Revista presei

Salt spectaculos al traficului de mărfuri pe Canalul Dunăre – Marea Neagră -Revista presei 15 – 16 martie 2021

  • Port Constanța

16.03.2021

 

Transportul de mărfuri pe apă are o importanță crucială în proiectele viitoare ale Uniunii Europene. Organizația și-a propus ca, până în anul 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 60% față de nivelurile din 1990. Pentru atingerea acestui obiectiv, o cotă tot mai mare din fluxurile de mărfuri va trebui să se mute din transportul rutier în cel fluvial și maritim.
Pandemia Covid a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, importanța decisivă a transportului de mărfuri pe apă. Mai ieftin, mai sigur și mai prietenos cu mediul înconjurător decât transportul auto și feroviar, acesta prezintă un risc cu mult mai mic de transmitere a virusului.
Din păcate, în Uniunea Europeană se vorbește mult și se face prea puțin pentru transferul a cât mai multor fluxuri de mărfuri de pe uscat pe Dunăre. În continuare, navigația fluvială are probleme cu asigurarea adâncimilor optime în perioadele de secetă, prea puține din porturile dunărene sunt dotate cu terminale de containere, iar flota de nave portcontainer încă nu s-a născut.

Cerealele și minereurile domină traficul

Dar să lăsăm visele și speranțele pentru altă dată și să vedem cum a evoluat traficul de mărfuri pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari, la începutul acestui an.
„În primele două luni din 2021, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o creștere remarcabilă – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 5,476 milioane de tone capacitate, cu 10,85% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2020. Au fost transportate 2,687 milioane de tone de mărfuri, cu 12,47% mai mult decât în ianuarie – februarie 2020.”
În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 44%. În ianuarie – februarie 2020, ponderea lor era de numai 39%. Pe locurile următoare se situează următoarele grupe de mărfuri: minereurile – 30%, produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 11%, produse chimice – 10%, metal și produse din metal – 3%, alte produse (inclusiv ciment) – 1%, produse alimentare – 1%.

Principalul beneficiar al canalelor navigabile

În debutul anului 2021 s-a produs o spectaculoasă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în primele două luni ale 2020, acesta era de 65% din total, în ianuarie – februarie 2021 a sărit la 70%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 2,687 milioane de tone de mărfuri derulate în prima lună din 2021, în contul Serbiei au fost transportate 40%. Pentru România, doar 30%, Ungaria – 14%, Bulgaria – 9%, Croația – 2%, Austria – 2%, Slovacia – 1%, Germania – 1%, Republica Moldova – 1%.
În primele două luni ale anului 2021, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 3.645 unități navale, cu 5,90% mai multe decât în ianuarie – februarie 2020, din care: 2.584 barje, 523 șlepuri, 6 nave fluvio-maritime și 532 remorchere împingătoare.
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.

Previziuni

Cum va evolua traficul de mărfuri în următoarele luni? Pe măsură ce pandemia Covid-19 se va domoli, ca urmare a vaccinării în masă a populației planetei, economia mondială și comerțul internațional se vor relansa. Astfel că prin porturile de la Dunăre, pe canalele navigabile și prin portul Constanța vor fi tranzitate mai multe mărfuri.
Pe de altă parte, cantitățile de grâne destinate exportului, aflate în silozuri, vor fi din ce în ce mai mici. Drept urmare, este de așteptat ca, începând din luna martie până în iunie, fluxurile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile și prin portul Constanța să înregistreze o diminuare semnificativă. Apoi, începând din iulie, odată cu noua recoltă de cereale, vor crește din nou.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-salt-spectaculos-al-traficului-de-marfuri-pe-canalul-dunare-marea-neagra-424674
 

 

