Revista presei

Start pentru un proiect gigant în Marea Neagră – Revista presei 24 – 25 februarie 2020

 

Port Constanța

24.02.2020

 

Ministerul Economiei a emis, vineri, autorizaţia pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore în Marea Neagră pe segmentul submarin al viitoarei conducte din apropierea ţărmului, în zona Vadu din judeţul Constanţa. Producţia estimată va fi de 1 miliard metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul României.

Anunțul vine din partea Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. ”Am făcut un pas esenţial în dezvoltarea proiectului de extracţie de gaze din zăcămintele Ana şi Doina, prin semnarea autorizaţiei care permite investigaţiile geotehnice. Această autorizaţie este vitală în dezvoltarea proiectului offshore, întrucât studiul geotehnic va determina adâncimea de amplasare a conductei, pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele tehnice şi cele prevăzute în Legea offshore. În absenţa acestui studiu nu se poate proiecta şi nici nu se poate construi conducta submarină”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Conform ministerului de resort, autorizaţia emisă la solicitarea Black Sea Oil&Gas permite activităţi de investigaţii geotehnice în interiorul culoarului pe care va fi amplasată conducta submarină ce va transporta gazele extrase din perimetrul offshore Midia către ţărm.

Zona proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina situate la aproximativ 120 km de ţărmul României, în zona cu apă de mică adâncime, la circa 70 de metri, a perimetrului XV Midia, arată incont.stirileprotv.ro.

Ministerul Energiei anunța, la începutul lunii, că Black Sea Oil&Gas va fi prima companie petrolieră care începe producţia de gaze în Marea Neagră, în prima parte a anului 2021.

„Black Sea Oil & Gas este titulara Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), primul proiect nou de infrastructură şi de producţie de gaze naturale din offshore-ul românesc al Mării Negre desfăşurat în ultimii 30 de ani în România. Data estimată a finalizării lucrărilor şi a începerii producţiei de gaze naturale este prima jumătate a anului 2021”, potrivit anunţului postat pe pagina de Facebook.

Proiectul MGD constă în săparea a cinci sonde de producţie (una pe zăcământul Doina şi patru pe zăcământul Ana) şi realizarea unui ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina. Acesta va fi conectat printr-o conductă de 18 kilometri la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 kilometri va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa.

Capacitatea de producţie estimată va fi de un miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale operat de SNTGN Transgaz SA.

În luna februarie a anului trecut, Black Sea Oil & Gas a anunţat că a luat decizia finală de investiţie pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD), localizat în zona românească a Mării Negre, unde va investi 400 de milioane de dolari.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România, care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

https://evz.ro/start-pentru-un-proiect-gigant-in-marea-neagra.html

 

Câte containere încărcate cu deșeuri intră cu acte în regulă în România, pe uscat ori prin porturile Constanța, Midia și Mangalia? Câte containere cu deșeuri periculoase, nedeclarate sunt descoperite de vameși? Raportările și statisticile oficiale nu suflă un cuvânt în această privință și, dacă Rise Project nu publica documentarul „Secrete de ciment”, opinia publică n-ar fi aflat că legea privind importurile de deșeuri este ocolită.

Dezvăluirile jurnaliștilor de la Rise Project au trezit din somn autoritățile statului. Costel Alexe – ministrul interimar al mediului a anunțat controale la vămi și la fabricile de ciment, pentru a împiedica intrarea în țară a deșeurilor periculoase.
Totodată, s-au pus în mișcare și o mulțime de instituții de stat din Constanța: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, Poliția de Frontieră, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor, Garda de Mediu, Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud Agigea și Direcția de Sănătate Publică. Pe 20 februarie 2020, acestea au controlat, în zona de sud a portului Constanța, 16 containere ce fuseseră descărcate de pe o navă cu pavilion olandez, despre care se bănuiește că ar proveni din Marea Britanie. Conform actelor de însoțire, containerele ar fi trebuit să conțină obiecte de uz casnic second hand. În realitate, erau pline cu deșeuri.

Mai mult, s-a constatat că au avut loc cinci transporturi în condiții similare, fiind aduse, la Constanța, 50 de containere cu deșeuri, în total. Oare de ce introducerea lor în țară nu a fost stopată de la primul transport?

