Revista presei

Dragajul șenalului navigabil din Portul Midia a fost finalizat – Revista presei 07 – 10 August 2017

 

  • Port Constanta

07.08.2017

În anul 2008, Guvernul Bulgariei a vândut pachetul de 70% din acţiunile Companiei de Navigaţie Maritimă Navibulgar.

Cumpărătorul este consorţiul german KG Maritime Shipping, care a oferit suma de 440,1 milioane leva (339,8 milioane dolari). Acesta s-a angajat să investească 779,9 milioane leva în următorii zece ani, sumă ce include achiziţionarea a 25 de nave noi, care vor permite înlocuirea unora dintre navele vechi. Conform contractului, consorţiul german se obliga să menţină un anumit număr de marinari bulgari şi să majoreze salariile cu cel puţin 15%.

Flota Navibulgar cuprindea, la acea data, 71 nave cu o capacitate de aproape 1,35 milioane tdw.

Recent, Navibulgar a semnat un contract cu unul dintre cele trei mari șantiere navale chineze pentru a construi șase nave bulk-carrier de 45.000 tdw. Preţul tranzacţiei depășește 100 milioane de dolari. Fiecare navă va avea un pescaj maxim de 10,80 m, carena armată și un mecanism de propulsie pentru navigaţia în apele acoperite de gheţuri, cum ar fi Marea Baltică, Marea Azov și zona Canadei. Prima navă va fi livrată la mijlocul anului 2019. În decurs de un an vor fi predate beneficiarului şi celelalte cinci nave.

În ultimele două luni, Navibulgar a adăugat flotei sale două bulk-carriere handy size şi aşteaptă ca alte două nave surori să fie finalizate anul viitor. În prezent, Navibulgar are peste 1.000 de angajaţi.

Spre deosebire de Bulgaria, care a realizat o privatizare de succes a flotei sale, România a reuşit performanţa de neegalat de a distruge, în vreme de pace, o flotă maritimă comercială de 301 nave. Perseverând în direcţia greşită, statul român nu dă curs solicitărilor repetate ale comunităţii maritime şi presei de a înfiinţa cel de-al doilea registru maritim, pentru a atrage nave sub pavilionul românesc şi a le asigura locuri de muncă navigatorilor şi cadeţilor români.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-priveste-cu-invidie-cum-creste-flota-maritima-a-bulgariei-327213?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pe data de 16 martie 2017, marinarii şi scafandrii Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) au protestat în faţa Prefecturii Constanţa. Ei au acuzat Ministerul Transporturilor că nu aplică prevederile Legii nr. 250 din 2016, referitoare la salariile personalului plătit din fonduri publice. Actul normativ stipulează că: „Începând cu luna decembrie 2016, salariile de bază ale personalului ARSVOM se stabilesc la nivelul salariilor de bază de care beneficiază personalul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.”

În prezent, 90% dintre cei 127 de angajaţi ai ARSVOM (personal navigant, scafandri şi personal tehnico-administrativ) sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, respectiv 1.450 lei pe lună. Excepţie fac doar un comandant de navă şi un şef mecanic, care au salarii ceva mai mari, între 1.500 şi 1.600 lei.

Acţiunea de protest a pus în mişcare un întreg mecanism instituţional. Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA s-au întâlnit pentru a găsi o soluţie de punere în aplicare a prevederilor legale.

În urma analizei s-au constat următoarele:

Personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) are statutul de personal militar şi este plătit potrivit soldei de grad şi, deci, nu beneficiază de salarii de bază. În schimb, personalul Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare are statut de personal civil şi beneficiază de salarii de bază şi alte sporuri.

Dat fiind aceste discrepanţe, echivalarea salariilor de bază ale personalului ARSVOM cu soldele de grad ale personalului ISU, potrivit Legii nr. 250 din 2016 nu este posibilă, fiind necesară modificarea ei, printr-o ordonanţă de urgenţă, care să stabilească salariile angajaţilor ARSVOM în funcţie de nivelul studiilor şi gradaţiei de vechime.

După aproape cinci luni de discuţii şi analize, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică proiectul respectivei ordonanţe de urgenţă.

În referatul de susţinere a actului normativ se arată că: „Asigurarea unui câştig salarial atractiv pentru personalul ARSVOM este necesară pentru menţinerea personalului actual, precum şi pentru angajarea personalului necesar pe cele trei nave specializate ce urmează a intra în dotarea unităţii” .Este vorba de două nave SAR (de căutare şi salvare) şi o navă specializată, care să asigure colectarea şi transportul reziduurilor şi, totodată, să servească drept centru de comandă în timpul intervenţiilor. Ordonanţa de urgenţă stabileşte următoarea grilă a salariilor în cadrul ARSVOM (sunt redate limita minimă şi maximă a salariilor pentru fiecare fucţie):

– director general: 5.000 – 5.700 lei;- director: 4.700 – 5.400 lei;- contabil şef: 4.400 – 5.200 lei; – şef de serviciu: 4.000 – 5.000 lei;- şef de birou: 3.800 – 4.400 lei;- comandant: 4.560 – 5.678 lei;- şef mecanic: 4.085 – 5.087 lei;- ofiţer punte secund: 4.275 – 5.323 lei;- ofiţer mecanic secund, şef electrician: 3.848 – 4.791 lei; – ofiţer punte, ofiţer mecanic, ofiţer electrician: 2.850 – 4.377 lei; – căpitan maritim-portuar: 3.135 – 3.904 lei; – ofiţer punte pentru şalupe SAR – OPRC: 2.850 – 3.785 lei; – şef de echipaj maritim: 3.040 – 3.785 lei;- conducător de şalupă maritimă, timonier, motorist, electrician de bord: 2.850 – 3.549 lei; – motorist, electrician de bord, fitter, marinar, bucătar: 2.128 – 3.110 lei;- scafandru autonom: 3.420 – 4.259 lei; – scafandru greu: 2.570 – 3.200 lei;- auditor: 2.821 – 3.974 lei; – expert, referent de specialitate, inspector de specialitate: 2.313 – 3.801 lei;- inginer, economist: 2.313 – 3.801 lei;- referent, subinginer: 2.128 – 3.455 lei;- consilier juridic: 2.313 – 3.801 lei; – contabil, referent: 1.850 – 2.949 lei; – casier, magaziner: 1.989 – 2.649 lei;- şofer: 2.405 – 2.995 lei;- muncitor calificat: 2.683 – 3.455 lei;- muncitor necalificat: 1.450 – 1.806 lei.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-iata-ce-salarii-vor-avea-marinarii-si-scafandrii-agentiei-romane-de-salvare-a-vietii-omenesti-pe-mare-327094

Se apropie unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa marinarilor militari şi civili: Ziua Marinei Române. Aniversată pentru prima dată, cu mare fast, la Constanţa, în 15 august 1902, Ziua Marinei Române a îmbinat de-a lungul timpului elementele tradiţionale cu demonstraţii de forţă ale marinarilor. Și în acest an, Forțele Navale Române au pus la cale mai multe evenimente pentru a celebra această zi deosebit de importantă pentru oamenii care și-au dedicat viețile și carierele mărilor și oceanelor lumii. În premieră, startul evenimentelor dedicate Zilei Marinei Române va fi dat la Medgidia. Statul Major al Forțelor Navale și Primăria municipiului Medgidia organizează marți, 8 august, în intervalul orar 18.00 – 21.30, un eveniment care marchează startul festivităților dedicate sărbătorii. Două nave militare fluviale vor acosta în zona falezei Canalului Dunăre – Marea Neagră, lângă Parcul 1 Mai din Medgidia, și își vor deschide porțile, oferind publicului posibilitatea de a le vizita și de a interacționa cu marinarii militari. Pe faleză, marinarii vor organiza ateliere interactive de lucrări de matelotaj și o expoziție de tehnică și armament, iar Muzica Militară a Forțelor Navale va susține un concert pe promenadă. Nu vor lipsi tradiționalele jocuri și concursuri marinărești, la care publicul va putea participa. Seria manifestărilor va continua în 12 august, când are loc Ziua Porților Deschise. Fregatele, elicopterul Puma Naval, submarinul „Delfinul“, corvetele, navele purtătoare de rachete, dragoarele maritime, vedetele blindate fluviale, precum și alte nave militare şi echipajele acestora îşi vor aștepta vizitatorii, începând cu ora 09.00, în Portul Militar Constanţa. Publicul participant se va putea bucura de expoziţii de tehnică, armament şi echipamente militare, iar instituțiile de învățământ militar de marină vor prezenta ofertele lor educaţionale și beneficiile alegerii unei cariere de marinar militar.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR ORGANIZATE DE FORŢELE NAVALE ROMÂNE