Piața de containere reefer (cu temperatură controlată) a înregistrat o creștere puternică în 2020, iar portul Antwerp, potrivit cifrelor făcute publice, a avut o creștere mai mare decât cea a pieței pe acest segment.
Creșterea volumelor de containere reefer în Portul Antwerp se datorează în mare parte creșterii cererii de produse proaspete la nivel global. Un alt motiv al creșterii este dat de atractivitatea poziției portului și a serviciilor specializate oferite de port.
În 2020, portul belgian a manipulat volume de 1 milion TEU containere reefer, reprezentând o creștere de 10,5% față de 2019. Creșterea a fost semnificativă atât pe segmentul importurilor, cât și al exporturilor. Această creștere o depășește cu mult pe cea a pieței globale de containere reefer (3-4%), portul consolidându-și astfel rolul de jucător pe segmentul de containere cu temperatură controlată. În 2020, 8% din containerele manipulate în Portul Antwerp au fost containere reefer, comparativ cu 7,3% în 2019
Mărfurile la temperatură controlată și, în special, volumele de containere reefer pe relația cu America Latină, rămân o pilon important al strategiei comerciale a portului. În ultimii ani, portul Antwerp și-a extins portofoliul de servicii cu primele servicii maritime din America Latină.
De remarcat și faptul că transportul produselor farmaceutice reprezintă o categorie importantă a segmentului de containere reefer. Pentru a garanta calitatea produselor farmaceutice și medicale în procesul de distribuție, UE a dezvoltat standardele GPD (bune practici de distribuție). Portul Antwerp este primul port la nivel mondial care a avut inițiativa de a opera conform acestor standarde, transpunând aceste reglementări în contextull transportului maritim, Acest lucru asigură faptul că transportul maritim containerizat al produselor farmaceutice la temperatură controlată devine o alternativă validă la transportul aerian.
https://www.intermodal-logistics.ro/portul-antwerp-crestere-puternica-pe-segmentul-de-containere-reefer-in-2020
 

 

Comisia Europeană salută acordul la care au ajuns Parlamentul European şi Consiliul UE în ceea ce privește Mecanismul pentru Interconectarea Europei, prin care au fost alocați 33,7 miliarde de euro pentru investiţiile în reţelele de infrastructuri din sectorul digital, energetic şi al transporturilor.
Programul va sprijini dubla tranziţie verde şi digitală, contribuind la realizarea obiectivelor Pactului verde european şi ale deceniului digital, transmite Agerpres.
De asemenea, programul va sprijini obiectivele Strategiei pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă, punând bazele abordării prin care sistemul de transport al UE îşi poate realiza transformarea verde şi digitală şi poate deveni mai rezilient la crizele viitoare. După cum se subliniază în Pactul verde european, rezultatul va fi o reducere cu 90% a emisiilor până în 2050, obţinută graţie unui sistem de transport inteligent, competitiv, sigur, accesibil şi la preţuri convenabile. Programul va acorda totodată prioritate modurilor de transport care respectă mediul, cum ar fi calea ferată, precum şi dezvoltării punctelor de încărcare pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.
”Componenta digitală a programului privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei va contribui la dezvoltarea şi implementarea de infrastructuri digitale transfrontaliere inovatoare, securizate şi sustenabile, pentru a favoriza dezvoltarea reţelelor şi a serviciilor digitale şi pentru a seconda viziunea Europei în deceniul digital pentru 2030, pornind de la obiectivele societăţii gigabiţilor pentru 2025. De asemenea, această componentă va dota principalele axe de transport, cum ar fi căile rutiere şi feroviare, dar şi rutele şi porturile maritime, cu o conectivitate rezilientă şi de mare viteză. În acelaşi timp, cetăţenii săi vor beneficia de conexiuni mai rapide şi reziliente pentru îmbunătăţirea învăţării online, un acces la servicii digitale mai eficiente şi un potenţial crescut în ceea ce priveşte colaborarea la distanţă. Deoarece conectivitatea digitală transfrontalieră joacă un rol vital în eliminarea decalajelor economice, sociale şi teritoriale, noul instrument de finanţare al MIE dedicat sectorului digital va permite unui număr mult mai mare de regiuni ale Europei, inclusiv zonelor rurale, să beneficieze de noi oportunităţi”, arată Comisia Europeană.
Adina Vălean despre Mecanismul pentru Interconectarea Europei: va reorienta traficul către calea ferată
”Mecanismul este esenţial atât pentru finalizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), cât şi pentru transformarea acesteia într-o reţea mai verde şi mai digitală. Mecanismul va servi la crearea de conexiuni de transport transfrontaliere critice, va reorienta o parte mai mare a traficului către căile ferate şi căile navigabile interioare şi va stimula integrarea multimodală. Trebuie să dispunem de un sistem de transport mai inteligent, mai sustenabil şi mai rezistent la crize, iar MIE va juca un rol-cheie în îndeplinirea acestui deziderat”, a declarat comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.
Acest acord provizoriu trebuie să fie acum aprobat în mod oficial atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliu.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei va sprijini tranziția către calea ferată


