Revista presei

Stare de alertă în portul Constanța! Mii de locuri de muncă sunt în pericol – Revista presei 15 – 16 aprilie 2020

 

  • Port Constanța

16.04.2020

 

Patronatul și sindicatele din portul Constanța sunt în fierbere. Prin interzicerea exportului de cereale, Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020 a dat o lovitură cumplită industriei portuare. Peste noapte, principalul port cerealier al Uniunii Europene, a fost lăsat fără obiectul muncii.
Portuarii au reacționat imediat după apariția actului normativ și i-au adresat un memoriu premierului Ludovic Orban și miniștrilor Transporturilor și Afacerilor Interne. Prin scrisoarea nr. 149 din 12 aprilie 2020, organizația patronală Constanta Port Business Association îi informează pe guvernanții români că produsele agroalimentare interzise la export reprezentau, în anul 2019, peste 40% din totalul mărfurilor aflate în tranzit prin portul Constanța. În plus, câteva zeci de companii portuare au ca activitate principală operarea produselor agroalimentare, acestea reprezentând mai mult de 50% din cifra lor de afaceri. Drept urmare, stoparea exporturilor de cereale va avea efecte negative la nivelul întregii industrii portuare, atenționează organizația patronală.

Fantoma concedierilor și șomajului tehnic
Astfel, activitatea operatorilor portuari se va restrânge sau va înceta complet, iar pierderile vor fi uriașe. Operatorii portuari vor fi nevoiți să reducă personalul aflat în activitate, care, în prezent, depășește 10.000 de angajați. O mare parte a acestuia va întra în șomaj tehnic, iar o altă parte ar putea să își piardă locurile de muncă.

Vor fi afectate, în mod direct, toate celelalte societăți implicate în exportul produselor agroalimentare: companiile de pilotaj și remorcaj, societățile de survey, casele de expediție, transportatorii feroviari, navali și auto, operatorii de manevră a vagoanelor din port și mulți alții.

În mod direct va fi afectat bugetul Administrației Porturilor Maritime Constanța prin reducerea veniturilor obținute din tarifele și taxele încasate de la navele maritime ce tranzitează portul Constanţa. De asemenea, operatorii portuari afectați nu vor mai fi în măsură să achite chiriile pentru utilizarea domeniului portuar și celelalte tarife datorate APMC, iar investițiile sau lucrările de reparații în curs nu vor mai putea fi efectuate.

În mod direct va fi afectat și bugetul de stat, atât prin reducerea încasărilor din impozitele datorate de societățile portuare, cât și prin faptul că va trebui să suporte efectele șomajului tehnic și disponibilizărilor de personal.

Patronatul portuar atrage atenția că „România este singurul stat membru al Uniunii Europene care a adoptat o astfel de măsură” și solicită „în mod imperativ, să reveniți asupra măsurii adoptate și să supuneți discuției cu sectorul de industrie afectat de măsurile viitoare potențiale, în vederea limitării efectelor negative ale acestora.”

Pericol de blocare a portului Constanța
Organizația patronală semnalează faptul că, la data adoptării interdicției, erau în curs de desfășurare o serie de proceduri de export al produselor agroalimentare și solicită „abrogarea de urgență a acestei prevederi având în vedere efectele pe care suspendarea le produce deja asupra tuturor participanților la activitatea de export pe cale maritimă.”

Printre „efectele negative critice” semnalate sunt enumerate:
„- blocarea în portul Constanţa a navelor maritime în curs de operare, cu efectul blocării danelor de operare și al aglomerării portului Constanța, generând astfel probleme semnificative în gestionarea traficului portuar și întârzieri sau blocaje în procedurile de import-export pentru celelalte mărfuri operate în port;
– blocarea produselor agroalimentare destinate exportului în cala navelor în curs de operare, sau, după caz, în depozitele operatorilor portuari, mărfurile fiind astfel expuse factorilor de mediu, urmând a se degrada și deveni inutilizabile, într-un timp foarte scurt;
– blocarea produselor agroalimentare destinate exportului în cala navelor în curs de operare, sau, după caz, în depozitele operatorilor portuari, mărfurile fiind astfel expuse factorilor de mediu, urmând a se degrada și deveni inutilizabile, într-un timp foarte scurt;
– pierderi semnificative de venituri pentru toți actorii implicați în procesul de export de la vânzătorii sau traderii produselor agroalimentare din România la operatorii portuari, societățile de survey, armatori și cumpărătorii acestor produse din state terțe.”