La Constanţa şi în staţiunea Mamaia:
– miercuri, 9 august, orele 19.00 – 21.00, concert susţinut de Muzica Militară a Forţelor Navale în staţiunea Mamaia, în Piaţeta Perla;
– joi, 10 august, orele 16.00 – 20.00, ateliere de scufundări organizate de scafandrii militari în Portul Tomis – Plaja Modern (înscrierile doritorilor se vor face pe https://www.facebook.com/ForteleNavaleRomane/, în perioada luni, 7 august, ora 12.00 – miercuri, 9 august, ora 12.00; vârsta minimă 12 ani);
– joi, 10 august, orele 18.00 – 20.00, Ziua Învăţământului de Marină, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei; prezentarea ofertei educaţionale de marină;
– sâmbătă, 12 august, orele 08.30 – 18.30, Ziua Porţilor Deschise, în Portul Militar, expoziţie de tehnică şi armament, vizitarea navelor maritime şi fluviale;
– sâmbătă, orele 17.00 – 19.00, concert al Muzicii Militare a Forţelor Navale, la deschiderea celei de-a IX-a ediţii a Târgului de carte „Gaudeamus”, la sediul Radio Constanţa, în staţiunea Mamaia;
– luni, 14 august, orele 08.00 – 10.00, ceremonie militară şi religioasă în memoria eroilor marinari, organizată la Monumentul „Crucea Marinarului“, pe faleza din Constanţa;
– marţi, 15 august, orele 09.55 – 13.00, exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale Române 17, pe mare, în faţa Comandamentului Flotei;
– marţi, 15 august, orele 13.00 – 15.00, jocuri şi concursuri marinăreşti organizate în Portul Tomis.

La Mangalia:
– sâmbătă, 12 august, orele 10.00 – 18.00, Ziua Porţilor Deschise, în Portul Militar Mangalia, expoziţie de tehnică militară şi armament, vizitarea navelor militare, jocuri şi concursuri marinăreşti;
– marţi, 15 august, orele 09.00 – 12.00, exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale Române 17, Portul Turistic; parada ambarcaţiunilor cu vele, jocuri şi concursuri marinăreşti.

La Brăila:
– sâmbătă, 12 august, orele 09.00 – 13.00, Ziua Porţilor Deschise, pe faleză, în zona centrală, expoziţie de tehnică militară şi armament, vizitarea navelor militare.
– sâmbătă, 12 august, orele 11.00 – 20.00, Marina Militară Română la Promenada Mall, expoziţie de navomodele, prezentare ofertă educaţională, concert susţinut de fanfara garnizoanei;
– marţi, 15 august, orele 09.00 – 14.00, exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale Române 17, jocuri şi concursuri marinăreşti.

La Galaţi:
– duminică, 13 august, orele 09.00 – 13.00, Ziua Porţilor Deschise, pe faleza centrală, expoziţie de tehnică şi armament, vizitarea navelor militare fluviale;
– marţi, 15 august, orele 18.00 – 19.30, exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale Române 17, paradă navală

La Medgidia:
– marţi, 8 august, orele 18.00 – 21.30, în premieră, navele militare fluviale îşi vor deschide porţile pentru vizitatori; pe cheu vor fi organizate jocuri marinăreşti şi o expoziţie de tehnică militară, iar Muzica Militară a Forţelor Navale va susţine un concert de piese din repertoriul militar şi civil;

La Tulcea:
– sâmbătă, 12 august, orele 09.00 – 14.00, Ziua Porţilor Deschise, în portul militar, expoziţie de tehnică şi armament, vizitarea navelor militare fluviale;
– marţi, 15 august, orele 09.00 – 13.00, exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale Române 17, jocuri şi concursuri marinăreşti; parade navale.

La Bucureşti:
– marţi, 15 august, orele 09.00 – 12.00, în Parcul Herăstrău, zona Debarcader, ceremonial militar şi religios, jocuri şi concursuri marinăreşti.
Autobuzele RATC vor circula până la miezul nopții
Pentru că, de Ziua Marinei, se preconizează multe evenimente care vor dura până târziu, Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC) Constanța a anunțat că, în zilele de 14 și 15 august, modifică programul de transport. Potrivit noilor modificări, în cele două zile anunțate, autobuzele Regiei vor circula în program de zi de sărbătoare. De asemenea, în 15 august, programul liniilor 42, 44, 48, 51 și 101C se prelungește până la ora 24.00, iar traseele autobuzelor 42, 48 și 101C se prelungesc până la Poarta 1, începând de la ora 5.45 până la ora 24.00. Totodată, autobuzele care deservesc toate liniile prelungite vor opri în toate stațiile până la Poarta 1, iar linia 42 va fi suplimentată cu trei autobuze pe tot parcursul zilei. RATC mai anunță că este pregătită să suplimenteze numărul de autobuze și pe celelalte trasee, dacă este cazul. În 15 august, autobuzele de pe linia 42 vor circula la fiecare opt minute, cele de pe linia 44 vor merge din 12 în 12 minute, în timp ce mașinile de pe linia 48 vor ajunge în stații la distanță de 11 minute unul de celălalt. De asemenea, autobuzele de pe linia 51 vor circula cu o frecvență de 11 minute, iar cele de pe linia 101C vor merge din 10 în 10 minute. Și programul chioșcurilor de bilete a fost stabilit. În 14 august, cele de la Bulevard, Cireșica, Delfinariu, Parcul de la Gară, Km 4-5, Spital și Vamă vor fi deschise între orele 9.00 și 17.00. Cele din Piața CET, Eliberării, Gară, magazinul Tomis și Tomis III vor fi deschise între orele 6.00 și 21.00. În 15 august, doar chioșcurile de la Delfinariu, Parcul de la Gară și Spital vor funcționa între orele 9.00 și 17.00. Cele de la Bulevard, Tomis III, Cireșica, Km 4-5, Vamă, Piața CET, Eliberării, Gară și magazinul Tomis vor fi deschise de la ora 6.00 la ora 21.00.

Scurt istoric
Potrivit wikipedia.org, Ziua Marinei Române a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, publicată în „Monitorul Oficial“ partea I, nr. 896 din 1 octombrie 2004. Începând din 2009, ziua de 15 august a fost declarată sărbătoare națională. Ziua Marinei Române a fost aniversată pentru prima dată în 1902, la 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanța, la bordul crucișătorului „Elisabeta“, în prezența ministrului de război Dimitrie A. Sturdza și a tuturor ofițerilor Diviziei de Mare. De asemenea, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, spectacole în aer liber și jocuri de artificii. În 1912, serbarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Elisabeta, inițiativa organizării sale aparținând Societății „Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanța. La 15 august 1936 a fost botezat, în cadrul festiv al serbărilor, primul submarin românesc, „NMS Delfinul“, mai notează sursa citată.

http://www.telegrafonline.ro/uitati-de-probleme-in-15-august-mergeti-la-ziua-marinei

Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) a atribuit un contract de furnizare carburanți firmei LUKOIL ROMÂNIA SRL.

Potrivit anunţului de atribuire publicat pe licitaţiapublică.ro, valoarea totală a contractului este de: 382.347,36 RON (fără TVA), criteriul fiind cel mai scăzut preţ de pe piaţă.

Despre LUKOIL ROMÂNIA SRL:

Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, la data de 6.08.2017, Lukoil România SRL a fost înregistrată în 2014 şi are sediul în Bucureşti, Sectorul 1, județul Ilfov.

