Revista presei

Semnal de alarmă tras de operatorii economici din portul Constanța. Acțiune disperată a europarlamentarilor români pentru deblocarea Dunării – Revista presei 13– 14 Martie 2018

  • Port Constanța

14.03.2018

 

Cincisprezece europarlamentari români îi cer Comisiei Europene, printr-o scrisoare deschisă să deblocheze lucrările de dragare a Dunării. Iată mesajul:Scrisoare deschisă către Președintele Comisiei, Comisarul pentru Transport și Președintele Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European

Bruxelles, 13 martie 2018

Domnului Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,
Doamnei Comisar pentru Transport, Violeta Bulc,
Doamnei Președinte al Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, Karima Delli,

Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Prin această scrisoare ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra întregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre.Conform numeroaselor documente ale Comisiei, inclusiv a Cărții albe – foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, din anul 2011, există două obiective cheie pentru sectorul de transporturi: 1) asigurarea unei infrastructuri competitive și 2) eliminarea blocajelor fizice și administrative. În acest sens dragarea, adică operațiunea de îndepărtare a sedimentelor și depunerilor subacvatice în vederea curățării segmentelor navigabile pentru a permite efectuarea transportului fluvial, reprezintă o activitate esențială în atingerea acestor obiective.

Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării. Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului materiilor și mărfurilor ce puteau fi transportate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est.

În calitatea noastră de reprezentanți ai României în Parlamentul European, considerăm că această situație nu este doar îngrijorătoare, ci și inacceptabilă. Vrem să subliniem faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea țelurilor noastre multimodale.

Până în acest moment, autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016 și la întâlnirea miniștrilor de transport din Luxembourg în anul 2012. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. De asemenea, nu am primit încă nicio rezoluție concretă privind notificările formale și informale pe care noi, în calitate de membrii ai Parlamentului European, le-am transmis în repetate rânduri Comisiei.Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră.

Cu deosebită considerație,Ana-Claudia ȚapardelDan NicaIoan Mircea PașcuDoru-Claudian FrunzulicăMaria GrapiniEmilian PavelRăzvan PopaDaciana SârbuClaudiu Ciprian TănăsescuDamian DrăghiciGabriela ZoanăAndi CristeaVictor BoștinaruRamona MănescuNorica Nicolai

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-actiune-disperata-a-europarlamentarilor-romani-pentru-deblocarea-dunarii-343599?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=stiri-recente&utm_campaign=Impact_stiri_recente

 

 

Operatorii din portul Constanța și europarlamentarii români cer ajutorul Comisiei Europene

Organizația Patronală „Constanța Port Business Asociation” i-a transmis europarlamentarului Claudia Țapardel, membru al comisiei pentru transport și turism din cadrul Parlamentului European, un mesaj în care prezintă: „Impactul negativ asupra economiei României al neefectuării lucrărilor de dragaj de către autoritățile bulgare, pe sectorul de Dunăre aflat în responsabilitatea lor”.

În scrisoare se arată că, din cauza neefectuării lucrărilor de dragaj de către Bulgaria, pentru asigurarea adâncimilor minime de navigabilitate, foarte multe nave au fost blocate pe perioade lungi de timp (între 40 și 90 de zile) sau voiajul s-a prelungit anormal de mult, în intervalul iulie – septembrie, pe sectorul cuprins între Km 375 și Km 610, astfel:

– în 2011 au fost afectate 27 nave propulsate și 205 barje și șlepuri cu 205.612 tone marfă;
– în 2012, au fost afectate 269 nave propulsate și 617 barje și șlepuri, cu 463.807 tone marfă;
– în 2013, au fost afectate 93 nave propulsate și 266 barje și șlepuri, 289.557 tone marfă;
– în 2015, au fost afectate 194 nave propulsate și 1.381 barje și șlepuri, 940.120 tone marfă;
– în 2016, au fost afectate 108 nave propulsate și 834 barje și șlepuri cu 722.248 tone marfă.

Principalele categorii de mărfuri blocate au fost minereurile, cărbunele, produsele petroliere și cerealele.

Mai mult, 50 de nave de pasageri, pe an, care efectuau croaziere pe Dunăre până în Deltă, au fost obligate să oprească înainte de destinație, pasagerii fiind debarcați și transportați în zona Deltei și retur, la navă, cu trenul.

Au fost afectate activitatea și rezultatele financiare ale administrațiilor portuare, ale companiilor de navigație și de operare portuară, ale combinatelor siderurgice din România, Austria, Ungaria și Serbia.

În urma acestui apel, 15 europarlamentari români i-au adresat Comisiei Europene o scrisoare deschisă, prin care îi cer să sprijine demersurile României de deblocare a lucrărilor de dragare a Dunării. În mesaj este prezentat pe larg modul în care Bulgaria obstrucționează transportul pe Dunăre, neîndeplinindu-și obligațiile privind asigurarea adâncimilor minime de navigație pe sectorul fluvial de care răspunde. Întrucât demersurile autorităților române de a rezolva problemele pe calea negocierilor bilaterale au eșuat, europarlamentarii solicită „o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-sora-noastra-bulgaria-boicoteaza-transportul-pe-dunare-si-prin-portul-constanta-343671

 

Agenții economici din Portul Constanța trag un important semnal de alarmă și solicită sprijinul urgent al europarlamentarilor pentru soluționarea problemei: de ani buni, autoritățile bulgare nu draghează partea lor de Dunăre, pentru a fi asigurată adâncimea de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării. Consecința este că au de suferit operatorii economici din România, tranzitul de mărfuri spre și dinspre portul Constanța și implicit turismul, agricultura și industria românească. „Din păcate, inacțiunea autorităților bulgare nu face decât să ducă spre colaps într-un ritm foarte rapid acest sistem (n.r. al navigației pe Dunăre din România)”, au subliniat reprezentanții Organizației Patronale Constanța Port Business Association.

Într-un memoriu adresat europarlamentarului Claudia Tapardel, din cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, reprezentanții Organizației Patronale Constanța Port Business Association atrag atenția asupra dificultăților cu care se confruntă, dar în special asupra impactului negativ pe care îl are asupra economiei României modul cum procedează autoritățile bulgare. Din memoriu reiese că din 2012 până în prezent autoritățile române au depus eforturi – vizite ale guvernanților în țara vecină, dar și luarea responsabilității de a suporta costurile lucrărilor de dragaj! – pentru a îi „convinge” pe vecinii bulgari să asigure adâncimea de navigație pe partea lor de Dunăre. Reacțiile au fost variate: fie au primit promisiuni și angajamente scrise că lucrările vor fi realizate, fie nu au primit niciun răspuns, fie…după ce au fost puse toate detaliile la punct pentru realizarea dragajului, autoritățile bulgare au pus impedimente!
Situația trenează din 2012!