 

15.03.2021

 

Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat anul trecut 47,22 milioane tone, volumul total de mărfuri marcând o scădere cu 11,1% faţă de 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Transportul de containere a însumat 643.000 TEU la nivelul anului 2020.
Porturile în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate în decursul anului 2020 sunt: Constanţa, cu o pondere de 83,5%, Midia (9,6%) şi Galaţi (5,1%).
În perioada menţionată a fost transportat cu preponderenţă tipul de încărcătură vrac solid, care a însumat 26,981 milioane tone.
Anul trecut, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au avut ca origine şi destinaţie Rusia (10,674 milioane tone) şi Turcia (7,896 milioane tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spania (2,308 milioane tone) şi Grecia (1,838 milioane tone) au înregistrat cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate.
Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate au fost din categoriile: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit (în proporţie de 65,3%). În ceea ce priveşte descărcările, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale (34,6%).
În transportul pe căi navigabile interioare au fost înregistrate 30,518 milioane tone. Valorile totale au înregistrat scădere cu 8,2%, rezultat al scăderii transportului naţional cu 18,7% şi a transportul de tranzit cu 32,9%, în timp ce transportul internaţional a înregistrat creştere cu 18,1%.
Porturile în care au fost operate cele mai multe mărfuri au fost: Constanţa, cu o pondere de 47,5%, respectiv Galaţi, cu pondere de 14,8%.
Transportul de containere pe căi navigabile interioare a înregistrat o scădere însemnată, cu 31,8% (TEU), faţă de anul 2019.
Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare, au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene în proporţie de 47,1%. În total, Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate cu un nivel de 5,681 milioane tone.
Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi de mărfuri în transport internaţional pe căi navigabile interioare în anul 2020, a fost produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit, în proporţie de 44,7%. În aceeaşi perioadă, au fost transportate cu preponderenţă, minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă, uraniu, thoriu, în proporţie de 63,1% în transport naţional şi respectiv, 71% în tranzit pe căi navigabile interioare.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/03/14/ins-volumul-de-marfuri-incarcate-descarcate-in-porturile-maritime-romanesti-a-scazut-cu-peste-11-in-2020–677729
 

 

• Organizația Patronală „Constanța Port Business Association” cere sprijinul autorităților

În ultimele decenii, transporturile pe apă au intrat într-un amplu proces de transformare tehnologică. Automatizările și digitalizarea de la bordul navelor au făcut ca necesarul de marinari de la bord să fie tot mai mic. Talia echipajelor de pe navele maritime s-a redus, continuu, de la 40 – 45 persoane, cât era înainte de 1990, la 15 – 20 de persoane și chiar mai puține, în prezent.
Numărul navelor dotate cu bow-thrustere (propulsoare laterale, de provă sau pupa), care pot executa cu mare acuratețe manevrele de acostare în porturi, fără asistența remorcherelor a crescut.
Primele nave autonome – fără echipaje și acționate de la distanță prin satelit – și-au făcut apariția pe mările și oceanele lumii, dar și pe apele interioare.
Activitățile de operare a navelor se transformă și ele, grație noilor tehnologii. Macaralele și utilajele comandate de la distanță încep să câștige teren, iar gestiunea și transportul mărfurilor în marile terminale logistice sunt digitalizate.