Organizația patronală solicită amendarea prevederii privind interdicția la export în sensul că nu se aplică produselor agroalimentare aflate în tranzit prin România, care provin din Ungaria, Serbia și Ucraina și sunt exportate prin portul Constanţa. Scrisoarea este semnată de Viorel Panait – președintele Constanta Port Business Association.

x x x
Silviu Stanciu, președintele Sindicatului Portuar Român UNIREA și al Federației Sindicatelor Trans-Conex, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber” că organizațiile pe care le reprezintă susțin demersurile patronatului portuar și, la rândul lor, vor adresa o scrisoare Guvernului României.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-stare-de-alerta-in-portul-constanta-mii-de-locuri-de-munca-sunt-in-pericol-400879?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Premierul Orban a declarat miercuri că decizia de a interzice exporturile de produse agricole este temporară și va înceta după ce vor fi achiziționate stocurile interne pentru securitatea alimentară a populației. De ce este important: Ordonanța Militară nr. 8, din 9 aprilie, a interzis exportul pentru grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină, soia, floarea-soarelui, zahăr, produse brutărie-patiserie, ulei. ”Măsura interdicției la export nu poate fi decât o măsură temporară, iar motivația acestei măsuri ține de asigurarea securității alimentare a României. Nu putem lipsi românii de pâinea de pe masă nu mai pentru că e o conjunctură de piață care stimulează pe mulți să exporte. Sigur, se vor relua exporturile, dar întâi să ne asigurăm că avem în rezervele de stat cantitățile necesare, iar aici va trebui să ne mișcăm foarte repede”, a declarat Orban, care a solicitat miniștrilor de resort să realizeze achiziițile de urgență, la grâu și porumb, pentru rezerva de stat.

Declarația premierului vine după ce Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicție îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieței unice, transmite Bloomberg. Profit.ro a relatat că patru nume din topul celor mai mari zece exportatori de cereale din România reprezintă companii din Statele Unite, în clasament mai fiind incluși jucători de profil din Elveția (2), Germania, Liban, România, precum și China, care deține de altfel locul 1 din punct de vedere al volumului de business.

Măsura nu afectează schimburile intracomunitare dacă este vorba despre consumul intern al unui stat din UE sau Spațiul Economic European. Conform estimărilor firmei UkrAgroConsult, România, al doilea exportator de grâu din UE, a recoltat deja și a vândut mare parte din recoltă în acest moment al sezonului agricol. Mai puțin de 1% din exporturile UE vor fi afectate.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/orban-interdictia-exportului-de-cereale-este-temporara-va-inceta-dupa-asigurarea-stocurilor-interne-19335690

 

Timp de 11 ani de zile, Guvernul, indiferent cine s-a aflat în fruntea lui, a ”uitat” de mai multe linii ferate din Portul Constanța, incluse într-un program de modernizare cu fonduri europene nerambursabile. Cu toate că ele au fost preluate de CNAPM de la CFR SA în perioada 2009-2010, nici până acum nu s-a rezolvat birocratic problema cedării concesiunii. Acum, Guvernul condus de Ludovic Orban încearcă să rezolve problema.
Pentru a putea realiza investiția „Dezvoltarea capacităţii feroviare în sectorul fluvio – maritim al Portului Constanţa”, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a preluat de la CFR SA, în anii 2009-2010 mai multe linii de cale ferată și terenul aferent acestora.

S-a semnat procesul verbal, nu și contractul de concesiune

Investiția a fost realizată cu finanțare nerambursabil asigurată prin Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013.