Situația este gravă, și nu de ieri, ci din 2012, subliniază reprezentanții operatorilor economici din portul Constanța. An de an, au fost făcute fel de fel de demersuri. În 2017, de exemplu, în luna martie, „în urma demersurilor făcute de reprezentanții DG MOVE, ministrul bulgar al Transporturilor de la acea dată, Hristo Aliev, a anunțat că a lansat o licitație pentru efectuarea lucrărilor de dragaj pe Dunăre, procedura de licitație urmând a fi finalizată în luna mai 2017. În luna mai, la conducerea Ministerului Transportului din Bulgaria a revenit Ivaylo Moskovsky. Procedura de licitație s-a amânat pentru o dată care nu a fost precizată. În momentul de față nu sunt fonduri alocate pentru contractul care ar urma să fie semnat la finalul procedurii de licitație”, au precizat reprezentanții operatorilor economici din portul Constanța.

Anual, 50 de nave cu turiști care ar fi trebuit să ajungă în Delta Dunării, oprite în Bulgaria

Efectele lipsei de acțiune a vecinilor bulgari afectează serios tot ce înseamnă economie în județul Constanța, dar și în țară! Iar exemple a ce consecințe au apărut sunt numeroase. În primul rând, foarte multe nave au fost blocate pe perioade lungi de timp (între 40 și 90 de zile) întârziind foarte mult transportul de mărfuri. „Principalele categorii de marfă blocată au fost minereu, cărbune, produse petroliere, cereale”, au arătat operatorii economici.

De suferit are și turismul din Delta Dunării, pentru că nave cu turiști care ar fi trebuit să ajungă până în Deltă, nu au putut continua din cauza adâncimii mici a Dunării. „În aceeași zonă, navele turistice de pasageri care efectuează croaziere pe Dunăre, având ca destinație finală Delta Dunării – aproximativ 50 motonave în fiecare an – au fost obligate să se oprească, pasagerii au fost debarcați și transportați în zona deltei și retur la navă cu trenul”, se mai arată în memoriului afaceriștilor.

Costuri mai mari cu transportul și întârzieri pentru combinatele din Tulcea și Galați

„Neefectuarea lucrărilor de dragaj influențează în mod negativ industria românească (transportul de materii prime – costuri suplimentare de transport și nerespectarea graficelor), agricultura (exportul de cereale – costuri de transport mai mari), tranzitul de mărfuti spre și dinspre portul Constanța, activitatea de turism din Delta Dunării, rezultatele financiare ale administrațiilor portuare, companiilor de navigație și operare portuară.

Printre operatorii economici care au de suferit se numără Combinatul Alum Tulcea (consum lunar cca. 100.000 tone; fata de o incarcatura de16.000 tone/convoi si o durata normala de transport de 36 de ore pe relatia Constanta – Tulcea in perioadele cu adancimi reduse, se incarca doar 10.000 tone/convoi iar durata de transport creste la 3 zile), Combinatul Siderurgic Galați (Arcelormittal) (a.minereu de fier pe relatia Constanta – Galați; încărcătura pe convoi se reduce de la 16.000 tone la 10.000 tone; durata de transport crește de la 1 zi la 2-3 zile; transport laminate pe relatia Galati – Bulgaria/ Serbia: volumul de transport se reduce de la 25.000 tone pe luna la 6.000 tone pe luna; crește durata de transport/ nu se respectă termenele de livrare. De suferit au și porturile dunărene și portul Constanța, căci pe sectorul cuprins între km 670 -300 durata de transport a crescut de la două zile la șapte zile. O mare parte din producția de grâu se transportă spre portul Constanța cu mijloace auto care presupun costuri mult mai mari decât dacă s-ar utiliza transportul fluvial. Întreruperea navigației are repercusiuni negative asupra competitivității portului Constanța – întârzieri în sosirea mărfurilor în transportul fluvial, staționării prelungite a navelor maritime și implicit costuri suplimentare pentru proprietarii de nave și mărfuri. Lipsa predictibilității transportului fluvial are ca efect redirecționarea unui volum important de mărfuri spre alte porturi din Europa”, se mai subliniază în memoriul respectiv.

Portul Constanța, dat deoparte în favoarea altor porturi! Scăderi dramatice la transportul de mărfuri
Astfel, sunt date și exemple concrete cum au pierdut românii la capitolul de mărfuri de tranzit prin portul Constanța: cărbunele cocsificabil pentru Combinatul de la Dunajvaros (Ungaria) parțial redirijat spre portul Bakar (Croația); materii prime pentru Combinatul de la Smederevo (Serbia) sunt parțial redirijate prin portul Burgas; laminate din Austria/Polonia pentru India/Rusia redirijate către porturi din Marea Adriatica.

„O mare parte din mărfurile care se operau prin portul Constanța sau mărfuri care potențial ar fi putut fi tranzitate prin port, via transport pe Dunăre, au fost redirecționate spre alte porturi sau alte mijloace de transport”, au mai atras atenția reprezentanții Organizației Patronale Constanța Port Business Association.

„Combinatul Voest Alpine – Austria utilizează cam 10 – 11 mil. tone minereu si cărbune; până in anul 2014 se transportau prin portul Constanta cca 400.000 tone.Transportul s-a sistat; 3-4 mil. tone se transporta cu trenul din Ucraina până la Bratislava si apoi se incarcau pe barje; 2,5 mil. tone de minereu de fier din Brazilia si 500.000 tone carbune din SUA se deruleaza prin portul Koper (Croatia). Combinatul US Steel Kosice – importa 2 mil tone de minereu de fier. Tranzitul mărfii prin portul Constanta a fost sistat. Marfa se deruleaza prin portul Hamburg. Combinatul Duna Ferr Dunajvaros – importa minereu de fier din Ucraina si carbune din SUA. Minereul de fier se transporta pe calea ferata din Ucraina;

