Revista presei 29 – 30 Mai 2017
Port Constanta
În ziua de 24 mai 2017, în terminalul Socep, a început descărcarea portcontai-nerului „Wanda A”, care face parte din flota companiei Arkas Line, din Turcia. Nava cu lungimea de 184 metri, lăţimea de 24,5 metri, capacitatea de 21.990 tdw, respectiv 1.604 TEU, a venit la Constanţa să predea 216 containere şi să încarce 487 de containere.
Evenimentul n-ar fi avut parte de o atenţie specială, dacă n-ar fi marcat intrarea în exploatare a noii investiţii din terminalul de containere. Piesa centrală a acesteia este o macara de cheu gigantică STS, cea mai mare de la Marea Neagră. Aceasta poate ridica 65 de tone forţă, res-pectiv două containere de 20 de picioare şi poate opera nave de 5.000 – 10.000 TEU, cu 22 de rânduri de containere pe punte, respectiv cele mai mari nave (cu lungimi de 300 metri) care pot intra fără restricţii în Marea Neagră. Spre deosebire de vechile macarale din terminalul Socep, care pot descărca cel mult 25 de containere pe oră, noua macara poate descărca până la 45 de containere pe oră.
Investiţia în valoare de peste 11 milioane de euro mai include: două macarale portal (tip RTG), un sistem informatic de operare în terminal, opt autocamioane de incintă, două cântare tip basculă şi modernizări ale utilajelor din terminal.
Evenimentul istoric al operării primului container cu macaraua STS a fost marcat printr-o mică festivitate, la care au participat membrii consiliului de supraveghere al Socep SA, respectiv preşedintele Niculae Duşu, Ion Duşu şi Dumitru Carapiti, conducerea executivă a companiei, în frunte cu directorul general Marius Barbarino, docheri şi mecanizatori. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost reprezentată de directorul general Nicolae Dan Tivilichi şi directorul comercial Alexandru Crăciun, firma Romar (agentul lui Arkas Line), de directorii Mihai Moroianu şi Marco Veronesi, iar BRD, de directorii Diana Beziris şi Morina Petre.
Noua capacitate de operare a containerelor a deschis un capitol nou în istoria companiei şi a portului Constanţa, contribuind la creşterea competitivităţii şi atractivităţii lor pe piaţa containerelor de la Marea Neagră.
În prezent, în portul românesc activează mai mulţi operatori de containere: Constanţa South Container Terminal (cu o pondere de peste 80% în traficul total), Socep, Umex, APM Terminals România şi, ocazional, Schenker Logistics, Decirom şi Astar Stevedoring.
Noua capacitate de operare de la Socep va contribui, fără îndoială, la o nouă repartiţie a fluxurilor de containere în bazinul Mării Negre şi în interiorul portului Constanţa.
În anul 2016, terminalele de containere de la Marea Neagră ale României, Ucrainei, Bulgariei, Georgiei şi Rusiei au operat, în total, 2.460.028 TEU (exclusiv transshipment-ul), din care containerele pline au reprezentat 1.785.618 TEU. Pe ţări, containerele pline manipulate s-au distribuit astfel: Ucraina – 29,87%, România – 24,99%, Rusia – 24,92%, Georgia – 10,93%, Bulgaria – 9,29%.
Astăzi, 29 mai 2017, are loc ceremonia de lansare oficială a lucrărilor de construcţie a terminalului de cereale Comvex, din dana 80 a portului Constanţa. Terminalul va avea o capacitate de stocare de 200.000 tone.
„Ne onorează să confirmăm faptul că lansarea dezvoltării proiectului este posibilă după includerea acestuia între proiectele de majoră relevanţă ale României, la Marea Neagră, prin includerea în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), şi după obţinerea unei finanţări combinate de peste 40 milioane euro.
Terminalul va beneficia de o infra-structură foarte bună de recepţie şi de o dană de descărcare fără limitare de pescaj pentru navele de cereale, urmând să lucreze în concert cu toate terminalele existente şi asigurând o colaborare continuă cu toţi comercianţii interesaţi”, a declarat Viorel Panait, directorul general al companiei Comvex SA.
Operatorul portuar Comvex SA Constanta va investi 45 milioane de euro pentru constructia unui terminal de cereale in Portul Constanta, in Dana 80, cea mai adanca dana de la Marea Neagra. Pentru finantarea proiectului, societatea a contractat un credit in valoare de 33,6 milioane de euro de la Raiffeisen Bank si Exim Romania. Suma finantarii este subscrisa in mod egal de cele doua banci, respectiv 16,8 milioane de euro fiecare. Creditul de investitii acordat de consortiul bancar beneficiaza, in plus, de o garantie emisa de EximBank in numele si contul statului roman, in valoare de 18,2 milioane de euro. In completarea finantarii bancare, Comvex a obtinut fonduri de pe piata de capital, ce i-au permis o contributie proprie in valoare de peste 8 milioane de euro.
Finantarea bancara a fost acordata pe o perioada de 10 ani si are ca obiect dezvoltarea si, ulterior, operarea de catre Comvex SA a terminalului. Unitatea va avea o capacitate de stocare de 200.000 de tone.