Pentru trecerea bunurilor respective (teren aferent liniei CF colectoare Agigea Nord – Comvex și linii ferate de circulație și aparate de cale interoperabile) aflate în administrarea Ministerul Transporturilor, din concesiunea CFR SA în concesiunea CN APM SA Constanţa au fost încheiate mai multe documente. Astfel, s-au semnat acte adiționale la Contractul de concesiune dintre CNAPM SA Constanţa şi Ministerul Transporturilor, dar și un proces verbal de predare-primire (nr. 21825/1/7193/12.10.2010) a liniilor ferate cu instalaţii şi terenul aferent, necesar realizării proiectului.
”La momentul semnării procesului verbal de predare-primire nu au fost făcute demersuri în vederea inițieriii unei Hotărâri de Guvern pentru darea în concesiune, în condițiile legii, a acestor bunuri”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri seara, care își propune să rezolve problema.

Opt prim miniștri au lăsat nerezolvată problema acestor linii ferate din Portul Constanța

De când problema a rămas nerezolvată, pe la conducerea Guvernului s-au perindat, în ordine: Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Victor Ponta, Dacian Cioloș, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și Ludovic Orban.

În martie 2017, aceste bunuri au fost reevaluate printr-un raport realizat de firma FINEVEX SRL, după cum se arată în expunerea de motive a proiectlui de act normativ. Astfel, terenul aferent liniei colectoare Agigea Nord – Comvex a fost preluat cu valoarea de un leu. Valoarea reevaluată a terenului este de 345.105 lei.

Liniile ferate de circulație și aparatele de cale interoperabile preluate cu valoarea de 6.790.067 de lei de la CNCF CFR SA au primit o valoare adăugată, în urma lucrărilor de modernizare, de 4.832.975,19 lei. Valoarea reevaluată este de 12.206.530 de lei.

Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Sectorial în Transporturi

Investiția ”Dezvoltarea capacității feroviare în zona fluvio-maritimă a Portului Constanța” a fost recepționată de către CN APM SA Constanța la finalizarea lucrărilor, în 2016. S-au executat liniile de cale ferată care servesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic până în anul 2020.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Sectorial în Transporturi (POS-T 2007-2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene și de la bugetul statului. Finanțarea s-a realizat din fonduri structurale (85%) și de la bugetul de stat (15%).

Au fost făcute investiții semnificative în sistemul feroviar din Portul Constanța

Au fost făcute lucrări de sistematizare a stațiilor existente, fiind dublate și electrificate, lucrări de dublare a liniei existente Comvex pe intervalul de circulație, realizarea unei noi stații, podețe, drumuri, lucrări de telecomunicații, lucrări de semnalizare, de electrificare, de energoalimentare, instalații electrice de iluminat exterior, o nouă clădire de exploatare care concentrează numeroase utilaje și instalații.

Liniile ferate nu pot fi ”împărțite”

„O eventuală împărțire a acestui ansamblu între CFR și C.N.A.P.M. S.A. Constanța, două entități juridice distincte, nu este recomandată, deoarece ar îngreuna exploatarea în condiții optime a liniilor CF, atât sub aspectul costurilor de funcționare, a mentenanței, cât și a timpilor de operare.

Justificarea concesiunii pentru viitor, respectiv după realizarea investiției, se impune și din perspectiva continuității exploatării, respectiv a efectuării în mod unitar, eficient și funcțional a tuturor operațiunilor de modernizare și reparații a liniilor cf, pe parcursul întregii concesiuni”, se mai arată în nota de fundamentare.

https://clubferoviar.ro/boc-ponta-ciolos-si-dancila-au-uitat-de-mai-multe-linii-ferate-din-portul-constanta-orban-vrea-sa-rezolve-problema/

 

A fost pusă în funcțiune aparatura medicală pentru investigații cumpărată de Administrația Porturilor Maritime pentru două spitale din Constanța.
Administrația Porturilor Maritime a predat aparatura medicală și echipamentele sanitare cumpărate pentru Spitalul Clinic CF Constanța și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța. Personalul medical este instruit de echipa de specialiști sosită pentru a instala și a pune în funcțiune aparatura de ultimă generație, ce va fi folosită pentru diagnosticarea Covid-19, precum și sistemul care dezinfectează aerul și suprafețele din încăperi, distrugând virușii și contribuind la stoparea lor.

