Revista presei 18 – 19 Mai 2017
Port Constanta
Directorul general al CERONAV, Ovidiu Sorin Cupşa – ambasador maritim IMO şi vicepreşedinte EDINNA, a participat la lucrările celei de-a 11-a adunări generale a EDINNA (Education in Inland Navigation) – organizaţia europeană de pregătire profesională în domeniul navigaţiei pe ape interioare.
Reuniunea a avut loc în perioada 16 – 17 mai la Huy, în Belgia. Agenda acesteia a fost de mare interes pentru membrii asociaţiei şi în special pentru Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, care este unul din membrii fondatori.
Cu această ocazie, Ovidiu Sorin Cupşa a avut o întâlnire de lucru cu secretarul general al Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin, Bruno Georges, în cadrul căreia a subliniat faptul că implicarea CERONAV în proiecte europene a crescut constant, prin participarea sa la diverse proiecte care urmăresc implementarea noii Directive europene privind recunoaşterea calificărilor în sectorul navigaţiei pe ape interioare şi integrarea navigaţiei pe Dunăre în soluţii moderne de transport, care să conducă la reducerea costurilor şi a impactului negativ asupra mediului înconjurător.
„Finalizarea cu succes a proiectelor NELI şi HINT derulate sub conducerea CERONAV pe Programul de Cooperare Transnaţională pentru Europa de Sud-Est a avut o contribuţie importantă la armonizarea educaţiei şi a instruirii personalului navigant pe ape interioare şi implicit asupra activităţii EDINNA. Aprobarea recentă a două noi proiecte, Danube SKILLS şi GREEN DANUBE, depuse de CERONAV ca aplicant principal pe primul apel de Proiecte al Programului Transnaţional Dunărea, vine să consolideze statutul de centru de referinţă al instituţiei şi deschide calea pentru atingerea obiectivelor EDINNA legate de armonizarea sis-temului de educaţie şi instruire şi creşterea mobilităţii forţei de muncă din sectorul navigaţiei pe ape interioare”, a declarat acesta.
Tot în cadrul celei de-a 11-a Adunări Generale, directorul adjunct al STC B.V – Olanda, Rob van Reem, a fost reales în funcţia de preşedinte EDINNA.
Asociaţia Europeană EDINNA, care reuneşte cei mai importanţi furnizori de educaţie şi pregătire profesională din Europa, a fost înfiinţată în anul 2009 şi are ca scop armonizarea standardelor de formare a personalului navigant de pe apele interioare din Europa şi introducerea unor directive unice la nivelul Uniunii Europene.
Proiectele Danube Skills și Green Danube, depuse de către Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV), au fost aprobate pentru finanțare în cadrul primului apel de Proiecte al Programului Transnațional Dunărea, a afirmat directorul general al organizației, Ovidiu Sorin Cupșa, la cea de-a 11-a Adunare Generală a EDINNA (Education in Inland Navigation), ce are loc, în Belgia, în aceste zile.
‘Finalizarea cu succes a proiectelor NELI (Rețea de cooperare pentru logistică și educație navală n.r.) și HINT (Transport pe Ape Interioare Armonizat prin Educație și Tehnologia Informației n.r.) derulate sub conducerea CERONAV pe Programul de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud-Est a avut o contribuție importantă la armonizarea educației și a instruirii personalului navigant pe ape interioare și, implicit, asupra activității EDINNA. Aprobarea recentă a două noi proiecte, Danube Skills și Green Danube, depuse de CERONAV ca aplicant principal pe primul apel de Proiecte al Programului Transnațional Dunărea, vine să consolideze statutul de centru de referință al instituției și deschide calea pentru atingerea obiectivelor EDINNA legate de armonizarea sistemului de educație și instruire și creșterea mobilității forței de muncă din sectorul navigației pe ape interioare’, a menționat Cupșa.
Potrivit unui comunicat de presă al CERONAV, transmis miercuri AGERPRES, în cadrul aceleași întâlniri, directorul general al CERONAV, care deține atât funcția de Ambasador Maritim IMO, cât și de vicepreședinte al EDINNA, a subliniat faptul că implicarea instituției pe care o conduce în proiecte europene a crescut constant, prin participarea sa la diverse proiecte care urmăresc implementarea noii Directive Europene privind recunoașterea calificărilor în sectorul navigației pe ape interioare și integrarea navigației pe Dunăre în soluții moderne de transport, care să conducă la reducerea costurilor și a impactului negativ asupra mediului înconjurător.
În perioada 16 — 17 mai la Huy, în Belgia, se desfășoară lucrările celei de-a 11-a Adunări Generale a EDINNA (Education in Inland Navigation) — organizația europeană de pregătire profesională în domeniul navigației pe ape interioare. În marja acestui eveniment, reprezentantul CERONAV a avut o întâlnire de lucru cu secretarul general al Comisiei Centrale pentru Navigația pe Rin, Bruno Georges.
Tot în cadrul Adunării Generale, directorul adjunct al STC B.V — Olanda, Rob van Reem, a fost reales în funcția de președinte al Asociației.
Asociația Europeană EDINNA, ce reunește cei mai importanți furnizori de educație și pregătire profesională din Europa, a fost înființată în anul 2009 și are ca scop armonizarea standardelor de formare a personalului navigant de pe apele interioare din Europa și introducerea unor directive unice la nivelul Uniunii Europene (UE).
Comisia Europeană a cerut, miercuri, României să adapteze legislaţia la reglementările Uniunii Europene privind instalaţiile portuare pentru preluarea deşeurilor produse de nave, în caz contrar existând riscul sesizării Curţii Europene de Justiţie.
În cadrul unui comunicat referitor la proceduri de sancţionare a statelor membre pentru refuzul de adoptare a reglementărilor comunitare, Comisia Europeană a cerut României, Austriei, Republicii Cipru şi Portugaliei măsuri legislative în domeniul siguranţei maritime. Este vorba de transpunerea în legislaţia naţională a reglementărilor privind instalaţiile portuare necesare preluării deşeurilor produse de nave.
„Comisia Europeană cere Austriei, R.Cipru, Portugaliei şi României să transpună deplin în legislaţie reglementările UE privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor produse de nave şi a reziduurilor cargo (Directiva CE 2015/2087). Această directivă a modificat reglementările UE (Directiva 2000/59/CE) care obligă echipajele navelor să transmită o serie de informaţii înainte de intrarea în porturi, de genul volumului şi tipului deşeurilor care trebuie aruncate şi capacităţilor de stocare la bord. De asemenea, s-a adăugat obligaţia transmiterii de informaţii despre deşeurile lăsate în instalaţiile din ultimul port în care s-au aflat. Directiva CE a fost adoptată pentru a asigura compatibilitatea cu măsuri implementate la nivelul Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) şi pentru evitarea incertitudinii în rândul utilizatorilor instalaţiilor portuare şi autorităţilor”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.
„Directiva trebuia transpusă în legislaţia naţională până cel târziu pe 9 decembrie 2016, dar până în prezent Austria, R.Cipru, Portugalia şi România nu au făcut acest lucru. Celor patru state membre li s-au acordat două luni pentru remedierea situaţiei; în caz contrar, Comisia Europeană ar putea decide sesizarea Curţii de Justiţie a UE”, avertizează Executivul Uniunii Europene.
Operatorii portuari din Portul Constanța au participat, miercuri, 17 mai 2017, la sediul Administrației Porturilor Maritime, la o nouă întâlnire cu conducerea companiei pentru a discuta principalele teme de interes despre activitatea de pe platforma portuară.