Avertismentul patronatului portuar

În iunie 2020, Comisia Europeană anunța că va stimula, cu 70 de milioane de euro, investițiile în tehnologia 5G, cu aplicație în transporturi, proiectele finanțate urmând a deschide calea spre utilizarea pe cale largă a mijloacelor autonome pe rutele principale, feroviare și maritime. Pe baza noii tehnologii de comunicații urmează a se crea coridoare rutiere, feroviare și maritime 5G, ecosisteme de transport (cuprinzând drumuri, căi ferate, porturi și rute maritime) în care mobilitatea este autonomă și conectată.
„Portul Constanța nu are dreptul să stea în afara marilor schimbări tehnologice! Vestul lucrează, avansează, iar noi suntem în pericol să rămânem de căruță. De aceea, împreună cu colegii din organizație am început să acționăm”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Viorel Panait, președintele Organizației Patronale „Constanța Port Business Association”.

Finalizați strategia navală a României!

Un prim demers a fost întreprins la Comisia pentru transporturi și infrastructură a Camerei Deputaților, care, în ședința din data de 9 martie 2021, a dezbătut „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului”. Organizația patronală din portul Constanța a fost reprezentată de vicepreședinții Laurențiu Mironescu și Paul Ivanov, precum și de alți reprezentanți.
În cadrul reuniunii s-a subliniat necesitatea finalizării strategiei navale naționale, document aflat în dezbatere la Ministerul Transporturilor, realizarea unei politici unitare a tarifelor aplicate de administrațiile porturilor maritime și fluviale, realizarea unui cadru de dialog între ministere, pentru a sprijini împreună creșterea atractivității porturilor românești și a traficului de mărfuri, reluarea transportului de linie ro-ro între Turcia și România, modificarea OG 22/1999, republicată, astfel încât să stimuleze investițiile cu fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii portuare.

Adaptați regulile la noile tehnologii!

Pe data de 8 martie 2021, Organizația Patronală „Constanța Port Business Association” a transmis Comisiei pentru transporturi și infrastructură a Senatului o scrisoare prin care îi solicită sprijinul în soluționarea câtorva probleme.
În primul rând, se dorește punerea de acord al reglementărilor din domeniul navigației cu noile tehnologii navale. În acest sens, se solicită actualizarea Ordinului ministrului Transporturilor nr. 434/2009, după cum urmează:
– eliminarea funcției de șef/ofițer mecanic – obligatorie pentru echipajul minim pentru navele fluviale – aceasta urmând să fie doar opțiunea armatorului, în funcție de nivelul tehnologic al navei;
– ajustarea echipajului minim obligatoriu al navei în funcție de complexitatea convoiului și modului de navigare;
– în cazul în care nava e acostată într-o zonă sigură, echipajul minim să se reducă la o singură persoană pe perioada acostării;
– perioada în care nava este în operare să se considere timp de odihnă pentru căpitanul navei, iar timpul de navigație să curgă din momentul în care începe voiajul, inclusiv noaptea. În acest moment, Autoritatea Navală Română, prin căpităniile portuare nu permite acest lucru și impune intervalul orar 6 – 20 pentru a se naviga;
– pentru navele fluviale moderne să nu se impună restricții de viteză în aval și să se elimine timpii de așteptare la întâlniri cu alte nave în amonte;
– să se emită certificate minime de siguranță speciale pentru proiecte inovatoare, cum ar fi controlul navei de la distanță sau dezvoltarea navelor autonome ori integrarea roboților;
– să se schimbe modul de emitere a certificatelor minime de siguranță pentru navele automatizate sau de generație nouă.