Spitalul Clinic CF Constanța prin ambulatoriul de specialitate va asigura testarea lucrătorilor de pe platforma portuară și în special a celor din serviciile de siguranță.

În zilele următoare vor sosi și aparatele pentru Spitalul Municipal Mangalia, pentru care CN APM SA a cumpărat două monitoare pentru funcții vitale, cu toate accesoriile necesare acestora. Spitalul a fost deja aprovizionat și cu echipamente și dezinfectanți necesari pentru protecția personalului medical.

CN Administrația Porturilor Maritime SA a răspuns chemării în ajutor a medicilor și a cumpărat pentru trei unități medicale din județul Constanța aparatura solicitată, necesară desfășurării în siguranță a actului medical, în condițiile actuale de pandemie, dar și echipamente de protecție, materiale de curățare, echipamente sanitare, dezinfectanți și alte obiecte esențiale folosite în scopul protejării pacienților și personalului.

CN Administrația Porturilor Maritime SA se alătură astfel eforturilor tuturor celor implicați în această luptă și recomandă respectarea regulilor impuse pentru a depăși cu bine această situație.

(Foto) Aparatura medicală cumpărată de Administraţia Porturilor Maritime a fost pusă în funcţiune

 

Administrația Porturilor Maritime a predat aparatură medicală și echipamentele sanitare cumpărate pentru Spitalul Clinic CF Constanța și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța. Personalul medical este instruit de echipa de specialiști sosită pentru a instala și a pune în funcțiune aparatură de ultima generație, ce va fi folosită pentru diagnosticarea Covid-19, precum și sistemul care dezinfectează aerul și suprafețele din încăperi, distrugând viruși și contribuind la stoparea lor.

Reprezentanţii CN APM susţin că încă mai trebuie să vină două aparate şi echipamente medicale pentru Spitalul Municipal Mangalia. ”Urmează să mai vină două monitoare pentru funcţii vitale la spitalul din Mangalia şi mai multe echipamente de protecţie pentru personalul medical. Dacă vor mai veni şi alte solicitări din partea instituţiilor sanitare probabil că se va discuta şi vom vedea cum putem să ajutăm’‘, au declarat aceştia.

CN Administrația Porturilor Maritime SA a răspuns chemării în ajutor a medicilor și a cumpărat pentru trei unități medicale din județul Constanța aparatură solicitată, necesară desfășurării în siguranță a actului medical, în condițiile actuale de pandemie, dar și echipamente de protecție, materiale de curățare, echipamente sanitare, dezinfectanți și alte obiecte esențiale folosite în scopul protejării pacienților și personalului.

CN APM mai cumpără încă două aparate plus echipamente de protecţie pentru Spitalul Municipal Mangalia

 

La două spitale din Constanța a fost pusă în funcțiune aparatura medicală pentru investigații, cumpărată de Administrația Porturilor Maritime.
”Administrația Porturilor Maritime a predat aparatura medicală și echipamentele sanitare cumpărate pentru Spitalul Clinic CF Constanța și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța. Personalul medical este instruit de echipa de specialiști sosită pentru a instala și a pune în funcțiune aparatura de ultimă generație, ce va fi folosită pentru diagnosticarea Covid-19, precum și sistemul care dezinfectează aerul și suprafețele din încăperi, distrugând virușii și contribuind la stoparea lor.

Spitalul Clinic CF Constanța prin ambulatoriul de specialitate va asigura testarea lucrătorilor de pe platforma portuară și în special a celor din serviciile de siguranță.

În zilele următoare vor sosi și aparatele pentru Spitalul Municipal Mangalia, pentru care CN APM SA a cumpărat două monitoare pentru funcții vitale, cu toate accesoriile necesare acestora. Spitalul a fost deja aprovizionat și cu echipamente și dezinfectanți necesari pentru protecția personalului medical.