Conform estimarilor beneficiarului, constructia terminalului presupune, intr-o prima faza, dezvoltarea capacitatilor de export de cereale ale Romaniei cu peste 3 milioane de tone, aceasta putand ajunge, treptat, pana la finalul proiectului, la 10 milioane de tone.
Proiectul este considerat unul de importanta strategica si este inclus in Master Planul General de Transport al Romaniei, aprobat prin HG nr. 666/2016, precum si in Master Planul Portului Constanta. Totodata, este integrat intr-un proiect de dezvoltare privind infrastructura feroviara prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM).
Americanii de la ExxonMobil organizează una din cele mai mari licitaţii din istoria României, gigantul petrolier pregătind aproape un miliard de dolari pentru servicii de consultanţă, proiectare şi construcţii în vederea exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră. Desfăşurarea de forţe americane în Constanţa este fără precedent. Tot în această perioadă, colosul ADM va investi cel puţin 350 milioane de dolari pentru un terminal petrolier în Portul Constanţa, iar US Army a bugetat între 25 şi 100 de milioane de dolari pentru construcţii complexe de infrastructură la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Nassau (Bahamas)- Sucursala Bucureşti a lansat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) două anunţuri de intenţie cu privire la proiectul pe care îl derulează în Marea Neagră alături de OMV Petrom, pentru exploaterea uriaşului zăcământ de gaze naturale descoperit pe platforma continentală a României. Un prim anunţ se referă la achiziţia de servicii privind „consultarea pieţei pentru furnizarea de conducte termoplastice de tip ombilical şi/sau sisteme flexibile încălzite electric pentru a sprijini activitatea de fabricare în cadrul proiectului “Neptun – zona de apă adâncă”. Durata contractului va fi de 36 de luni de la data adjudecării acestuia, iar valoarea estimată este de 42.000.000 de dolari, fără TVA. Suma este impresionantă, dar reprezintă mai nimic pe lângă cel de-al doilea contract pregătit de cea mai mare companie din lume. Astfel, ExxonMobil a lansat şi o licitaţie privind „consultarea pieţei pentru a obţine informaţii de la operatorii economici de pe piaţa de proiectare, achiziţii şi construcţii pentru a sprijini dezvoltarea unei potenţiale exploatări de gaze în partea românească a Mării Negre în cadrul proiectului “Neptun – zona de apă adâncă”. Contractul este unul din cele mai mari acordate vreodată în România: 900.000.000 de dolari, fără TVA.
Parteneriat de 9 ani
Reamintim că OMV Petrom şi ExxonMobil explorează împreună încă din 2008 zonele de mare adâncime din Marea Neagră, iar în 2012 au anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze cu rezerbe cuprinse între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Companiile au investit până acum 1,5 miliarde de dolari în acest proiect, dar cheltuielile se vor dubla, ţinând cont de suma colosală pusă la bătaie de ExxonMobil pentru activităţile sale din zona Constanţei. Cu toate acestea, o decizie finală, dacă se va dovedi fezabil ca gazele să fie exploatate din punct de vedere comercial, ar putea fi luată în 2019, iar, în varianta favorabilă, gazele vor ajunge în România cel mai devreme în anul 2020.
Desant american pe toate fronturile
În paralel, americanii de la ADM vor construi un terminal petrolier în Portul Constanţa, investiţie estimată la cel puţin 350 de milioane de dolari. Proiectul se află în faza obţinerii ultimelor autorizaţii. ADM este cel mai mare producător de etanol din SUA, unul dintre cei mai mari producători de biodiesel din Europa, cel mai mare procesator de porumb, grâu şi cacao din lume şi deţine una dintre cele mai mari reţele de transport şi logistică din lume. Pentru a putea începe construcţia terminalului petrolier, ADM a trebuit să cumpere în 2015 operatorul portuar Minmetal, întrucât nu putea face rost de teren în alt fel. Iar desantul americanilor se reflectă şi pe partea militarizată. vine în completarea celei anunţate de US Army, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Aşa se face că Armata SUA a anunţat recent că are în buget între 25 şi 100 de milioane de dolari pentru construirea unui nou terminal feroviar şi multimodal, dar şi a mai multor clădiri, inclusiv spaţii de depozitare.
Compania Comvex Constanţa, ce deţine în Portul Constanţa cel mai mare terminal pentru manipularea mărfurilor solide în vrac din bazinul Mării Negre, a început, ieri, construirea unui terminal de cereale în dana 80 unde vor putea fi operate la cheu nave de peste 120.000 tdw.
Directorul general al Comvex SA, Viorel Panait, a declarat că noua investiţie, în valoare de 50,7 milioane euro, oferă avantaje tuturor operatorilor specializaţi de pe platforma portuară şi că din acest punct de vedere va putea fi considerată o investiţie publică, potrivit Agerpres.
Domnia sa a spus: „Proiectul lansat acum în execuţie de Comvex, cu o perioadă de finalizare de 12 luni, va creşte gradul de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TENT-T centrală şi este în deplină concordanţă cu strategia de dezvoltare a infrastructurii de acces şi a capacităţii feroviare în Portul Constanţa, punând în valoare avantajele create de ultimele investiţii realizate de administraţia portuară, inclusiv în capacitatea de trans¬port feroviară, rutieră şi în dragajele de adâncime şi întreţinere ce vor fi lansate în perioada imediată”.