Sprijiniți dezvoltarea rețelei 5G!

În al doilea rând, se solicită susținerea de către Ministerul Transporturilor a operatorilor de telecomunicații pentru dezvoltarea rețelei 5G, tehnologia fiind optimă pentru monitorizarea și asistarea navigației fluviale, pentru controlul și automatizarea serviciilor de descărcare – încărcare în porturi, cu macarale controlate dintr-un centru de comandă.
„Solicităm grăbirea implementării 5G în porturi și pe tot parcursul Dunării, respectiv acoperirea zonelor fără semnal. Compania Trading Line (armator) și Orange au semnat un parteneriat pentru dezvoltarea, testarea și furnizarea unor soluții comune de conectivitate, monitorizare, asistență și control de la distanță al barjelor, navelor care navighează pe Dunăre între Galați, Cernavodă și Constanța, în principal, și sectorul Cernavodă – Moldova Veche, în secundar”, se spune în scrisoare.

Susțineți cercetarea – inovarea!

De asemenea, se solicită susținerea de către Ministerul Transporturilor a companiilor de cercetare – inovare pentru activitățile din sector.
„Pentru creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T este deosebit de importantă sprijinirea investițiilor private în sectorul naval. Aceasta trebuie să cuprindă o componenta specială de finanțare europeană pentru inovare și cercetare specializată în domeniu (spre exemplu: eficientizarea prin automatizare și digitalizare, transformarea tuturor macaralelor din portul Constanța pentru control de la distanță, cercetarea în simulatoare software pentru controlul remorcherelor, pentru acostarea automată a navelor maritime în danele de operare, sonde de verificare adâncimi, poluare etc.)”, se arată în mesaj.
Domnilor guvernanți, viitorul bate la ușa transporturilor navale românești! Nu-l izgoniți! Lăsați-l să intre!
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-constanta-nu-trebuie-lasat-in-afara-revolutiei-tehnologice-424482
 

 

Investiția se ridică la circa 217.200 de lei, urmând ca atribuirea să se facă prin procedura simplificată către oferta cu prețul cel mai scăzut.
În actele oficiale, se face precizarea că „numărul de testări RT-PCR ce se vor presta este de maxim 600 testări, pentru toată perioada de derulare a contractului, în conformitate cu caietul de sarcini“.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța intenționează să achiziționeze servicii de testare pentru detectarea virusului SARS-CoV-2.
Anunțul a fost publicat recent în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.
Potrivit informațiilor oficiale, investiția se ridică la circa 217.200 de lei, urmând ca atribuirea să se facă prin procedura simplificată către oferta cu prețul cel mai scăzut.
„Obiectul contractului îl reprezintă prestarea serviciilor de testare pentru detectarea coronavirusului SARS CoV-2, constând în servicii medicale pentru efectuarea unor testări RT-PCR, în regim de urgență, în vederea diagnosticării infectării cu SARS CoV 2, la solicitarea expresă a Achizitorului“, se arată în Descrierea succintă a achiziției.
De asemenea, se face precizarea că „numărul de testări RT-PCR ce se vor presta este de maxim 600 testări, pentru toată perioada de derulare a contractului, în conformitate cu caietul de sarcini“.
Data limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 24 martie 2021, ora 15.00, urmând ca acestea să fie deschise tot atunci, în SEAP.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/administratia-porturilor-maritime-constanta-cumpara-servicii-de-testare-anti-covid-742127.html
 

 

