (faţă de 1,19 milioane tone), îngrăşăminte- 1,99 milioane tone (faţă de 1,58 milioane tone).

„Scăderi de trafic au fost semnalate în semestrul I 2019 pentru următoarele grupe de mărfuri faţă de semestrul I 2018: produse petroliere- 3,18 milioane tone (faţă de 3,27 milioane tone), articole diverse- 3,29 milioane tone (faţă de 3,30 milioane tone), seminţe uleioase- 0,73 milioane tone (faţă de 0,9 miloane tone)”, precizează compania.

În primele şase luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime româneşti 6.330 nave (5.628 nave în semestrul 1 din 2018), din care 1.979 nave maritime şi 4.351 nave fluviale.

http://www.bursa.ro/traficul-total-de-marfuri-a-crescut-cu-14-procente-88786739

 

Traficul total de mărfuri înregistrat în primul semestru al anului 2019 în porturile maritime româneşti a crescut cu 14%, ajungând la 30,74 milioane tone, faţă de 27 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat Administraţia Porturilor Maritime.

Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 23,64 milioane tone (creştere de 9,33%), iar cel fluvial a reprezentat 7,09 milioane tone (creştere de 32,46%).

”O creştere spectaculoasă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de aproape 28%. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul de cereale a fost de 6,41 milioane tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii iunie, cantitatea de cereale a depăşit 8,2 milioane tone”, arată un comunicat al companiei.

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri importante de trafic în primul semestru al acestui an sunt: combustibili minerali solizi 2,06 milioane tone (faţă de 1,83 milioane tone), petrol brut 3,75 milioane tone (faţă de 3,35 milioane tone), minereuri de fier şi deşeuri de fier 2,77 milioane tone (faţă de 1,82 milioane tone), minereuri şi deşeuri neferoase 2,04 milioane tone (faţă de 2,02 milioane tone), produse metalice 1,23 milioane tone (faţă de 1,19 milioane tone), îngrăşăminte 1,99 milioane tone (faţă de 1,58 milioane tone).

”Scăderi de trafic au fost semnalate în semestrul I 2019 pentru următoarele grupe de mărfuri faţă de semestrul I 2018: produse petroliere 3,18 milioane tone (faţă de 3,27 milioane tone), articole diverse 3,29 milioane tone (faţă de 3,30 milioane tone), seminţe uleioase 0,73 milioane tone (faţă de 0,9 miloane tone)”, precizează compania.

Traficul de containere a rămas constant în perioada analizată, la 3,28 milioane tone marfă în 2019, faţă de 3,29 milioane tone marfă în primul semestru 2018.

Ponderea traficului de mărfuri este reprezentată astfel în înregistrările statistice ale CN APM SA Constanţa: cereale 27%, petrol brut 12,2%, articole diverse 10,7%, produse petroliere 10,3%, minereuri de fier şi deşeuri de fier 9%, minereuri şi deşeuri neferoase 6,7%, combustibili minerali solizi 6,7%, îngrăşăminte 6,5%, produse metalice 4%, seminţe uleioase, fructe oleaginoase şi grăsimi 2,4% şi altele.

În primele şase luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime româneşti 6.330 nave (5.628 nave în semestrul 1 din 2018), din care 1.979 nave maritime şi 4.351 nave fluviale.

https://romanialibera.ro/economie/traficul-total-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-a-crescut-795158

 

29.07.2019

 

140 de dane operabile, circa 12.000 de salariați, 1.000 de agenți economici, peste 63 milioane tone de mărfuri tranzitate în 2018, depășind valoarea anului 1989,aceasta este pe scurt cartea de vizită a Portului Constanța, unul dintre cele mai mari porturi ale Europei, care se află în plină dezvoltare.