În timp ce România este acoperită de munți de gunoaie și este în pericol să fie sancționată de Uniunea Europeană, autoritățile naționale cu atribuții în controlul fluxurilor de mărfuri în punctele vamale au tolerat, ani în șir, importul de deșeuri, inclusiv a celor periculoase, prefăcându-se că nu îl văd. De ce oare? Mureau de grija țărilor exportatoare, care nu aveau ce să facă cu gunoaiele sau este vorba de interese obscure, de corupție.

Grav este și faptul că lucrătorii companiilor de operare portuară care au manipulat containerele cu deșeuri și gunoaie mai mult sau mai puțin periculoase n-au fost informați, astfel încât să se poată proteja. Cine ar fi trebuit să îi avertizeze? Păi cine alții decât instituțiile cu atribuții de control: Vama, Garda de Mediu și Direcția de Sănătate Publică.

Au dotarea tehnică pentru a depista gunoaiele
Comunicatele de presă ale Fiscului, au prezentat, de-a lungul anilor, faptele de vitejie ale vameșilor portuari, care au descoperit mărfuri nedeclarate la bordul unor nave, mărfuri contrafăcute, mărfuri cu documente falsificate și droguri. Dar nu-mi aduc aminte să fi citit vreun comunicat în care să se vorbească despre descoperirea și blocarea intrării în țară a vreunui import de deșeuri. Oricât am căutat prin rapoartele de activitate ale Direcției Generale a Vămilor afișate pe site-ul instituției, n-am văzut să se amintească despre rezultatele luptei de combatere a importurilor de deșeuri. Dar trebuie precizat faptul că instituția a publicat pe pagina web doar rapoartele din perioada 2005 – 2012. Cele din intervalul 2013 – 2019, lipsesc. Poate că în ele se vorbește despre deșeuri și războiul purtat de vameșii români pentru a stopa importul lor.

Stimați cititori, vameșii din portul Constanța nu se pot plânge că nu au dotarea tehnică necesară pentru a descoperi rapid gunoaiele și deșeurile ascunse în containere. Încă din anul 2003, Direcția Generală a Vămilor a achiziționat două instalații mobile pentru verificarea video a conținutului containerelor, fără ca acestea să mai fie deschise. „Containerul trece prin sistemul mobil, iar pe monitor se vizualizează încărcătura lui. Claritatea imaginii este atât de mare încât, spre exemplu, la un container cu televizoare, un ochi bine antrenat va putea să numere câte aparate TV sunt în interior. Prin această metodă se va reduce considerabil timpul de vămuire, nemaifiind necesară deschiderea containerului. Vameșul va sta la monitor și, dacă i se va părea ceva suspect, va deschide containerul“ – afirma, la inaugurarea celor două instalații, Tudor Tănăsescu, directorul general din acea vreme al Direcției Generale a Vămilor. Investiția a costat circa 4 milioane de dolari și a fost realizată cu sprijinul Guvernului României și al Băncii Mondiale.

Mai mult, în aprilie 2019, compania DP World Constanța i-a dat Biroului Vamal de Frontieră Constanța – Sud, în folosință gratuită, un scaner cu raze X de ultimă generație, cu scopul de a fluidiza fluxul containerelor în portul Constanța-Sud.

Oare câte containere cu deșeuri, inclusiv, toxice au trecut prin liniile de scanare? Câte au fost întoarse din drum, câte au fost lăsate să intre în țară și din ce motiv? Să fi chiorât scanerele în clipa în care le-au sărit în ochi deșeurile dosite? Dacă instituția vamală nu a informat până acum opinia publică despre importurile de deșeuri, poate vom afla răspunsul la aceste întrebări de la organele de cercetare penală.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cate-containere-cu-gunoaie-au-trecut-fluierand-prin-fata-scanerelor-vamii-din-portul-constanta-396405?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Epava cu oi moarte de la Midia a fost golită de apă şi ar putea fi adusă la cheu la începutul săptămânii viitoare, au transmis reprezentanţii firmei de ranfluare. S-a încheiat cu succes pomparea apei din epava cu oi moarte de la Midia, au anunţat vineri reprezentanţii societăţii care se ocupă de scoaterea navei. În continuare, epava este ţinută în poziţia actuală, proptită în sol în zona cu adâncime mică, până la finalizarea pregătirii pentru aducerea la cheu.