Reprezentanți ai operatorilor portuari reuniți în cadrul Organizației Patronale Constanta Port Business Association, ai sindicatelor și ai Autorității Navale Române au centralizat problemele cu care se confruntă în activitate și cele de infrastructură și le-au propus spre discuție pentru identificarea soluțiilor. Documentul a fost înaintat conducerii CN APM pentru a fi luat în calcul la redactarea planului de investiții și întreținere.
Unele dintre problemele sesizate, precum dragajul de întreținere sau cele mai multe dintre lucrările de infrastructură, au fost deja abordate de CN APM SA.
Astfel, lucrările de dragaj vor începe în perioada următoare, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța atribuind, prin procedură de licitație deschisă derulată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul privind dragajul de întreținere în bazinele și șenalele porturilor. Valoarea contractului este de 10.939.635,25 lei (fără TVA), durata fiind de 12 luni de la data atribuirii.
Lucrările de dragaj de întreținere sunt cuprinse și în Master Planul Portului Constanța, ca proiect pe termen scurt necesar pentru a îmbunătăți accesul în porturile Constanța și Midia, precum și pentru a crește siguranța în arealul portuar. Ultimele lucrări de dragaj de întreținere în porturile maritime au fost realizate în anul 2008.
De asemenea, procedurile privind dragajul de investiție sunt în derulare, estimându-se ca în luna iunie să fie lansată licitația în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
Problemele semnalate referitoare la infrastructura rutieră au fost deja incluse într-un program de reparații al CN APM, finanțat din fonduri proprii, iar întreg sistemul rutier va fi funcțional pe perioada sezonului de cereale.
„Lucrăm la un studiu de trafic care să stea la baza dezvoltării viitoare adecvate a rețelei interioare de drumuri“, a declarat directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi.
Administrația Porturilor Maritime are în plan modernizarea rețelei de apă și canalizare, proiect deja conturat, cu o valoare estimată de 60 milioane euro.
Totodată, va începe reabilitarea unor rețele electrice, precum și îmbunătățirea iluminatului public în porturi. Acolo unde infrastructura nu permite se va apela la iluminatul cu fotocelule.
A mai fost analizată starea danelor, a cheurilor și a platformelor, necesitatea identificării a unor noi spații destinate parcărilor.
Cei prezenți au stabilit necesitatea înființării unor grupuri de lucru pentru activitățile de remorcaj și pilotaj, din care să facă parte reprezentanții ANR, ai APC și ai firmelor specializate.
Operatorii portuari au solicitat transferul administrării infrastructurii feroviare publice a Portului Constanța către CN APM pentru un management mai eficient.
Întâlnirea a avut loc în cadrul Protocolului de colaborare semnat de CN APM și Constanța Port Business Association și face parte din acțiunile necesare pentru a creiona o strategie navală coerentă.
Comunitatea portuară este tot mai activă şi mai unită. Miercuri, 17 mai 2017, a avut loc o nouă reuniune a operatorilor din portul Constanţa cu conducerea Administraţiei Porturilor Maritime, la care au participat, de asemenea, reprezentanţii sindicatelor portuare şi ai Autorităţii Navale Române.
În cadrul ei, au fost prezentate o serie probleme din activitatea portuară şi cele de infrastructură. Acestea au fost centralizate într-un document care a fost înaintat conducerii CN APM pentru a fi luat în calcul la redactarea planului de investiţii şi întreţinere.
Problema dragajului de întreţinere este în curs de soluţionare, se arată în comunicatul de presă al CN APMC. Lucrările de dragaj vor începe în perioada următoare. Administraţia Porturilor Maritime a atribuit, prin licitaţie deschisă, derulată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, contractul privind dragajul de întreţinere în bazinele şi şenalele porturilor. Valoarea contractului este de 10.939.635,25 lei (fără TVA), durata fiind de 12 luni de la data atribuirii.
Lucrările de dragaj de întreţinere sunt cuprinse şi în Master Planul Portului Constanţa, ca proiect pe termen scurt necesar pentru a îmbunătăţi accesul în porturile Constanţa şi Midia, precum şi pentru a creşte siguranţa în arealul portuar. Ultimele lucrări de dragaj de întreţinere în porturile maritime au fost realizate în anul 2008.
De asemenea, procedurile privind dragajul de investiţie sunt în derulare, estimându-se ca în luna iunie să fie lansată licitaţia în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
Problemele semnalate referitoare la infrastructura rutieră au fost deja incluse într-un program de reparaţii al CN APM, finanţat din fonduri proprii, iar întreg sistemul rutier va fi funcţional pe perioada sezonului de cereale.
„Lucrăm la un studiu de trafic care să stea la baza dezvoltării viitoare adecvate a reţelei interioare de drumuri”, a declarat directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi.
Administraţia Porturilor Maritime are în plan modernizarea reţelei de apă şi canalizare, proiect deja conturat, cu o valoare estimată de 60 milioane euro.
Totodată, va începe reabilitarea unor reţele electrice, precum şi îmbunătăţirea iluminatului public în porturi. Acolo unde infrastructura nu permite se va apela la iluminatul cu fotocelule.
A mai fost analizată starea danelor, a cheurilor şi a platformelor, necesitatea identificării a unor noi spaţii destinate parcărilor.
Cei prezenţi au stabilit necesitatea înfiinţării unor grupuri de lucru pentru activităţile de remorcaj şi pilotaj, din care să facă parte reprezentanţii ANR, ai APC şi ai firmelor specializate.
Directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi, i-a informat pe operatori despre rezultatele înregistrate de companie în perioada august 2016 – mai 2017, precum şi situaţia închirierilor de teren în porturile maritime.
Operatorii portuari au solicitat transferul administrării infrastructurii feroviare publice a Portului Constanţa către CN APM pentru un management mai eficient.
Întâlnirea a avut loc în cadrul Protocolului de colaborare semnat de CN APM şi Constanţa Port Business Association şi face parte din acţiunile necesare pentru a creiona o strategie navală coerentă, se spune în comunicat.
Operatorii portuari din Portul Constanța au participat, miercuri, 17 mai 2017, la sediul Administrației Porturilor Maritime, la o nouă întâlnire cu conducerea companiei pentru a discuta principalele teme de interes despre activitatea de pe platforma portuară.
Reprezentanți ai operatorilor portuari reuniți în cadrul Organizației Patronale Constanta Port Business Association, ai sindicatelor și ai Autorității Navale Române au centralizat problemele cu care se confruntă în activitate și cele de infrastructură și le-au propus spre discuție pentru identificarea soluțiilor. Documentul a fost înaintat conducerii CN APM pentru a fi luat în calcul la redactarea planului de investiții și întreținere.
Unele dintre problemele sesizate, precum dragajul de întreținere sau cele mai multe dintre lucrările de infrastructură, au fost deja abordate de CN APM SA.
Astfel, lucrările de dragaj vor începe în perioada următoare, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța atribuind, prin procedură de licitație deschisă derulată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul privind dragajul de întreținere în bazinele și șenalele porturilor. Valoarea contractului este de 10.939.635,25 lei (fără TVA), durata fiind de 12 luni de la data atribuirii.
Lucrările de dragaj de întreținere sunt cuprinse și în Master Planul Portului Constanța, ca proiect pe termen scurt necesar pentru a îmbunătăți accesul în porturile Constanța și Midia, precum și pentru a crește siguranța în arealul portuar. Ultimele lucrări de dragaj de întreținere în porturile maritime au fost realizate în anul 2008.