Conform clasificarii CAEN, tipul de activitate este comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate.
Capitalul social al firmei este de 399.450.140 LEI, integral vărsat, compus din 39.945.014 de părți sociale, fiecare a câte 10 lei.

Asociați persoane juridice sunt Lukoil International GMBH, cu sediul social în Viena, Austria și Lukoil Europe Holdings BV, cu sediul social în Amsterdam, Olanda.

Administratorul firmei este Victor Jumbei, născut la data de 16.04.1971 la Chişinău, în Republica Moldova.

Victor Jumbei are o experiență de peste 23 de ani în sectorul financiar-economic și în sectorul management în domeniul industriei petroliere din Republica Moldova, România și Ucraina.

Potrivit Ministerului Finanţelor, în anul 2016, societatea Lukoil România SRL a declarat o cifră de afaceri netă de 5.365.592.822 LEI și un număr mediu de 2819 salariati.

Firma a înregistrat anul trecut o pierdere de 7.882.404 LEI.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.
În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de atribuire a licitaţiei.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/ceronav-a-incheiat-un-contract-de-furnizare-carburanti-cu-firma-lukoil-romania-srl-636262.htm

08.08.2017

Avizul Consiliului Concurenţei survine amenzii de 2,65 milioane euro date anul trecut CN Administraţia Porturilor Maritime pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de pilotaj maritim.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bohdan Chiriţoiu, a avizat săptămâna trecută solicitarea CN APM de a încheia noi contracte-cadru de pilotaj şi remorcaj maritim, impunând însă companiei o serie de obligaţii precum obligaţia de a încheia contractele „cu toţi operatorii de pilotaj şi remorcaj posesori de autorizaţii valabile emise de ANR la data încheierii contractelor”, de a elimina repartizarea unitară a sumelor încasate între operator şi de a elimina sistemul de rotaţie, astfel încât beneficiarii acestor servicii să poată alege prestatorul. „Sumele rezultate din prestarea serviciilor de pilotaj şi remorcaj maritim vor fi încasate de CN APM şi repartizate de aceasta, proporţional cu numărul de manevre efectuat de fiecare operator, fără vreo ingerinţă a acesteia asupra nivelului de tarif practicat de fiecare operator în parte. Acordarea dreptului unor întreprinderi de a efectua serviciile de siguranţă pentru navele care intră în incinta acestora (şantiere navale, terminale petroliere etc), în condiţiile în care aceste întreprinderi sunt autorizate de ANR şi nu furnizează servicii pe piaţa concurenţială”, se arată în avizul Consiliului Concurenţei.

Criteriile de selecţie nu trebuie să fie excesive
În cazul în care, în mod justificat, se impune limitarea numărului de furnizori de servicii de siguranţă, derivate din natura şi specificul activităţii portului Constanţa, CN APM va elabora proceduri de selecţie transparente, obiective, nediscriminatorii şi proporţionale în raport cu toţi potenţialii operatori de servicii de pilotaj şi remorcaj maritim, supuse dezbaterii publice. „Criteriile minime stabilite în cadrul acestor proceduri nu trebuie să fie excesive, pentru a nu crea bariere la intrarea pe piaţă. Acestea trebuie să fie proporţionale cu obiectivul asigurării serviciilor de pilotaj în condiţiile prevăzute de lege şi de necesarul fiecărui port în parte şi să nu adauge condiţiilor deja aprobate prin ordin de ministru, aplicate la autorizare”, consideră autoritatea.

CN APM riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri
Conform legii, Consiliul Concurenţei poate dispune prin decizie sancţionarea întreprinderilor care nu se conformează cu măsurile impuse prin decizia anterioară cu amendă cuprinsă între 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării. Potrivit art. 58 din Legea concurenţei, ţinând cont de faptul că au trecut 45 de zile de la data notificării deciziei luate de Consiliul Concurenţei către toate părţile implicate, întreprinderile în cauză neconformându-se cu măsurile dispuse, Consiliul Concurenţei poate aplica acestora amenda maximă, respectiv de 10%. De asemenea, Consiliul Concurenţei poate obliga întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi la plata unor amenzi cominatorii, în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a le determina să înceteze practicile anticoncurenţiale şi să respecte măsurile dispuse prin decizia de constatare a încălcărilor.

7 companii de pe piaţa serviciilor de pilotaj şi remorcaj, amendate de Concurenţă anul trecut
În toamna anului trecut, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 22.317.212 lei (4.959.380 euro) 7 companii active pe pieţele serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime: Canal Sea Services SRL, Black Sea Pilots SRL, Maritime Pilot SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA, Logistic Remo Services SRL şi Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa (CNAPM). Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei declanşate, în luna noiembrie 2012, pe piaţa serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime în porturile ce se află în administrarea CNAPM. În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat existenţa mai multor fapte anticoncurenţiale (înţelegeri şi abuz de poziţie dominantă) care au eliminat concurenţa în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, ceea ce a condus la blocarea intrării pe piaţă a altor operatori şi, implicit, la reducerea atractivităţii acestor servicii pentru potenţialii investitor.

http://adevarul.ro/economie/afaceri/cn-apm-constanta-incheia-doar-contracte-temporare-pilotaj-remorcaj-maritim-1_59880c055ab6550cb8cc8302/index.html

O delegație oficială condusă de atașatul comercial al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, Joshua Burke, și consilierul primului ministru, Cosmin Ghiță, însoțiți de reprezentanți ai unor importante companii americane, a avut astăzi, 7 august, o întâlnire cu conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, pe tema oportunităților de investiții. La discuții a luat parte și primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău.

Vizita în Portul Constanța, sub titulatura Constanta Business Day, a vizat interesul partenerilor americani pentru potențialul porturilor maritime românești, a posibilităților de dezvoltare a afacerilor, în special în domeniul energetic.

„Dorim transformarea Portului Constanța într-un hub energetic. Se estimează o creștere a cererilor în ceea ce privește petrolul, gazele din Marea Neagră. Portul Constanța are toate caracteristicile pentru a deveni un hub energetic în zona Mării Negre”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM SA.
Membrii delegației au făcut și un tur tehnic al Portului Constanța la bordul navei Anghel Saligny.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/companii-americane-in-portul-constanta-cu-ocazia-constanta-business-day-636292.html

Nava-şcoală „HS RODOS“ a Forţelor Navale ale Greciei se află, de duminică până astăzi, inclusiv, într-o escală în Portul Constanţa, la Dana Pasagere.

În programul echipajului „HS RODOS“ au fost cuprinse vizite la Comandamentul Flotei şi la autorităţile locale constănţene, precum şi la Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu“, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ şi la Muzeul Marinei Române.

Astăzi, constănţenii şi turiştii vor avea ocazia să viziteze nava grecească în intervalul orar 18.00-21.00, pentru mulţi dintre vizitatori fiind o experienţă unică, nemaivăzând niciodată aşa ceva. Mâine, nava-şcoală va pleca din Portul Constanţa şi va participa la un exerciţiu bilateral de instruire în comun, împreună cu dragorul maritim „Dimitrie Nicolescu“ şi cu corveta „Horia Macellariu“, în apele naţionale şi internaţionale ale Mării Negre. Scopul acestui exerciţiu este de a creşte nivelul de instruire al echipajelor navelor participante.
Vizita navei „HS RODOS“, cu un echipaj de 230 de membri, reprezintă o escală a marşului de instrucţie la care participă 116 cadeţi eleni aflaţi la bord. Vasul face parte din clasa Jason şi este o navă de desant maritim, cu un deplasament de 4.900 de tone, o lungime de 116 m, lăţime 15,3 m şi pescaj 3,4m.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/nava-scoala-hs-rodos-in-portul-militar-constanta-astazi-poate-fi-vizitata-de-constanteni-si-turisti-unii-nu-au-vazut-niciodata-asa-ceva-636315.html

O delegație oficială condusă de atașatul comercial al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, Joshua Burke, și consilierul primului ministru, Cosmin Ghiță, însoțiți de reprezentanți ai unor importante companii americane, a avut, luni, o întâlnire cu conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APMC), pe tema oportunităților de investiții. La discuții au luat parte directorul Direcției Exploatare din cadrul APMC, Teodor Patrichi și primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău.