Viorel Panait a mai spus că noua investiţie, denumită „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari – Dana 80”, de până la 18 metri, va oferi posibilitatea încărcării navelor de mare capacitate, de tip Baby Cap Size, care au peste 250 de metri lungime şi o capacitate de 120.000 – 130.000 de tone.
Viorel Panait a mai precizat: „Practic pregătim terenul pentru a începe construcţia silozului de cereale, cu o capacitate de 200.000 de tone, care va fi nu doar cel mai modern siloz din Portul Constanţa, dar şi singurul ce va beneficia de o dană de acostare cu o adâncime de circa 18,00 metri, în vreme ce terminalele similare din port oferă adâncimi de maxim 12,50 metri. Prin acest terminal se va derula un trafic anual de circa 3,5 milioane tone de cereale, din care 1,2 milioane tone vor fi transportate pe calea ferată, iar parcul de silozuri, ce va fi amplasat pe terenul din spatele danei 80 constitue o inves¬tiţie separată ce va fi în sarcina operatorului de cereale, rata de operare zilnică în perioadele de vârf ale traficului urmând a fi de minim 10.500 tone marfă în 24 de ore”.
Soarele s-a oprit din drumul său pe bolta cerească, curios să afle ce se întâmplă în dana 80 a portului Constanţa. Vântul n-a mai suflat o şoaptă, iar marea şi-a deschis larg ochiul albastru să vadă mai bine.
„Ce e, ce s-a întâmplat?”, întreabă un delfin. Din înălţimile cerului, îi răspunde un pescăruş – reporter de serviciu: „A început construcţia terminalului de cereale Comvex”.
v v v
În liniştita dană 80, unde până ieri nu se întâmpla nimic, e iureş de maşini şi utilaje. Un pluton de muncitori, tehnicieni şi ingineri lucrează la fundaţia viitorului obiectiv. Platforma va trebui consolidată astfel încât să susţină un siloz cu capacitatea de 200.000 tone. Firma de construcţii Zublin, angajată pentru această investiţie majoră a companiei Comvex, lucrează contra-cronometru.
Omul de afaceri Corneliu Idu îmi spune că „prima capacitate de 100.000 tone va intra în exploatare la recolta de cereale din 2018, iar cea de-a doua capacitate de 100.000 tone, în anul 2019.”
Chiar în mijlocul şantierului se înalţă un cort alb. Gazdele au organizat festivitatea de inaugurare a lucrărilor de construcţie. Rând pe rând, sosesc invitaţii: oameni de afaceri şi manageri, reprezentanţi ai companiilor portuare, ai băncilor finanţatoare, ai comercianţilor de cereale, caselor de expediţie şi transportatorilor feroviari, ai unor instituţii de stat, în frunte cu Primăria Constanţa, ai patronatului portuar şi ai sindicatelor, ziarişti. Chelnerii mişună printre ei cu tăvile pline, îmbiindu-i să servească şampanie şi aperitive, iar reporterii fotografiază tot ce mişcă.
Brusc, rumoarea încetează, lăsând să se audă doar Cuvântul Domnului. Un sobor de preoţi sfinţeşte noua lucrare din portul Constanţa şi urează succes investitorilor.
Seria cuvântărilor este deschistă de Viorel Panait, directorul general al companiei Comvex. Este vizibil emoţionat. „Ne-am propus să dezvoltăm acest terminal de cereale, cu scopul de a pune în valoare infrastructura prevăzută în master planul portului Constanţa. A fost o provocare în a elabora un master plan care să dea coerenţă fluxurilor de marfă şi să contribuie la creşterea eficienţei economice. Admninistraţia portului Constanţa, respectiv, noua sa conducere, a avut o contribuţie semnificativă în promovarea acestui program, în care terminal nostru de cereale are un rol important. În momentul de faţă, celelalte dane din port au o situaţie mai puţin bună, întrucât au adâncimi mai mici şi întâmpină greutăţi cu infrastructura. Noul terminal pune în valoare o infrastructură ce va putea fi valorificată în interesul tuturor. Este vorba de podul de peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, de la Km 0 + 550 de metri, autostrada A2, care îşi descarcă traficul în zona porţii nr. 7 a portului Constanţa, noua capacitate feroviară din zona fluvio-maritimă, terminalul de barje şi terminalul de remorchere, toate realizate cu mari eforturi din partea Administraţiei portuare. Noi convertim o dană de mare adâncime, dar vom menţine capacitatea de a opera materii prime siderurgice şi cărbune pentru industria energetică. Prin această investiţie, dăm posibilitatea portului Constanţa să aducă nave de capacitate mai mare. Astfel, rata de încărcare totală a portului va creşte la peste 35.000 tone de cereale pe zi. Portul Constanţa se va repoziţiona pe piaţa Mării Negre. Noi promovăm conceputul de terminal public, în sensul că vom fi echidistanţi faţă de toţi operatorii şi comercianţii interesaţi, astfel încât cu toţii să poată beneficia de noile oportunităţi care se deschid prin această investiţie.”