În cadrul unei vizitei cu o parte a presei centrale, reprezentanții Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC) au prezentat, la bordul vasului Anghel Saligny, investițiile din bani europeni, planurile de dezvoltare și dificultățile pe care le întâmpină în accesarea fondurilor.
Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA, compania care administrează Portul Constanța, doreşte să se extindă prin construirea a două moluri (teritoriu câștigat asupra mării, pentru amplasarea de depozite) fapt ce ar duce la extinderea suprafaţei portului cu încă 70 de hectare. Prețul celor două moluri ar ajunge la circa 700 milioane euro, contribuția CNAPMC fiind de 120 milioane euro, în condiţiile în care cifra de afaceri anuală a companiei este de numai 70 de milioane euro, a declarat Daniela Șerban, directorul general al CNAPMC.
Acestui proiect i se pun piedici tocmai de la Bruxelles, din cauza faptului că, deşi molurile vor intra în proprietatea statului, de acestea vor benefcia agenți economici privaţi, iar banii europeni se transformă într-un ajutor de stat pentru agenții economici privați.

În acest sens, Roxana Mânzatu, ministrul Fondurilor Europena a declarat că: „Am discutat cu Comisia Europeană, pentru a face cofinanţarea tot din fonduri europene. M-am interesat în primul rând pentru construirea spitalelor regionale, dacă putem să operaţionalizăm astfel încât să vină partenerul privat cu partea lui, iar cofinanţarea pe care ar trebui să o dăm de la buget să vină din fonduri europene. Ei ne-au dat câteva exemple, dar nu păreau foarte încântaţi. Probabil că îşi doresc să folosim fondurile europene direct, ca granturi, iar parteneriatul public-privat nu este prea apreciat. Am întrebat dacă putem să susţinem investiţia publică din bugetul total al proiectului şi din fonduri europene, iar răspunsul a fost da, însă nu ni s-a spus cum am putea să facem acest lucru”.

De asemenea, ministrul Fondurilor Europena a mai spus că: „Vom iniția dialogul cu Ministerul Transporturilor și cu Comisia Europeană (DG Competition) pentru a discuta la pachet ceea ce înseamnă finanțarea pentru zona portuară. Este o zonă sensibilă, pentru că legislația se face ;a Bruxelles. Portul Constanța are un rol european strategic. Există sensibilități politice care influențează lucrurile, dar eu îmi doresc să folosim banii din Programul Opetațional Infrastructură Mare. Pe hârtie sunt alocați banii pentru tot ce înseamnă zona de navigație, de port. Când să intrăm în zona de accesare a fondurilor propriuzise, când să dăm un ajutor nerambursabil, ne trezim că este ajutor de stat, și ne trezim pe parcursul procesului, nu știm de la început, iar după ce ajungem să depunem proiectul ne trezim că acesta este ajutor de stat”.

Discutând mereu de 15 milioane de euro pe care le-am putea lua prin fonduri europene, putem spune că la nivelul CNAPMC este vorba de un proiect mic, care nu satisface cerințele de investiții ale noastre, a declarat Daniela Șerban.

„De cănd s-a construit portul, s-au făcut foarte puține investiții. Din taxele pe care le încasăm, respectiv chiria terenurilor și taxele de la nave, acestea nu pot acoperi cerințele de investiții ale proiecteleo pe care ni le dorim, în acest context fondurile europene fiind vitale. De accea ne dorim ca acel ghid al solicitantului cu privații să iasă cât mai repede. Ei sunt dispuși să investească, să fie alături de noi, de proiectele majore ale portului, dar trebuie să avem legislația care să ne permită acest lucru. Noi suntem optimiști, și noi, și cei care sunt pe platforma portuară, și suntem convinși că vom găsi soluții, a mai spus Daniela Șerban.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța are în portofoliu proiecte europene în valoare de aprox. 258 milioane euro, implementate în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport 2007-2013, PO Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 și prin fondurile UE disponibile prin instrumentul financiar „Connecting Europe Facility”.
Vizita jurnalistilor face parte din proiectul „Comunicarea fondurilor ESI în noua perioadă de programare”, implementat de Direcția Comunicare a MFE, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.

https://www.dcnews.ro/portul-constanta-planuri-de-dezvoltare-piedici-de-la-bruxelles_676046.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa cumpără staţii de lucru tip desktop şi portabile în valoare de 532.800 de lei. Obiectul prezentei proceduri este achiziţionarea de „Staţii de lucru tip desktop şi portabile“: desktop PC – 92 bucăţi, staţie grafică – 7 bucăţi, ultrabook – 4 bucăţi, laptop – 7 bucăţi.

Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 6.08.2019, ora 15:00, acestea urmând să fie deschise în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Cuantumul garanţiei de participare este de 5.328 de lei, iar cuantumul garanţiei de bună execuţie de 5% din valoarea contractului, fără TVA. Ofertanţii vor face dovada livrării, în ultimii 3 ani, de produse similare cu cele care fac obiectul achiziţiei, în valoare cumulată de cel puţin 300.000 lei (fără TVA) la nivelul unuia sau mai multor contracte.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabili de atribuirea contractului, sunt Şerban Daniela – director general, Baz Adina Iuliana – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnica, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tănase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic Reparaţii-Secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciu Tehnic Reparaţii – secretar CTE (rezervă), Gamalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Laura Coadă – Departament Achiziţii Publice, Hurduc Elisabeta – Serviciul Informatică, dar şi administratorii Murgeanu Gabriela, Tivilichi Nicolae Dan, Petraşcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Naftali Daniel-Adrian.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/jumatate-de-milion-de-lei-pentru-statii-de-lucru-tip-desktop-si-portabile-achizitionate-de-cn-apm-constanta-document-696821.html

 

SC Euro Construct SA a câştigat de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa contractul privind prestarea serviciilor de curăţenie la clădirile CN APM SA din Portul Constanţa şi Portul Mangalia. Valoarea contractului atribuit este de 2.296.450,44 de lei.

Persoanele ce deţin funcţii de decizie din cadrul entităţii contractante, precum şi persoanele din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire sunt: Şerban Daniela – administrator director general, Pascu Bogdan – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursală Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic Reparaţii-Secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciu Tehnic reparaţii-Secretar CTE(rezerva), Gamalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Erna Silvia Brăileanu – Departament Achiziţii Publice, Constantin Brandi – şef Serviciu, precum şi administratorii Murgeanu Gabriela, Tivilichi Nicolae Dan, Petraşcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Naftali Daniel-Adrian.

Euro Construct SA, în datele Registrului Comerţului
Firma a luat fiinţă în anul 2002 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200.000 de lei, integral vărsat, este compus din 10.000 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 20 de lei. Euro Construct SA este controlată de Constantin Străinu, cu 5,69% din capitalul social, Gheorghe Şerbănescu, cu 1,01% din capitalul social, Niculina Bolchiş, cu 1,01% din capitalul social, Ovidiu Mugurel Cherţ, cu 5,04% din capitalul social, şi Vlad Tudor, cu 87,25% din capitalul social. Persoane împuternicite ale firmei, care se ocupă de lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane, sunt Nicoleta Papuc şi Vlad Tudor.

În anul fiscal 2015, firma a avut 131 de salariaţi, o cifră de afaceri de 11.771.055 de lei şi un profit de 597.758 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma a avut 121 de salariaţi, cifră de afaceri de 9.875.842 de lei şi profit de 724.105 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 253 de salariaţi, cifră de afaceri de 16.660.110 lei şi profit de 1.806.526 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/euro-construct-contract-cu-cn-administratia-porturilor-maritime-constanta-detalii-document-696708.html

 

Contractele „Lucrări de întreţinere şi reparaţie linii CF (preţ inclus material, manoperă şi utilaje) linia 813 Constanţa – Mangalia – linii curente“ şi „Lucrări de întreţinere şi reparaţie linii CF (preţ inclus material, manoperă şi utilaje) Linia 813 Constanţa Mangalia – Linii staţii“ au fost atribuite de Compania Naţional de Căi Ferate CFR SA societăţii Consal Trade SRL.

Valoarea contractului „Lucrări de întreţinere şi reparaţie linii CF (preţ inclus material, manoperă şi utilaje) linia 813 Constanţa – Mangalia – linii curente“ este de 1.776.113,25 de lei. Lucrările presupun înlocuirea traverselor din lemn necorespunzătoare cu traverse din beton armat T13, în aliniament, şi cu traverse din beton T18 şi T29 cu supralărgire, în curbe, precum şi înlocuirea materialului mărunt aferent, în scopul asigurării funcţionării normale, continue şi în condiţii de siguranţă a transportului feroviar pe aceste linii. Durata de execuţie: maximum 4 luni de la data prevăzută în ordinul de începere a lucrărilor, dar nu mai târziu de 15.12.2019.