Potrivit APMC, vizita în Portul Constanța, sub titulatura Constanta Business Day, a vizat interesul partenerilor americani pentru potențialul porturilor maritime românești, a posibilităților de dezvoltare a afacerilor, în special în domeniul energetic.
„Dorim transformarea Portului Constanța într-un hub energetic. Se estimează o creștere a cererilor în ceea ce privește petrolul, gazele din Marea Neagră. Portul Constanța are toate caracteristicile pentru a deveni un hub energetic în zona Mării Negre”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al APMC.

Printre companiile prezente la întâlnirea de luni se regăsesc nume grele ale corporatismului american, precum IBM sau ORACLE.
Membrii delegației au făcut și un tur tehnic al Portului Constanța la bordul navei „Anghel Saligny”.
„A fost o întâlnire în care ambasada Statelor Unite, cu atașatul economic, au venit însoțiți de un număr de companii. Portul a prezentat proiectele sale, iar eu m-am dus acolo ca un testimonial de atragere de operatori economici mari în Constanța. De asemenea, am prezentat și eu proiecte ale municipalității, însă main focusul a fost pe Port, nu pe oraș”, a spus primarul Decebal Făgădău, pentru TOMIS NEWS.

Făgădău și APMC, la masă cu companii americane: „Dorim transformarea Portului Constanța într-un hub energetic”

Comisia Europeană a lansat o nouă consultare cu scopul de a colecta contribuția publicului larg și a părților interesate cu privire la principalele probleme și soluții propuse pentru facilitarea implementării proiectelor TEN-T. Această consultare va dura 14 săptămâni. Chestionarele trebuie returnate cel târziu până la data de 9 noiembrie 2017.

Contribuțiile pot fi prezentate în orice limbă a UE. Toți cetățenii și organizațiile sunt bineveniți să participe la această consultare. Respondenților care se ocupă în mod specific de problemele legate de implementarea proiectelor de infrastructură mari, având cunoștințe extinse, le vor fi adresate mai multe întrebări specifice.

Experiența în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor TEN-T arată că aplicarea eficientă a acestora ar putea fi afectată de aranjamentele administrative și de reglementare complexe. Acest lucru, în anumite cazuri, ar putea contribui la creșterea costurilor, întârzieri și incertitudini. Complexitatea procedurilor provine uneori din cerințe sau procese neclare sau contradictorii care duc la dublarea eforturilor. În plus, legislația imprecisă sau cadrul de reglementare pot conduce la decizii de investiții mai puțin optime, în timp ce incertitudinea juridică poate descuraja investițiile private în proiecte.

Direcția Generală pentru Mobilitate și Transport (DG MOVE) a Comisiei Europene a efectuat recent un studiu privind autorizarea și facilitarea pregătirii proiectelor rețelei TEN-T în vederea identificării obstacolelor din cadrul procedurilor de reglementare și administrative pentru planificarea și implementarea eficientă a proiecteor din rețeaua de bază TEN-T. Studiul a recomandat abordarea acestor bariere, inclusiv prin îmbunătățirea mediului de autorizare pentru proiectele TEN-T.

CE incepe consultarea privind implementarea retelei TEN-T

 

http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/afacerea-daewoo-damen-cand-pestele-cel-mic-il-inghite-pe-cel-mare-748966.html

09.08.2017

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța S.A. a finalizat dragajul șenalului navigabil și a pasei de intrare din Portul Midia până la cota de proiectare.

Potrivit directorului general al CNAPM, Dan Nicolae Tivilichi, compania intaliană Impresa Di Costruzioni ING. E. Mantovani S.P.A a finalizat la sfârșitul săptămânii trecut operațiunile de dragare a sedimentelor de pe șenalul navigabil al Portului Midia, aducând adâncimile de navigație la pescajul maxim prevăzut în proiectul de construcție de 8,50 m, de la 8,20 metri, ceea ce permite operarea eficientă a navelor de până la 50.000 tdw.

„După 10 ani, am reușit reluarea dragajului de întreținere în incintele acvatoriilor operate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța S. A, în porturile Midia, Constanța nord și Constanța sud. S-a constatat însă prezența unui volum mult mai mare de depuneri sedimentare, decât cel estimat inițial, de 500.000 metri cubi, și am decis ca după degajarea întregii cantități de sedimente prevăzută în actualul contract să continuăm proiectul și să includem și Portul Mangalia, până la atingerea adâncimilor din proiectul de construcție, urmând ca o nouă cerere de ofertă pentru servicii similare să fie publicată pe SEAP. Actuala etapă de dragaj trebuie să se încheie în luna decembrie, dar contractantul a promis că va aduce încă două nave și estimează că va putea finaliza operațiunile în maximum patru luni. În a doua licitație cu siguranță va fi inclus și Portul Mangalia pentru realizarea operațiunilor de dragaj”, a declarat Dan Tivilichi, pentru AGERPRES .

Conform directorului general al CNAPM, în prezent, antreprenorul italian lucrează în Portul Midia cu o dragă absorbant-refulantă, cu capacitatea de 6.000 mc ridicare hidrografică (MCRH)/zi și capacitate de stocare la bordul navei de 7.000 mc.

În acest context, la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, s-a informat la fața locului despre derularea programului pentru dragajul de întreținere și proiectele de actualitate legate de infrastructura Portului Constanța.

„Am introdus deja în SEAP solicitarea de oferte pentru contractarea serviciilor în noul proiect privind dragajul de investiție în Portul Constanța, în valoare de 47 milioane euro, ceea ce înseamnă că inițiem modernizarea bazinului de lucru din Portul Constanța sud. Proiectul include și comandarea unei noi nave ultramoderne pentru măsurători batimetrice, adâncirea portului de lucru din vecinătatatea Molului 1 Sud al Portului Constanța sud, cuprins între zona danelor PL1 — PL4, ceea ce conferă posibilitatea descongestionării terminalului Ferry-Boat al CFR și afectarea unor noi dane pentru operarea navelor Ro-Ro. Proiectul inițial, pentru această zonă, prevedea adâncimea de 7 metri și noi realizăm acum dragaj până la adâncimea de 9 metri, pornind de la adâncimea existentă de 5,5 metri. Practic, conform proiectului inițial, trecem în etapa de consolidare a danelor de operare, corespunzător fazei de pregătire, a acestei platforme portuare, pentru creșterea capacității de manipulare a mărfurilor, de extindere a danelor operaționale, oferirea unor noi dane pentru acostarea și operarea la cheu a navelor de mare capacitate și implicit pentru atragerea de noi investitori’, a subliniat Tivilichi.

Directorul general al CNAPM a menționat că, în cadrul actualelor operațiuni de uniformizare a reliefului submers al bazinului portuar vor fi realizate și lucrări de derocare subacvatică pentru eliminarea unor pinteni de rocă din acvatoriul Portului Constanța nord, rămași încă de la sfârșitul anilor 60, din etapa de extindere și execuție a cheurilor de acostare în zona danelor 56-57, 67-68 , obstacole submerse ce pun în pericol navigația și periclitează intrarea acestora la operațiuni.

”Dar trebuie înțeles că Portul Constanța este eficient și optim operațional în contextul legăturii pe care o are această mare platformă de tranzitare, depozitare și expediție de mărfuri transport cu vestul Europei, cu ajutorul Dunării. În acest context, operatorii economici și administrația portului apreciază demersurile inițiate recent de ministrul Transporturilor, Alexandu Răzvan Cuc, în cadrul discuțiilor purtate la Sofia, cu omologii bulgari pentru inițierea colaborării bilaterale în problema realizării dragajului pe Dunăre, de ambele state sau, in extremis, doar de către noi, cu acceptul partenerilor bulgari”, a declarat directorul general al CNAPM.

https://www1.agerpres.ro/social/2017/08/08/constanta-s-a-finalizat-dragajul-senalului-navigabil-din-portul-midia-17-41-37

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA a atribuit fără licitaţie un contract de peste un milion de lei unei controversate firme din Constanţa, patronată de prietenii celebrului deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut şi sub numele de “deputatul mitralieră” după ce a ameninţat că va ieşi în stradă cu arma împotriva prostetatarilor. Firma a beneficiat de contracte de zeci de milioane cu statul, deşi are doar patru ani de existenţă.