Marian Tănase, directorul general adjunct al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a felicitat conducerea companiei Convex pentru că a reuşit să adune toată lumea în jurul acestui proiect şi şi-a exprimat speranţa ca investiţia să se realizeze într-un timp foarte scurt.
Prezent la acest eveniment major din viaţa portului şi a urbei, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa a declarat: „Nu în fiecare zi se întâmplă să demareze o investiţie de 50 milioane de euro. Meritul este al echipei Comvex. (…) Constanţa şi portul au nevoie de asemenea investiţii.”
La sfârşitul săptămânii trecute, Raiffeisen Bank şi EximBank România au semnat un acord de credit în valoare de 33,6 milioane de euro cu compania Comvex SA, împrumutul fiind destinat finanţării construcţiei noului terminal de cereale. Creditul este acordat pe o perioadă de 10 ani. Investiţia totală se ridică la peste 45 milioane de euro. În completarea finanţării bancare, Comvex a obţinut fonduri de pe piaţa de capital, fapt ce i-a permis să vină cu o contribuţie proprie în valoare de peste 8 milioane de euro.
Noul terminalul va putea încărca nave cu capacitate totală de până la 120.000 tdw, astfel că va lega portul Constanţa cu cele mai importante pieţe de export pentru cereale, din Asia.
v v v
În anul 2014, portul Constanţa avea magazii şi silozuri cu o capacitate de depozitare autorizată de 1.088.300 tone, reprezentând 44,05% din cea a judeţului şi 5,56% din cea a ţării. Peste 60% erau capacităţi de depozitare tinere şi moderne, realizate în ultimii 14 ani. În anii următori au fost puse bazele unor noi proiecte de investiţii în acest sector. Astfel în iulie 2015, compania Chimpex a lansat proiectul noului terminal de cereale, de pe molul IV, dana 55, cu capacitatea de 200.000 tone, care va fi finalizat în cursul anului 2017.
La aceste capacităţi se va alătura terminalul de cereale Comvex. La rândul ei, compania Socep şi-a propus să construiască un terminal de cereale cu capacitatea de depozitare de 100.000 tone.
Prin aceste investiţii, portul Constanţa – cel mai mare port cerealier al Europei – se repoziţionează nu doar pe piaţa cerealelor de la Marea Neagră, dar şi pe harta economică a lumii.
În Portul Constanța, la dana 80, a avut loc, luni, lansarea oficială a lucrărilor de construcții pentru dezvoltarea terminalului de cereale cu o capacitate de stocare de 200.000 de tone, proiect inițiat de operatorul Comvex.
Terminalul va fi construit în Dana 80 a Portului Constanţa, cea mai adâncă dană de la Marea Neagră şi va marca o premieră în România. De asemenea, va lega Portul Constanţa cu cele mai importante pieţe de export pentru cereale din Asia şi va creşte importanţa acestuia în regiune.
„Avem scopul de a pune în valoare elemente de infrastructură așa cum au fost ele observate de către master planul Portului Constanța. A fost o preocupare lungă, al master planului, unul care să realizeze cu coerență derularea mărfurilor și creșterea eficienței derulării mărfurilor în Portul Constanța. (…) Acest terminal de cereale este pieza de puzzle care ar fi lipsit! Dacă ne uităm pe plaja proiectelor Portului, vedem că în momentul de față, sub aspectul derulării mărfurilor cu viteză, celelalte dane din Port au o situație mai puțin bună, în sensul că adâncimea apei este ceva mai mică și au greutăți cu infrastructura. În aceste condiții, avem câteva elemente care vor putea fi valorizate în interesul tuturor: podul peste Canal, Autostrada 2, terminalul de barje și de remorchere – unde administrația portuară a făcut un efort de 53 de milioane, care face ca acestea să fie apropiate de dana 80; plus faptul că noi convertim o dană de mare adâncime care era destinată activității pentru minerale, noi vom mențina în continuare capacitatea de a manevra minereu, cărbune, pentru industria siderurgică sau pentru industria energetică și, în condițiile acestea, vom da posibilitatea să putem aduce nave de mai mare capacitate, care să poată fi încărcate cu o rată de încărcare agregată de peste 35.000 de tone pe zi și să putem repoziționa Constanța sub aspectul unui port de cereale, care să reprezinte un hub pentru mărfurile care se transportă pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, dar și feroviar, rutier, din partea de sud a Dobrogei sau partea de nord a Bulgariei. (…) Utilizând împreună aceste elemente de infrastructură, să putem aduce nave de capacitate mai mare destinate unor porturi mai îndepărtate și sub conceptul de terminal public: adică ne vom purta echidistant față de toți colegii și comercianții interesați, încât să poată beneficia de noile oportunități în acest mod. Ritmul de încărcare pe care îl propunem este de 3.000 de tone pe oră! Această capacitate dorim s-o punem într-un mod colegial în folosul tuturor celor interesați, operatori portuari și comercianți”, a spus directorul Comvex, Viorel Panait, care i-a mulțumit primarului municipiului Constanța, Decebal Făgădău, pentru că „avizele au fost date în patru zile!”
