Revista presei 20 – 21 Aprilie 2017
Port Constanta
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a organizat o procedură publică în vederea atribuirii contractului „Modernizare clădire post control Poarta 1“. Valoarea estimată a contractului este de 2.997.207 lei.
Potrivit informaţiilor publicate pe SEAP, au depus oferte de participare următorii agenţi economici:
– Gamaro Construct SRL, cu subcontractant River Transnav SRL;
– Mobitom SA, cu subcontractanţii SC Sielbol SRL, SC Almaclima SRL, SC Sol Gaz Term SRL, SC Tritech Group SRL, SC Getnic Construct Serv SRL;
– ABC Val SRL, cu subcontractanţii SC Uti Servicii şi Mentenanţă SA, SC Senator Industry SRL;
– Actaeon Invest SRL, lider de asociere, cu asociat SC Euromateria SRL;
– Ave Tebia SDRL, cu subcontractanţii SC Master SA, SC Petroconst SA;
– Setconstruct SRL, cu subcontractanţii SC Euro Construct SA, terţ susţinător Interconstruct SRL.
– Disan Expert SRL.
Persoanele cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante responsabile de atribuirea contractului sunt: director general – Nicolae Dan Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director economic – Daniela Şerban, director tehnic – Ion Tomescu, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Iulian Tănase Pepi, şef Serviciul Tehnic, Reparaţii – Mihai Gheorghiade.
„Noua structură va permite o altă intrare în portul Constanţa, o clădire modernă, în care se vor asigura spaţiile necesare autorităţilor care controlează accesul dinspre şi înspre port. De asemenea, va fi înlocuit turnul cu ceas, care nu mai funcţionează. Estimăm să finalizăm întreaga investiţie până la finalul lunii august. Odată deschisă clădirea, vom putea desfiinţa tot felul de chioşcuri care nu se înscriu în planul arhitectural al intrării portului, astfel încât să putem avea o intrare civilizată“, a declarat directorul general al CN APM SA, Nicolae Dan Tivilichi.
Reamintim că Primăria Constanţa a emis Autorizaţia de construire nr. 1582/19.10.2016 pentru CN APMC SA, în vederea renovării accesului în Portul Constanţa prin Poarta 1. Autorizaţia de construire constă în „Modernizare clădire post control Poarta 1: reconfigurare, recompartimentare, extindere şi etajare imobil parter, modernizare obelisc, fluidizare circulaţie rutieră şi pietonală, instalaţii şi echipamente monitorizare, modernizare drum acces Poarta 1 – Gara Maritimă“. Actul emis de autoritatea publică locală este valabil 12 luni.
O delegaţie a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa în Italia, la Perugia. Administratorul delegat al Asociaţiei de Dezvoltare Zona Metropolitană, Ani Merlă, spune că deplasarea survine în contextul proiectului PORTIS (PORT – Cities: Innovation for Sustainability) – Dezvoltare durabilă prin inovare, lansat la Constanţa pe 1 septembrie 2016.
La nivel local, parteneriatul este format din: Primăria Municipiului Constanţa (coordonator local), Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, ADI Zona Metropolitană Constanţa, Universitatea „Ovidius“ Constanţa, Asociaţia MedGreen Cluster, Asociaţia Centrul European pentru Dezvoltare, European Integrated Projects.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă identificarea la nivelul oraşelor-port din Europa soluţii inovative cu privire la modul în care sunt folosite măsurile de mobilitate şi accesibilitate, pentru a spori coeziunea funcţională şi socială dintre oraş şi port într-un mod complet durabil şi, în acelaşi timp, realizând creşterea economică în oraş si zona sa funcţională (polul de creştere). Proiectul este finanţat în cadrul programului HORIZON 2020 şi are ca scop demonstrarea şi testarea soluţiilor inovative pentru îmbunătăţirea transportului şi mobilităţii.
„În cadrul acest proiect, municipalitatea a achiziţionat un echipament de măsurare a noxelor, de generaţie superioară, în valoare de 160.000 de euro, care va deveni operabil în următoarea perioadă. La rândul său, Portul Constanţa va dezvolta acţiuni proprii de îmbunătăţire a mobilităţii, iar pe viitor, Primăria intenţionează să introducă în zona portuară transport asigurat de Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC), pentru îmbunătăţirea transportului în perimetrul portuar şi pentru sporirea accesibilităţii în această zonă“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, administratorul delegat al Asociaţiei de Dezvoltare Zona Metropolitană, Ani Merlă.