Până in anul 2013 prin portul Constanta se derula 1,4 mil.tone cărbune. In momentul de față se mai derulează prin portul Constanta maxim 500.000 tone pe an. Restul a fost redirecționat prin portul Koper, de unde se transporta cu trenul pana la Combinat; Cărbunele energetic din Rusia pentru termocentralele din Ungaria şi Austria; minerale neferoase – magnezita din Algeria şi Turcia pentru Austria – se realizau peste 200.000 tone pe an prin portul Constanta; din 2011 transportul s-a sistat; Austria exportă inclusiv în Turcia peste 500.000 tone de oţel pe an din care pe Dunăre max. 20.000 tone; îngrăşăminte: firma Borealis – Austria exportă în Turcia cca. 50 containere pe săptămână cu polietilenă şi polipropilenă – ruta e prin Trieste; automobile: Turcia exporta cca. 3000 de mașini lunar către Austria/Germania (Bavaria). Transportul se face prin portul Koper si apoi cu trenul pana la destinatie; uzinele Dacia si Ford și-au arătat interesul de a transporta automobile pe Dunăre spre portul Constanța și spre Europa Centrala. In conditiile actuale nu se poate asigura ritmicitatea transportului; cereale – o mare parte din exportul de cereale din Ungaria, Croatia, Serbia a fost transferat spre porturile Koper/Rijeca sau Rotterdam; srot de soia pentru Serbia, Slovacia, Ungaria cca 1.000.000 tone anual se transporta pe apa din portul Rotterdam. Este exemplul cel mai elcovent. Cineva ar trebui sa isi puna intrebarea de ce se alege o ruta ( Rotterdam – Serbia) cu lungimea de 2600 km, cu gabarite relativ mici pentru navigatie si unde se tranziteaza prin 73 de ecluze fata de o ruta de 1200 km, cu gabarite mari de navigatie si cu numai 4 ecluze; transport de containere – este practic inexistent pe Dunăre pînă în Austria.
„Astfel, Dunărea nu reprezintă în acest moment, din cauza problemelor de infrastructură existente pe sectorul din administrarea Bulgariei, o opțiune de transport pentru multi traderi iar operatorii economici suferă mari prejudicii din cauza problemelor de infrastructură din zonă.

Este vorba, pe de o parte, despre pierderi majore ale operatorilor economici care utilizează Dunărea, dar și de mari prejudicii rezultând din beneficii nerealizate – dacă avem în vedere clienții mari care evită tranzitarea Dunării/a portului Constanta, ținând cont de aceste problemele de infrastructura.

Față de cele de mai sus considerăm că este necesară intervenția la nivel înalt a autorităților române pe lângă conducerea Comisiei Europene pentru reglementarea acestei situații în sensul în care autoritățile bulgare să își îndeplinească obligațiile privind asigurarea funcționalității infrastructurii de transport sau să permită necondiționat autorităților române să efectueze lucrările de dragaj pentru a evita blocarea în fiecare an a navigației pe Dunăre”, este semnalul de alarmă tras de operatorii economici din cadrul Organizației Patronale Constanța Port Business Association.

https://www.replicaonline.ro/semnal-de-alarma-tras-de-operatorii-economici-din-portul-constanta-ne-ducem-in-cap-din-cauza-bulgarilor-348776/

 

Un memoriu elaborat de operatorii portuari români în legătură cu neimplicarea autorităţilor bulgare în asigurarea navigabilităţii pe Dunăre a stat la baza notificării transmisă preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport, Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, de către 15 europarlamentari români, a informat, marţi, organizaţia patronală „Constanţa Port Business Association”.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de asociaţia menţionată, un grup 15 europarlamentari români şi-au însuşit observaţiile şi studiul de caz privind transportul pe Dunăre, prezentat într-un memoriu redactat de asociaţia patronală din Constanţa, şi au depus o scrisoare deschisă la cabinetele peşedintelui C. E. Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport – Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, în care se arată că se manifestă îngrijorare crescândă şi dezamăgire cu privire la neefectuarea operaţiunilor de dragaj de-a lungul sectorului navigabil aflat în responsabilitatea autorităţilor bulgare, fapt ce creează o problemă, afectând piaţa unică şi liber concurenţială europeană.

Lipsa navigabilităţii Dunării pentru transportatorii navali pe sectorul dintre România şi Bulgaria, în medie pe parcursul a 80 de zile pe an, afectează, conform sursei menţionate, piaţa unică şi reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european.

„Lipsa de acţiune a autorităţilor bulgare, în ciuda numeroaselor încercări de colaborare venite din partea autorităţilor române, este cu atât mai dezamăgitoare cu cât Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât şi un punct de referinţă de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuţiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern şi sustenabil, navigaţia internă reprezintă una din cele mai curate şi eficiente alternative şi este crucială în implementarea obiectivelor ce ţin de conceptul multimodal. Lipsa disponibilităţii de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situaţii are consecinţe grave asupra întregului sistem de transport european şi asupra economiilor statelor membre”, se arată în comunicat.

http://www.capital.ro/dunare-conflict-romano-bulgar-pentru-conditiile.html

 

În contextul problemelor foarte grave legate de navigabilitatea Dunării pe sectorul dintre România și Bulgaria, situație care persistă de foarte mult timp, precum și a refuzului repetat al autorităților bulgare de a-și asuma obligațiile ce le revin, europarlametarul PSD Claudia Țapardel a înaintat în numele delegației române din grupul S&D și a altor colegi români din grupurile ALDE și EPP, o scrisoare deschisă către Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Comisarului European pentru Mobilitate și Transport, Violeta Bulc și Președinta Comisiei pentru Transporturi și Turism din Parlamentul European, Karima Delli.

Prin această scrisoare, semnatarii își exprimă îngrijorarea și dezamăgirea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul sectorului navigabil aflat în responsabilitatea autorităților bulgare.

Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial, reprezentanții României în Parlamentul European condamnă ferm lipsa de cooperare a autorităților bulgare și atrage atenția asupra consecințelor grave pentru industria și economia românească, solicitând o intervenție promptă a instituțiilor europene în vederea rezolvării acestei probleme.

“Deși autoritățile bulgare și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, acestea au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și dinspre Europa.

Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative cauzate de creșterea prețurilor de transport, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării. O altă consecință negativă este reprezentată de redirecționarea operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est”, precizează eurodeputata PSD în scrisoarea deschisă.

Lipsa navigabilității Dunării pe sectorul dintre România și Bulgaria afectează piața unică și reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european

Potrivit unui comunicat remis ȘTIRIPESURSE.RO, lipsa de acțiune a autorităților bulgare, în ciuda numeroaselor încercări de colaborare venite din partea autorităților române, este cu atât mai dezamăgitoare cu cât Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice.

De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea obiectivelor ce țin de multimodalitate.

Totodată s-au evidențiat efectele negative ale lipsei operațiunilor de dragaj pentru piața unică europeană și s-a solicitat sprijinul instituțiilor europene pentru a soluționa o situație extrem de problematică pentru sectorul de transport fluvial și maritim.