La evenimentul de luni a participat și primarul Decebal Făgădău, care a vorbit din nou despre oraș ca fiind „a doua putere economică a țării”.
„Mă bucur să fiu aici astăzi într-un moment în care văd că toate resursele Constanței se îmbină atât de frumos. Văd că administrația Portului, cei care operează în Port, reprezentanții sindicatelor, sunt împreună la acest moment important pentru Port și oraș. Nu în fiecare zi se întâmplă să demarezi o investiție de 50 de milioane EUR și cred că aici este meritul echipei Comvex. De la conducere și până la ultimul angajat au avut tot ceea ce trebuie pentru un asemenea proiect: încredere și atitudine corectă către toți actorii implicați! Vreau să le mulțumesc finanțatorilor, pentru că într-o Românie în care nu ne mai uităm la proiectele mari, se uită cu atenție către zona Constanței, cea de-a doua putere economică a României și sprijină efortul investițional, de multe ori asumat doar de privat. Din punct de vedere al municipalității, eu susțin operatori curajoși, de bună credință și care se gândesc nu doar la a construi un terminal sau infrastructură, ci a construi ceea ce înseamnă o comunitate!”, a spus Decebal Făgădău.
Comvex estimează că lucrările vor edifica un terminal care va asigura dezvoltarea capacităţilor de export de cereale ale României cu peste 3 milioane de tone, putând ajunge treptat, până la finalul proiectului, la 10 milioane de tone.
Proiectul este considerat unul de importanţă strategică şi este inclus în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG 666/2016, precum şi în Master Planul Portului Constanţa, dar și integrat într-un proiect de dezvoltare privind infrastructura feroviară prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Investiţia Comvex, de 50 de milioane de euro, din surse proprii și credite bancare, va permite încărcarea navelor de până la 65.000 de tdw datorită adâncimii de la acostare de 17,80 metri. Totodată, în incinta portului Constanţa va fi şi un terminal deţinut de un acţionar român, ceea ce va permite fermierilor să-şi vândă direct marfa la un preţ mai bun.
Traficul de cereale a ajuns să reprezinte peste 25% din traficul total al Portului Constanţa, iar în ultimii doi ani în portul românesc ajung şi cereale din Bulgaria, Serbia sau Ungaria, aşa că traficul a crescut, ca şi numărul navelor de 65.000 TDW.
Miza conflictului sunt banii: Fondul Proprietatea spune că operatorii portuari vor chirii mici, aceștia acuză FP că dorește distrugerea porturilor românești.
Viitorul porturilor românești se decide în această perioadă. În Parlamentul României a fost reluată procedura de modificare a Ordonanței de Urgență nr. 22/1999 privind administrarea porturilor. Proiectul a fost re-examinat și aprobat prin procedură de urgență de Senat pe 15 mai, după ce, pe 27 februarie, fusese declarat în parte neconstituțional. Aprobarea senatorilor a stârnit furia Fondului Proprietatea, care deține 20% din acțiunile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Prețuri între 22 și 36 de bani pe metru pătrat
Reprezentanții FP spun că, dacă va fi adoptată, legea va fi extrem de nocivă pentru toate administrațiile portuare din România, precum și pentru bugetul de stat al României, conducând, numai în cazul Portului Constanța, la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro. Potrivit prevederilor pro-iectului de lege, nivelul chiriei pentru terenul portuar și infrastructura utilizate de operatori care refuză să încheie contracte de închiriere va fi plafonat pentru o perioadă de zece ani la nivelul plătit în prezent pe baza contractelor pentru aşa-zisa utilizare a domeniului portuar.
Care, spre exemplu, în Portul Constanța variază -între 0,22 lei şi 0,36 lei pe metru pătrat pe lună. -Cele mai multe dintre aceste contracte au fost încheiate acum 10-15 ani, fără licitație publică, în circumstanțe lipsite de transparență, iar valorile plătite au rămas în mare parte neschimbate de atunci. Comparativ, terenul disponibil pentru activități logistice și industriale în zone semnificativ mai puțin atractive și cu acces mai redus la infrastructură din jurul marilor orașe ale României este închiriat la prețuri de câteva ori mai mari decât cele care ar urma să fie plătite în Portul Constanța dacă legea ar intra în vigoare.
CEO “Proprietatea”: “Un precedent periculos”
„E un precedent periculos că o lege stabilește în mod direct prețurile contractuale între două entități juridice”, spune Greg Konieczny, CEO al Fondului Proprietatea. Acesta consideră că legea va conduce la o încetinire a procesului de dezvoltare a porturilor.
În plus, în forma declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, legea stabilește înființarea unui Consiliu de Supraveghere sub autoritatea Consiliului Concurenței, care ar urma să fie responsabil de toate tarifele practicate de către porturile din România. Și care ar trebui, de asemenea, să medieze toate neînțelegerile dintre administrațiile portuare și operatorii portuari. Acest fapt ar duce la transferul puterii de decizie din responsabilitatea administrațiilor portuare şi a instanţelor de judecată către acest organism nou-creat, ale cărui responsabilități și atribuții nu sunt însă clar definite în proiectul de lege.