Cel de-al doilea contract – „Lucrări de întreţinere şi reparaţie linii CF (preţ inclus material, manoperă şi utilaje) Linia 813 Constanţa Mangalia – Linii staţii“ are o valoare de 840.512,65 de lei. Lucrările presupun înlocuirea traverselor necorespunzătoare cu traverse din lemn normale şi speciale pentru aparate de cale şi cu traverse din beton armat T13, T13s, precum şi a materialului mărunt aferent, în scopul redeschiderii/ ridicării restricţiilor de viteză la viteza stabilită şi asigurării funcţionării normale, continue şi în condiţii de siguranţă a transportului feroviar pe linii CF din staţia Mangalia, Neptun, Costineşti. Durata de execuţie: maximum 4 luni de la data prevăzută în ordinul de începere a lucrărilor.

Responsabili de atribuirea procedurii publice
Persoanele cu funcţie de decizie din cadrul entităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire, din cadrul CNCF CFR SA – Sucursala Regională CF Constanţa sunt: Maer Dorin Ioan – director, Anton Radu – şef Revizorat SC, Mega Joiţa – director adjunct economic, Tiron Gabriela – şef Serviciu PDFC-Economic, Ciobanu Alina Manuela – şef Serviciu BAI-Economic, Moisei Gigi Claudiu – şef Divizie Linii, Petrescu Daniel – şef Serviciu Linii-Divizia Linii, Lateş Cristina – inginer Serviciul Linii-Divizia Linii, Berceanu Alexandru – inginer Serviciul Linii-Divizia Linii, Tudica Mirela – Economist, Divizia Linii, Raceanu Camelia – şef Oficiu Juridic, Butoi Marcel – şef Birou Avizare documentaţii, reprezentare, Oficiul Juridic, Nacu Camelia – Oficiul Juridic, Popescu Adriana Laurentia – Oficiul Juridic, Tuzluchi Iulia – Oficiul Juridic, Poşircă Daniela – Oficiul Juridic, Stanciu Florina Olimpia – Oficiul Juridic, Magnea Maria – şef Serviciu Achiziţii Publice, Toader Daniel-Marius – expert achiziţii – Serviciul Achiziţii Publice, Bascoveanu Mariana – Serviciul Achiziții Publice, Dăscălescu Roxana-Georgiana – Serviciul Achiziţii Publice.

Despre Consal Trade SRL
Potrivit Registrului Comerţului, firma, înfiinţată în anul 2015 are sediul social în municipiul Giurgiu. Capitalul social subscris, de 3.810.000 lei, integral vărsat, este compus din 38.100 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Hermosiocco Trading Limited, cu sediul în Cipru, este asociat unic. Persoane împuternicite ale firmei, care desfăşoară activităţi de luptă împotriva incendiilor şi de prevenire a acestora, sunt Enescu Nicolae şi Mohanu Marcela.

În anul fiscal 2015, compania cu 206 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 47.530.073 de lei şi un profit de 12.295.090 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 206 salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 19.573.738 de lei şi un profit de 315.590 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 218 salariaţi, cifră de afaceri de 24.053.432 de lei şi un profit de 43.901 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/consal-trade-va-executa-lucrari-de-intretinere-si-reparatie-a-liniilor-cf-constanta-mangalia-documente-696705.html

 

  • Economie

29.07.2019

 

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, afirmă că 2019 va fi al treilea an consecutiv bun în agricultură, chiar dacă seceta „a ciupit” din producţie în anumite zone, iar la calitate „a umblat un pic ploaia”.

„Pe de o parte, seceta ne-a ciupit ceva din producţie în anumite zone, iar la calitate a umblat un pic ploaia, dar ne-a ajutat la celelalte culturi. A luat dintr-o parte simplu şi a pus dublu la celelalte. Deşi nu putem spune acum ce producţii avem până în prezent, pentru că deformăm piaţa, putem spune ca o apreciere că va fi al treilea an consecutiv bun în agricultură, fără precedent în istoria ţării, bine pentru fermieri, bine pentru ţară. Aceasta este bucuria celui care vă vorbeşte, în rest sunt discuţii”, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Petre Daea.