CN Administrația Porturilor Maritime SA a răspuns chemării în ajutor a medicilor și a cumpărat pentru trei unități medicale din județul Constanța aparatura solicitată, necesară desfășurării în siguranță a actului medical, în condițiile actuale de pandemie, dar și echipamente de protecție, materiale de curățare, echipamente sanitare, dezinfectanți și alte obiecte esențiale folosite în scopul protejării pacienților și personalului.

CN Administrația Porturilor Maritime SA se alătură astfel eforturilor tuturor celor implicați în această luptă și recomandă respectarea regulilor impuse pentru a depăși cu bine această situație”, se arată într-un comunicat al CN Administrația Porturilor Maritime.

Aparatură pentru diagnosticarea Covid-19, cumpărată de Administrația Porturilor Maritime Constanța

 

Zeci de tancuri petroliere umplute cu benzină şi combustibil pentru avion sunt ancorate în apropiere de marile hub-uri pentru depozitarea produselor petroliere din Europa, neputând să îşi descarce încărcătura deoarece facilităţile terestre de depozitare sunt la capacitate maximă, pe fondul prăbuşirii cererii ca urmare a crizei coronavirusului, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Conform calculelor Reuters, o cantitate de aproape un milion de tone de produse rafinate este în prezent stocată în aproximativ 30 de tancuri petroliere ancorate în apropierea coastelor Europei. Potrivit datelor furnizate de companiile de shipping şi surselor din industria de trading, tancurile au aruncat ancora în apropiere de hub-ul de stocare şi rafinare Amsterdam-Rotterdam-Antwerp (ARA) şi în mai multe locaţii din Marea Mediterană, deoarece proprietarii încărcăturilor au probleme în a găsi cumpărători sau spaţii de depozitare. Deşi unele nave sunt aşteptate să intre în curând în porturi, altele ar putea rămâne pe mare timp de mai multe săptămâni din cauza lipsei de spaţii libere în facilităţile terestre de depozitare, susţin traderii. „Regiunea este supra-aprovizionată cu produse petroliere”, a declarat un trader sub protecţia anonimatului. Traderii şi sursele din industria de shipping susţin că sunt perioade mari de aşteptare la terminalele portuare din zona Amsterdam-Rotterdam-Antwerp (ARA), ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru traderii care au închiriat navele. În plus, nivelul redus al apelor Rinului creează presiuni logistice suplimentare asupra facilităţilor de depozitare din zona ARA. Din cauza cotelor reduse ale apelor barjele pot fi încărcate doar la 50% din capacitate, ceea ce reduce cantitatea de produse petroliere care poate fi transportată spre facilităţile de depozitare aflate de-a lungul Rinului.

Rafinăriile din întreaga lume şi-au redus activitatea şi în unele cazuri au fost închise, din cauza reducerii cererii de combustibil ca urmare a pandemiei de coronavirus. Analiştii de la firma de consultanţă Rystad Energy susţin că cererea de petrol în Europa va scădea în acest an cu 2,3 milioane de barili pe zi, până la 12,7 milioane de barili pe zi, ceea ce înseamnă un declin de 11,2% comparativ cu o cerere medie de 14,3 milioane de barili pe zi în 2019. În ceea ce priveşte estimările pentru luna aprilie 2020, acestea arată o scădere de 35% a cererii de combustibili până la 4,7 milioane de barili pe zi. La rândul său, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a prognozat miercuri că în în luna aprilie a acestui an, cererea mondială de petrol ar urma să scadă cu 29 de milioane de barili pe zi, până la aproximativ 70,4 milioane de barili pe zi, un nivel care ultima dată a fost înregistrat în 1995. În aceste condiţii, IEA susţine că niciun acord de reducere a producţiei nu va putea compensa, în totalitate, scăderile pe termen scurt cu care se confruntă piaţa petrolieră.

https://www.economica.net/aproape-un-milion-de-tone-de-produse-petroliere-rafinate-sunt-depozitate-in-vapoare-ancorate-in-porturile-europene-i-nu-pot-fi-descarcate_182901.html

 