La manevrele de aducere la cheu vor participa două barje, care vor stabiliza epava din laterale:

„Pentru deplasarea epavei în siguranţă, pe lângă barja GSP 01 care este cusută acum în tribord, se va alătura şi GSP Bigfoot2 în babord, epava având deja prinderile sudate anterior pe bordaj, astfel încât cele 2 barje vor stabiliza epava în ambele borduri în timpul deplasării”, au transmis reprezentanţii societăţii de ranfluare.

Această măsură se impune din cauza structurii modificate a navei faţă de planurile oficiale, una dintre probleme fiind comasarea întregii cantităţi de marfă în zona tribord, a mai transmis sursa citată.

Reprezentanţii societăţii estimează că operaţiunea de aducere la cheu va începe duminică sau luni.

Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, s-a răsturnat în Portul Midia pe 24 noiembrie 2019, având la bord aproximativ 14.000 de oi. Autorităţile au reuşit să salveze doar 254 de animale. Pentru că nu avea dotarea necesară, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a semnat un contract de aproximativ 4 milioane de euro cu o societate românescă pentru a scoate epava din Portul Midia.

https://www.telegrafonline.ro/epava-cu-oi-moarte-de-la-midia-ar-putea-fi-adusa-luni-la-cheu

 

Procurorul Teodor Niţă, care instrumentează cazul celor 16 containere cu deşeuri, care în acte figurau ca fiind obiecte de uz casnic second hand, descărcate în Portul Constanţa de pe o navă olandeză venită din Marea Britanie, a declarat vineri că acesta ar fi unul dintre transporturile similare efectuate în ultimul timp, alte circa 50 de containere cu deşeuri ajungând în ţara noastră atunci când Marea Britanie era încă în Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

„Am analizat un document, care se numeşte analiză de risc, efectuat de lucrătorii de poliţie din cadrul Gărzii Coastă şi în condiţiile în care Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană, acum sunt chestiuni care se văd şi înainte nu se vedeau, din cauza apartenenţei la blocul comunitar. Şi lucrătorii au făcut raportul respectiv, în care procentajul de risc de a se găsi deşeuri era ridicat, motiv pentru care am procedat la verificarea în teren a rezultatului acestor analize. Acesta este al cincilea transport, dacă nu mă înşel, în condiţii similare, o să verificăm, să vedem unde au ajuns acele alte circa 50 de containere cu deşeuri. Acum, în acest transport au fost 16 containere. Pentru început am desfăcut numai unul, am văzut că este o problemă şi am descărcat de pe vapor toate celelalte, verificând conţinutul containerelor. Nu avea nicio legătură documentaţia de însoţire cu conţinutul containerelor”, a declarat procurorul într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, transporturile cu deşeuri nu ar veni în România direct de la expeditor, fiind descărcate şi reîncărcate în alte porturi, pentru ca probabil „să li se piardă urma”.

„Un procentaj de 60-70-80% erau deşeuri curate, gunoaie şi cele care mai erau cât de cât într-o stare bună, dintre obiectele de acolo, erau tratate timp de 22 de ore cu nişte substanţe, ceva dezinfectant, nişte substanţe care sunt toxice şi, de exemplu, acolo am văzut şi bidoane de lapte pentru copii (…) Transporturile nu vin de la expeditor direct către noi, au oprit în trei porturi. Au fost descărcate, reîncărcate, poate ca să îşi piardă urma, nu ştiu, e doar o presupunere, nu vreau să fac afirmaţii hazardate. Ultimul episod a fost dintr-un port din Turcia, au încărcat pe această navă care a sosit în Portul Constanţa”, a spus Niţă.

El a menţionat că în containere este o cantitate mică de marfă utilizabilă, ce poate fi comercializată, restul fiind deşeuri aduse în România, ţară ce riscă să devină „lada de gunoi” a Europei şi nu numai.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/procurorul-teodor-nita-despre-containerele-pline-cu-deseuri-descoperite-in-portul-constanta-sud-agigea-alte-50-de-containere-aduse-in-conditii-similare-712874.html

 

25.02.2020

 

Ar fi putut fi o zi istorică de Dragobete, dacă vântul nu ar fi închis Portul Midia. Totul era pregătit, iar calculele erau făcute pentru ca nava eşuată Queen Hind să fie adusă la chei. Astăzi, operaţiunea ar putea fi reluată, iar dacă nu intervin probleme, până la finele zilei nava ar trebui să fie dusă către Dana 10, cu ajutorul macaralei GSP Bigfoot2.