“Lipsa disponibilității de colaborare a părții bulgare în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra întregului sistem de transport european și asupra economiilor tuturor statelor membre. De aceea dorim să aducem din nou în atenția instituțiilor europene această situație și să solicităm o intervenție promptă a acestora în rezolvarea unei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism”, a conchis Claudia Țapardel.

https://www.stiripesurse.ro/claudia-apardel-lipsa-navigabilita-ii-dunarii-nu-este-doar-o-problema-romaneasca-ci-in-primul-rand-una-europeana-care-afecteaza-pia-a-unica_1254157.html

 

Aproape jumătate dintre europarlamentarii români au transmis, luni, o scrisoare deschisă către Președintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Transport și Președintele Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, în cadrul căreia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra înregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre. (…) anul 2011, există două obiective cheie pentru sectorul de transporturi: 1) asigurarea unei infrastructuri competitive și 2) eliminarea blocajelor fizice și administrative. În acest sens dragarea, adică operațiunea de îndepărtare a sedimentelor și depunerilor subacvatice în vederea curățării segmentelor navigabile pentru a permite efectuarea transportului fluvial, reprezintă o activitate esențială în atingerea acestor obiective. Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării. Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului materiilor și mărfurilor ce puteau fi transporatate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est”, arată cei 15 semnatari ai scrisorii.
Pe de altă parte, europarlamentarii români anunță că autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale, însă dialogul a fost suspendat.
„În calitatea noastră de reprezentanți ai României în Parlamentul European, considerăm că această situație nu este doar îngrijorătoare, ci și inacceptabilă. Vrem să subliniem faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea țelurilor noastre multimodale. Până în acest moment, autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016 și la întâlnirea miniștrilor de transport din Luxembourg în anul 2012. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. De asemenea, nu am primit încă nicio rezoluție concretă privind notificările formale și informale pe care noi, în calitate de membrii ai Parlamentului European, le-am transmis în repetate rânduri Comisiei. Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării”, mai anunță europarlamentarii.
Cei 15 semnatari sunt Ana-Claudia Țapardel, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damian Drăghici, Gabriela Zoană, Andi Cristea, Victor Boștinaru, Ramona Mănescu și Norica Nicolai.

Europarlamentarii români, îngrijorați: Bulgaria nu efectuează operațiuni de dragaj pe Dunăre. „Industria românească a înregistrat pierderi semnificative”

 

Un memoriu elaborat de operatorii portuari români în legătură cu neimplicarea autorităţilor bulgare în asigurarea navigabilităţii pe Dunăre a stat la baza notificării transmisă preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport, Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, de către 15 europarlamentari români, a informat, marţi, organizaţia patronală „Constanţa Port Business Association”.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de asociaţia menţionată, un grup 15 europarlamentari români şi-au însuşit observaţiile şi studiul de caz, prezentat într-un memoriu redactat de asociaţia patronală din Constanţa, şi au depus o scrisoare deschisă la cabinetele peşedintelui C. E. Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport – Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, în care se arată că se manifestă îngrijorare crescândă şi dezamăgire cu privire la neefectuarea operaţiunilor de dragaj de-a lungul sectorului navigabil aflat în responsabilitatea autorităţilor bulgare, fapt ce creează o problemă, afectând piaţa unică şi liber concurenţială europeană.

Lipsa navigabilităţii Dunării pentru transportatorii navali pe sectorul dintre România şi Bulgaria, în medie pe parcursul a 80 de zile pe an, afectează, conform sursei menţionate, piaţa unică şi reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european.

„Lipsa de acţiune a autorităţilor bulgare, în ciuda numeroaselor încercări de colaborare venite din partea autorităţilor române, este cu atât mai dezamăgitoare cu cât Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât şi un punct de referinţă de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuţiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern şi sustenabil, navigaţia internă reprezintă una din cele mai curate şi eficiente alternative şi este crucială în implementarea obiectivelor ce ţin de conceptul multimodal. Lipsa disponibilităţii de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situaţii are consecinţe grave asupra întregului sistem de transport european şi asupra economiilor statelor membre”, se arată în comunicat.

De asemenea, conform asociaţiei operatorilor portuari români, până în acest moment, partea română a făcut numeroase încercări de a rezolva problema navigabilităţii pe Dunăre, pe întregul an, prin negocieri bilaterale. Autorităţile române i-au notificat şi au încercat să-i abordeze pe omologii bulgari în mai multe ocazii, începând cu anul 2011, inclusiv la nivel european, atât la întâlnirea miniştrilor de transport din Luxembourg, în anul 2012, cât şi pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam, în anul 2016. În final, potrivit sursei precizate, autorităţile române au efectuat din proprie iniţiativă şi pe cheltuiala lor operaţiuni de dragaj, aceste încercări neconducând însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat.

„Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală şi intenţionăm să ridicăm, din nou, această problemă la nivel european şi să solicităm intervenţia promptă a instituţiilor europene pentru rezolvarea acestei chestiuni de mare importanţă pentru sectoarele de transport şi turism, autorităţile române şi patronatele fiind dispuse să susţină partea bulgară în îndeplinirea obligaţiilor lor pentru crearea condiţiilor de navigaţie pe sectoarele proprii de pe Dunăre”, se arată în comunicatul transmis de asociaţia patronală „Constanţa Port Business Association”.

https://www.agerpres.ro/economic/2018/03/13/constanta-comisia-europeana-notificata-pentru-neimplicarea-autoritatilor-bulgare-in-mentinerea-conditiilor-de-transport-pe-dunare–71936

 

Europarlamentara PSD Claudia Țapardel atrage atenția că lipsa navigabilității pe Dunăre este o problemă nu românească, ci-n primul rând europeană, ce afectează piața unică.
Scrisoare către Junckerm Bulc și Delli

Europarlametara PSD Claudia Țapardel a înaintat în numele delegației române din grupul S&D și a altor colegi români din grupurile ALDE și EPP, o scrisoare deschisă către Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Comisarului European pentru Mobilitate și Transport, Violeta Bulc și Președinta Comisiei pentru Transporturi și Turism din Parlamentul European, Karima Delli. Scrisoarea a fost scrisă în contextul problemelor foarte grave legate de navigabilitatea Dunării pe sectorul dintre România și Bulgaria, situație care persistă de foarte mult timp, precum și a refuzului repetat al autorităților bulgare de a-și asuma obligațiile ce le revin.

Prin această scrisoare, semnatarii își exprimă îngrijorarea și dezamăgirea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul sectorului navigabil aflat în responsabilitatea autorităților bulgare.

Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial, reprezentanții României în Parlamentul European condamnă ferm lipsa de cooperare a autorităților bulgare și atrage atenția asupra consecințelor grave pentru industria și economia românească, solicitând o intervenție promptă a instituțiilor europene în vederea rezolvării acestei probleme.

Autoritățile bulgare au blocat accesul Cargo în și dinspre Europa

“Deși autoritățile bulgare și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, acestea au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și dinspre Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative cauzate de creșterea prețurilor de transport, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării. O altă consecință negativă este reprezentată de redirecționarea operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est.” precizează eurodeputata PSD în scrisoarea deschisă.