De asemenea, procedurile privind dragajul de investiție sunt în derulare, estimându-se ca în luna iunie să fie lansată licitația în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
Problemele semnalate referitoare la infrastructura rutieră au fost deja incluse într-un program de reparații al CN APM, finanțat din fonduri proprii, iar întreg sistemul rutier va fi funcțional pe perioada sezonului de cereale.
„Lucrăm la un studiu de trafic care să stea la baza dezvoltării viitoare adecvate a rețelei interioare de drumuri“, a declarat directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi.
Administrația Porturilor Maritime are în plan modernizarea rețelei de apă și canalizare, proiect deja conturat, cu o valoare estimată de 60 milioane euro.
Totodată, va începe reabilitarea unor rețele electrice, precum și îmbunătățirea iluminatului public în porturi. Acolo unde infrastructura nu permite se va apela la iluminatul cu fotocelule.
A mai fost analizată starea danelor, a cheurilor și a platformelor, necesitatea identificării a unor noi spații destinate parcărilor.
Cei prezenți au stabilit necesitatea înființării unor grupuri de lucru pentru activitățile de remorcaj și pilotaj, din care să facă parte reprezentanții ANR, ai APC și ai firmelor specializate.
Directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi, i-a informat pe operatori despre rezultatele înregistrate de companie în perioada august 2016 – mai 2017, precum și situația închirierilor de teren în porturile maritime.
Operatorii portuari au solicitat transferul administrării infrastructurii feroviare publice a Portului Constanța către CN APM pentru un management mai eficient.
Întâlnirea a avut loc în cadrul Protocolului de colaborare semnat de CN APM și Constanța Port Business Association și face parte din acțiunile necesare pentru a creiona o strategie navală coerentă.
http://observator.ro/discutii-intre-conducerea-apmc-si-operatori-portuari-413292.html
Operatorii portuari din Portul Constanța au participat, miercuri, 17 mai 2017, la sediul Administrației Porturilor Maritime, la o nouă întâlnire cu conducerea companiei pentru a discuta principalele teme de interes despre activitatea de pe platforma portuară. Reprezentanți ai operatorilor portuari reuniți în cadrul Organizației Patronale Constanta Port Business Association, ai sindicatelor și ai Autorității Navale Române au centralizat problemele cu care se confruntă în activitate și cele de infrastructură și le-au propus spre discuție pentru identificarea soluțiilor. Documentul a fost înaintat conducerii CN APM pentru a fi luat în calcul la redactarea planului de investiții și întreținere.
Unele dintre problemele sesizate, precum dragajul de întreținere sau cele mai multe dintre lucrările de infrastructură, au fost deja abordate de CN APM SA. Astfel, lucrările de dragaj vor începe în perioada următoare, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța atribuind, prin procedură de licitație deschisă derulată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul privind dragajul de întreținere în bazinele și șenalele porturilor. Valoarea contractului este de 10.939.635,25 lei (fără TVA), durata fiind de 12 luni de la data atribuirii. Lucrările de dragaj de întreținere sunt cuprinse și în Master Planul Portului Constanța, ca proiect pe termen scurt necesar pentru a îmbunătăți accesul în porturile Constanța și Midia, precum și pentru a crește siguranța în arealul portuar. Ultimele lucrări de dragaj de întreținere în porturile maritime au fost realizate în anul 2008. „Lucrăm la un studiu de trafic care să stea la baza dezvoltării viitoare adecvate a rețelei interioare de drumuri“, a declarat directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi. Administrația Porturilor Maritime are în plan modernizarea rețelei de apă și canalizare, proiect deja conturat, cu o valoare estimată de 60 milioane euro. Totodată, va începe reabilitarea unor rețele electrice, precum și îmbunătățirea iluminatului public în porturi. Acolo unde infrastructura nu permite se va apela la iluminatul cu fotocelule.
Operatorii portuari din Portul Constanța au participat miercuri, 17 mai, la sediul Administrației Porturilor Maritime, la o nouă întâlnire cu conducerea companiei pentru a discuta principalele teme de interes despre activitatea de pe platforma portuară. Reprezentanți ai operatorilor portuari reuniți în cadrul Organizației Patronale Constanța Port Business Association, ai sindicatelor și ai Autorității Navale Române au centralizat problemele cu care se confruntă în activitate și cele de infrastructură și le-au propus spre discuție pentru identificarea soluțiilor. Documentul a fost înaintat conducerii CN APM pentru a fi luat în calcul la redactarea planului de investiții și întreținere. Unele dintre problemele sesizate, precum dragajul de întreținere sau cele mai multe dintre lucrările de infrastructură, au fost deja abordate de CN APM SA. Astfel, lucrările de dragaj vor începe în perioada următoare, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța atribuind, prin procedură de licitație deschisă derulată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul privind dragajul de întreținere în bazinele și șenalele porturilor. Valoarea contractului este de 10.939.635,25 lei (fără TVA), durata fiind de 12 luni de la data atribuirii. Lucrările de dragaj de întreținere sunt cuprinse și în Master Planul Portului Constanța, ca proiect pe termen scurt necesar pentru a îmbunătăți accesul în porturile Constanța și Midia, precum și pentru a crește siguranța în arealul portuar. Ultimele lucrări de dragaj de întreținere în porturile maritime au fost realizate în anul 2008. De asemenea, procedurile privind dragajul de investiție sunt în derulare, estimându-se ca în iunie să fie lansată licitația în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Problemele semnalate referitoare la infrastructura rutieră au fost deja incluse într-un program de reparații al CN APM, finanțat din fonduri proprii, iar întreg sistemul rutier va fi funcțional pe perioada sezonului de cereale. „Lucrăm la un studiu de trafic care să stea la baza dezvoltării viitoare adecvate a rețelei interioare de drumuri“, a declarat directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi. Administrația Porturilor Maritime are în plan modernizarea rețelei de apă și canalizare, proiect deja conturat, cu o valoare estimată de 60 milioane euro. Totodată, va începe reabilitarea unor rețele electrice, precum și îmbunătățirea iluminatului public în porturi. Acolo unde infrastructura nu permite, se va apela la iluminatul cu fotocelule. A mai fost analizată starea danelor, a cheurilor și a platformelor, necesitatea identificării a unor noi spații destinate parcărilor.
http://www.telegrafonline.ro/ce-se-pune-la-cale-in-portul-constanta
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMPC) va organiza şi desfăşura o procedură publică pentru atribuirea contractului „Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa – PROTECT, infrastructură acostare nave tehnice + amenajare suprastructura platformă (echipamente şi utilităţi) pentru servicii conexe navelor tehnice“, în valoare estimată de 34.779.894,72 de lei.
Ofertele de participare pot fi depuse până pe data 19.06.2017, ora 16.00, urmând ca acestea să fie deschise până pe 14.07.2017, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare va fi de 347.798 de lei. Lucrările se vor realiza în continuarea cheiului danei DA2 existente, adiacent Digului de Nord al Portului Constanţa, la circa 440 de metri nord de Farul Verde. Acestea vor fi incluse în două proiecte tehnice distincte, astfel: infrastructură acostare nave tehnice – extinderea cheiului Danei DA2 cu 130 de metri; amenajare suprastructură platformă (echipamente + utilităţi) pentru servicii conexe navelor tehnice.
Potrivit anunţului de participare, lucrările aferente celor două proiecte se vor realiza în interiorul Portului Constanţa, zonă în care terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa, şi constau în prelungirea în aliniament a danelor existente DA2 cu o lungime de circa 130 m – construire chei de acostare şi umplutură din spatele acestuia.