Directorul general al celei mai mari companii de croaziere din lume crede că este puțin probabil ca industria să revină la nivelul la care era înaintea pandemiei până în 2023, cel mai devreme, având în vedere carantinele prelungite și prejudiciul de imagine provocat de focarele de coronavirus de la bordul navelor de croazieră. Într-un interviu pentru Financial Times, Arnold Donald, director general la Carnival Corporation, a spus că este posibil ca întreaga flotă de nave de croazieră a companiei să reia cursele până la finele acestui an, adăugând însă că a retras 19 din cele 107 nave ale sale în perioada crizei și că va dura ceva mai mult până când veniturile Carnival vor reveni la nivelul la care erau înaintea crizei, arată Agerpres.
Carnival a ajuns în centrul crizei coronavirusului în luna februarie a anului trecut, când un focar de coronavirus a izbucnit la bordul navei sale Diamond Princess, care a fost carantinată în apropiere de coasta Japoniei cu pasagerii și echipajul la bord. Cu toate acestea, Carnival a continuat să organizeze croaziere până când au apărut alte focare de coronavirus la bordul mai multor vase, inclusiv pe Grand Princess, care a plecat pentru o croazieră spre Hawaii la 16 zile după ce au fost confirmate primele cazuri la bordul navei soră Diamond Princess.

Arnold Donald a apărat decizia companiei de a continua croazierele susținând că la acea dată se știa foarte puține lucruri despre virus, dar a recunoscut că industria croazierelor va avea dificultăți în a atrage clienți care nu au fost până acum într-o vacanță pe o navă de croazieră. Șeful de la Carnival a mai spus că principalul obstacol pentru reluarea croazierelor, după ce organismele de reglementare își vor da acordul pentru acest lucru, este readucerea la bordul navelor a celor aproximativ 90.000 de angajați. Este vorba de un proces care ar putea dura până la 45 de zile, având în vedere diferitele restricții de călătorie și carantine impuse la nivel internațional, a spus Arnold Donald.
Cu toate acestea, industria croazierelor este disperată să reia operațiunile și să își refacă bilanțul contabil grav afectat de criză. De exemplu, Carnival a strâns un total de 23,5 miliarde dolari începând din luna martie a anului trecut, prin vânzarea de obligațiuni și acțiuni, pentru a putea finanța ieșiri de numerar care se ridică la aproximativ 600 milioane de dolari pe lună. În condițiile în care autoritățile ezită să permită reluarea croazierelor, Arnold Donald a spus că singura solicitare a industriei către autorități este să nu impună restricții suplimentare acestui segment în raport cu restul sectorului călătoriilor și turismului.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/turism/seful-celei-mai-mari-companii-de-croaziere-din-lume-a-retras-din-nave-si-are-perspective-sumbre-20063077
 

 

România, una din principalele țări producătoare de floarea-soarelui din Europa, importă primul transport de semințe de floarea-soarelui din Argentina după vara secetoasă care a decimat culturile din regiunea Mării Negre.
Vasul Epiphania, cu destinația România, va pleca pe 14 martie din portul argentinian Necochea, cu o încărcătură de 35.000 t de semințe de floarea-soarelui. Furnizorul este Amaggi.
Registrul de export al Argentinei notează că se vor mai face exporturi de 60.000 t de semințe de floarea-soarelui, pentru un volum total de 95.000 t în acest an, conform datelor actuale.
Vremea secetoasă din acest an și o reducere a suprafețelor cultivate au făcut ca recolta românească de semințe de floarea-soarelui să scadă cu 28%, la 2,24 milioane de tone, precizează datele de la United States Department of Agriculture, provocând o scădere cu 37% a propriilor exporturi.
Seceta din zona Mării Negre a afectat și recoltele de soia din regiune. Brazilia va exporta 51.600 t de boabe de soia spre Ucraina pe 20 martie. Vasul Papa John va transporta această primă încărcătură de după iulie 2020.
https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-24660609-romania-importa-premiera-floarea-soarelui-argentina.htm
 

  • Economie

15.03.2021

 