Codul galben de vânt puternic valabil până ieri-seară la ora 17:00 a făcut ca GSP Bigfoot să rămână pe uscat, urmând să se cupleze de epavă în momentul în care vremea îi va permite. Beneficiarii contractului de ranfluare şi incinerare a cadavrelor au transmis în cursul zilei de luni că în weekend s-a reuşit menţinerea epavei în poziţie stabilă chiar şi când au fost slăbite cablurile ce susţineau epava.

Reprezentanţii GSP au transmis că dacă vremea era favorabilă ar fi trebuit să aducă nava la chei în cursul serii de luni spre marţi, însă CN APM Constanţa recomandă ca această acţiune să aibă loc pe lumina zilei, fiind vorba de o complexitate ridicată a manevrei.

Săptămâna trecută, Costel Stanca, directorul CN APM Constanţa, a făcut mai multe precizări cu privire la ranfluarea navei eşuate. „Referitor la ranfluarea navei de la Midia, s-au făcut progrese. Credem că în timp scurt o să înceapă partea de ecarisaj. Astăzi am chemat pe furnizorul nostru de servicii în acest sens, să facem un sumar al activităţilor desfăşurate, să vedem şi care este numărul de zile în care nu s-a putut lucra din cauza vremii şi să vedem cu claritate care sunt paşii în viitor. Se fac şedinţe operative în fiecare zi, aşa cum foarte bine ştiţi. Din şedinţa operativă de astăzi, am văzut că suntem în stadiu avansat, dacă reuşim să mai scoatem nişte apă, ca nava să fie verticalizată. Sperăm în timp foarte scurt să o vedem la chei şi apoi în siguranţă.

Avem, pe de o parte, confirmări de la asigurător, sunt pregătiţi să plătească. Sigur, avem discuţii asupra sumei pe care trebuie să o plătească, fiindcă sunt atât serviciile de ranfluare şi ecarisaj, cât şi serviciile conexe aferente situaţiei. Avem, de asemenea, şi asigurarea a Administraţiei Port Constanţa pentru astfel de situaţii, la care sperăm să nu apelăm, dar dacă va fi cazul, vom face şi acest lucru. Avem legătura cu armatorul şi cu reprezentantul său, avem discuţii cu ei. Urmează să clarificăm atunci când ştim şi toate cheltuielile aferente. Atunci când ei îşi vor rezolva problemele financiare, armatorul ne-a informat că abandonează nava către asigurător.

Riscul este sub control, toate analizele până acum nu arată că ar fi probleme. Noi, din analiza iniţială, am estimat 45 de zile pentru aceste operaţiuni. Sigur că furnizorul s-a străduit să facă o ofertă mai bună şi a oferit 35 de zile. Noi credem că şi dacă ajunge la 45 de zile nu este un pericol, însă suntem limitaţi de vreme. Eu cred că vom fi în siguranţă cu toate problemele de mediu”, a spus Costel Stanca.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a semnat la data de 14 ianuarie 2020, cu Grup Servicii Petroliere, contractul privind serviciile de dezeşuare şi ranfluare a navei Queen Hind şi scoaterea şi neutralizarea încărcăturii din interiorul navei. Valoarea contractului este de 19.150.000 lei, durata acestuia fiind de 35 zile de la semnare. Durata contractului va putea fi prelungită doar dacă operaţiunile nu pot fi realizate din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a restricţiilor impuse de Căpitănie ori alte autorităţi relevante, transmite CN APM SA.

Vremea nefavorabilă şi dificultăţile apărute în timpul procedurii de ranfluare au prelungit termenul iniţial. Societatea câştigătoare a subcontractat serviciile de incinerare a oilor decedate de pe navă, fiind vorba de o societate din Tulcea. Conform unor surse din cadrul CN APM Constanţa, firma câştigătoare face tot ce îi stă în putinţă pentru a dezeşua nava, iar dacă era desemnată o altă societate din afara ţării, dar cu experienţă în ranfluări, costurile generate ar fi fost cu 20 milioane de lei mai mari, doar pentru aducerea unor experţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/o-epopee-aproape-de-final-nava-queen-hind-ar-putea-fi-adusa-la-chei-713058.html?print

 

Pe data de 27 ianuarie 2020 a avut loc Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Decizia luată la data respectivă a fost publicată recent în Monitorul Oficial al României.