Prin participarea în cadrul acestui proiect, se urmăreşte îmbunătăţirea mobilităţii la nivelul Zonei Metropolitane Constanţa, în special în relaţia dintre oraş şi port, promovând soluţii inovative atât pe plan administrativ, cât şi din punctul de vedere al infrastructurii şi tehnologiilor.
Participarea municipiului Constanţa şi a Zonei Metropolitane Constanţa, precum şi a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa în cadrul acestui proiect va contribui la implementarea unor proiecte şi măsuri prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de Creştere Constanţa şi în Master Planul de Dezvoltare a Portului Constanţa.
„Pentru Constanţa, participarea în cadrul proiectului PORTIS reprezintă o bună oportunitate de a genera o viziune comună la nivel local în ceea ce priveşte mobilitatea, integrând diversele strategii de dezvoltare ale oraşului, ale portului şi ale mediului de afaceri, implicând în acest proces mediul universitar şi societatea civilă. Valoarea adăugată a acestui demers va fi cu atât mai mare având în vedere că îl vom parcurge împreună cu alte cinci oraşe-port. Sperăm că la finalul proiectului să realizăm tot ce ne-am propus şi să contribuim astfel la portofoliul de succes din cadrul reţelei CIVITAS“, a mai declarat Ani Merlă, coordonator local al proiectului.
Delegaţie de nouă persoane, deplasare achiziţionată pe SEAP
Delegaţia, formată din nouă persoane, a achiziţionat pachetul de servicii turistice pe baza unui contract oferit prin atribuire directă de la SC Quattro Travel SRL-D. Agenţia este deţinută de Dan Cristian Lică, are sediul pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu din Constanţa, iar obiectul de activitate constă în servicii turistice.
Potrivit contractului, prestatorul va asigura delegaţiei constănţene transport avion Bucureşti – Perugia – Bucureşti, trei nopţi de cazare hotelieră cu mic dejun inclus în Perugia (Italia), transfer aeroport Perugia – hotel Perugia – aeroport Perugia. Valoarea unui pachet pentru o persoană este de 3.950 de lei.
Transportul de mărfuri pe apele interioare şi-a mai revenit după iarna grea, când navigaţia pe Dunăre a fost blocată de podurile de gheaţă, dar este încă sub nivelul înregistrat anul trecut.
„În primele trei luni din 2017, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navi-gabile a raportat un trafic de 5.132.000 tone capacitate, cu 20,21% mai mic decât în acelaşi interval din anul precedent – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, directorul cu exploatarea, Lucian Bucuroiu.
„Au fost tranzitate 2.301.000 tone de mărfuri, cu 21,05% mai puţin faţă de perioada de referinţă din 2016. Din cantitatea de marfă totală, produsele agricole au reprezentat 42%, minereurile şi produsele de carieră – 38%, iar produsele energetice (cărbuni, petrol şi gaze lichefiate) – 5%“, a mai spus acesta.
Circa 40% din mărfuri au fost transportate în contul României, 35% în contul Serbiei şi 13% în cel al Ungariei. În primul trimestru al anului, canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 3.445 de unităţi navale.
În perspectivă, deficitul de trafic de mărfuri înregistrat până la această dată va fi recuperat, având în vedere faptul că în silozurile şi hambarale din România, Serbia şi Ungaria sunt cantităţi importante de cereale pentru export, că cererea de minereuri şi produse energetice este în creştere ca urmare a relansării economiei din ţările riverane Dunării.
În continuare, evoluţia fluxurilor de mărfuri depinde doar de asigurarea condiţiilor de navigaţie pe apele interioare.
Agenţia de ştiri „Reuters” nota într-o ştire că nivelul apei pe Rin şi Dunăre, în Germania, rămâne scăzut în ciuda ploilor recente, astfel că vasele pentru transportul mărfurilor nu pot naviga complet încărcate pe secţiunile germane ale râurilor. Din cauza scăderii cotelor apelor sub nivelul optim pentru navigaţie, au crescut costurile de transport pentru proprietarii de marfă.