În ceea ce priveşte recoltatul la grâu, orz şi orzoaică, şeful MADR a precizat că este aproape de finalizare, cel mai probabil în cursul săptămânii viitoare se va încheia.
„Vremea aceasta extremă ne-a întârziat puţin recoltatul. La ora actuală avem recoltată la orz 99,37% din suprafaţă, 99% la orzoaică, 65% la orzoaica de primăvară, 92% din suprafaţă la rapiţă, 94% la mazăre şi 83%, la grâu. Săptămâna viitoare lucrurile se încheie la recoltat. Dacă ar fi fost vremea bună nu ne trebuia mai mult de 10 zile, sigur, dacă s-ar coace uniform în ţara. Sunt încă zone ale ţării unde vegetaţia mai lucrează, cum e în interiorul Carpaţilor, cum e pe la Covasna, Harghita, Neamţ, în special în zonele de munte”, a precizat Daea.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în toamna anului trecut au fost însămânţate peste trei milioane de hectare cu grâu, orz şi rapiţă, grâul ocupând peste 70% din această suprafaţă.

Astfel, în toamna anului 2018 s-a însămânţat o suprafaţă de 3.004.800 hectare, din care grâul ocupă 2.191.682 hectare, orzul 266.585 hectare şi rapiţa 476.936 hectare.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/07/28/petre-daea-2019-va-fi-al-treilea-an-consecutiv-bun-in-agricultura–347556

 

România înaintează în procesul de export al celor 70.000 de oi în Golful Persic, după ce Bruxelles-ul a cerut oprirea exportului întrucât „este imposibil de garantat că animalele nu vor suferi din cauza temperaturilor extreme”, scrie Euronews.

„Am primit materiale video care arată condiţiile teribile în care animalele erau transportate de către ambarcaţiuni către Golful Persic, în timpul verii” a scris Vytenis Andriukaitis, Comisar European pentru sănătate şi siguranţă alimentară, într-o scrisoare adresată Ministrul Agriculturii, Petre Daea. „Luând în considerare informaţiile meteorologice, în Golful Persic, se înregistrează temperaturi de 46 ℃ pe timpul lunii iulie. Cer de urgenţă, ca gest de responsabilitate, oprirea exportului iminent de ovine”, a adăugat acesta.

Grupul European pentru Animale informează că cele 70.000 de oi vor fi exportate către Kuwait, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, unde are loc, în august, „Festivalul sacrificiului”.

Australia, fost important exportator de ovine, a anunţat o interdicţie de trei luni pentru comerţul de animale vii cu Orientul Mijlociu în timpul sezonului de vară. Dar exportul românesc de ovine şi caprine vii a crescut faţă de anul 2015, România devenind cel mai mare exportator de animale vii în ţări care nu sunt membre UE.

„Este regretabil că în timp ce alte ţări recunosc condiţiile horror de export în Orientul Mijlociu, România închide ochii în faţă de sute de mii de ovine şi caprine care sunt supuse căldurii extreme din timpul călătoriilor îndelungate”, a afirmat Vanessa Hudson, preşedinte al Animal Walfare Party.

Ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat, pentru MEDIAFAX, pe 11 iulie, că nu va opri exporturile celor 70.000 de ovine către Kuweit, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Ministrul a explicat că legea este respectată, fermierii români au depus eforturi pentru a creşte ovinele la greutatea cerută, acestea sunt solicitate pe pieţele externe şi nu are niciun motiv pentru care să oprească exportul animalelor. Ministrul a adăugat că preşedintele ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitar Vetereinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) se afla, la acea dată, în portul Constanţa şi verifica situaţia. Cea care este responsabilă de transportul ovinelor şi de modul în care acestea sunt conduse la destinaţie este firma de transport care acceptă condiţiile exportatorului.
Petre Daea a mai afirmat că România exportă milioane de ovine pe an, respectând toate legile în vigoare.

https://www.zf.ro/business-international/euronews-romania-deranjeaza-ue-prin-refuzul-de-a-anula-exportul-celor-70-000-de-oi-in-state-arabe-18251407

 

Companiile Horizon Energy din Ungaria şi TDE Services din SUA au descoperit cel mai mare câmp petrolifer din Ungaria din ultimii 30 de ani. Descoperirea vine chiar într-o perioadă în care Budapesta îşi cântăreşte opţiunile în domeniul energetic, scrie Deutsche Welle.