Operatorii portuari: “Proprietatea” a încasat 40 milioane euro
Organizația Patronală Operatorul Portuar susține, în replică, că, potrivit estimărilor sale, în ultimii 15 ani Fondul Proprietatea a obținut mai mult de 40 de milioane de euro din participațiile deținute la societatea de administrare a Portului Constanța. ”Înțelegem din informații publice că, în toată această perioadă, Fondul Proprietatea a fost diligent în a distribui zeci de milioane de euro către administratorul acestuia – Franklin Templeton Investment Management. Nu cunoaștem nici o contribuție a Fondului, niciodată pe parcursul întregii perioade de când deține participații la Portul Constanța, pentru întreținerea și dezvoltarea infrastructurii portuare aparținând Statului Român”, spun aceștia.
”Noua lege nu face altceva decât să reglementeze, pentru prima dată în ultimii 27 de ani, o obligație clară în sarcina celor care administrează aceste porturi pentru a menține, repara și dezvolta această infrastructură. Facem referire la o infrastructură construită sistematic prin efortul național în ultimii 150 de ani, dintre care în ultimii 27 de ani întreținerea și investițiile au atins nivelul cel mai scăzut”, spun reprezentanții organizației patronale.
Acuzații: “Drenare a resurselor naționale”
De asemenea, operatorii spun că reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piață concurențială liberă pentru a atrage trafic portuar și a furniza servicii de calitate. Tot ei afirmă că administratorul FP acționea-ză cu o rea-credință fățișă, omițând una dintre cele mai importante modificări ale proiectului de lege care atribuie Consiliului Concurenței calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar și la relațiile dintre operatorii portuari și societățile de administrare a porturilor.
”Asemenea acțiuni pot fi circumscrise exclusiv unui interes unilateral de drenare a resurselor naționale către actori cu aparență internațională și cu consecința blocării unor activități de interes național, cum de altfel se întâmplă deja la Oil Terminal și Hidroelectrica”, este concluzia operatorilor portuari.
Economie
România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la transportul terestru de marfă, având sub 2.000 de tone-kilometri pe cap de locuitor, în 2015, potrivit unui raport al Eurostat.
Printre ţările cu cea mai mică cantitate de marfă transportată se numără Cipru, Grecia, Italia şi România (sub 2.000 de tone-kilometri). La polul opus, Luxemburg este statul cu cea mai mare cantitate de marfă transportată pe cap de locuitor (peste 15.500 de tone-kilometri per locuitor), urmat de Lituania şi Slovenia. Bulgaria are peste 4.000 de tone-kilometri per locuitor.
Comparaţiile în materie de transport sunt exprimate în tone-kilometri (o tonă de bunuri care călătoreşte pe o distanţă de un kilometru) per locuitor.
Aproape trei sferturi din totalul de transport de marfă din Uniunea Europeană a fost realizat pe şosele, restul fiind transportat pe calea ferată sau pe apă.
România avea, în 2015, 86.080 de kilometri de drumuri publice, din care numai 4,2% din total (747 kilometri) erau autostrăzi, în timp ce liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.770 kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Reţeaua de autostrăzi din România nu s-a extins cu niciun kilometru în 2016, rămânând la lungimea totală de 747 de kilometri consemnată în 2015, în timp ce 10.424 de kilometri de drumuri (din care 15 naţionale) erau de pământ, potrivit INS.
Rusia estimează că în sezonul 1 iulie 2016 – 30 iunie 2017 va exporta o cantitate de 34-35 milioane tone de cereale, dintre care 27 milioane de tone de grâu, ceea ce ar constitui un nou record istoric, a declarat vineri adjunctul ministrului rus al Agriculturii, Jambulat Khatuov, transmite RIA Novosti.
„Potrivit estimărilor preliminare, în acest sezon exporturile de cereale se vor ridica la 34-35 milioane tone, incluzând 27 milioane tone de grâu”, a spus Khatuov. Acesta a adăugat că, în ultimul sezon, exporturile de cereale s-au ridicat la 33,9 milioane tone, dintre care puțin peste 25 milioane tone de grâu, iar la data de 24 mai recordul istoric din ultimul sezon a fost deja depășit.
În 2016, recolta de cereale a Rusiei a atins un maxim post-URSS de 120,7 milioane tone, dintre care 73,3 milioane tone de grâu, iar prognozele la export erau ambițioase. Cu toate acestea, restricțiile impuse recent de Turcia au obligat Ministerul rus al Agriculturii să își revizuiască estimările.
Departamentul american al Agriculturii estimează că, în 2017, Rusia va fi al doilea exportator mondial de grâu, cu 28 milioane de tone, după SUA, care va exporta o cantitate de 28,17 milioane de tone de grâu. Anul trecut Rusia a fost lider mondial.
Khatuov a subliniat că pentru Rusia menținerea poziției de lider mondial la exporturile de grâu este o chestiune de prestigiu dar principalul lucru este păstrarea profitabilității producătorilor de cereale.