În schimb, navigaţia pe Dunăre în zona României, a Serbiei şi Ungariei se desfăşoară în bune condiţii, navele circulând încărcate la capacitatea maximă.
Conform prognozelor, debitul Dunării şi al celorlalte cursuri de apă de pe bătrânul continent va creşte în următoarea perioadă. De mai multe zile plouă şi ninge în Europa.
Dacă umiditatea crescută este utilă atât transportului fluvial şi agriculturii, în schimb temperaturile scăzute din această perioadă constituie o ameninţare pentru recolta viitoare, de care depinde în mare măsură traficul de mărfuri pe apele interioare şi în portul Constanţa.
Administraţiile porturilor Burgas (Bulgaria) şi Alexandroupolis (Grecia) intenţionează să elaboreze un proiect comun bazat pe finanţare europeană. Autoritatea portuară din Burgas a declarat că se intenţionează atragerea în proiect a unei ţări non-UE, din regiunea Mării Negre. Viitorul proiect comun are ca obiect turismul cu veliere, va dezvolta, livra şi promova produse turistice în ţările implicate. Autorităţile din portul Alexandroupolis s-au angajat să construiască infrastructura necesară pentru deservirea iacht-urilor şi navelor mici cu vele, iar oficialii din Burgas să dezvolte traseele turistice, arată agenţia de ştiri „NonInvite”.
Economie
Constructorii care nu îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale vor fi trecuţi pe lista neagră şi nu vor mai avea voie să participe la licitaţii o perioadă de doi ani, potrivit ministrului Transporturilor, care a dat ca exemplu eşecul de la Centura Bacău.
Oficialul de la Transporturi a spus în cadrul unui interviu acordat DCNews că a solicitat Companiei de Drumuri o statistică a constructorilor de autostrăzi care nu şi-au îndeplinit termenii contractuali, urmând ca „lista ruşinii” să fie făcută publică.
„Lucrurile trebuie să se schimbe. Am cerut Companiei şi am să cer unei societăţi specializate să facă statistică cu firmele care au lucrat în România pe autostrăzi care şi-au îndeplinit termenii contractuali. Opinia publică trebuie să vadă unde stăm. Nu am reţinere să fac publice toate numele companiilor”, a adăugat ministrul.
Declaraţia acestuia are loc în contextul rezilierii contractului pentru Centura Bacău cu constructorul turc.
„La varianta de ocolire Bacău am avut neplăcuta surpriză să văd că un antreprenor – care nu e de origine română – avea progres nesemnificativ. Am reziliat contractul. Îi trecem pe lista neagră, să nu mai fie urmatării doi ani pe la licitaţii”, a declarat ministrul.
Potrivit lui, la Bacău era şi subcontractor care, deşi se mobilizase pe şantier, se temea să rămână neplătit. Ministrul a spus că situaţia este inadmisibilă, dar că sunt totuşi şanse mari ca acesta să-şi primească banii, dacă a fost notificat la Compania de Drumuri ca subcontractor.
Răzvan Cuc s-a pronunţat în favoarea rezilierii contractelor cu constructorii care nu se mobilizează pe şantiere. „Prefer să reziliez un contract, dacă avem constructor care nu se mobilizează, decât să aşteptăm un an sau doi cum a fost la Bacău, unde din 2015 constructorul a avut progres 1,6%”, a subliniat ministrul.
De asemenea, oficialul de la Transporturi a ameninţat cu rezilierea contractelor şi restul „firmelor de laptopişti, care au mai multi avocaţi decât ingineri” şi care nu respectă termenii contractuali.
Ministrul a spus că a cerut întocmirea de contracte simple, clare şi precise, astfel încât să nu mai profite de pe urma statului român „toate firmele care, în loc să urmărească termenele de implementare, urmăresc să vadă clauze care le pot permite sa meargă la Curtea de Arbitraj de la Paris şi ne trezim că avem de plată sume inutile pentru lucruri care nu au fost stipulate.”
O iniţiativă similară, cu realizarea unei liste negre a constructorilor de autostrăzi, a fost anunţată anul trecut şi de către fostul şef de la Drumuri, Cătălin Homor, după un alt eşec: rezilierea contractului cu spaniolii de la Corsan pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş din Autostrada Transilvania.