Acţionarii prezenţi la şedinţa din data de 27 ianuarie, de la ora 10.00, ţinută la Ministerul Transporturilor din capitală, au dezbătut şi votat proiectele de pe ordinea de zi. Mandatul lui Bogdan Pascu ca membru în Consiliul de Administraţie al instituţiei a încetat începând cu data de 9 ianuarie 2020. În locul acestuia a fost votat ca membru în CA-ul CN APM Constanţa, Constantin Chirilă, începând cu data de 28 ianuarie 2020. Mandatul său este până la data de 27 mai 2020, cu posibilitatea de prelungire cu încă două luni. Remuneraţia membrului provizoriu numit a fost stabilită la suma de 10.636 lei brut lunar.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/administrator-nou-la-compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-713048.html

 

Anterior, Mihai Aniţei a fost CEO al combinatului de îngrăşăminte Azomureş, aproape opt ani ♦ Azomureş este controlat de grupul Ameropa.

Ameropa Grains, unul dintre cei mai mari şi importanţi traderi de cereale din România, cu o cifră de afaceri de 3,6 mld. lei în 2018, l-a recrutat pe Mihai Aniţei în funcţia de country manager, potrivit informaţiilor publicate pe profilul de LinkedIn al acestuia.

Anterior, Mihai Aniţei a deţinut funcţia de CEO al combinatului de îngrăşăminte Azomureş, aproape 8 ani, din iunie 2012 până în februarie 2020. Ambele companii sunt controlate de grupul elveţian Ameropa. Reprezentanţii grupului, contactaţi de ZF, nu au dorit să comenteze numirea în funcţie a lui Mihai Aniţei şi nici care vor fi responsabilităţile sale.

Înainte de a lucra la Azomureş, Aniţei a acumulat o experienţă de peste zece ani în sectorul industrial în funcţii de manager, însă funcţia deţinută în cadrul pproducătorului de fertilizanţi a fost de departe cea mai mare provocare a carierei sale, după cum spunea acesta anterior.

În perioada 2016-2017, el a fost membru în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, iar din 2018 membru în consiliul de administraţie al Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România.

Timp de un an, în perioada 2007 – 2008, Aniţei a fost managerul fabricii de sticlă Saint-Gobain Glass România, subsidiara grupului francez Saint-Gobain. Până atunci, timp de cinci ani, el a fost director general şi administrator al combinatul siderurgic Ductil Steel Buzău. În trecut Aniţei a fost şi director al producătorului de zahăr Agrana timp de patru ani, funcţie pe care a ocupat-o chiar de la preluarea fabricii din România de către austrieci în 1998, potrivit informaţiilor publicate anterior pe ZF.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/elvetienii-ameropa-il-transfera-mihai-anitei-productie-trading-ceo-combinatului-azomures-noul-country-manager-ameropa-unul-dintre-cei-mari-traderi-agrobusiness-18885017

 

Prefectura Constanţa a transmis referitor la măsurile luate în judeţ pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus că sunt organizate trei spaţii de carantinare, ce vor fi folosite la nevoie, iar în Portul Constanţa, aeroport şi punctele de trecere a graniţei este asigurat personal medical pentru efectuarea triajului epidemiologic.

„După consultări cu toate autorităţile competente şi pentru a acţiona cu eficienţă, am hotărât în şedinţa CJSU şi am transmis oficialilor din MAI şi Ministerul Sănătăţii un set de măsuri viabile pentru judeţul Constanţa. În primul rând, stabilirea unor zone de carantinare bine delimitate, destinate persoanelor cu înalt risc de transmitere a infecţiei cu Coronavirus. Astfel, au fost propuse trei spaţii de carantinare pe raza judeţului, care vor fi folosite la nevoie”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis luni noapte de Prefectură.

Conform sursei citate, a fost verificată „resursa umană medicală”, medici şi asistenţi care să fie relocaţi în zonele de frontieră, pentru triaj epidemiologic.

„În acest moment, există personal medical în PTF Vama Veche, PTF Negru Vodă, urmând ca mâine să fie detaşaţi specialişti şi la celelalte puncte de trecere a frontierei”, se menţionează în comunicat.

În acelaşi timp, a fost asigurat personal medical în Portul Constanţa şi la Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu”.