Lucrările identificate pentru execuţia suprastructurii viitorului terminal (platformă circulaţie, platformă depozitare deşeuri şi staţie de stocare / tratare a reziduurilor petroliere, ape uzate, ape gri etc.) sunt de genul construcţii – montaj echipamente pe amplasamentul constituit în spatele cheiului din blocuri de beton, cum ar fi: tancuri tratare treaptă biologică, separatoare santină, caldarine pentru serpentinele din tancuri, tancuri preluare reziduuri, tancuri de separare reziduuri, echipamente dezinfecţie – şi deservirea acestui terminal cu reţelele de utilităţi necesare, alimentare cu apă, canalizare ape meteorice, energie electrică, iluminat exterior. Responsabili de atribuirea procedurii Persoanele cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante responsabile de atribuirea contractului sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director economic – Daniela Şerban, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Birou Proiecte Europene – Laurenţiu Teodoru. Condiţii pentru ofertanţi Societăţile participante la această licitaţie vor face dovada execuţiei, în ultimii cinci ani, de lucrări în domeniul infrastructurii portuare (construcţii de cheiuri de acostare sau diguri) şi în domeniul construcţiilor de terminal (staţie de stocare / tratare a reziduurilor petroliere, ape uzate, ape gri), în valoare cumulată de cel puţin 15.000.000 de lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte. De asemenea, vor face dovada prestării, în ultimii trei ani, de servicii de proiectare în domeniul infrastructurii portuare (proiectare de cheiuri de acostare sau diguri) şi în domeniul proiectării de terminal (staţie de stocare / tratare a reziduurilor petroliere, ape uzate, ape gri), în valoare cumulată de cel puţin 1.500.000 de lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte.
În secţiunea Documente, puteţi consulta anunţul de participare la licitaţia organizată de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța va participa la Expo-Conferința Black Sea Ports & Shipping 2017, ediția a VI-a, care va avea loc în perioada 17-19 mai 2017, la Batumi, Georgia.
Evenimentul a fost conceput ca instrument și platformă de promovare a porturilor si transporturilor maritime în regiunea Mării Negre, care să aduca împreună specialiști ai celor doua industrii strâns legate, aparținand unei zone mai puțin dezvoltate, in raport cu alte bazine maritime.
Prin participarea la acest eveniment se dorește creșterea gradului de conștientizare a publicului de specialitate privind avantajele competitive oferite de Portul Constanța, in raport cu toate celelalte porturi din Marea Neagră și recunoașterea calitații unice a Portului Constanța de cel mai mare port maritim și fluvial al Mării Negre.
Un alt obiectiv este promovarea conexiunii cu Coridorul Rin-Dunăre ca arteră vitală a transporturilor de mărfuri pe căi navigabile interioare, cu tranzitarea Portului Constanța.
KazMunayGas International (KMGI, noua denumire a grupului Rompetrol), este printre companiile care vor să cumpere din activele petrochimice de la Pancevo, potrivit unor informaţii din presa locală.
KazMunayGas International şi compania cehă J&T IB and Capital Markets sunt interesate de achiziţionarea Hip Petrohemija Pancevo, scoase la vânzare de statul sârb, potrivit unui anunţ din presa sârbă de la începutul acestei luni.
„Menţionăm că scrisorile de intenţie nu sunt oferte. Sunt potenţiali cumpărători, dar nu au nicio obligaţie să participe la privatizare. Avem şi confirmări verbale de la mai multe companii petrochimoce globale referitoare la interesul lor de a cumpăra una dintre cele trei companii” a spus o sursă apropiată situaţiei, pentru presa locală.
Alături de HIP Petrohemija, statul sârb mai scoate la privatizare alte două companii petrochimice, MSK Kikinda şi HIP Azotara. Anunţul de vânzare a fost publicat la data de 30 martie.
Termenul de depunere a scrisorilor de intenţie a fost 3 mai, dar, exceptând această relatare din presă, nimeni nu a mai făcut vreo declaraţie ulterioară pe acest subiect
HIP Petrohemija este cea mai mare companie petrochimică din Serbia, produce în special polietilenă de joasă şi înaltă densitate şi are fabrici în Pancevo şi alte două oraşe din Serbia. Este deţinută în proporţie de circa 55% de statul sârb, şi are o capacitate de producţie de 700.000 de tone pe an. Sârbii au vândut ruşilor de la Gazprom rafinăria din Pancevo, dar nu şi activele petrochimice, iar în momentul de faţă este în vigoare un acord prin care rafinăria livrează nafta către fabricile petrochimice.
Compania a avut în 2016 vânzări de 284 de milioane de euro, dintre care 190 de milioane de euro la export, şi un profit operaţional de 61 de milioane de euro. În primele trei luni din acest an, 10% din exporturi au mers către România.
Achiziţia de către Rompetrol ar putea fi firească, dat fiind interesul grupului de a dezvolta activitatea de petrochimie, mai ales că a rămas singurul producător de polimeri din România, pe platforma rafinăriei Petromidia, iar extinderea în Serbia ar putea fi de asemenea şi o opţiune pentru viitorii proprietari ai companiei, firma chineză CEFC, în condiţiile în care China manifestă puternice tendinţe expansioniste.
Mai mult, Pancevo este la Dunăre, iar Petromidia este şi legată de Dunăre şi la Marea Neagră, or se ştie că transportul pe apă este cel mai rentabil. Între combinatul de la Pancevo şi România exista o conductă de 140 km, care pleca din oraşul sârbesc şi se oprea în curtea societăţii Solventul din Timişoara, prin care se transportau produse chimice, dar conducta a fost dezafectată.
Divizia de petrochimie de pe plaforma Petromidia a reuşit să ajungă anul trecut la volum de aproximativ 90.000 tone polipropilenă şi 64.000 polietilenă de joasă densitate, în condiţiile în care unitatea de polietilenă de înaltă densitate a fost închisă temporar din cauza condiţiilor de piaţă.
CEFC, viitorul proprietar al Grupului Rompetrol, anunţă investiţii importante în Georgia, ţară unde oricum va avea o prezenţă semnificativă după ce va finaliza achiziţia Rompetrol. Totul face parte din strategia oficială a Beijingului de expansiune pe vechiul „Drum al Mătăsii”.
Două dintre cele mai mari companii chineze, CEFC China Energy Company Limited şi Eurasian Invest LLC au anunţat fondarea unei bănci de dezvoltare în Georgia, în care vor investi în miliard de dolari, potrivit presei locale.
Ceremonia oficială de semnare a acordului privind înfiinţarea băncii a avut loc în data de 15 mai la Beijing, unde a fost organizat Forumul pentru Cooperare Internațională „One Belt, One Road”, o iniţiativă prin care China anunţă extinderea puterii sale economice la nivel global, pe vechiul Drum al Mătăsii.
Din partea Georgiei, declarația a fost semnată de vicepremierul Dimitri Kumsishvili, şi, potrivit acesteia, ambele companii chineze şi-au asumat obligația de a crea noi bănci comerciale în Georgia. Kumsishvili a declarat că s-a adresat deja Băncii Naționale din Georgia pentru a discuta procedurile oficiale relevante.
„Concurența în sectorul bancar este crucială pentru dezvoltarea sistemului bancar şi a economiei noastre”, a declarat vicepremierul georgian. Potrivit acestuia, este important ca o bancă mai mare din Georgia să poată contribui la dezvoltarea sectorului privat.