ACN a atribuit pe 01.08.2017 un contract pentru lucrări de reabilitare a drumului de acces la dana nr. 12 din Portul Basarabi. Obiectul contractului constă în etapa 1- proiectare (expertiza tehnică, studio geotehnic şi documentaţia pentru avizarea lucrărilor de intervenţie; proiect tehnic) şi etapa 2- execuţia lucrărilor. Valoarea totală a lucrărilor este de 1.084.911 lei, fără TVA, iar contractul a fost atribuit în urma unei cereri de oferte firmei Ga&Ma Activ Logystic SRL Constanţa. Societatea de construcţii a fost înfiinţată în 2013 şi a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 41.020.951 lei şi un profit net de 1.317.854 lei, cu 111 angajati, dar şi datorii totale de 35.865.148 lei.

Peste 26 de milioane primite în doar trei ani

Ga&Ma Activ Logystic s-a afirmat rapid prin contractele de milioane primite de la stat, majoritatea fără licitaţie. În luna mai, firma a primit peste 3,5 milioane de lei de la Primăria Mihail Kogălniceanu pentru repararea şi modernizarea drumurilor din comună, Primăria din Mihai Viteazu i-a oferit 985.000 lei în 2016, de la Primăria Mircea Vodă a încasat peste 982.000 lei în 2015, Primăria Cumpăna a contribuit şi ea la bunăstarea firmei cu peste 2.100.000 în 2014, în timp ce Primãria Tuzla i-a oferit un contract de peste 19,7 milioane lei, tot în 2014.

Patronii, prieteni cu interlopii din Brăila şi cu „deputatul mitralieră”

Ga&Ma Activ Logistic SRL este deţinută de Dumitru Paraschita, în proporţie de 95% şi Marius Florian Fugaru, cu 5%. În 2014 şi 2015, în firmă apare şi Cătălin Gabriel Sirghei, despre care se ştie că este adevăratul cap al afacerii. Alături de fratele şi părinţii săi, Sirghie deţine mai multe afaceri în Brăila şi a fost trimis în judecată de DNA în 2013 dupa ce a obţinut fraudulos un contract public, după ce , anterior, mai fusese cercetat penal tot pentru contracte ilegale din bani publici.

Într-una din firmele sale, Cătălin Gabriel Sirghiu este asociat cu un cunoscut interlop brăilean, Relu Profesorul, arestat prin mandat internaţional după ce a tâlhărit o familie în Spania. Băiat rău poate fi considerat şi deputatul PSD Cătălin Rădulescu, cel poreclit „deputatul mitralieră” după ce a ameninţat că va ieşi să împuşte protestatarii în stradă. Condamnat la închisoare pentru corupţie, Rădulescu a recunoscut că este vechi prieten cu Sirghie şi au derulat împreună mai multe contracte din bani publici, atât în Constanţa, cât şi la Baza Militară Feteşti.

https://www.replicaonline.ro/administratia-canalelor-navigabile-contract-pentru-prietenii-deputatului-mitraliera-catalin-radulescu-326798/

10.08.2017

Potrivit profesorului de economie portuară şi management maritim, Theo Notteboom, numărul containerelor încărcate – descărcate în porturile Uniunii Europene a crescut cu 13,9%, din 2007 până în 2016. Rotterdam este cel mai mare port de containere din Europa, cu 12,38 milioane TEU (containere convenţionale) manipulate în 2016. Este urmat de Anvers, cu 10,04 milioane TEU, şi Hamburg, cu 8,91 milioane TEU.
Cu 24 milioane de TEU manipulate în 2016, Delta Rhein-Scheldt rămâne cea mai importantă regiune port container din Europa, cu o pondere de 23,4%, în traficul total de containere al UE.

Theo Notteboom se opreşte şi asupra zonei Mării Negre. Portul Constanţa, spune el, a atras investiţii în terminale, dat fiind potenţialul său de a servi drept poartă de acces către estul Europei şi de platformă de distribuţie pentru zona Mării Negre. Criza economică din perioada 2008 – 2013 a încheiat brusc această poveste de succes: traficul de containere de la Constanţa a scăzut drastic, de la 1,38 milioane TEU, în 2008, la 594.299 TEU, în 2009. În următorii ani, portul n-a putut decât să prezinte o creştere modestă, de până la 711.339 TEU, în 2016.

Porturile Varna şi Burgas rămân jucători mici pe piaţa containerelor. În ansamblu, partea de vest a regiunii portului Mării Negre a înregistrat o scădere de aproximativ 640.000 TEU în perioada 2007 – 2016, ceea ce reprezintă o pierdere de trafic de circa 42%. Scăderea traficului în porturile Mării Negre este în contrast cu creşterea puternică înregistrată de portul Pireu şi porturile turceşti de la Marea Marmara. Această evoluţie demonstrează că liniile de transport maritim preferă, în prezent, un model hub-feeder în Mediterană pentru a deservi zona Mării Negre, în locul legăturii directe cu porturile de la Marea Neagră.

Theo Notteboom omite din analiza sa evoluţia porturilor din Rusia şi Ucraina, care au investit în creşterea adâncimilor şi în terminale de containere, reuşind să concureze de la egal la egal cu portul Constanţa.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-containere-in-porturile-europene-a-crescut-cu-aproape-14-la-suta-327487?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, va sosi în cursul zilei de luni în portul Midia, pentru a verifica stadiul lucrărilor de dragaj efectuate de Compania Administrația Porturilor Maritime. Reamintim că acestea au fost începute în cursul lunii trecute, pe 26 iulie, iar durata estimată pentru finalizarea lor era de 15 zile. Deocamdată a fost finalizat șenalul, urmând să se lucreze la dane și apoi să continue lucrările în portul Constanța. Ultimele lucrări de dragaj de întreținere în porturile maritime au fost realizate în anul 2008. Executia operatiunilor de dragaj de intretinere se realizeaza in vederea aducerii la cota corespunzatoare a adancimilor pe zonele propuse din porturile Constanta si Midia.

Ministrul Transporturilor verifică lucrările de dragaj din portul Midia

 

  • Economie

07.08.2017

Fondul Suveran de Investitii poate amana trecerea Romaniei de la statutul de piata periferica la cel de piata emergenta. Proiectul legii de infiintare a Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerarii privatizarii, care includeau si metoda listarii la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) ale unor companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi Bucuresti, Administratia Porturilor Maritime si altele. Intre timp, companiile mentionate au fost incluse in proiectul de portofoliu al FSDI, colosul prin care statul va administra cele 27 de pachete de actiuni pe care le-ar putea detine la tot atatea companii, potrivit unui proiect de portofoliu neconfirmat oficial. „Instrainarea de catre FSDI, a unor actiuni sau alte active aflate in proprietatea sa ori in proprietatea societatilor in care FSDI detine capital, nu este supusa prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si nici prevederilor Legii nr.137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii” – spune proiectul legii de infiintare a FSDI, la Articolul 7, scrie Curs de Guvernare.

http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-revista_presei_business-21941305-business-report-fondul-suveran-investitii-poate-amana-trecerea-romaniei-statutul-piata-periferica-cel-piata-emergenta-patru-poduri-noi-ale-prieteniei-peste-dunare-catre-bulgari-ultima-jucarie-autorita.htm

Trei întreprinderi din Republica Populară China sunt interesate de construcția podului peste Dunăre, se arată într-un comunicat de presă făcut public de Consiliul Județean (CJ) pe pagina proprie de internet, în urma unei întâlniri între președintele CJ, Horia Teodorescu și ambasadorul Chinei în România, Xu Feihong.

„Un punct de interes l-a constituit construcția podului peste Dunăre din zona Brăila. Excelența Sa (ambasadorul Chinei în România, Xu Feihong, n.red.) a confirmat că nu mai puțin de 3 întreprinderi chineze cu experiență și-au exprimat dorința să participe la licitația pentru atribuirea lucrărilor de realizare a podului“, se menționează în comunicatul de presă al CJ.