„Totodată, a fost constituit un grup de lucru activ, care se va afla sub coordonarea Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa, cu rol de prevenţie, intervenţie şi comunicare a situaţiei în timp real. Din acest grup de lucru mai fac parte: ISU Constanţa, SAJ Constanţa, UPU Constanţa, SJ Constanţa, Spitalul Militar Constanţa, Spitalul CFR Constanţa, Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Spitalul Municipal Mangalia, Spitalul Municipal Medgidia, Spitalul Orăşenesc Cernavodă, Spitalul Orăşenesc Hârşova, IPJ Constanţa, Garda de Coastă, IJJ Constanţa, Gruparea Mobilă de Jandarmi ‘Tomis’ Constanţa, Comandamentul Flotei, Brigada 9 Mecanizată ‘Mărăşeşti’, Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Constanţa, CJ Constanţa”, potrivit Prefecturii Constanţa.

https://www.agerpres.ro/sanatate/2020/02/24/constanta-trei-centre-de-carantinare-infiintate-si-personal-medical-asigurat-in-port-aeroport-si-punctele-de-trecere-a-frontierei–454644

 

Luni, 24 februarie 2020, la sediul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, la solicitarea ministrului Lucian Bode, a avut loc o întâlnire de lucru cu conducătorii unităților din subordinea ministerului, din sectoarele aviație, feroviar, naval, medical și rutier, care implementează măsurile pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu coronavirus.

În cadrul reuniunii a fost prezentat stadiul implementării măsurilor care au fost stabilite în sarcina respectivelor unități, constatându-se că toate termenele asumate au fost respectate. Totodată, ținând cont de ultimele evoluții, s-au stabilit următoarele măsuri ce vor fi implementate în regim de urgență:

– asigurarea culoarelor speciale de debarcare în incinta aeroporturilor;

– stabilirea și punerea la dispoziție a locurilor special amenajate pentru completarea formularelor în aeroporturi;

– posibilitatea distribuirii formularelor odată cu îmbarcarea pasagerilor în aeronave;

– diseminarea informațiilor privind măsurile de igienă și prevenție în incinta aeroporturilor, gărilor, trenurilor, stațiilor de metrou, a porturilor sau a oficiilor poștale, elaborate de către autoritățile competente;

– posibilitatea ca personalul specializat din cadrul spitalelor din subordinea ministerului să răspundă cu celeritatea cerințelor venite din partea direcțiilor de sănătate publică;

– Posibilitatea și recomandarea către toți operatorii aerieni, feroviari, rutieri sau navali, care desfășoară activități pe teritoriul României, să poată să pună la dispoziția tuturor pasagerilor măști de protecție;

– asigurarea materialelor necesare protecției personalului Poștei Române care manipulează corespondența (plicuri/colete) ce provine din zonele afectate de acest virus.

Toate măsurile care sunt în sarcina ministerului, prin unitățile din subordine sau sub autoritatea sa, vor fi monitorizate și raportate cu celeritate către conducerea ministerului și instituțiilor coordonatoare la nivel național.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-masurile-luate-de-ministerul-transporturilor-pentru-prevenirea-importului-de-coronavirus-396516?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Economie

24.02.2020

 

Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: „Nu trebuie să ne panicăm, nu va fi recesiune în China”

• Horia Braun, Erste Asset Management: „Va exista o încetinire a economiei Chinei în primul trimestru al acestui an, posibil şi în al doilea, dar, pe termen mediu, având în vedere fundamentele, cea de-a doua economiei a lumii ar trebui să revină la o tendinţă de creştere”

Impactul epidemiei de coronavirus asupra economiei Chinei şi, prin extensie, asupra celei globale, precum şi asupra pieţelor financiare nu va fi de lungă durată, înclină să creadă analiştii unora dintre cele mai importante instituţii financiar-bancare din ţara noastră, prezenţi la finele săptămânii trecute la o conferinţă de presă desfăşurată la Predeal.

Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania, a spus că. dacă studiem manualele care analizează epidemia dezastrelor, impactul poate fi puternic negativ pe termen scurt, însă prin prisma măsurilor care se implementează pentru contracararea acestor şocuri, dinamica de creştere a economiei este mai puternică decât dacă nu ar fi existat acest şoc.