Lipsa navigabilității Dunării pe sectorul dintre România și Bulgaria afectează piața unică și reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european

Lipsa de acțiune a autorităților bulgare, în ciuda numeroaselor încercări de colaborare venite din partea autorităților române, este cu atât mai dezamăgitoare cu cât Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice.

Navigația rutieră, crucială
De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea obiectivelor ce țin de multimodalitate.

Totodată s-au evidențiat efectele negative ale lipsei operațiunilor de dragaj pentru piața unică europeană și s-a solicitat sprijinul instituțiilor europene pentru a soluționa o situație extrem de problematică pentru sectorul de transport fluvial și maritim.

“Lipsa disponibilității de colaborare a părții bulgare în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra întregului sistem de transport european și asupra economiilor tuturor statelor membre. De aceea dorim să aducem din nou în atenția instituțiilor europene această situație și să solicităm o intervenție promptă a acestora în rezolvarea unei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism.” a conchis Țapardel.

https://www.dcnews.ro/claudia-apardel-scrisoare-catre-jean-claude-juncker-este-cruciala_583759.html

 

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleşcanu a declarat luni, la finalul reuniunii miniştrilor de Externe a Trilateralei România-Bulgaria-Grecia, că în timpul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor, ţara noastră va continua iniţiativa Bulgariei de a promova regiunea Mării Negre şi a Dunării.

„Discuţiile s-au concentrat pe câteva teme relevante pentru noi, Balcanii de Vest şi Vecinătatea estică, şi vom continua la prânz cu discuţii asupra regiunii Mării Negre, Dunării şi Orientului Mijlociu. Întrunirea noastră a fost o oportunitate pentru a reconfirma voinţa comună a celor trei ţări privind dinamizarea dialogului politic în acest format trilateral şi de asumare a angajamentului faţă de consolidarea proiectului european”, a declarat ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleşcanu într-o conferinţă de presă comună cu viceprim-ministrul şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Bulgaria, Ekaterina Zaharieva, şi cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Elene, Nikos Kotzias.

Meleşcanu a subliniat faptul că atât ţara noastră, cât şi Bulgaria şi Grecia, susţin o politică solidă a Uniunii Europene. De asemenea, a mai spus ministrul de Externe, România va continua, în timpul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din prima jumătate a anului viitor, iniţiativa Bulgariei de promovare a regiunii Mării Negre şi Dunării.

„Doresc să salut intenţia preşedinţiei bulgare de a promova această regiune la nivelul Uniunii Europene în cursul acestui semestru, în care ocupă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Şi noi ne propunem să continuăm această iniţiativă în timpul preşedinţiei noastre. Ne vom concentra şi pe problema legăturii dintre Dunăre şi Marea Neagră, ideea fundamentală fiind sprijinirea unei macrostrategii regionale dunărene care să fie finanţată de Uniunea Europeană”, a mai spus Meleşcanu.

La rândul său, ministrul de Externe bulgar, Ekaterina Zaharieva, a spus că Bulgaria, în cadrul mandatului său de preşedinte al Consiliului UE, se bazează în special pe turism şi cultură.

„Am discutat la nivel european dacă trebuie să existe finanţare specială pentru strategiile regionale, aşa cum este strategia Dunării, şi dacă lipsa acestor finanţări speciale destinate nu duce la o dezvoltare mai lentă. În timpul preşedinţiei noastre, dar mai ales în timpul preşedinţiei române, având în vedere cadrul financiar viitor, cred că este bine să înceapă din nou să fie discutată această problematică”, a declarat Zaharieva.

Ministrul bulgar a vorbit şi despre accesul Bulgariei şi României în Spaţiul Schengen, afirmând că cele două ţări trebuie să devină membre ale Schengen.

„Este important pentru securitate, nu doar pentru Bulgaria şi România, dar şi pentru alte state membre ale Uniunii Europene”, a spus Ekaterina Zaharieva.
De asemenea, ministrul de Externe grec, Nikos Kotzias, şi-a exprimat susţinerea pentru integrarea celor două ţări în Spaţiul Schengen, spunând că, în acest fel, „o să ne simţim mai sigur şi mai bine în Europa”.

„Doresc să îmi exprim sprijinul faţă de România şi de Bulgaria pentru integrarea în zona Schengen şi o să ne simţim mult mai sigur şi mai bine în Europa dacă o să fie alături de noi în zona Schengen. Astăzi, când discutăm despre extinderea Uniunii Europene, ar trebui să ne gândim şi la modul cum se poate adânci această integrare europeană”, a spus ministrul grec.

https://www.news.ro/politic-extern/melescanu-in-timpul-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene-vom-continua-initiativa-bulgariei-de-a-promova-regiunea-marii-negre-si-a-dunarii-1922403612042018031817951485

 

Un memoriu elaborat de operatorii portuari români în legătură cu neimplicarea autorităţilor bulgare în asigurarea navigabilităţii pe Dunăre a stat la baza notificării transmisă preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport, Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, de către 15 europarlamentari români, a informat, marţi, organizaţia patronală „Constanţa Port Business Association”.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de asociaţia menţionată, un grup 15 europarlamentari români şi-au însuşit observaţiile şi studiul de caz privind transportul pe Dunăre, prezentat într-un memoriu redactat de asociaţia patronală din Constanţa, şi au depus o scrisoare deschisă la cabinetele peşedintelui C. E. Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport – Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, în care se arată că se manifestă îngrijorare crescândă şi dezamăgire cu privire la neefectuarea operaţiunilor de dragaj de-a lungul sectorului navigabil aflat în responsabilitatea autorităţilor bulgare, fapt ce creează o problemă, afectând piaţa unică şi liber concurenţială europeană.

Lipsa navigabilităţii Dunării pentru transportatorii navali pe sectorul dintre România şi Bulgaria, în medie pe parcursul a 80 de zile pe an, afectează, conform sursei menţionate, piaţa unică şi reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european.

“Lipsa de acţiune a autorităţilor bulgare, în ciuda numeroaselor încercări de colaborare venite din partea autorităţilor române, este cu atât mai dezamăgitoare cu cât Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât şi un punct de referinţă de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuţiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern şi sustenabil, navigaţia internă reprezintă una din cele mai curate şi eficiente alternative şi este crucială în implementarea obiectivelor ce ţin de conceptul multimodal. Lipsa disponibilităţii de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situaţii are consecinţe grave asupra întregului sistem de transport european şi asupra economiilor statelor membre”, se arată în comunicat.

De asemenea, conform asociaţiei operatorilor portuari români, până în acest moment, partea română a făcut numeroase încercări de a rezolva problema navigabilităţii pe Dunăre, pe întregul an, prin negocieri bilaterale. Autorităţile române i-au notificat şi au încercat să-i abordeze pe omologii bulgari în mai multe ocazii, începând cu anul 2011, inclusiv la nivel european, atât la întâlnirea miniştrilor de transport din Luxembourg, în anul 2012, cât şi pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam, în anul 2016. În final, potrivit sursei precizate, autorităţile române au efectuat din proprie iniţiativă şi pe cheltuiala lor operaţiuni de dragaj, aceste încercări neconducând însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat.

“Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală şi intenţionăm să ridicăm, din nou, această problemă la nivel european şi să solicităm intervenţia promptă a instituţiilor europene pentru rezolvarea acestei chestiuni de mare importanţă pentru sectoarele de transport şi turism, autorităţile române şi patronatele fiind dispuse să susţină partea bulgară în îndeplinirea obligaţiilor lor pentru crearea condiţiilor de navigaţie pe sectoarele proprii de pe Dunăre”, se arată în comunicatul transmis de asociaţia patronală “Constanţa Port Business Association”.

Conflict româno-bulgar pentru condițiile de transport pe pe Dunăre

 

Organizaţia patronală „Constanţa Port Business Association” a elaborat un memoriu privind neimplicarea autorităţilor bulgare în asigurarea navigabilităţii pe Dunăre, care a devenit baza notificării transmisă preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport, Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, de către 15 europarlamentari români, a informat, marţi, organizaţia.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de asociaţia menţionată, un grup 15 europarlamentari români şi-au însuşit observaţiile şi studiul de caz, prezentat într-un memoriu redactat de asociaţia patronală din Constanţa, şi au depus o scrisoare deschisă la cabinetele peşedintelui C. E. Jean-Claude Juncker, comisarului european pentru Mobilitate şi Transport – Violeta Bulc şi preşedintei Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli, în care se arată că se manifestă îngrijorare crescândă şi dezamăgire cu privire la neefectuarea operaţiunilor de dragaj de-a lungul sectorului navigabil aflat în responsabilitatea autorităţilor bulgare, fapt ce creează o problemă, afectând piaţa unică şi liber concurenţială europeană.

Lipsa navigabilităţii Dunării pentru transportatorii navali pe sectorul dintre România şi Bulgaria, în medie pe parcursul a 80 de zile pe an, afectează, conform sursei menţionate, piaţa unică şi reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european. „Lipsa de acţiune a autorităţilor bulgare, în ciuda numeroaselor încercări de colaborare venite din partea autorităţilor române, este cu atât mai dezamăgitoare cu cât Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1.100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât şi un punct de referinţă de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuţiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern şi sustenabil, navigaţia internă reprezintă una din cele mai curate şi eficiente alternative şi este crucială în implementarea obiectivelor ce ţin de conceptul multimodal. Lipsa disponibilităţii de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situaţii are consecinţe grave asupra întregului sistem de transport european şi asupra economiilor statelor membre”, se arată în comunicat.

De asemenea, conform asociaţiei operatorilor portuari români, până în acest moment, partea română a făcut numeroase încercări de a rezolva problema navigabilităţii pe Dunăre, pe întregul an, prin negocieri bilaterale. Autorităţile române i-au notificat şi au încercat să-i abordeze pe omologii bulgari în mai multe ocazii, începând cu anul 2011, inclusiv la nivel european, atât la întâlnirea miniştrilor de transport din Luxembourg, în anul 2012, cât şi pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam, în anul 2016. În final, potrivit sursei precizate, autorităţile române au efectuat din proprie iniţiativă şi pe cheltuiala lor operaţiuni de dragaj, aceste încercări neconducând însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. „Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală şi intenţionăm să ridicăm, din nou, această problemă la nivel european şi să solicităm intervenţia promptă a instituţiilor europene pentru rezolvarea acestei chestiuni de mare importanţă pentru sectoarele de transport şi turism, autorităţile române şi patronatele fiind dispuse să susţină partea bulgară în îndeplinirea obligaţiilor lor pentru crearea condiţiilor de navigaţie pe sectoarele proprii de pe Dunăre”, se arată în comunicatul transmis de asociaţia patronală „Constanţa Port Business Association”.

https://www.telegrafonline.ro/operatorii-portuari-constanteni-iau-parat-pe-omologii-lor-bulgari-la-ce

 

13.03.2018

 

Claudia Ţapardel: Lipsa navigabilităţii Dunării nu este doar o problemă românească, ci în primul rând una europeană care afectează piaţa unică

În contextul problemelor foarte grave legate de navigabilitatea Dunării pe sectorul dintre România şi Bulgaria, situaţie care persistă de foarte mult timp, precum şi a refuzului repetat al autorităţilor bulgare de a-şi asuma obligaţiile ce le revin, europarlametarul PSD Claudia Ţapardel a înaintat în numele delegaţiei române din grupul S&D şi a altor colegi români din grupurile ALDE şi EPP, o scrisoare deschisă către Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Comisarului European pentru Mobilitate şi Transport, Violeta Bulc şi Preşedinta Comisiei pentru Transporturi şi Turism din Parlamentul European, Karima Delli.

Prin această scrisoare, semnatarii îşi exprimă îngrijorarea şi dezamăgirea cu privire la neefectuarea operaţiunilor de dragaj de-a lungul sectorului navigabil aflat în responsabilitatea autorităţilor bulgare.

Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea stakeholderilor români din sectorul de navigaţie maritim şi fluvial, reprezentanţii României în Parlamentul European condamnă ferm lipsa de cooperare a autorităţilor bulgare şi atrage atenţia asupra consecinţelor grave pentru industria şi economia românească, solicitând o intervenţie promptă a instituţiilor europene în vederea rezolvării acestei probleme.

„Deşi autorităţile bulgare şi-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreţinere corespunzătoare a Dunării, acestea au eşuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în şi dinspre Europa.

Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative cauzate de creşterea preţurilor de transport, contribuind în aceleaşi timp şi la reducerea activităţilor turistice în Delta Dunării. O altă consecinţă negativă este reprezentată de redirecţionarea operaţiunilor de transport pentru produse agricole şi materii prime către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest şi est”, precizează eurodeputata PSD în scrisoarea deschisă.

Lipsa navigabilităţii Dunării pe sectorul dintre România şi Bulgaria afectează piaţa unică şi reprezintă o problemă care trebuie ridicată la nivel european

Lipsa de acţiune a autorităţilor bulgare, în ciuda numeroaselor încercări de colaborare venite din partea autorităţilor române, este cu atât mai dezamăgitoare cu cât Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât şi un punct de referinţă de-a lungul mai multor axe strategice.

De asemenea, în contextul discuţiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern şi sustenabil, navigaţia internă reprezintă una din cele mai curate alternative şi este crucială în implementarea obiectivelor ce ţin de multimodalitate.

Totodată s-au evidenţiat efectele negative ale lipsei operaţiunilor de dragaj pentru piaţa unică europeană şi s-a solicitat sprijinul instituţiilor europene pentru a soluţiona o situaţie extrem de problematică pentru sectorul de transport fluvial şi maritim.