Discuțiile purtate de cei doi oficiali au pus accent pe proiectele comune care s-ar putea dezvolta. Printre acestea se află înființarea unor grupe de studiu a limbii chineze la Tulcea, precum și realizarea în luna septembrie la Tulcea a unei expoziții de pictură și caligrafie tradițională, coordonată de Federația Cercurilor de Literatură și Artă din Suzhou.

„Sunt extrem de emoționat să revin la Tulcea, printre prieteni. Relația de prietenie dintre Tulcea și Suzhou este un adevărat exemplu pentru cooperarea româno-chineză și vom susține dezvoltarea acestei relații în domeniul economic“, a declarat ambasadorul Chinei în România, potrivit comunicatului menționat.

La rândul lui, președintele CJ a amintit acțiunile comune realizate în ultima perioadă și și-a exprimat încrederea în dezvoltarea relațiilor de colaborare. „La mijlocul lunii septembrie, așteptăm la Tulcea o delegație condusă de dl. Chen Xiongwei, vicepreședinte al Conferinței Consultative Politice din Suzhou,care va viza identificarea unor modalități concrete de cooperare în domeniul agricol“, a menționat președintele Teodorescu.

Județul Tulcea, România, și regiunea Suzhou, China, au stabilit relații de înfrățire prin protocolul semnat la data de 20 septembrie 1995, în baza căruia cele două unități administrativ-teritoriale au convenit să întărească schimburile reciproce și prietenia dintre cele două state, prin promovarea în comun a schimburilor economice și comerciale și prin dezvoltarea relațiilor de cooperare în domeniile știință, tehnologie, cultură, sport, sănătate și învățământ. În cadrul acestei cooperări, la Tulcea au avut loc schimburi de experiență în domeniul sănătății, în administrația publică, s-au realizat expoziții de fotografie, de mătăsuri, precum și un centru de sănătate care le oferă tulcenilor posibilitatea de a se trata după metode tradiționale chinezești.

Podul suspendat peste Dunăre, obiectiv a cărui realizare este promisă de autorități de foarte mulți ani, ar urma să scurteze drumul dintre Dobrogea și Moldova. Obiectivul este cuprins în Master Planul General de Transport al României și face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiții Teritoriale Integrate), finanțabile din POIM 2014 — 2020, Axa Prioritara 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient”.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA a anunțat în urmă cu aproape o lună lansarea în dezbatere publică a proiectului de hotărâre de Guvern privind indicatorii tehnico-economici ai investiției care va lega județele Tulcea și Brăila.

TULCEA: Trei întreprinderi din China, interesate de construcția podului peste Dunăre

România a exportat, în primele patru luni din 2017, fier și oțel în valoare de 746 milioane euro, o valoare cu 34% mai mare față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, scrie Agerpres.

Importurile de fier și oțel s-au cifrat la 907,2 milioane euro, fiind cu 17,5% mai mari comparativ cu cele din perioada ianuarie — aprilie 2016, înregistrându-se astfel un deficit de peste 161 de milioane de euro pe acest segment.

În primele patru luni, exporturile FOB au însumat 20,234 miliarde euro și au crescut cu 9% comparativ cu aceeași perioadă din 2016.
Importurile CIF au totalizat 23,597 miliarde de euro și au crescut cu 10,4% față de perioada 1 ianuarie — 30 aprilie 2016.

https://www.replicaonline.ro/romania-a-exportat-fier-si-otel-de-746-milioane-de-euro-326526/

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la peste 620 de milioane de euro în primele patru luni ale anului, în condițiile în care exporturile s-au majorat cu aproape 7%, însă importurile au înregistrat o creștere cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), scrie AGERPRES.
În primele patru luni din 2017, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a ajuns la 620,2 milioane de euro, cu peste 45% mai mare față de soldul negativ consemnat în aceeași perioadă din 2016, când a totalizat 426,5 milioane de euro.
România a exportat, în primele patru luni din acest an, produse agroalimentare în valoare totală de 1,664 miliarde de euro, în creștere cu 6,8% față de perioada corespunzătoare din 2016, în timp ce importurile au urcat până la 2,285 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 15,18%.
Potrivit statisticii MADR, grâul, porumbul și țigările sunt produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele patru luni din acest an, respectiv 787,1 milioane de euro. Astfel, în perioada menționată, au fost exportate în spațiul intra și extracomunitar 1,83 de milioane de tone de grâu (325,7 milioane de euro), 898.000 de tone de porumb (241,4 milioane de euro) și 15.100 tone de țigări, în valoare de 220 de milioane de euro.
În perioada menționată au mai plecat pe piețele externe semințele de floarea soarelui, circa 263.900 tone (155,1 milioane de euro), animale vii din specia bovine — 23.400 tone (59,1 milioane de euro), preparate alimentare — 6.700 tone (42,3 milioane de euro) și ulei de floarea soarelui — 50.900 tone (41,1 milioane de euro).
În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare realizate în primele patru luni din acest an, topul a fost dominat de carnea de porc cu o valoare de 108,9 milioane de euro (56.800 tone), produse de brutărie, patiserie și biscuiți — 84,8 de milioane de euro (41.900 tone) și preparatele alimentare — 80,6 milioane de euro (19.900 tone).
https://www.replicaonline.ro/deficitul-romaniei-in-comertul-cu-produse-agroalimentare-s-a-adancit-la-620-2-milioane-de-euro-326521/

Premierul Mihai Tudose a discutat săptămâna aceasta cu ambasadorul Chinei despre o nouă conexiune cu sudul Europei, o autostrada Bucureşti – Sofia. În trecut, s-a mai evocat posibilitatea construirii de noi poduri peste Dunăre, patru la număr, către Bulgaria, cu un preţ estimat la aproape 870 milioane de euro.

Un prim proiect discutat de premier în cursul întrevederii cu oficialul chinez a fost construcţia unui pod suspendat peste Dunăre, la Brăila, cuprins în Master Planul General de Transport al României şi pentru care a fost lansat deja anunţul de licitaţie.

Alte proiecte de infrastructură menţionate de Tudose se referă la construcţia unei autostrăzi Bucureşti-Sofia sau construcţia unei reţele de transport feroviar de mare viteză, pe pernă magnetică, dezvoltată în comun de România, Bulgaria, Serbia şi, eventual, Grecia, după modelul celor deja funcţionale în China.

Acestea nu sunt însă primele proiecte transfrontaliere pe care România le-ar putea realiza cu vecinii de la sud de Dunăre.
Conform unor planşe apărute pe forumurile de infrastructură, preţurile estimative pentru construirea a patru poduri dunărene transfrontaliere se ridică la 867 milioane de euro.

Cel mai scump dintre ele va fi noul pod Giurgiu – Ruse, cu un cost estimat la 248 milioane de euro. Urmează podul Oriahovo – Bechet, cu un preţ de 217 milioane de euro. Podul Nicopole – Turnu Măgurele este estimat la 209 milioane de euro, iar podul Silistra – Călăraşi ar putea costa 193 milioane de euro.

Preţurile pentru trei dintre poduri, Giurgiu – Ruse, Nicopole – Turnu Măgurele şi Silistra – Călăraşi, rezultă din studii de prefezabilitate realizate de către compania românească Transproiect 2001.

În prezent, România este legată de Bulgaria doar prin două poduri: Giurgiu – Ruse (numit şi Podul Prieteniei, deschis în 1954) şi Calafat – Vidin (inaugurat în 2013).

http://www.economica.net/patru-poduri-noi-ale-prieteniei-peste-dunare-catre-bulgari_141579.html

Cehia se află în top zece cei mai mari investitori străini din România după va¬loarea capitalului social subscris la finalul lunii mai, cu 1,3 mld. euro, în timp ce atât Ungaria, cât şi Polonia intră în top 20, arată datele de la Registrul Comerţului.