Cele doua moduri principale de transport intre Asia si Europa, naval si aerian, sunt afectate de pandemia Covid-19. Primul se confrunta cu instabilitate, anularea serviciilor si reducerea activitatii, iar cel de-al doilea cu oprirea aproape intregii flote de pasageri. Toate acestea s-au reflectat intr-o crestere a tarifelor si a termenelor de livrare, ceea ce pare acum in avantajul transportului feroviar, care ofera tarife mai mici decat avionul si timpi de calatorie mai redusi decat navele cu containere. O estimare a TransportIntelligence, citata de TrasportoEuropa, arata ca in martie 2020, volumele transportate pe calea ferata, intre China si Europa, au crescut cu 36% la containere si cu 30% pe vagoane unice, fata de aceeasi luna a anului precedent, cu o rata de umplere a containerelor de 99%. O parte importanta din aceste expedieri au fost cu echipamente medicale pentru combaterea coronavirusului, iar TransportIntelligence estimeaza ca aproape 500 de tone din aceste echipamente au calatorit in tarile europene, pe aceasta ruta, in martie.

Studiul evidentiaza ca transportul feroviar are un cost semnificativ mai mic per kilogram decat cel aerian, citand cazul furnizorului de servicii logistice, Davies Turner, potrivit caruia transportul cu trenul costa 22 de centi de euro per kilogram, fata de 5,7 euro/kg, cu avionul.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15521-contractarea-transportului-aerian-si-naval-intre-asia-si-europa,-in-avantajul-transportului-feroviar.html

 

15.04.2020

 

Prețurile la exportul de grâu rusesc au crescut săptămâna trecută din cauza limitării exporturilor impuse de România, Ucraina și de însăşi Moscova, iar rubla s-a întărit față de dolar, au spus analiștii luni, citați de Reuters.

România a interzis săptămâna trecută exporturile de cereale către destinațiile din afara Uniunii Europene, până la mijlocul lunii mai, pentru a-și putea satisface nevoile interne, pe fondul epidemiei de coronavirus.

Ucraina a convenit cu comercianții o cantitate maximă de grâu pentru export, în timp ce Rusia a impus o cotă la export de cereale pentru aprilie-iunie.
Grâul rusesc cu conținut de proteine ​​de 12,5% încărcat din porturile din Marea Neagră pentru cea mai apropiată livrare a urcat cu 3 dolari, la 225 dolari pe tonă la bord (FOB) la sfârșitul săptămânii trecute, a spus SovEcon. Orzul a rămas neschimbat la 177 dolari pe tonă.

IKAR, o altă firmă de consultanță în agricultură de la Moscova, a cotat grâul la 227 dolari pe tonă, cu 3 dolari în plus. Prețurile pentru noua cultură, care urmează să vină în această vară, şi livrarea la sfârșitul lunii iulie au dus la o creştere de 4 dolari, până la 202 dolari pe tonă.

Vremea uscată de primăvară, cu puțină ploaie preconizată în următoarele două săptămâni, începe să creeze îngrijorări cu privire la recolta de cereale din acest an în rândul fermierilor și analiștilor ruși. Rubla rusească este în concordanță cu prețurile petrolului mai mari.

Rusia a exportat 32,1 milioane de tone de cereale între 1 iulie la începutul sezonului 2019/20 și 9 aprilie, cu 15% mai puţin decât cu un an mai înainte, a spus SovEcon, citând date vamale. Din aceasta, exporturile de grâu au reprezentat 27,6 milioane de tone.

Preţul grâului rusesc creşte în urma limitării exporturilor impuse de România, Ucraina și Moldova/  Rubla s-a întârit față de dolar

 