„Lipsa disponibilităţii de colaborare a părţii bulgare în vederea remedierii acestei situaţii are consecinţe grave asupra întregului sistem de transport european şi asupra economiilor tuturor statelor membre. De aceea dorim să aducem din nou în atenţia instituţiilor europene această situaţie şi să solicităm o intervenţie promptă a acestora în rezolvarea unei chestiuni de mare importanţă pentru sectoarele de transport şi turism”, a conchis Claudia Ţapardel.

Textul complet al scrisorii deschise îl puteţi găsi pe pagina oficială a europarlamentarului Claudia Ţapardel: http://www.claudia-tapardel.ro/ro/scrisoare-deschisa-catre-presedintele-comisiei-comisarul-pentru-transport-si-presedintele-comisiei-pentru-transport-si-turism/
Biroul de Presa PSD
https://www.agerpres.ro/comunicate/2018/03/13/comunicat-de-presa-europarlamentar-psd-claudia-tapardel–71567

 

Fostul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, a încercat să mușamalizeze o afacere imobiliară cu terenul Spitalului Port Constanța la care a fost părtaș alături de Radu Mazăre. Valoarea terenului este de multe milioane de euro
În cele aproximativ patru luni cât a fost ministru al Transporturilor, Felix Stroe a încercat să ascundă un alt tun imobiliar al fostului său șef, Radu Mazăre. Stroe a demarat transferul unei clădiri și a terenului aferent de un hectar din patrimoniul Spitalului Port și al Ministerului Transporturilor în cel al Consiliului Județean Constanța. Clădirea spitalului, și terenul aferent de 10.000 mp, se află într-o zonă bună a Constanței.

Din suprafața totală, o parcelă de 6.000 de metri pătrați, în valoare de aproximativ trei milioane de euro, a fost preluată abuziv de Primăria Constanța prin două Hotărâri de Consiliu Local inițiate de Radu Mazăre. Ulterior, suprafața a fost retrocedată, parcelată și vândută câtre persoane fizice. Președintele ședinței de Consiliu Local Municipal în care au fost adoptate hotărârile abuzive a fost Felix Stroe în calitate de consilier local.

În scurtul său mandat, Stroe și-a numit apropiații în Consiliul de Administrație al CN Administrația Porturilor Maritime. Cele mai bune exemple sunt George Teșeleanu – ginerele partenerului său de afaceri Ion Dumitrache – dar și Bogdan Mândrescu și fostul procuror Dorina Danielescu, ambii din Buzău, orașul natal al lui Felix Stroe. De asemenea, generalul în rezervă Ion Sârbu a fost numit consilier al fostului ministru și membru în CA –ul Spitalului Port.
Spitalul Port, o necesitate internațională

Spitalul Clinic C.F. Constanța sau Spitatul Port, așa cum este cunoscut de constănțeni, a fost înființat în 1936 și se află în subordinea Direcției Medicale din Ministerul Transporturilor. Spitalul funcționează în trei clădiri, una în incinta Portului Constanța, care aparține Administrației Porturilor Maritime Constanța SA, una pe B-dul. 1 Mai, nr. 5-7, și una pe bulevardul I.C. Brătianu, nr. 35-37.

În 2014, Curtea de Conturi a României a constatat că terenul din B-dul 1 Mai, nr. 5-7 în suprafață de 9894,24mp se regăsește în „inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului”. În noiembrie 2016, Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a efectuat un control la spital și a stabilit că: „preluarea terenului la UAT Constanța s-a făcut cu încălcarea legii
Tot patrimoniul spitalului aparţine domeniului public al statului prin Ministerul Transporturilor. În anul 1978, România a aderat la Convenția Internațională SOLAS, privind ocrotirea vieții omenești pe mare care prevede ca: „porturile maritime de intrare și ieșire din țară trebuie să dețină obligatoriu facilități sanitare pentru evitarea unor potențiale epidemii”. În aceste condiții, existența Spitalului Port a fost și este o necesitate, nu o opțiune.
Statul se auto-execută silit pe el însuși
Spitalul Port are în prezent datorii de 8,8 milioane de lei reprezentând contribuții la bugetul de stat, chirii și altele. Din această sumă, 6,5 milioane reprezintă arierate. La sfârșitul anului trecut, fiscul a cerut instituirea sechestrului pe bunurile spitalului și urmează procedura de executare silită. CN APMC SA, proprietarul clădirii din port, a cerut de asemenea instituirea unui sechestru pe bunurile spitalului pentru neplata chiriei. În prezent, conducerea spitalului face demersuri pentru obținerea unei eșalonari a datoriei la bugetul de stat.

Chiar dacă se va încheia această înțelegere cu finanțele publice, spitalul nu-și va putea acoperi datoria pentru că veniturile din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate sunt mai mici decât cheltuielile curente ale spitalului. Balanța anuală e negativă, iar spitalul nu-și poate plăti datoriile. Pardoxal, în anul 2017, spitalul a fost dotat cu aparatură medicală nouă în valoare de 1,2 milioane de lei.

Astăzi, luni, 12 martie a.c., va avea loc o nouă ședință a Consiliului de Administrație. Ultima oară, generalul Ioan Sârbu a semnat primul

Printre altele a fost achiziționat și un computer tomograf care nu a fost pus în funcțiune din lipsă de fonduri. Din păcate, spitalul se îndreaptă spre o iminentă executare silită. Bineînțeles că aparatura cea nouă nu se va mai vinde la prețul la care a fost achiziționată. De fapt, statul se execută pe sine și pierderea ce va reieși din această executare silită va rămâne tot în contul său. Datoriile s-au acumulat din cauză că Ministerul Transporturilor nu a mai plătit arieratele de mai bine de trei ani.

Am încercat, în mai multe rânduri, pe mai multe căi, să luăm legătura cu Felix Stroe pentru a-i asculta versiunea. Nu a dorit acest lucru. Rămânem deschiși, fără a-i face proces de rea-intenție, și îi așteptăm punctul de vedere la redacție, pe mail, fax sau prin poștă.

Mazăre a deposedat Spitalul Port de un teren în valoare de trei milioane de euro

Peste toate aceste probleme financiare, spitalul mai are și o problemă de patrimoniu. Pe Bulevardul 1 Mai, nr. 3-5, din Constanța se află clădirea cea mai atractivă din punct de vedere imobiliar a spitalului. Are trei etaje și deține un teren în suprafață de 9.894,27 mp. Radu Mazăre, cunoscut artizan al retrocedărilor dubioase, a pus ochii încă din 2001 pe terenul Spitalului Port. În decurs de zece ani, fostul primar a inițiat trei Hotărâri de Consiliu Local Municipal ce vizau cei 10.000 de mp ai spitalului.