Ca număr de companii, investitorii din Ungaria sunt lideri detaşaţi, cu peste 13.000 de firme la finalul lunii mai, în timp ce ca valoare a capitalului social subscris Ungaria se află pe locul doi cu 900 de milioane de euro. Investitorii din Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria şi Slovacia aveau la jumătatea acestui an peste 18.000 de companii pe piaţa locală, cu un capital social de 2,8 mld. euro, ceea ce reprezintă 6% din investiţiile străinilor pe piaţa locală.

Interesul companiilor din regiune pentru piaţa locală este în creştere, România intrând pe radarele vecinilor inclusiv pe piaţa de fuziuni şi achiziţii. Compania Work Service, liderul pieţei de HR din Polonia, firmă listată la bursa din Varşovia, a semnat un acord pentru a prelua patru firme din grupul APT, un business antreprenorial.

Grupuri mari din regiune, CEZ (Cehia), MOL (Ungaria), Maspex (Polonia) sunt deja pe piaţa locală, unde au ajuns la operaţiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. Mol România Petroleum Products, cea mai mare companie pe care grupul petrolier ungar MOL o deţine în România, a trecut în 2016 de pragul de un miliard de euro cifră de afaceri.

Anul acesta şi banca poloneză Alior a intrat pe piaţa românească, iar investiţiile grupurilor mari din regiune vor continua cu siguranţă. Dacă investitorii din Est au văzut în România o piaţă bună pentru un pariu de aproape 3 mld. euro, doar 134 de com¬panii locale au avut curaj să se extindă pe pieţele externe prin investiţii străine directe, arată un studiu realizat de mai mulţi specialişti din cadrul Di¬recţiei de Stabilitate Financiară şi de Ges¬tiune a Riscurilor din Banca Naţională.

„În perioada 2005-2015, pieţele externe au fost penetrate direct de către companiile autohtone prin efectuarea de investiţii străine (ISD) de către 134 de asemenea entităţi. Fie datorită mentalităţii managerilor, fie datorită puterii economice a firmelor, «veteranii în putere» s-au oprit la graniţele ţării“, se arată în studiul citat. În opinia autorilor studiului BNR, pe fondul tendinţelor protecţioniste în extindere care se pare că vor caracteriza relaţiile comerciale mondiale, un prim pas ar fi ca autorităţile să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele autohtone în străinătate (precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate) şi să promoveze o evoluţie mai echilibrată între cele două tipuri de ISD6.

Ieşirea directă pe pieţele externe este însă pasul următor pentru mariile companii antreprenoriale, informaţii în acest sens existând deja inclusiv în jurul Dedeman, cea mai mare companie controlată de antreprenori de pe piaţa românescă. Modelul a fost deja testat de cei mai puternici antreprenori din Cehia sau Polonia, care au intrat în România iar extinderea de aici a contribuit decisiv ka creşterea businessului.

http://www.zfcorporate.ro/business-legal/arata-investitiile-vecinilor-businessul-romanesc-cehia-ungaria-polonia-intre-cei-mari-20-investitori-straini-romania-au-capital-2-6-mld-euro-investit-peste-15-000-companii-locale-16685185

08.08.2017

Rusia anticipează un nou nivel record al exporturilor de cereale în sezonul actual în pofida condiţiilor meteorologice nefavorabile, a anunţat ministrul rus al agriculturii, potrivit Le Figaro.

„Putem ajunge la un nivel al exporturilor de aproximativ 38 de milioane de tone, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă“, a declarat Alexandre Tkatchev, precizând că totul va depinde de evoluţia dolarului şi de deshiderea de noi pieţe.

Acesta a confirmat estimarea privitoare la recoltă, cuprinsă între 103 şi 105 milioane de tone, comparativ cu un nivel record de 120 milioane de tone anul trecut.

În sezonul anterior (iulie 2015-iunie 2017), exporturile au atins 35 milioane de tone, un nivel nemaiînregistrat vreodată, din care 27 de milioane de tone de grâu.

http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/rusia-se-asteapta-la-exporturi-record-de-cereale-16686427

09.08.2017

Construcția by-passului feroviar Zhuravka – Millerovo permite acum trenurilor să circule direct pe ruta Moscova, Rostov-pe-Don, Krasnodar, Soci fără a mai tranzita secțiunea de pe teritoriul Ucrainei. Finalizarea liniei a fost anunțată la 7 august de către Sergei Shoigu, Ministrul rus al Apărării.

Secțiunea Zhuravka – Millerovo, în lungime de 122,5 kilometri, cale dublă, trece acum la o distanță de până la 25 kilometri est de granița cu Ucraina. Trenurile rusești nu mai sunt astfel nevoite să parcurgă ruta de-a lungul graniței ucrainiene sau, în unele locuri, chiar să o tranziteze.

Construcția by-passului feroviar a fost aprobată în 2015, lucrările fiind demarate mai târziu în același an. Costurile au fost estimate la 56,6 miliarde ruble (944 milioane de dolari).

Datorită importanței proiectului, acesta a fost derulat de către echipe civile (ale RZD) și militare dar sub conducerea Ministerului rus al Apărării. Linia a fost finalizată cu un an mai devreme decât era programat.

”Linia asigură un tranzit rapid al trenurilor de marfă și călători către sudul țării și este în același timp un punct de pornire pentru o viitoare extensie a căii ferate, aceasta ajungând în final la 137 kilometri lungime”, a precizat Maxim Sokolov, Ministrul rus al Transporturilor.

Sokolov a subliniat că și alte proiecte importante derulate de ministerul din subordinea sa precum Northern Latitudinal Railway, secțiunea Kyzyl-Kuragino, dezvoltarea liniei Baikal-Amur, a rutei Transsiberiene și a liniei către Insula Sakhalin vor fi de asemenea finalizate cât de curând posibil.

Rusia finalizeaza by-passul feroviar pentru a ocoli Ucraina

Veniturile încasate de autorităţii Canalului Suez au crescut la 446,3 milioane de dolari, în iulie 2017, faţă de 429 milioane dolari, în luna iulie a anului trecut. În primele şapte luni ale acestui an, încasările au fost de 2,938 miliarde de dolari. Canalul Suez este cea mai rapidă rută de transport maritim dintre Europa şi Asia şi una dintre principalele surse de valută ale guvernului egiptean. Egiptul se străduieşte să-şi revigoreze economia, după ce revoltă din 2011 a afectat turismul şi investiţiile străine.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-canalul-suez-a-obtinut-venituri-de-2-938-miliarde-de-dolari-327352?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Rusia ar putea fi ejectata din proiectul chinezesc „Drumul Mătăsii“ – în acest an, primele marfare din China ar trebui să plece pe calea ferată Baku – Tbilisi – Kars, ocolind Rusia. China nu este mulțumita de viteza de livrare a mărfurilor către UE asigurata de Rusia. Dar lucrul cel mai important este incertitudinea politică în relațiile dintre Moscova și Bruxelles.

În septembrie începe exploatarea noii cai ferate între Baku (portul Alat) prin Tbilisi, spre orașul turcesc Kars. Lungimea caii ferate Baku – Tbilisi – Kars (BTK) este de 826 km. Acest segment a început să fie construit în 2008 si terminat abia acum. În luna iulie s-a anunțat începerea testelor cu material rulant pe calea ferata, potrivit Daily Sabah.

Așa cum este de așteptat, BTK va începe să funcționeze la sfârșitul lui 2017 sau începutul anului 2018 și va fi parte integrantă a „Noului Drum al Matasii“ – un mega-proiect chinezesc menit sa conecteze China cu Europa pe un coridor comercial sigur și de mare viteza.
În primii ani de funcționare a caii se estimeaza ca va transporta 1 milion de pasageri și 6,5 milioane de tone de mărfuri. In etapa a doua, volumul marfurilor transportate ar putea ajunge la 17-20 milioane de tone și până la 2 milioane de pasageri.
Ambițiile Georgiei

Ideea căii ferate Baku – Tbilisi – Kars a fost lansata încă din anii ’90 ai secolului trecut, după prăbușirea URSS. Punerea în aplicare a început însa in noiembrie 2007 pe teritoriul Georgiei. Atunci, președintele Georgiei Mihail Saakașvili a descris proiectul drept „o mare revoluție geopolitică“.