La fel ca şi în cazul Centurii Bacău, s-a ajuns la rezilierea contractului din cauza situaţiei financiare a constructorului.
Bogdan Mîndrescu a fost numit director general interimar de către Consiliul de Administraţie al Compa¬niei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, deşi ministrul transporturilor ar fi vrut ca Liviu Radu să rămână în funcţie, au confirmat surse politice. Potrivit sur¬selor citate, premierul Sorin Grindeanu este nemulţumit şi de activitatea minis¬trului transporturilor Alexandru Cuc inclusiv în ceea ce priveşte gestio¬narea transporturilor aeriene. O altă problemă este legată de desf㬺u¬rarea lucrărilor de infrastructură pri¬oritare.
Ministrul Cuc l-ar fi susţinut şi pe Liviu Radu pentru a reconfirmare în funcţia de director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Director interimar a fost numit Bogdan Mîndrescu, un tânăr de 29 de ani, care este şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Compa¬niei Naţio¬nale Aeroporturi Bucureşti. Mîndrescu a mai fost, potrivit CV-ului publicat pe site-ul instituţiei, director de cabinet al ministrului transporturilor, consul¬tant la Inspur Shandong Group Co Ltd China (în perioada 2014-2015), consul¬tant al directorului SRTV (în perioada 2013-2014), director economic la Pandor SRL (2012-2013) sau consul¬tant de vânzări la Banc Post (2007-2008).
Mândrescu are un masterat în management aeronautic şi este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Dimitrie Cantemir.
Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC), companie care deţine 40% din ca¬pa¬ci¬tatea de rafinare operaţională a României şi este listată pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, şi-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri brută de 3,3 miliarde de do¬lari (echivalentul a 14 mld. lei la cursul actual), în urcare cu 14% faţă de afacerile realizate în 2016, pe fondul creşterii cotaţiilor interna¬ţionale la produsele petroliere.
Pe de altă parte, profitul net pentru 2017 ar urma să scadă de de trei ori, la 13,5 milioane de dolari (57 milioane de lei), faţă de cel realizat anul trecut.
„Realizarea unei cifre de afaceri brute de 3,2 miliarde de dolari în anul 2017 din care la intern 2,1 miliarde de dolari (67%), export 1,06 mld. dolari (33%), în condiţiile livrării unor cantităţi de produse de 5,3 milioane de tone“, men¬ţionează Rompetrol Rafinare, com¬panie cu 2,5 miliarde de lei capitalizare, dar un free float scăzut.
În bugetul pe 2017 al companiei, publicat pe propriul site, compania identifică drept puncte slabe costurile energetice mari com¬parativ cu ale rafinăriilor din regiune deorece nu dispune de resurse energetic proprii, dar şi migrarea personalului specializat.
La riscuri sunt trecute dependenţa ma¬joră de furnizorii de utilităţi, dar şi vola¬tilitatea pieţei petroliere.
„Strategia companiei este de a întări actualele canale de distribuţie, a creşte cota de piaţă internă şi a micşora cota de distribuţie prin intermediari“.
Principalii concurenţi ai Rompetrol Rafinare sunt OMV Petrom (prin rafinăria Petrobrazi) şi Lukoil (prin rafinăria Petrotel), rafinării ce s-au dezvoltat odată cu Rafinăria Petromidia.
Premierul Sorin Grindeanu a anunţat joi că există un proiect de lege, care urmează să fie adoptat, privind proiectele strategice pe infrastructură, energie şi apărare, pentru a simplifica aspectele care ţin de licitaţii şi implementarea acestora.
‘Este un proiect de lege pe care vrem să-l adoptăm – şi despre care s-a mai vorbit – pentru proiectele strategice, pentru că vrem să simplificăm foarte mult, în acord cu cerinţele Comisiei Europene, tot ceea ce ţine de achiziţii şi de implementarea acestor proiecte strategice pe trei mari domenii: infrastructură, energie şi apărare. Sunt lucruri, dacă vorbim de infrastructură, unde de prea multe ori s-a pierdut prea mult timp’, a afirmat şeful Executivului într-un interviu la România TV.