Piaţa petrolieră mondială de-abia a luat în seamă anunţul privind descoperirea, însă aceasta îi conferă Budapestei un instrument în plus în cadrul politicii energetic şi îi oferă posibilitatea să-şi reducă dependenţa de petrolul rusesc.

Cantitatea de ţiţei care poate fi extrasă este aşteptată să permită producerea a 11.000 de barili pe zi, cu 6.000 de barili deja extraşi din zonă în acest an, iar cifra finală ar putea fi chiar mai mare. Extinderea capacităţii este aşteptată în a doua fază de dezvoltare, o creştere până la 15.000 de barili pe zi fiind posibilă, susţine compania. Aceasta ar depăşi producţia medie a monopolului din sectorul ungar al petrolului şi gazelor, MOL.

Deşi descoperirea este una majoră, cele două cifre combinate acoperă sub o zecime din consumul total al Ungariei, ţara importând petrol din Rusia prin intermediul conductei Drujba. Petrolul rusesc îşi va menţine probabil poziţia dominantă până la lansarea noii strategii a Budapestei privind mixul energetic.

https://www.zf.ro/business-international/cum-a-dat-ungaria-peste-o-comoara-energetica-cantitatea-de-titei-care-poate-fi-extrasa-este-asteptata-sa-permita-producerea-a-11-000-de-barili-pe-zi-18253462

 

30.07.2019

 

Fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a efectuat plata către Brise Group, unul dintre cele mai mari grupuri din agrobusiness din România, în cadrul tranzacţiei anunţate în luna aprilie, pentru modernizarea şi dezvoltarea silozurilor de cereale ale grupului românesc.

O parte din sumă a mers către acţionarul companiei, iar cealaltă parte a fost acordată pentru investiţiile vizate. Antreprenorul Marius Bucur, care controlează Brise Group, a primit 25 mil. euro cash, iar 35 de milioane de euro vor fi destinate investiţiilor.

Fondul va investi 60 de milioane în modernizarea, integrarea, dezvoltarea şi construcţia unor hub-uri logistice şi silozuri de cereale uşor accesibile pe întreg teritoriul României, potrivit datelor publicate pe site-ul CEE Equity Partners. CEE Equity Partners este un fond de investiţii cu capital privat şi a fost înfiinţat ca urmare a unei iniţiative a guvernului chinez de a sprijini dezvoltarea Europei Centrale şi de Est.

Tichetul pentru o investiţie a CEE Equity Partners este de minimum 20 mil. dolari şi maximum 100 mil. dolari, conform unor declaraţii anteriorare ale reprezentanţilor fondului. Investiţiile în domeniul agriculturii au fost luate în calcul de fond încă de acum doi ani.

Brise este unul dintre cei mai importanţi traderi de cereale independenţi din România. Brise Group SRL, cea mai mare companie din grup, a avut în 2017 o cifră de afaceri de 640 milioane de lei (aproximativ 130 mil. euro), conform Ministerului Finanţelor Publice.

Este ultimul an pentru care compania a declarat veniturile public.

În 2018 circulau informaţii că Brise este un candidat interesant şi atrăgător pentru fondurile de investiţii interesate de piaţa de agrobusiness din România.

Parteneriatul strategic a fost anunţat pe 12 aprilie, dar a aşteptat avizul Consiliului Concurenţei. BT Capital Partners a fost consultantul financiar exclusiv al Brise Group în această tranzacţie.

Investitorii străini sunt interesaţi de agricultura românească, datorită solurilor fertile, care aduc fermierilor producţii record de cereale. În 2018 România a fost pe primul loc la producţia de porumb şi floarea soarelui şi pe locul patru la grâu. Anul trecut, producţia de cereale a fost de 31 de milioane de tone.

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/fondul-chinez-de-investitii-cee-equity-partners-a-facut-plata-catre-brise-group-pentru-modernizarea-silozurilor-tranzactie-anuntata-in-aprilie-18255204