Saakașvili a mai spus că „toate bunurile din China, care sosesc astăzi în Europa prin Rusia, vor fi reorientate pe acest drum“.
Partea georgiană a magistralei este de la Tbilisi la Kars. Pentru construcțiai noi cai ferate Georgia a luat un împrumut de la Azerbaidjan. Volumul liniei de credit – 775 milioane $. Prima tranșă de 200 de milioane $ pentru 20 de ani a fost oferita de Fondul de stat al Petrolului din Azerbaidjan cu o dobanda simbolica de 1% pe an.

Cea de a doua tranșă, din 2011, de 575 milioane $, a fost oferita cu o dobanda de 5% și scadenta la 25 de ani.

Azerbaidjan vrea să devină noul Dubai

Cel mai interesant este faptul că, chiar și după rambursarea împrumutului, Georgia nu va avea dreptul să stabilească politica tarifară pe partea sa din BTK. Tarifele pentru transportul de mărfuri pe BTK vor fi fixate în exclusivitate de Azerbaidjan.

Ca si Georgia vecina, Azerbaidjanul încearcă să se folosească de poziția sa geografică pentru a profita din taxele de tranzit. Dar si Baku a cheltuit bani pentru ca coridorului de transport BTK sa devina atractiv pentru beneficiarul nr.1 – China. În 2007, pentru viitoarea rută comercială, Azerbaidjan a decis să extinda portul de la Marea Caspică.

Portul actual de la Baku nu era portivit pentru un astfel de rol, de aceea s-a luat decizi construirii unui port nou, la 65 km de capitala, în satul Alyat. Acum, la Alyat, pe o suprafata de 20 kmp este construit un terminal portuar pentru transportul rutier și feroviar. De asemenea, Alyat a devenit zonă de comerț liber. Noul port va trebui să devină un nod logistic important care leagă China de Europa, Estul de Vest.

Portul Liber Alyat a fost creat dupa modelul zonei libere Jebel Ali (Jebel Ali Free Zone – JAFZA) din Dubai, care nu este doar un centru de transport, ci un adevarat conglomerat cu întreprinderi industriale, bănci si un sector rezidențial. Prima etapa de dezvoltare a portului Alyat este conceputa pentru transportul a 10 milioane de tone și 50.000 TEU. A doua parte a proiectului, începand cu 2017, va duce la creșterea capacitatii portului la 17 milioane tone de mărfuri și 150.000 TEU.

Proiectul general al portului Alyat a fost dezvoltat de Royal HaskoningDHV, pe baza experienței celor mai mari porturi din Europa – Rotterdam și Hamburg. Consultantul proiectului este compania DP World, care a participat la dezvoltarea zonei economice speciale Horgos din Kazahstan, la randul sau alta parte a mega-proiectului „New Silk Road“.

Finalizarea magistralei spre Kars, înseamnă că drumul din China spre Europa va deveni mai convenabil, deoarece nu va mai fi nevoie de transbordarea mărfurilor prin Marea Neagră. De la Kars spre granița cu Europa (prin Grecia și Bulgaria) exista deja legături feroviare dezvoltate.

China va încerca să fie prietena cu toate țările care din punct de vedere geografic pot fi relevante pentru proiectul „New Silk Road“.
Până în prezent, Rusia a oferit preturi mai mici comparativ cu Azerbaidjanul si Turcia. Doar pentru a transporta un container pe mare, pe un singur segment – Marea Caspică – costul este de 1.200 $/container. Cu acesti bani se poate aduce un container de la Vladivostok la Moscova.
Cu toate acestea, experții nu exclud că, în următori ani, Rusia poate fi exclusa din „New Silk Road“.

China încearca sa testeze diferite moduri de transport spre Europa, diversificand caile. Fiecare are avantaje și dezavantaje. Cea mai mare parte a mărfurilor către UE sunt acum transportate pe mare. Transportul terestru de mărfuri din China reprezinta doar 5-6% din total, iar principalul volum vine pe calea ferată transsiberiană (Transsib) din Rusia (1,5 milioane de tone), la un cost de 6.000-7.000 $ per container.
„Dar problema constă în faptul ca Transsib este deja incarcata cu transporturi interne si nu are capacitatea fizica sa sustina un tranzit suplimentar pe scară largă din China” – spune Mark Goikhman, analist senior la GK TeleTrade.

A doua problemă importantă care impiedica creșterea tranzitului prin Rusia și Kazahstan către Europa este viteza trenurilor de marfă. Viteza medie pe Transsib este de aproximativ 12 km / h.

China înțelege acest lucru, dar nu se grăbește să investească în infrastructura de transport din Rusia, spun expertii.

Dincolo de declarațiile de intenție și semnarea de memorandumuri între Beijing și Moscova, nimic altceva nu se întâmplă între cele doua. Problema nu o reprezinta lipsa banilor, ci geopolitica, mai precis relațiile dintre Rusia și Occident.

Chinezilor le place să spuna că între China și Statele Unite ale Americii sunt relații politice reci, dar legăturile economice sunt „fierbinți”. Cu Rusia este pe dos. Ideologic, cele două țări sunt apropiate una de alta, asa cum o dovedesc, de exemplu, rezultatele votării în Consiliul de

Securitate al ONU. Dar integrarea economică este schioapa.

Aceasta nu este un drum de cămile

„Una dintre principalele probleme care s-a întâmplat în Rusia în ultimii ani este că ea a devenit o țara cu o politica externa impredictibila“, – sustine seful Centrului pentru Tehnologii Politice din Rusia, Alexei Makarkin.

Nu este surprinzător, mulți parteneri ai Rusiei, care chiar par a fi loiali politic, cauta varinte si alternative, asa cum și China este angajata în cel puțin șase diferite variante pentru livrarea mărfurilor spre UE.

Chinezii înșiși, atunci când sunt întrebati, și care este problema? De ce reînviatul Drum al matasii din China către Europa nu poate trece prin teritoriul vecinului rus? Raspund evaziv, filosofic: „Drumul matasii“ nu este o linie pe hartă, nu face doar livrare de bunuri din punctul A în punctul B.

„Drumul Matasii nu este drum de camile”, aceasta este un drum al creșterii și dezvoltarii. Oricine are dreptul sa se alature la acest proeict, inclusiv Rusia, a linistit Chzhan Di, ministrul plenipotențiar al Ambasadei Chinei în Rusia, într-un interviu pentru Gazeta.ru.

http://www.paginaderusia.ro/rusia-ar-putea-fi-ejectata-din-proiectul-chinezesc-al-drumului-matasii/

10.08.2017

Aseară, în Monitorul Oficial al României numărul 657/9 august 2017, a fost publicată decizia premierului Mihai Tudose prin care Dan Dumitrescu a fost numit secretar de stat în Ministerul Sănătății, post din care a fost demis pe 20 iunie în timpul crizei guvernamentale care a dus la căderea guvernului Grindeanu.

Dan Dumitrescu este de profesie medic, specializat în chirurgia plastică, estetică și reconstructivă.

Tot aseară a fost făcută publică decizia numărul 574 din 9 august prin care Mihai Tudose l-a eliberat din postul de secretar de stat în Ministerul Transporturilor pe Ion Trocaru.

Tudose a numit, tot aseară, la același minister alți doi secretari de stat.

Unul dintre ei este Ninel Cercel, director al Regionalei Craiova a CFR Calatori și celălalt este Mircea Florin Biban, fost director-general al CFR Marfa în perioada 2015-2017.

În prezent Biban este membru în Consiliul de Administrație al companiei.

Totodată, a fost eliberat de la Ministerul Afacerilor Externe din funcția de subsecretar de stat Ștefan Irimia Popescu în locul lui fiind numit avocatul Cristian-Gabriel Winzer.

Toate deciziile au fost publicate în Monitorul oficial mai sus amintit.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/numiri-si-schimbari-la-varful-mai-multor-ministere-despre-cine-este-vorba-demis-de-grindeanu-reinstalat-de-tudose-636493.html