China Energy Company Ltd ar putea finaliza vara aceasta preluarea KMG International (fostul Rompetrol Group) de la grupul kazah de stat KazMunayGas, a declarat vineri Cătălin Dumitru, senior vicepreşedinte al grupului, prezent la inaugurarea primei benzinării Rompetrol dotată cu staţii de încărcare a maşinilor electrice.
„Documentaţia îşi urmează parcursul, atât către autorităţile române, nu avem niciun dubiu că acordul nu va fi dat”, a afirmat Dumitru, adăugând: „După care urmează acordul autorităţilor de la Bruxelles. Noi sperăm în vara aceasta – spun în vara aceasta şi nu dau o dată precisă, pentru că sunt proceduri care necesită timp – să putem vorbi despre încheierea deal-ului”.
CEFC va achiziţiona o participaţie de 51% în KMGI de la KazMunayGas, companie de stat din Kazahstan, care va păstra restul participaţiei. KMG International (KMGI), fostul Grup Rompetrol, prin care grupul kazah de stat KazMunayGas controlează rafinăria Petromidia, a anunţat în decembrie că negocierile dintre KazMunayGas şi compania chineză China Energy Company Limited (CEFC) pentru vânzarea pachetului de 51% din acţiunile KMG International NV au ajuns în etapa finală.
Rompetrol Downstream a deschis vineri prima benzinărie dotată cu staţii de încărcare a maşinilor electrice, pe Şoseaua Chitila din Bucureşti, urmând ca alte şapte staţii de încărcare de 50 kW să fie deschise în acest an, în Bucureşti, Baia Mare, Câmpulung Moldovenesc şi Timişoara.
Încărcarea este gratuită. Investiţiile în staţii noi cu puncte electrice de încărcare vor fi finalizate până la sfârşitul anului şi se ridică la suma de 10 milioane dolari, spun oficialii companiei.
Deţinut de KazMunayGas, Grupul KMG International desfăşoară operaţiuni majore în rafinare şi petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale în 11 pieţe principale.
În România, grupul operează rafinăria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de procesare de 5 milioane de tone pe an şi rafinăria Vega Ploieşti, dar şi o reţea de distribuţie a carburanţilor formată din peste 740 de puncte de alimentare, 230 de staţii distribuţie GPL auto, 9.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere GPL şi şase depozite.
KMG International vrea să cumpere combinatul petrochimic din Pancevo, Serbia, şi o rafinărie în zona Mării Mediterane
KMG International a depus o scrisoare de intenţie pentru a participa la privatizarea combinatului petrochimic Petrohemija din Pancevo, Serbia, urmând să primească un răspuns în următoarele săptămâni, a declarat vineri Cătălin Dumitru.
Grupul nu are un termen limită pentru această achiziţie şi nici nu a prevăzut o sumă anume, dar consideră posibila preluare o bună oportunitate.
„Deocamdată am depus scrisoarea de intenţie. În funcţie de rezultatul analizelor pe care le vom face din punct de vedere business, financiar şi juridic, dar şi în funcţie de cotaţiile de pe piaţă, vom face oferta corespunzătoare. Dar, deocamdată, suntem departe de acest lucru. Şi ei sunt la început, răspunsurile la scrisoarea de intenţie vor veni curând, probabil în câteva săptămâni”, a afirmat Dumitru.
Scrisoarea de intenţie permite intrarea în camera de date a companiei sârbe.
Grupul kazah consideră că posibila preluare ar completa baza petrochimică a societăţii.
„Anul acesta intenţionăm să repornim unitatea de HDPE (High-density polyethylene), care va completa activitatea de LDPE (Low-density polyethylene). Suntem departe de achiziţie, dar la Pancevo ar face sens, întrucât capacitatea de producţie de acolo ar completa oferta cu alte produse”, a menţionat Dumitru.
De asemenea, Rompetrol vrea să cumpere şi o capacitate de rafinare în zona Mării Mediterane, însă după ce CEFC China va prelua 51% din KazMunayGas.
„Parteneriatul pe care îl vom avea (cu CEFC, n.r.), aşteptăm decizia Comisiei Europene, a autorităţilor române, urmăm procedurile de rigoare, unul dintre proiectele importante pentru consolidarea poziţiei KazMunaiGas şi CEFC în zona de rafinare ar putea fi o capacitate de rafinare în zona Mării Mediterane”, a precizat Dumitru.
El subliniază că aceasta nu înseamnă neapărat achiziţia completă a unei rafinării, ci poate să însemne o participare într-o mare rafinărie.
„Grupul nostru are deschidere şi la Mediterană şi la Atlantic prin capacităţi de stocaj maritime importante nu doar ca volum, dar şi ca aşezare geografică. Intenţionăm să dezvoltăm şi retailul şi, evident, un al treilea stâlp de susţinere este activitatea de rafinare. Suntem într-o fază de început, într-o fază de analize”, a mai spus managerul.