Practic, avem de-a face cu un şoc pe termen scurt pe care, ulterior, economia îl recuperează şi creşte într-un ritm mai alert, a explicat analistul Băncii Transilvania, adăugând: „Să nu intrăm în panică şi să avem încredere în economia Chinei. Eu am cunoscut foarte bine economia chineză şi sunt ferm convins că această epidemie va fi contracarată într-o perioadă foarte scurtă de timp. Nu trebuie să ne panicăm. Nu va fi recesiune în China”.

Horia Braun-Erdei, preşedinte executiv (CEO) al Erste Asset Management România, a precizat: „Amploarea pe care a luat-o epidemia de coronavirus şi impactul pe care poate să-l aibă în special asupra economiei chineze, fac din aceasta un candidat pentru generarea unei oarecare corecţii şi am văzut tentative de creştere a volatilităţii în pieţele financiare”.

Oficialul Erste Asset Management a punctat că, deocamdată, trendul ascendent al pieţelor de acţiuni se menţine, investitorii evaluând probabil acest episod ca fiind temporar şi punând mai degrabă accent pe tendinţele evoluţiei economice globale pe termen mediu.

„Iar aici, perspectiva este de a avea o oarecare revenire (n.r. faţă de 2019) şi în contextul în care tensiunile dintre Statele Unite şi China au intrat într-o etapă de atenuare, odată cu Faza I a acordului dintre cele două puteri economice ale lumii şi renunţarea la ultima rundă de creştere a tarifelor aplicate importurilor”, a spus Horia Braun.

CEO-ul Erste Asset Management a adăugat: „Sigur că, pe măsură ce apar informaţii noi, piaţa reacţionează, dar în general o astfel de epidemie se încheie la un moment dat. Evident că nu ştim cât va dura, în ce măsură apar noi focare sau poate fi controlată. Sunt multe incertitudini, dar cu siguranţă piaţa nu se uită numai la epidemie, ci şi la reacţia autorităţilor faţă impactul acesteia asupra economiei”.

Horia Braun a punctat că, în mod cert va exista o încetinire a activităţii economice a Chinei în primul trimestru al acestui an, cu un posibil impact şi în trimestrul al doilea, dar, pe termen mediu, având în vedere fundamentele, cea de-a doua economie a lumii ar trebui să revină la o tendinţă de creştere.

„Există estimări că este posibil ca epidemia să se încheie în trimestrul al doilea al anului, iar pieţele evaluează situaţia de după acest episod şi se uită la faptul că autorităţile iau măsuri de relaxare a condiţiilor de politică economică şi în cazul Chinei există pârghii în acest sens, în special în domeniul creditului bancar”, a spus Horia Braun, adăugând: „Probabil că, dacă impactul va fi semnificativ şi în restul lumii, există premise ca şi alte autorităţi să ia măsuri, inclusiv Fed-ul care mai are ceva muniţie ca să relaxeze politica monetară”.

CEO-ul Erste Asset Management a mai subliniat că, pe termen lung, este posibil ca măsurile luate de autorităţi să aibă un impact mai important asupra economiei decât cel al epidemiei.

https://www.bursa.ro/analistii-nu-mizeaza-pe-un-impact-de-durata-a-coronavirusului-asupra-economiei-24050931

 

CFR Marfă estimează venituri totale de 1,095 miliarde lei în acest an, cu zero pierderi, potrivit proiectului privind bugetul de venituri și cheltuieli aferent acestui an, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, relatează News.ro. ”În bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020 sunt programate venituri totale cu o creștere, față de realizările anului precedent, cu 42,46%, a cheltuielilor totale cu o creștere cu 12,51%, societatea programând un rezultat brut echilibrat. Veniturile au fost majorate ca urmare a creșterii indicatorului mărfuri transportate, la care se adaugă transporturile militare conform convenției încheiate cu MAPN”, arată documentul consultat de News.ro. De asemenea, compania și-a bugetat cheltuieli totale egale cu veniturile, în sumă de 1,095 miliarde lei. Cheltuielile cu personalul sunt estimate la 357,2 milioane lei. Compania are circa 5.500 de angajați. Câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 5.095 lei. CFR Marfă estimează pentru sfârșitul anului plăți restante de aproape 494 milioane lei și creanțe restante de 300,7 milioane lei.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/cfr-marfa-estimeaza-venituri-totale-de-1-095-miliarde-lei-in-acest-an-cu-zero-pierderi-19275451

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/cfr-marfa-estimeaza-venituri-totale-de-1-095-miliarde-lei-in-acest-an-cu-zero-pierderi-19275451

 

Croația consideră imperativ să dezvolte în continuare proiecte de aprovizionare cu gaz din regiunea caspică, raportează Trend referindu-se la Planul național integrat pentru energie și climă pentru Republica Croația pentru perioada 2021-2030.