50 de milioane de dolari din China pentru un fond de investiţii în Georgia
Nu este singurul acord încheiat de chinezi cu ţara din estul Mării Negre. În acelaşi context, oficialii statului georgian au semnat cu CEFC un acord pentru înfiinţarea unui fond comun de investiţii, Fondul Național pentru Renașterea Georgiei, pentru implementarea proiectelor chinezeşti în această ţară.
Infrastructura, energia, agricultura, industria şi turismul sunt domeniile în care unde fondul va face investiții, iar capitalul său este de 50 de milioane de dolari, potrivit înţelegerilor dintre cele două părţi.
Chinezii vor fi însă puternic prezenţi, oficial, pe piaţa din Georgia, după ce se va fi finalizat achiziţia Grupului Rompetrol.
În primăvara anului trecut, CEFC a anunţat că a semnat cu KazMunaiGas un acord pentru cumpărarea a 51% din grupul KMG International (Rompetrol), după care a anunţat investiţii de trei miliarde de dolari pentru consolidarea şi extinderea afacerii.
„Conform înțelegerii dintre KMG – CEFC, compania din China își asumă în cadrul KMGI o serie de obligații, prin care aceasta va efectua investiții în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii. Sub denumirea « Silk Way» (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naționale din Kazahstan – KMG și al companiei din China – CEFC in cadrul KMGI se va dezvolta având ca baza KMGI si subsidiarele sale”,a anunţat compania chineză. Transferul efectiv al acţiunuilor se va perfecta în acest an.
Or, Rompetrol este deja prezentă în Georgia, cum este de altfel prezentă în mai multer state din zona Mării Negre. De zece ani, Rompetrol a dezvoltat o reţea de distribuţie a carburanţilor, care numără 71 de staţii, are 700 de angajaţi şi este printre cei mai mari cinci contribuabili la bugetul Georgiei.
Cu circa 6.000 de angajați în 11 de țări, KMG International deține una dintre cele mai mari și mai moderne rafinării din regiunea Mării Negre – Petromidia Năvodari, cu o capacitate de rafinare de 5 milioane tone de materie primă pe an, iar rețeaua de distribuție de carburant a Grupului numără peste 1.000 de puncte de vânzare în România, Moldova, Georgia şi Bulgaria, dar si in Franța și Spania prin intermediul companiei Dyneff – care este detinuta in parteneriat cu CEFC China Energy Company Limited in proportie de 51% / 49% din actiuni.
Drumul Mătăsii, varianta secolului XXI
Proiectul „One Belt, One Road”, în traducere „o centură, un drum”, descris drept o reimaginare a vechiului Drum al Mătăsii în vremuri moderne, este despre comerţ şi rute comerciale. China vrea trenuri mai rapide, camioane încărcate cu produse care să circule neîntrerupt pe autostrăzi până la porţile Europei, şi mai departe până în Scandinavia sau Marea Britanie, de-a lungul Drumului Mătăsii din vremuri străvechi. Vrea rute maritime care să ducă şi să aducă petrol, cereale şi alte materii prime de la Guangzhou până în Marea Mediterană, la Trieste, Veneţia sau Marsilia. Mai presus de toate, vrea predictibilitate şi stabilitate pe rutele comerciale care îi deservesc interesele.
Noul drum al mătăsii ar traversa zeci de ţări care reprezintă, cumulat, 65% din populaţia lumii, aproximativ o treime din PIB-ul mondial, şi prin care trece un sfert din comerţul global.
Președintele chinez Xi Jinping a promis, în data de 15 mai, investiții de 124 miliarde dolari pentru planul său referitor la noul Drum al Mătăsii, cu ocazia unui summit care a avut loc la Beijing, pe această temă, la care au participat oficiali din 29 de țări.
Ameropa, unul dintre cei mai mari comercianți de materii prime agricole de pe piața locală și o companie controlată de magnatul elvețian Andreas Zivy, a câștigat o licitație în Tunisia pentru a vinde un vapor plin cu 17.000 MT de grâu românesc din noua recoltă în Tunisia, potrivit informațiilor din mediul comercial local.
Cotația obținută de Ameropa în Tunisia este formată din prețul FOB brut din port de 175.5 dolari/MT la care se adaugă costul transportului pe mare de 14.49 dolari/MT.
Prețul FOB brut include și costurile de participare la licitație și comisioanele aferente, astfel că prețurile ce pot fi translatate în piață către fermierii locali urmează a fi sub nivelul de 175.5 dolari/MT FOB.
Grâul românesc 11.5% va fi încărcat în vapor pentru a fi livrat achizitorului de stat din Tunisia în intervalul 20-30 Iulie.
Grâul românesc 11.5% se tranzacționa astăzi în cadrul contractelor forward cu livrare în Iulie la o cotație de 168 dolari/MT FOB (151 euro/MT).
Grâul românesc a ajuns în porturile tunisiene în fiecare din ultimele cinci sezoane, vârful în acest interval fiind exercițiul comercial 2013/2014, atunci când traderii au vândut aici 240.000 MT de marfă produsă de fermierii români.
Comercianții de grâu românesc au reușit să vandă doar 80.000 MT pe parcursul sezonului 2016/2017 în Tunisia.
Tunisia cumpără tradițional grâu din Uniunea Europeană din tări precum Franța, Italia, Bulgaria, România sau Marea Britanie.
Contractul semnat de Ameropa face parte din prima licitație organizată de achizitorul de stat din Tunisia pentru a prelua volume de grâu din noua recoltă a sezonului 2017/2018.
Tunisienii au mai cumpărat alte 75.000 MT de grâu din piața internațională în cadrul aceleiași licitații de la traderii ADM și Louis Dreyfus.
ADM a vândut 25.000 MT de grâu de origine opțională la o cotație medie de 184.39 dolari/MT C&F (preț cu marfa livrată în portul de destinație).
Francezii de la Louis Dreyfus au semnat alte două contracte pentru 25.000 MT de grâu fiecare la cotații de 181.74 dolari/MT C&F, respectiv 182.54 dolari/MT C&F.
Cele trei vapoare ce urmează a fi livrate de Louis Dreyfus și ADM vor fi încărcate pentru a pleca spre destinația finală pe parcursul lunii August.
Achizitorul de stat din Tunisia a cumpărat cele 92.000 MT de grâu din noua recoltă la o cotație medie de 184.65 dolari/MT C&F.
În debutul sezonului precedent, tunisienii au plătit în medie 179.92 dolari/MT C&F (preț cu marfa livrată în portul de destinație) pentru 100.000 MT de grâu cu perioade de incărcare între luna Iulie și luna Septembrie a anului trecut.
Tunisia are importuri de grâu prognozate la 2 milioane MT în sezonul 2017/2018 (Iulie 2017/Iunie 2018), în creștere usoară fată de sezonul precedent.
Cerealcom Dolj, companie controlată de omul de afaceri român Mihai Anghel, a câștigat ieri o licitație pentru a livra 60.000 MT de grâu românesc achizitorului de stat din Egipt în cadrul primei achiziții de grâu făcute de autoritățile de la Cairo după două luni de pauză.
Prețul mediu pentru întreaga cantitate se ridică la 207.18 dolari/MT C&F (preț cu marfa livrată în portul de destinație).
Cotația este formată din prețul brut din port de 197.49 dolari/MT FOB la care se adaugă 9.69 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Marfa va fi încărcată pe vapor în portul Constanța în intervalul 15-24 Iunie.