Interzicea exporturilor unor cereale crează pierderi în lanț majorității jucătorilor de pe piața cerealelor, fie ei mari sau mici. Economia României în sine va pierde bani din reducerea exporturilor, dar și o poziție fruntașă pe piața internațională a cerealelor. În schimb, prețurile la consumatorul casnic nu se vor diminua. Singurii câștigători ar putea fi intermediarii cu posibilități de depozitare și Rusia, competitorul nostru pe piețele extarcomunitare, care a decis să acorde o cotă maximă de export de 7 milioane de tone fe grâu până la noua recoltă.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, o asociație non-profit care promovează interesele fermierilor din România, a realizat o analiză preliminară a impactului pe care o va avea interzicerea sau suspăendarea exporturilor unor produse agroalimentare, așa cum a decis Guvernul prin Ordonanța Militară nr 8. Or, potrivit sursei citate, efectele vor fi negative pe mai multe paliere incluzând fermierii, traderii, crescătorii de animale și economia României în ansamplu. Contribuția la PIB-ul României a exportului de cereale înseamnă circa 3,2 – 3,5 miliarde de Euro anual reprezentând o cantitate de 17- 18 milioane de tone de grâu. Ce mai pierde industria locală? – O reducere a competiție în piață, în contextul în care prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT – Chicago Board of Trade), prețurile României sunt aliniate la prețurile mondiale;

Continuare: https://www.economica.net/efect-interzicere-export-cereale_182818.html

 

Niculae Havrileț, sectretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), a declarat că ExxonMobil continuă activitatea în Marea Neagră și că cere documentele necesare pentru derularea proiectului. Oficialul spune că, și acum, ar exista posibilitatea unei decizii favorabile de investiții dacă se schimbă legea offshore.

“Am avut o întâlnire cu oficialii ExxonMobil, și mi-au spus că nu au oprit activitatea în Marea Neagră, dimpotrivă, au solicitat prelungirea unor autorizații de lucru în Marea Neagră, în special din zona Ministerului Mediului. Deci nu au părăsit activitatea practic, se condideră că mai pot lua decizia de investiție, totul ține de modificarea legii ofshore”, a declarat Niculae Havrileț, la un webinar organizat de EM 360 și România Durabilă. El a explicat că, mai ales acum, investitorii în astfel de proiecte energetice, se confruntă cu riscuri crescute iar noua lege offshore ar tre: “riscul scăderii prețului, riscul nepredictibilității cadrului de reglementare și riscul de forță majoră, sesim, militar”.

“Asistăm la o inundare a piețelor de gaze din diverse surse și cu o reducere a cererii cauzate de pendemie. Acest lucru duce la un risc. Acum prețul este la 120 de dolari 1.000 de metri cubi, iar când s-au făcut studiile pentru fezabilitatea proiectelor din Marea Neagră s-a luat în calcul un preț de 380 de dolari, iar prețul din piață era de 450 de dolari. S-a luat și o măsură de risc extrem și s-a luat în calcul un preț de 280 de dolari. Atunci când întrebăm cine câștigă și cine pierde, ar trebui să fim mai rezonabili și să înțelegem ce înseamnă riscul”, a spus Havrileț.

ExxonMobil şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată, din cauza, inițial, a indeciziei Bucureștiului și, apoi, a emiterii unei legi offshore care a crescut povara fiscală a companiilor care urmau să investească, fără a le garanta stabilitatea taxării și cu obligația de a vinde jumătate din gaz pe piața locală. Exxon a anunțat că intenționează să vândă participația, anul trecut, ca parte a unei strategii globale de vânzare de active.

https://www.economica.net/exxonmobil-nu-a-abandonat-proiectul-din-marea-neagra-dimpotriva-havrile-meema_182841.html

 

Tribunalul Constanța a decis ieri reţinerea – în Portul Constanţa – a navei maritime Palmali Confidence, sub pavilion Malta. Nava aparține Palmali Voyager Five Shipping CO. Ltd.

Decizia Tribunalului Constanța este valabilă până la soluţionarea în fond a unei alte cauze înregistrate pe rolul Tribunalului Constanţa.

Hotărârea privind reținerea navei este executorie, însă poate fi atacată cu apel.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/nava-palmali-confidence-sub-pavilion-malta-retinuta-in-portul-constanta-717204.html

 

Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA au semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Dezvoltare Port Isaccea – Reabilitare şi modernizare infrastructură portuară portul Isaccea”, în valoare de peste 18 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Miniterul Transporturilor, obiectul contractului de finanţare „Dezvoltare Port Isaccea – Reabilitare şi modernizare infrastructură portuară” este reprezentat de acordarea finanţării nerambursabile către Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA, pentru modernizarea portului Isaccea.