„Construcția terminalului de gaz natural lichefiat (GNL) din insula Krk, pe lângă creșterea diversificării aprovizionării cu gaz, va crea precondiții pentru transportul gazelor către țări terțe și va crește indirect eficiența sistemului de transport a gazului și va reduce media tarifele de transport.

Același impact va fi obținut prin construirea PIA „, se arată în planul energetic național al Croației.

„În scopul diversificării rutelor de furnizare a gazelor, pe lângă construcția terminalului GNL, este prevăzută conectarea la conducta de gaze adriatice ionice. În scopul diversificării rutelor de alimentare cu energie electrică, construcția de interconectoare în Bosnia și Herțegovina , Ungaria și Serbia sunt luate în considerare „.

Documentul menționează că este imperativ să se intensifice activitățile pentru consolidarea diversificării aprovizionării cu gaze prin dezvoltarea în continuare a proiectelor de aprovizionare cu gaz din regiunea caspică sau în estul Mediteranei.”

De asemenea, este necesar să se dezvolte toate proiectele care pot crește transmisia de gaze prin sistemul croat de transport de gaze și, în consecință, să crească eficiența sistemului de transport al gazelor din Republica Croația în sine mai activ”, consideră Croația.

Momentul posibil de implementare a proiectului IAP nu a fost încă anunțat.

Un memorandum de înțelegere (MU) privind conducta ioniană adriatică (PIA) a fost semnat în august 2016 de Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Muntenegru și SOCAR.

În septembrie 2016, a fost anunțat că SOCAR va fi consultant tehnic în proiectul IAP.

Cadrul de Investiții din Balcanii de Vest (WBIF) a alocat granturi în valoare de 2,5 milioane de euro pentru IAP în februarie 2017.

Lucrările la înființarea unei companii pentru implementarea proiectului IAP se așteaptă să fie finalizate în 2020.

Punerea în aplicare a Termenilor de referință pentru proiectul Ionian-Adriatic Pipeline a început.

Condițiile de referință au fost convenite între părțile interesate în aprilie 2018, iar implementarea a început în mai 2018.

Albania, Bosnia, Croația și Muntenegru intenționează să finalizeze proiectul preliminar al PIA, care prevede transportul gazelor azerbaidiene în sud-estul Europei, până în septembrie 2020.

https://www.stiripesurse.ro/croatia-considera-imperativ-sa-dezvolte-in-continuare-proiecte-de-aprovizionare-cu-gaz-din-regiunea-caspica_1433660.html

 

25.02.2020

 

CFR Marfă va trebui să facă vânzări de active pentru a înapoia la buget cle 570 mil. euro considerate de Bruxelles ajutor de stat ilegal.

Statul român trebuie să recupereze de la operatorul de transport feroviar CFR Marfă un ajutor de 570 mil. euro, împreună cu dobânzile aferente, a anunţat luni Comisia Europeană. Potrivit Comisiei, care a examinat o plângere depusă de Asociaţia Transportatorilor Feroviari Privaţi din România, ajutorul oferit CFR Marfă a fost oferit sub forma anulării datoriilor şi prin neîncasarea unor restanţe de la societate.

El trebuie returnat. CFR Marfă va trebui să facă vânzări de active pentru a înapoia la buget cei 570 milioane de euro considerate de Bruxelles ajutor de stat ilegal, a declarat luni premierul interimar Ludovic Orban: „Noi vom lua toate măsurile pentru a salva compania. În aceeaşi vreme, CFR Marfă, care are şi datorii de 1,3 mld. lei, a anunţat că va intra într-un proces de restructurare care include vânzarea de active, reorganizarea regionalelor şi investiţii în vagoane proprii. CITR, parte a Impetum Group, a depus vineri 21 februarie la Tribunalul Bucureşti planul de concordat al CFR Marfă, procedură de restructurare care permite continuarea activităţii companiei şi rambursarea datoriilor.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/restructurarea-cfr-marfa-incepe-cu-stangul-pe-langa-datoriile-de-1-3-mld-lei-compania-trebuie-sa-inapoieze-statului-570-mil-euro-1888535