Perioada de încărcare stipulată în contractul dintre Cerealcom Dolj și achizitorul de stat din Egipt este pretabilă atât pentru marfa din recoltă anului trecut, cât și parțial pentru noua recoltă de grâu a acestui an în condițiile în care marfa ar urma să fie cumpărată de la fermierii din Dobrogea, cei ce recoltează grâul cu câteva săptămâni înainte de restul țării.
Licitația câștigată ieri de Cerealcom Dolj este a șasea competiție de acest tip pe care comerciantul cu sediul central în Segarcea o câștigă în Egipt în ultimii doi ani, interval în care a și început să activeze pe această piață.
Prețul oferit de comerciantul din Segarcea pentru grâul românesc a fost și cel mai mic între loturile de marfă selectate ieri de autoritățile de la Cairo
Egiptenii au mai cumpărat ieri, pe lângă cele 60.000 MT de grâu din România, și alte 235.000 MT de marfă din Statele Unite, Rusia și Ucraina.
Achizitorul de stat de la Cairo a cumpărat 60.000 MT de grâu american de la Ameropa la un preț mediu de 207.5 dolari/MT C&F.
Cotația este formată din prețul brut din port de 186.75 dolari/MT FOB la care se adaugă 20.5 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Francezii de la Louis Dreyfus au mizat tot pe marfa americană și și-au adjudecat un contract pentru alte 55.000 MT la un preț mediu de 207.9 dolari/MT C&F.
Cotația este formată din prețul brut din port de 185.4 dolari/MT FOB la care se adaugă 22.5 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Tradițional, egiptenii nu au ignorat și sursele de originare din spațiul ex-sovietic de la Marea Neagră.
Traderul MidGulf a câștigat un contract pentru a livra 60.000 MT de grâu rusesc la un preț mediu de 208.49 dolari/MT.
Cotația este formată din prețul brut din port de 198.00 dolari/MT FOB la care se adaugă 10.49 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Louis Dreyfus și-a făcut încă odată loc pe lista câștigătorilor licitației de ieri cu ajutorul unui alt vas de grâu, marfă fiind produsă în Ucraina. Prețul mediu obținut pentru acest lot s-a ridicat la 208.74 dolari/MT C&F.
Cotația este formată din prețul brut din port de 197.05 dolari/MT FOB la care se adaugă 11.69 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Egiptenii au cumpărat ieri cele 295.000 MT de grâu din piața internațională la un preț mediu de 209.54 dolari/MT C&F, în creștere cu 1.58 dolari/MT față de cotația medie pe care au plătit-o în cadrul licitației precedente organizate în urmă cu două luni.
Grâul românesc de panificație 12% se tranzacționa astăzi în portul Constanța la o cotație medie de 169 euro/MT FOB (preț cu marfa livrată în port, încărcată pe vapor), în creștere cu 3 euro/MT față de începutul lunii.
Contractele forward pentru grâul românesc de panificație 12% din noua recoltă cu livrare în Iulie se tranzacționau astăzi la un preț mediu de 155 euro/MT.
Economie
Comisia Europeană a demarat miercuri proceduri de infringement împotriva a 14 state membre, printre care se numără și România, pentru nerespectarea obligațiilor privind raportarea implementării mai multor norme UE în domeniul deșeurilor, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Procedurile demarate miercuri împotriva Ciprului, României, Franței, Italiei, Marii Britanii, Spaniei, Maltei, Irlandei, Olandei, Greciei, Suediei, Danemarcei, Sloveniei și Luxemburgului vizează nefurnizarea de rapoarte cu privire la atingerea obiectivelor de reutilizare, reciclare și valorizare, potrivit directivei cadru cu privire la deșeuri (Directiva 2008/98/CE), directivei referitoare la deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2002/96/CE), directivei privind bateriile (Directiva 2006/66/CE), directivei privind ambalajele (Directiva 94/62/CE), directivei referitoare la vehiculele ajunse la finalul ciclului de viață (Directiva 2000/53/CE) și regulamentului referitor la transferul deșeurilor (Regulamentul (CE) nr. 1013/2006). Natura și tipul obligațiilor variază de la o directivă la alta.
Separat, Comisia Europeană a solicitat miercuri Austriei, Ciprului, Portugaliei și României să transpună integral legislația UE privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură.
Directiva (UE) 2015/2087 a modificat normele UE (Directiva 2000/59/UE) care prevăd obligația navelor de a notifica o serie de informații înainte de intrarea în port, cum ar fi volumele și tipurile de deșeuri care trebuie livrate și capacitatea de stocare de la bord. De asemenea, directiva a adăugat cerința privind notificarea de informații cu privire la ceea ce s-a livrat efectiv în instalațiile de preluare din ultimul port de escală.
Joi, la Bucureşti, Comisarul Margrethe Vestager, responsabila pe sectorul concurenţă, va avea avea convorbiri oficiale cu preşedintele Klaus Johannis şi cu prim-ministrul Sorin Grindeanu. Înaintea acestei vizite, domnia sa a dat un scurt interviu, în exclusivitate, corespondentului la Bruxelles al ziarului Adevărul, Cristian Unteanu.
Prima întrebare foarte interesantă pentru cititorii noştri este cea legată de comercializarea produselor agricole. Conform unei legi votate vara trecută în Parlamentul României, supermarketurile de la noi trebuie să comercializeze cel puţin 51% produse româneşti. Comisia a considerat că această lege pune probleme legate de libertatea de mişcare a bunurilor. Care vă sunt argumentele sau luaţi în discuţie argumentele prezentate de partea română? Margrethe Vestager: Comisia Europeană a lansat deja procedura formală de infringement în luna februarie 2017 pentru a ancheta asupra conformităţii acestei legi cu prevederile Tratatului asupra libertăţii de circulaţie a mărfurilor şi a stabilirii de reşedinţă. Iată de ce vom rămâne în contact cu autorităţile române în privinţa a ceea ce trebuie făcut pentru a revolva orice problemă. Un alt subiect extrem de interesant pentru cititorii ziarului nostru sunt rezultatele estimate în privinţa pieţei de energie. Există acum o verificare în privinţa unui posibil abuz de poziţie dominantă de către Distrigaz Sud Reţele SRL, subsidiară a ENGIE România. Mai mult chiar, preşedintele Consiliului Concurenţei spune că este interesat de problema reală a creşterii preţului la combustibil… este doar o problemă românească sau şi Comisia Europeană are ceva de spus în această problemă? La modul general, Comisia are o legătură permanentă cu autorităţile naţionale în domeniul competiţiei din Statele membre prin intermediul Reţelei Europene privind Competiţia. Este important ca toate companiile să aibă dreptul să se apere pe durata unei investigaţii. Iată de ce nu comentăm asupra cazurilor aflate în curs de desfăşurare sau speculăm asupra posibilelor lor rezultate. Ca o continuare la întrebarea precedentă. aş dori să ştiu care sunt rezultatele inspecţiilor efectuate de inspectori de la Comisia Europeană la OMV Petrom, Transgaz and Romgaz, premieră de acest gen în România? Aşa cum am menţionat înainte, în general nu comentăm asupra cazurilor în desfăşurare sau posibilelor lor rezultate. O problemă delicată o reprezintă compania CFR Marfă, care s-a dorit a fi privatizată în 2013 cu datoriile convertite în acţiuni, procedură despre care se spune că a fost agreată de Comisia Europeană. Dar privatizarea a eşuat, aşa că acum ar fi vorba despre un ajutor de stat ilegal care trebuie recuperat, adică câteva sute de milioane de euro plus dobânzile aferente? Nu este corect, Comisia Europeană nu a fost de acord cu convertirea datoriei în acţiuni în favoarea CFR Marfă, din moment ce România nu a anunţat formal o asemenea măsură. Chiar dacă privatizarea din 2013 a eşuat, CFR Marfă a continuat să beneficieze de diverse măsuri de sprijin din partea statului. CFR Marfă operează pe o piaţă competitivă şi aceste măsuri sunt foarte problematice pentru competiţie. Atunci când Comisia Europeană va primi plângeri din partea competitorilor, în mod obişnuit trebuie să deschidă procedurile formale normale. Care sunt principalele puncte de pe agenda vizitei dumneavoastră şi care ar trebui să fie, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele priorităţi pe termen termen scurt şi mediu ale Guvernului României? Doresc mult să lucrez împreună cu autorităţile din România pentru a găsi soluţii în rezolvarea datoriilor acumulate în trecut de către unele întreprinderi din sectorul de stat, mai ales din sectorul transporturilor şi energiei. De asemenea, avem în vedere o cooperare în ce priveşte actualul cadrul legislativ pentru privatizare pentru protejarea banilor contribuabililor şi pentru a permite competiţia pe piaţă.