El a precizat că în următoarea lună speră că vor putea începe lucrările pe autostrada Piteşti-Sibiu, pe lotul 1 şi pe lotul 5, ‘să începem acele faze care trenează’, aici fiind vorba despre închiderea Culoarului IV European, care are finanţare pe fonduri europene.
De asemenea, premierul a spus că se lucrează pe autostrada Lugoj-Deva şi anul acesta vor fi date spre utilizare unele tronsoane, dar nu tot drumul: ‘E celebra fază pe acest tronson, unde lucrările sunt mai ample pentru nişte tuneluri pentru urşi, tot inventate la noi în ţară. Nu prea sunt urşi pe acolo, dar, mă rog, trecem peste’.
‘Tot ceea ce este prins în master-plan şi are finanţare europeană este prioritar pentru Guvernul pe care îl conduc. (…) România, în toţi aceşti ani, indiferent de cine a condus un guvern sau de ce culoare politică avea acel guvern, mai mult s-au desenat cu carioca pe tablă trasee şi master-planuri şi s-au tot desenat şi, când să se facă, nu s-au mai făcut’, a spus prim-ministrul Sorin Grindeanu.
Preşedintele chinez Xi Jinping va vizita Kazakhstanul, în luna iunie a acestui an, pentru a participa la deschiderea Expo 2017 de la Astana, care are ca temă „Energia viitorului”, transmite presa kazahă.
Anunţul a fost făcut de prim-vicepremierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Zhang Gaoli, în cadrul unei întâlniri cu preşedintele kazah Nursultan Nazarbayev. Expoziţia de la Astana va avea loc în perioada 10 iunie – 10 septembrie 2017, interval în care Kazahstanul va primi delegaţii din peste 100 de ţări, substratul fiind despre întărirea relaţiilor diplomatice şi promovarea comerţului. România, una dintre ţările participante, va fi vizitată de Comisarul Internaţional al Expo 2017 Rapil Zhoshybayev care va discuta cu autorităţile de la Bucureşti detaliile legate de prezenţa ţării noastre la evenimentul găzduit de Astana.
Forumul „O centură, un drum”
Preşedintele kazah a primit, de asemenea, o invitaţie din partea preşedintelui chinez pentru a participa la forumul internaţional „O centură, un drum”, proiect numit şi „Centura Economică a Drumului Mătăsii”, ce reprezintă planul ambiţios al Chinei de a dezvolta legăturile dintre Asia, Africa şi Europa. Zhang Gaoli a avut, de asemenea, o întâlnire cu prim-vicepremierul kazah, Askar Mamin, Ei discutând despre starea şi perspectivele unui parteneriat strategic cuprinzător, chestiuni de actualitate ale relaţiilor bilaterale, inclusiv comerţ-economic, energetic, industrial-inovator, ştiinţific, tehnic, financiar-logistic, agricol, militar-tehnic, transfrontalier şi cooperare regională. Părţile au subliniat importanţa punerii în aplicare a Planului de cooperare privind integrarea noii politici economice a Kazahstanului, Nurly Zhol, cu „centura economică a Chinei”, semnată în septembrie 2016 de către conducătorii kazahi şi chinezi, precum şi programul comun de cooperare industrială şi investiţională kazah-chineză.
„Punerea în aplicare a Planului de cooperare privind integrarea programului Nurly Zhol cu iniţiativa «O centură, un drum» deschide perspective mari pentru ţările noastre în dezvoltarea cooperării în domeniul tranzitului, al comerţului şi al industriei prelucrătoare”, a declarat Mamin. Companiile chineze în parteneriat cu întreprinderile kazah investesc activ în proiecte comune. Volumul comerţului bilateral dintre Kazahstan şi China a crescut cu 30%, ajungând la 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Ţările pun în aplicare acum 51 de proiecte în valoare de 27 miliarde dolari în industrie, inovare, logistică. Având în vedere creşterea traficului de tranzit între Kazahstan şi China, transportul şi logistica rămân un domeniu important de cooperare. Kazahstan dezvoltă în mod activ infrastructura de transport pentru a crea condiţii pentru dezvoltarea în continuare a transportului de-a lungul „Noului Drum al Mătasii”. Preşedintele Xi Jinping a promovat iniţiativa „O centură, un drum” care include investiţii de miliarde de dolari în infrastructură, constând în drumuri, căi ferate, porturi şi reţele de electricitate.