Traderii români au câştigat o licitaţie prin preţul cel mai mic ofertat. Astfel în perioada 15-25 aprilie vor pleca 120.000 de tone de grâu spre Egipt pentru preţul total de 102,4 milioane de dolari, potrivit Reuters. Ţara noastră a câștigat licitația organizată de curând, de către Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt. Prețul FOB (free on board) obținut pentru grâul românesc a variat între 281,49 de dolari/tonă pentru 60.000 de tone de grâu și 286,5 de dolari/tonă pentru alte 60.000 tone. Grâul rusesc a obţinut preţul cel mai bun 293 de dolari/tonă. La licitaţie au participat mai multe ţări, printre care Franța, Bulgaria, Australia, Polonia, Germania, UK, Rusia, Ucraina, Serbia, Ungaria şi România. Egiptul a cumpărat 480.000 de tone, dintre care Rusia va livra 120.000 de tone de grâu, Franţa 240.000 de tone, România şi Ucraina la egaliate cu 60.000 de tone fiecare. Egiptul este cea mai mare piaţă pentru grâul românesc şi cel rusesc.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-graul-romanesc-ia-calea-egiptului-424583
 

 

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord privind Mecanismul pentru interconectarea Europei, în valoare de 33,7 miliarde de euro, ca parte a următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.
Programul privind Mecanismul pentru interconectarea Europei sprijină investițiile în rețelele europene de infrastructuri din sectorul digital, energetic și al transporturilor. El va sprijini dubla tranziție verde și digitală, contribuind la realizarea ambițioaselor obiective ale Pactului verde european și ale deceniului digital.
După cum se subliniază în Pactul verde european, rezultatul va fi o reducere cu 90% a emisiilor până în 2050, obținută grație unui sistem de transport inteligent, competitiv, sigur, accesibil și la prețuri abordabile. Programul va acorda totodată prioritate modurilor de transport care respectă mediul, cum ar fi calea ferată, precum și dezvoltării punctelor de încărcare pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-acord-privind-mecanismul-pentru-interconectarea-europei-424573
 

16.03.2021

 

Taxarea complicată pentru exporturile de cereale ale Rusiei ar putea afecta comerţul celui mai mare furnizor mondial de grâu, tocmai într-un moment în care noua recoltă ajunge în silozuri, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
Luna trecută guvernul de la Moscova a introdus o taxă unică pentru exporturile de grâu, care a avut deja ca efect încetinirea exporturilor. Cu câteva săptămâni înainte de noua recoltă taxa unică se va transforma într-o acciză flotantă, un mecanism dintr-un şir de măsuri destinat să protejeze aprovizionarea pieţei interne şi să combată inflaţia preţurilor la alimente.
Analiştii avertizează însă că, din cauza modului în care a fost concepută această taxă, exportatorii nu vor şti cât au de plătit până când navele vor pleca din port astfel încă traderii ruşi vor pierde afaceri în raport cu rivalii.
„Sistemul în sine nu a fost conceput astfel încât să fie unul convenabil pentru traderi. Dimpotrivă, obiectivul său a fost să creeze obstacole pentru traderi”, spune Eduard Zernin, preşedintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia.
Graţie costurilor reduse şi recoltelor consistente din ultimii ani, Rusia a devenit un jucător important pe piaţa exporturilor de grâu. Însă la ultimele sale licitaţii, Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a preferat să cumpere grâu din Uniunea Europeană şi Ucraina, inclusiv de la Grain Export, un trader din România la care acţionar este o companie rusească de stat.
Deocamdată este mult prea devreme pentru tranzacţii cu noua recoltă din sezonul care începe în luna iulie. Iar potenţialul de export va fi influenţat de evoluţiile meteo din primăvară şi mărimea următoarei recolte.
La aceste necunoscute neobişnuite se adaugă un regim de accize flotante, care cere traderilor să înregistreze volumul şi valoarea exporturilor la o subsidiară a Bursei de la Moscova. Bursa rusească intenţionează ca începând de luna viitoare să înceapă să publice un indice de preţ, care va fi utilizat la calculul accizelor ce vor fi aplicate începând din iunie.
Însă acest sistem complicat de taxare ar putea declanşa prime de risc mai mari şi ar putea crea dificultăţi traderilror ruşi să concureze la licitaţiile mari, susţine Andrey Sizov, director la firma de consultanţă SovEcon.
„Toată lumea va putea vinde în sistem spot, dar cum poţi să vinzi grâu forward pentru o lună de acum încolo fără să şti care va fi taxa? Nimeni nu este dispus să îşi asume acest risc”, spune Dan Basse, preşedintele firmei de consultanţă AgResource.
Autoritatea pentru concurenţă din Rusia îi va amenda pe traderii care încalcă regulile referitoare la regulile de raportare. În plus, guvernele ar putea opta pentru măsuri mai stricte precum eliminare cotelor de export pentru cei care nu dezvăluie cifrele corecte privind exporturile, a spus Eduard Zernin, preşedintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia.