Exportul de maşini – fără părţi componente – contribuie singur cu o cincime la totalul exporturilor ♦ Evoluţia la nivel de segmente este foarte diferită, cu scăderi de 96% în cazul exportului de cărbune şi lignitului sau creşteri de până la aproape 20% pentru echipamentele electrice ♦ România a avut anul trecut exporturi totale de 57,4 mld. euro, în urcare cu circa 5% comparativ cu 2015, arată calculele ZF pe baza datelor INS.
Exporturile au fost mai mulţi ani, în special în pe¬rioada imediat de după criză, motorul prin¬cipal al economiei locale. Maşinile, compo¬nentele auto şi hainele „made in Romania“ ducând în spate responsabilitatea revenirii economiei.
În ultimii ani însă, măsurile de relaxare fis¬cală, majorările salariale şi optimismul ro¬mâ¬nilor în ceea ce priveşte perspectivele lor au făcut ca exporturile să cadă de pe prima poziţie, iar consumul intern să devină „vioara întâi“ a eco¬nomiei locale. Totuşi, exporturile continuă să crească, deşi mai moderat, cu circa 5% anul trecut. Evoluţia exporturilor tre¬buie însă analizată în paralel cu cea a importurilor. Mai mult, în cazul exporturilor trebuie analizată valoarea adăugată a acestora.
Analiştii au spus în mai multe rânduri că principalele pro¬duse de export ale României – produsele auto şi cele textile – au o valoare adăugată brută (VAB) mică, ceea ce înseamnă că local de multe ori doar se asamblează produsele. Aceasta este una dintre explicaţiile din spatele salariilor mici, sub me¬dia europeană. În industria textilă, spre exem¬plu, salariile sunt de multe ori apropiate de mi¬nimul pe economie.
Analiştii spun că sunt nece¬sare investiţii în IT şi cer¬ce¬tare şi dezvoltare, acestea fiind cele cu VAB-ul cel mai mare.
Prin comparaţie, în micile fabrici de textile care încă lucrează în sistem de lohn, valoare adăugată este aproape zero. jucătorii care produc în lohn nu fac decât să asambleze local haine, tiparele, modelele, materialele şi accesoriile venind de la retailer. Astfel, şi preţul plătit de acesta din urmă este mic, şi salariul primit de o croitoreasă este pe măsură. Marii jucători din industria de profil însă au început să lucreze în sistem integrat, ceea ce înseamnă şi salarii mai mari pentru an¬gajaţi. Cu cât gradul ce prelucrare al unui produs realizat local este mai mare, cu atât salariul plătit pentru salariaţi este mai mare. „Mai bine de 90% din costul unui produs este finan¬ţat de mine, iar în final clientul cumpără produsul finit“, ex¬plica anterior unul dintre marii producători care lucrează în sistem integrat.
În continuare, industria textilă, cea de îmbrăcăminte şi de încăl¬ţăminte au împreună circa 10% din exporturile Ro¬mâ¬niei. La polul opus, producţia de maşini şi componente asigură în total mai bine de jumătate din cele 57 mld. euro.
Doar auto¬vehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci, Ro¬mânia ex¬portă aproape de 12 mld. euro, adică 20% din totalul valorii mărfurilor şi serviciilor care ajung peste graniţă.
Şi în industria auto însă VAB-ul este mic, de doar circa 20% conform ultimelor date. Acest lucru înseamnă că doar unu din cinci lei rămân local.
Prin comparaţie, în industria alimentară unu din trei lei rămâne local datorită gradului mai mare de prelucrare.
Anul trecut România a exportat alimente în valoare de 1,5 mld. euro şi băuturi de 136 mil. euro. Valoarea exporturilor celor două categorii a rămas relativ constantă în 2016 comparativ cu anul anterior. Prin comparaţie, maşini şi componente „made in Romania“ au ajuns peste graniţă în valoare de circa 20 mld. euro, în creştere cu peste 10%.
De altfel, datele INS arată că din totalul de 31 de categorii analizate de INS, doar 14 au postat creşteri anuale de peste 1%, în timp ce aproape tot la fel de multe au scăderi. În cazul celorlalte avansul este aproape nesemnificativ.
Ministerul Transporturilor din Serbia a anuntat ca acordul de imprumut cu China Exim Bank pentru modernizarea si constructia liniei de cale ferata care leaga Belgrad de Budapesta a fost semnat. Acordul a fost semnat in prezenta prim-ministrului sarb, Aleksandar Vučić, si a omologului sau chinez, Li Keqiang.
Acordul va include modernizarea si constructia liniei duble pe sectiunea de cale ferata Belgrad-Stara Pazova cu o valoare de 297,6 milioane de dolari. Imprumutul a fost aprobat pe o perioada de 20 de ani cu o perioada de gratie de 5 ani. Aceasta va fi prima linie din Serbia care va permite trenurilor sa circule cu viteze de pana la 200 km/h. Lucrarile pe aceasta sectiune, parte a liniei principale Belgrad-Budapesta, vor fi lansate anul acesta.
„Pentru Serbia, linia de mare viteza din Belgrad catre Budapesta este cel mai important proiect al initiativei chineze „One Belt, One Road”. Sectiunea are o importanta deosebita pentru noi deoarece va fi principala legatura feroviara care permite servicii de transport rapid de calatori si marfa catre tarile europene. Linia va conecta Belgrad de Viena si de alte orase europene importante”, a declarat ministrul sarb al transporturilor, Zorana Mihajlović, in timpul ceremoniei de semnare. De asemenea, in cadrul forumului „One Belt, One Road”, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a discutat cu seful de stat chinez, precum si cu premierul si investitori din China, si au ajuns la acorduri importante in special de natura economica si financiara.
Orbán a declarat ca „cel mai important” dintre aceste acorduri este modernizarea liniei de cale ferata Budapesta-Belgrad, pentru care s-au discutat conditiile financiare. „Acest lucru inseamna ca licitatiile de achizitii publice pot fi publicate in curand, iar lucrarile de constructie pot incepe. In plus, a fost incheiat un acord prin care China Exim Bank si Banca de Dezvoltare a Ungariei se angajeaza sa mobilizeze capital chinez pentru a ajuta companiile maghiare mici si mijlocii si companiile chineze sa investeasca in Ungaria”, a declarat Guvernul Ungariei printr-un comunicat de presa.