„Rezultatele aşteptate prin implementarea proiectului sunt creşterea cu 100% a volumului de mărfuri transportat în portul Isaccea, prin modernizarea şi reabilitarea infrastructurii portuare – danele 1-3 şi 4-5, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, prin realizarea de lucrări de dragaj în zona portului Isaccea şi dezvoltarea serviciilor oferite navelor prin extinderea reţelelor de utilităţi şi dotarea cu hidranţi şi prize de cheu pentru alimentarea cu apa potabilă şi energie electrică a navelor acostate la cheu”, a transmis Ministerul Transporturilor.

Valoarea totală a proiectului este de 18.156.409,03 lei, din care valoarea totală eligibilă, finanţată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, este de 15.278.639,41 lei (85% din valoarea totală eligibilă aprobată – 12.986.843,50 lei este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 15% în valoare de 2.291.795,91 lei va fi finanţată din bugetul beneficiarului prin bugetul de stat).

https://www.bursa.ro/ministerul-transporturilor-si-cn-administratia-porturilor-dunarii-maritime-au-semnat-contractul-de-finantare-pentru-portul-isaccea-29604931

 

Volumul total de marfă manipulat în Portul Antwerp din Belgia în primul trimestru din 2020 a crescut cu 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea pe segmentul de marfă containerizată a contribuit la acest rezultat pozitiv și a compensate pentru declinul înregistrat pe celelalte segmente.

În primele trei luni ale anului impactul coronavirus asupra rezultatelor portului este limitat.

Volumul de containere crește

Cu o creștere de 9,5% în TEU și 9,4% în tonaj, mărfurile containerizate reprezintă cel mai important segment pentru Portul Antwerp. . În primele trei luni ale anului 2020 s-a remarcat o creștere importantă pentru categoria produselor farmaceutice și bunurile destinate comerțului online și o cerere mai mare pentru produsele alimentare cu termen de valabilitate îndelungat. Cu excepția unui ușor declin pentru mărfurile din Orientul Îndepărtat (o scădere de 2,2%), restul regiunilor au înregistrat o creștere importantă.

https://www.intermodal-logistics.ro/crestere-de-4-a-volumelor-de-marfa-in-portul-antwerp-in-q1-2020

 

  • Economie

15.04.2020

 

Dacia a anunțat că va relua o parte din producția la uzinele de la Mioveni. Într-o primă etapă, pe 21 aprilie va fi reluată activitatea Uzinei Mecanică și de Șasiuri, iar pe 4 mai va fi reluată activitatea de producție vehicule, în condiții de siguranță și distanțare socială și cu echipe restrânse.

Sindicaliștii de la uzinele Dacia din Mioveni și reprezentanții patronatului au semnat un acord privind reluarea activității în fabrică, după ce compania și-a suspendat temporar activitatea de producție la mijlocul lunii martie.

Pe 21 aprilie, 250 de angajați din cei peste 4.000 din Uzina Mecanică și de Șasiuri vor începe producția de motoare și cutii de viteză. Alți 190 de oameni vor începe lucrul în departamentul presaj al Uzinei de Vehicule, unde se produc piese folosite la fabricarea mașinilor Dacia. Potrivit ljui Nicolae Pavelescu, lider al sindicatului Dacia, angajații din categoria de risc, predispuși îmbolnăvirii cu COVID-19 vor rămâne în continuare acasă.

„Fabricaţia de automobile se reia în data de 4 mai. În schimb, la uzina de mecanică, a doua zi după Paşti, vor începe lucrul 250 de oameni, într-o singură echipă. În zona de vehicule, va lucra <presajul> cu 190 de oameni, în două echipe. Lucrul se face pe bază de voluntariat şi vom avea în vedere ca oamenii care sunt expuşi, adică, cei cu boli cornice, boli profesionale, să fie evitaţi, chiar dacă vor dori să lucreze voluntar”, a spus liderul de sindicatul Dacia, citat de Mediafax.

https://www.intermodal-logistics.ro/dacia-reia-o-parte-din-productie-la-mioveni