Comerțul extern cu grâu al Rusiei, afectat din cauza ultimei taxe impuse de autorități


 

 

Conform unei declarații recente a Comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, Comisia Europeană a cerut miniștrilor de interne să acorde anumite scutiri traficului de marfă și să ia în considerare extinderea valabilității testelor la 72 de ore.
Vălean a mai subliniat că la nivel de Comisie va fi elaborat un plan de urgență pentru sectorul european de transport de marfă în 2021, iar experiența dobândită cu privire la funcționarea coridoarelor verzi va servi drept fundament.
Într-o scrisoare adresată UNTRR, Comisarul pentru transporturi a informat că reprezentanții Comisie fac tot posibilul pentru a evita perturbările de trafic de marfă în UE.
Recomandările Comisiei fac apel la nevoia de a evita efectele perturbatoare ale controalelor la frontiere asupra funcționării Pieței Unice și a coridoarelor verzi.
Deși permit cerințe de testare pentru lucrătorii din transport, acestea se vor limita la testele rapide antigen. În caz de perturbări, cerințele de testare pentru lucrătorii din transport ar trebui ridicate pentru a restabili coridoarele verzi.
Comisia nu pune la îndoială necesitatea ca autoritățile să ia măsurile adecvate, pentru a se proteja împotriva noilor tulpini de virus. Cu toate acestea, Comisia este îngrijorată de proporționalitatea acestor măsuri, deoarece s-a demonstrat în mod repetat că lucrătorii din transport constituie un grup sigur cu o rată scăzută de infectări.” – se arată în textul scrisorii.
Comisarul a anunțat că s-a adresat miniștrilor de interne și miniștrilor transporturilor și le-a cerut să respecte pe deplin Recomandările Consiliului, să acorde scutiri traficului de tranzit și să ia în considerare extinderea valabilității testelor la 72 de ore.
E nevoie de de un sistem de testare care să le permită șoferilor să rămână în vehicul
Totodată, Comisia a cerut să fie pusă la dispoziție o capacitate suficientă de testare, iar șoferii să fie testați nu doar la granițe. Testele ar trebui organizate într-un mod care să permită șoferilor să rămână în sau aproape de vehiculul lor.
Comisarul a mai declarat ca a trimis scrisori miniștrilor transporturilor germani, austrieci, cehi și italieni și le-a cerut să găsească o soluție la aceste probleme.
În textele acestor scrisori, Comisarul a subliniat preocupările sale cu privire la bunăstarea șoferilor de camioane și condițiile instalațiilor și operațiunilor de testare pentru a proteja sănătatea șoferilor și a reamintit că Rețeaua Națională de Puncte de Contact pentru Transport funcționează continuu în vederea coordonării între Statele Membre, iar Comisia continuă monitorizarea situației.
https://trans.info/ro/adina-valean-va-fi-elaborat-un-plan-de-urgenta-pentru-sectorul-european-de-transport-de-marfa-in-2021-227449