Proiectul liniei de cale ferata Belgrad-Budapesta este estimat la 2,89 miliarde de dolari si implica dezvoltarea unei linii de 370 km, care include lucrari de constructie, extensie si modernizare (a sectiunilor existente). 335 de km de liniei de cale ferata vor necesita lucrari de conversie si electrificare, in timp ce 166 km de cale ferata vor fi modernizati pe teritoriul Ungariei.
In februarie 2017, Ministrul sarb al Transporturilor a anuntat ca in mai anul acesta, RZD International ar trebui sa lanseze constructia unei a doua linii pe sectiunea Stara Pazova-Novi Sad a liniei de cale ferata Belgrad-Budapesta. Guvernul sarb a semnat un acord in valoare de 338 de milioane de dolari pentru pregatirea documentatiei proiectului si reconstructia sectiunii Stara Pazova-Novi Sad in iulie 2016.
Proiectul feroviar Belgrad-Budapesta este implementat in trei etape. Documentatia tehnica pentru sectiunea Stara Pazova-Novi Sad (sectiunea mediana) este finantata printr-un imprumut acordat de Rusia. Proiectul preliminar pentru segmentul Belgrad-Stara Pazova este finalizat, in timp ce proiectul principal si cel detaliat sunt in pregatire.
http://clubferoviar.ro/serbia-si-china-au-semnat-acordul-de-imprumut-pentru-linia-belgrad-budapesta/
O foarte mare evoluţie sper să o aibă în perioada următoare transportul feroviar. Firma noastră se ocupă în mare parte de importuri din Asia. Se transportă marfă din China până în Polonia şi Germania cu trenul, iar de acolo, pe roţi, spre România. Este un serviciu nou, pe care încercăm să îl popularizăm. Este o soluţie optimă, care se încadrează între transportul aerian, care este mai scump, şi cel maritim, dar care are o perioadă mare de tranzit, a declarat Luiza Carpov, CEO Yawo Services, în cadrul conferinţei ZF Auto&Logistică 2017.
”Momentan, transportul aerian are cea mai mare contă pentru noi. Ne focusăm pe partea de transport aerian, care are o creştere dinamică. Avem multe tipuri de servici pentru transportul aerian”, a spus Carpov.
Un transport feroviar din China în Polonia durează între 12 şi 14 zile. Ca preţ este mult mai puţin decât transportul aerian, dar dublu faţă de transportul maritim. La transportul aerian avem timp de tranzit 6-8 zile, iar la maritim avem şi 45 de zile. Pe transportul feroviar, produsul vine în întâmpinarea clienţilor în maximum 25 de zile, dar este mult mai iefti.
Noi facem importurile în Frankfurt, iar clienţii noştri au un mare beneficiu: nu achită TVA-ul în momentul importului, ceea ce este extrem de important pentru firmele mici şi mijlocii. Avem o echipă tânără, dinamică, ascultăm ce îşi doreşte clientul.
Ideea poziţionării României ca poartă pe ruta comercială europeană dinspre Europa spre Orient nu este nouă, însă a revenit în discuţie o dată cu forumul organizat de China pentru găsirea soluţiilor de dezvoltare a rutelor comerciale Europa-Asia.
„Inițiativa Belt and Road își are rădăcinile în străvechiul Drum al Mătăsii și este deschis tuturor celorlalte țări. Dispersia geografică nu este insurmontabilă”, a declarat Xi Jinping, preşedintele Chinez la Beijing la forumul dedicat aceste initiative. Proiectul se referă la o rută maritimă prin sudul Asiei și Marea Roșie și la cinci rute feroviare care leagă China de Europa. Promițând că va pune 125 miliarde de dolari pe dezvoltarea legăturilor cu Asia-Europa, China da un impuls europenilor să împingă şi ei pentru punerea în practică a ideii.
Într-o reacţie publică, fostul premier, Victor Ponta a amintit şi el de ideea poziţionării României pe ruta comercială UE-Asia. Deşi pe un ton mai politic specific, comentariile indicau aceeaşi idee: „România trebuie să exploateze poziţia strategică la graniţa UE şi de accesul la Marea Neagră şi să profite de iniţiativa Chinei de deschidere spre Europa”.
Ce poziţie poate avea România într-un astfel de proiect gigant ? În 2013, la București, s-a desfăşurat Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est. La acel moment se purtau discuţii şi despre alte investiţii chineze în Serbia şi Ungaria. Între timp lucrurile au evoluat, deşi poate mai greu, mai ales pe fondul temerilor vizând riscurile politice apropierii europenilor de China.
Totuşi, anul acesta în martie, Bulgaria anunta prin vocea primului-ministru, ca producătorul chinez de material rulant CRRC Corporation vrea să construiasca o fabrică de locomotive, iar compania chineză a manifestat intenţia de a investi 130 de milioane de euro pentru refinantarea datoriei BDZ, compania bulgara de transport feroviar. Propunerea de investitie a CRRC include si livrarea de material rulant nou care sa raspunda celor mai urgente nevoi ale BDZ, iar chinezii avansaseră şi ideea unei investiţii pentru asamblarea automotoarelor electrice si diesel.
Cu o lună în urmă, la momentul declaraţiilor Fredericai Mogherini care prezentă la Beijing la acel moment declara că proiectele din cadrul iniţiativei chineze „Noul Drum al Mătăsii” trebuie deschise europenilor, oamenii implicaţi în transportul feroviar de la noi din ţară au sesizat din nou oportunitatea redeschiderii discuţiei despre poziţionarea României. Reprezentanţii Grupului Feroviar Roman întrebaţi fiind despre posibilitatea punerii în practică a poziţionării României ca un nod feroviar in legătura Europa-China, declarau că proiectul merita gândit de către statul român ca o direcţie strategică a transporturilor feroviare. In plus, aminteau despre propria lor initiativa direct legata de ideea revigorarii vechiului Drum al Matasii. „Proiectul Romania – Poarta de Răsărit a Europei către Orient înseamnă crearea unei platforme logistice pe teritoriul României plecând de la portul Constanţa. Acest proiect, pe care GFR il susţine de 10 ani, ar fi meritat sprijinit de stat, pentru ca ar crea in jur de 100.000 de locuri de muncă şi ar aduce miliarde de euro în taxe şi impozite”, declarau reprezentanţii GFR.
Pe de altă parte, compania de transport feroviar de marfă din Polonia promovează acum chiar strategia GFR de implicare pe coridoarele din China. PKP Cargo are parte de un climat de opinie mai favorabil în media poloneză faţă de asocierea în proiecte cu China, acestea nefiind percepute ca fiind în contradicţie cu o direcţie de politică europeană. Pe de altă parte, PKP exploatează lipsa de iniţiativă a companiilor concurente din regiune, cum este şi cazul companiilor româneşti şi atunci, polonezii preiau iniţiativa acolo unde românii ezită.
Cât de important sunt tranzitul comercial Europa-China şi dezvoltarea unei infrastructuri de transport care să susţină această rută comercială străveche ? Spre exemplu, în 2016, RZD Logistics, divizia logistică a Căilor ferate Ruse (RZD) a procesat în jur de 56 de milioane de tone de transport feroviar, cu 5% mai mult decât în 2015. În total, pe căile ferate ruseşti s-au transportat 95.000 TEU (unitate de măsură în transportul intermodal, corespunzătoare unui container) cu mai mult cu 20% decât în 2015. Din această cantitate, tranzitul între Europa şi China a fost 73.000 TEU.