Dumitru a explicat că sunt analizate capacităţi de rafinare din Italia, Grecia, Franţa, dar deocamdată sunt doar planuri.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale că în perioada 27.05.2017 – 31.05.2017se va efectua un transport cu depășiri pe ruta: Borş (Punct de Trecere a Frontierei) – DN1 – DJ190 – DN19 – Biharia – DN19E – DN1P – Uileacu de Criş – DN1 – Aleşd – Huedin – Gilău – A3 – Câmpia Turzii – DN15 – Luduş – Iernut – Unghieni – DJ151D – Acățari – DN13 – Bălăușeri – DC59 – DC58 – Daneș – DN14 – Sighişoara – DN13 – Centura Braşov – DN1A – Săcele – Blejoi – DN1B – Centura Ploieşti – DN1 – A3 – DNCB – A2 – Constanţa – A4 – Sanatoriul Agigea – Pod Nou – Constanţa Poarta 7.
Etapele de desfășurare ale transportului sunt stabilite de poliția rutieră, care asigură însoțirea vehiculului cu depășiri. Detalii privind desfășurarea transportului (perioade și sectoare restricționate) se pot obține de la Dispeceratul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, la numerele de telefon: 021/9360; 021/264.33.33; 021/264.33.34.
http://www.telegrafonline.ro/transport-agabaritic-spre-constanta
Dobrogea Sud, cea mai mare coo¬pe¬ra¬tivă, a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de 80,5 mil. lei (17,9 mil. euro), în creştere cu 15% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice.
Anul trecut, cooperativa agricolă Do¬brogea Sud a tranzacţionat peste 100.000 de tone de grâu, orz, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, recoltate de pe o suprafaţă de 20.000 de hectare din judeţul Constanţa – cât de¬ţin împreună cei 42 de membri ai coope¬rativei.
„Creşterea cifrei de afaceri se datorează creşterii încrederii membrilor cooperatori în ceea ce înseamnă cooperativă, în sistemul pe care l-am organizat. Dacă la început au existat reţineri, acum s-a ajuns la o rată de valorificare de aproape de 100% din marfa disponibilă, exceptând cât şi-a oprit fiecare fermier în magazii pentru plata aren¬dei. În plus, fermierii care au avut bani în cont nu au vândut în perioada de recol¬tare, ci au aşteptat un preţ mai bun“, a declarat pentru ZF Nicolae Şofrone, preşe¬dintele cooperativei agricole Dobrogea Sud.
Principalele avantaje ale asocierii în coope¬rative este obţinerea unui preţ mai bun de valorificare a cerealelor şi oleaginoa¬selor, datorită comercializării unui volum mai mare de marfă. Având o putere mai mare de negociere în relaţia cu traderii, coope¬rativa reuşeşte să obţină un preţ mai bun decât ar reuşi un fermier să obţină individual.
„Eu anunţ directorul executiv că sunt în căutarea unui preţ pentru 50.000 de tone de cereale. El mă întreabă cam cât aş vrea pe ele. Eu zic «dacă e 0,73 lei pe kilogram e bine», iar el îmi găseşte şi cu 0,75 de lei pe kilogram. Acesta e rolul cooperativei, de a aduce preţuri avantajose datorită vânzării unei cantităţi mai mari“, a spus preşedintele cooperativei agricole Dobrogea Sud.
Un alt avantaj al asocierii în cooperative este preţul mai ieftin de achiziţie a materiilor prime agricole necesare cultivării pămân¬tului.
„Un fermier care nu este asociat într-o cooperativă se duce şi studiază oferta a 10 distribuitori de materii prime agricole şi apoi se întoarce la unul. Noi prin cooperativă organizăm licitaţii, obţinem un preţ bun, iar seminţele, pesticidele, îngr㬺ămintele le vin fermierilor acasă. Singura lor grijă este să se ocupe de câmp“, a spus Nicolae Şofrone.
Preşedintele cooperativei agricole Do¬brogea Sud estimează că şi anul acesta pre¬ţul de valorificare a cerealelor va fi slab, explicând totodată că depozitarea cerealelor în aşteptarea unui preţ mai bun nu se poate realiza decât pentru circa jumatate din pro¬ducţie, din cauza cheltuielilor curente pe care fermierii le au.
Anul trecut, spre exemplu, grâului s-a vândut şi cu 0,50 lei pe kilogram, preţul grâului ajungând la minimum ultimilor 10 ani din cauza recoltelor mari înregistrate la nivel modial, potrivit specialiştilor din agribusiness.
„Va fi jale şi anul acesta cu preţurile. Recoltăm de două ori pe an, în rest numai cheltuim. Trebuie să vinzi 40% la recoltă, iar pentru restul producţiei poţi aştepta să vezi evoluţia preţurilor“, a conchis preşedintele cooperativei Dobrogea Sud, menţionând că 75% din memebri Dobrogea Sud deţin spaţii proprii de depozitare, cooperativa neavând magazii sau silozuri.
Doar 1% din totalul producătorilor agricoli din România au înţeles avantajele economice de a se organiza în cooperative, potrivit datelor publicate în „Proiectul de ţară“ asumat de guvernul Cioloş anul trecut.
Lipsa încrederii în membrii cooperativei este unul din principalele motive care explică retinceţa producătorilor de a se asocia, în contextul în care fiecare membru are obligaţia de a comercializa cel puţin 75% din producţii prin intermediul cooperativei şi de a contribui cu 2% din vânzările totale la bugetul cooperativei, bani care sunt folosiţi pentru funcţionarea şi modernizarea cooperativei.