Prima a fost dată în noiembrie 2001, și 6.092 mp din patrimoniul spitalului au fost trecuți direct în domeniul privat al Municipiului Constanța. A urmat o a doua, HCLM 321, din iunie 2003, prin care Primăria Constanța a dat terenul în folosință, cu titlu gratuit spitalului, pe termen nelimitat, cu condiția ca în timp de un an să construiască un nou pavilion.
Totul a fost un pretext pentru că Spitalul nu a avut bani să construiască noua aripă. În martie 2009, consilierii constănțeni au adoptat o a treia hotărâre, HCLM nr.203, prin care s-a aprobat: „Retragerea dreptului de folosință al Spitalului Universitar CF pentru terenul de 6.092,27 mp”.

Președintele acelei ședințe a Consiliului Local Constanța a fost fostul ministru al Transporturilor Stroe Felix, pe atunci consilier local. În ședință, Radu Mazăre a declarat că are un investitor israelian care dorește să construiască un spital de copii pe terenul preluat de la Spitalul Port. Proiectul a fost un pretext pentru că terenul a fost retrocedat și a ajuns în posesia mai multor persoane fizice.
Felix Stroe a încercat să mascheze furăciunea prin transformarea spitalului în maternitate

În luna iunie 2017, Consiliul Județean Constanța, la inițiativa lui Felix Stoe, a demarat o operațiune de preluare a clădirii de pe Bulevardul 1 Mai. Președintele CJ Constanța Horia Țuțuianu, produsul politic al președintelui PSD Constanța, Felix Stroe, „s-a executat” imediat și a demarat demersuri pentru preluarea clădirii. Totuși, era nevoie de o Hotărâre de Guvern care să legifereze trecerea imobilului de la MT la CJ Constanța.

Felix Stroe, un om dedicat cauzei. Cauzei sale FOTO: ECONOMICA.NET

La numai trei săptămâni, de la învestirea sa ca ministru al Transporturilor, Stroe a demarat o serie de demersuri care aveau ca scop finalizarea transferului. Dovadă a complicității dintre președintele CJC Horia Țuțuianu și Stroe Felix stau două adrese. Horia Țuțuianu a trimis adresa 30793 către ministrul Transporturilor, din care cităm:

„În calitate de Președinte al Consiliului Județean Constanța, îmi manifest intenția de a supune dezbaterii și aprobării Consiliului Județean Constanța a unui proiect de hotărâre privind formularea unei solicitări de trecere din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a județului Constanța, a imobilului situat în Bulevardul 1 Mai, nr. 3-5, Constanța, în care funcționează Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța”. Mai era nevoie doar de inițierea unei Hotărâri de Guvern pentru transmiterea proprietății întregului imobil.

Și-a pus la treabă „cozile de topor”

Pentru că s-a opus în repetate rânduri transferului clădirii fostul director al Spitalului Port, medicul Stelian Paris a fost demis pe 25 ianuarie de Felix Stroe.

În locul său a fost numit Marian Ciciu, care a demisionat după două zile. Felix Stroe l-a adus pe consilierul său, generalul (r) Ioan Sârbu, în Consiliul de Administrație al spitalului. Controversatul fost comandant al Spitalului Militar Central a avut discuții repetate cu conducerea Spitalului Port și a încercat să-l determine pe fostul director Stelian Paris să accepte transferul clădirii.
Pe ultima sută de metri a mandatului, Felix Stroe a încercat să-și ducă la final proiectul. În ultima ședință AGA, întrunită cu o săptămână înainte de remanierea sa, Felix Stroe a introdus intempestiv pe ordinea de zi problema transferului clădirii Spitalului Port. S-a solicitat CJ Constanța să identifice spații unde să poată să fie mutate cele două secții care funcționează în clădirea vizată de Stroe.

În situația în care CJC are spații disponibile de ce nu se face acolo maternitatea promisă de Felix Stroe – o altă gogoriță de mascare a tărășeniei, de parcă marinarii obișnuiesc să rămână gravizi cam tot timpul – ca soluție de compromis? La ce bun această mutare a spitalului Port într-o altă locație?

Reamintim, Felix Stroe a încercat să-și plaseze oamenii în poziții cheie. El a numit în CAul Companiei Naționale Ad mi nis trația Porturilor Maritime SA trei apropiați, din totalul de cinci membri. În prezent, președintele CJ Constanța, Horia Țuțuianu continuă demersurile de preluare a clădirii, dar nu se știe dacă noul ministru Lucian Șova va accepta acest demers pe cât de inutil pe atât de păgubos.

http://evz.ro/felix-stroe-spital-portul-constanta-1.html?&page=2

 

Situaţia Spitalului Căi Ferate Constanţa a devenit subiect interesant şi pentru presa centrală. Faptul că, într-unul din mandatele de primar ale lui Radu Mazăre a fost înstrăinat, prin hotărâri de Consiliu Local Municipal, terenul aferent acestui spital, deşi terenul aparţinea Ministerului Transporturilor, este un mega-subiect, pe care ar trebui să îl cerceteze şi procurorii. Numai că, susţin sindicaliştii din spital, o plângere la DNA a fost depusă în ianurie 2018. “De la Bucureşti, cazul a fost trimis spre soluţionare la Constanţa. Iar la Constanţa răspunsul a venit: cauza a fost clasată, pe motiv că plângerea privind înstrăinarea terenului a fost formulată tardiv”, ne-au declarat sindicaliştii. Însă, ei nu renunţă şi mai depun o plângere, tot la DNA. Asta pentru că se tem că în curând spitalul nu va fi doar „spitalul care a rămas fără un teren”, ci nu va mai fi deloc acest spital!

„Situaţia financiară a spitalului este grea, pentru că avem datorii la ANAF, datorii istorice, la care s-au adăugat penalităţi la penalităţi… Este anromal, în condiţiile în care statul acordă scutiri unor firme private, dar spitalului său – nu. Cum e posibil ca ANAF, instituţie de stat, să pună sechestru pe bunurile unei alte instituţii a sa? Da, Spitalul CF are sechestru pe aparatură. Şi avem aparatură bună: osteo modern, mamograf modern”, mai spun sindicaliştii.

Însă, istoria spitalului şi a terenului este mult mai complexă, iar intenţia Consiliului Judeţean Constanţa de a prelua o clădire a acestei unităţi este văzută tot ca un demers de închidere a Spitalului CF: „Credem că planul este să se închidă întreaga reţea de spitale CF, căci acest lucru nu se petrece doar la Constanţa”, au mai spus sindicaliştii.
Alexandra CUCU

https://www.replicaonline.ro/situatia-spitalului-cai-ferate-reclamata-la-dna-348678/