Revista presei

Revista presei 15 – 17 Februarie 2017

Port Constanta

Semnal de alarmă tras de Asociația Operatorul Portuar și Federația Națională a Sindicatelor Portuare ai căror reprezentanți acuză Fondul Proprietatea că, din unicul scop de a câștiga venituri uriașe, a contestat la Curtea Constituțională Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor. Fondul Proprietatea susține, însă, că legea va genera pierderi financiare uriașe portului Constanța.

Curtea Constituțională a amânat până acum de două ori să se pronunțe asupra constituționalității Legii administrării porturilor, al treilea termen fiind stabilit pentru 21 februarie. Amânarea deliberării a produs îngrijorarea în rândul comunității portuare. Atât sindicaliștii Federației Naționale a Sindicatelor Portuare (FNSP) cât și oamenii de afaceri din port acuză Fondul Proprietatea că subminează de fapt dezvoltarea portului Constanța.

“Din punctul nostru de vedere, raportat la modul în care s-a întocmit acest act normativ, cu aprobarea Parlamentului și larga consultare a tuturor actorilor politici, sociali, ai mediului de afaceri, toată lumea a ajuns la un consens. Impreună, am achiesat la ideea că dezvoltarea portului este necesară, că fiecare aveam aportul nostru în dezvoltarea portului, contribuția noastră, plata noastră și beneficiul nostru. Dar pe un interes general, nu individual”, a declarat, într-o conferință de presă, liderul FNSP, Mircea Burlacu.
El a vorbit despre veniturile anuale uriașe, “de ordinul sutelor de mii de euro”, pe care le-ar  primi  reprezentanții Fondului Proprietatea în urma activității lor în consiliile de administrație ale companiilor naționale la care Fondul deține acțiuni. “Fondul Proprietatea nu este dispus să investească în portul Constanța, cum nu a investit un cent de când este acționar dar, în schimb, vrea cât de mulți bani din portul Constanța. Asta înseamnă o infrastructură vraiște, neîntreținută, înseamnă adâncimi scăzute, vapoare puține, înseamnă că traficul în portul Constanța se duce de râpă”, a mai spus Mircea Burlacu.

Reprezentantul mediului de afaceri din portul Constanța, Ștefan Muntoiu, a explicat la rândul lui că toate reglementările europene în privința porturilor prevăd alocarea de venituri pentru infrastructura portuară. “Banii pe care ii câștiga Portul trebuie duși la structura. Ori Fondul Proprietatea refuză, vrea doar profit. Știm și noi ca portul este vaca de muls a unora din Constanța și din alta parte. Dar toți care s-au perindat pe aici, ministere și alte organe de control, au găsit vinovații și, deși prejudicii sunt gârlă, nu s-a întâmplat nimic”. Ori Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ar rezolva toate aceste ilegalități.
Fondul Proprietatea, care deține  20% din acțiunile Portului Constanța, informa în luna noiembrie 2016, că legea de administrarea a porturilor va genera pierderi financiare uriașe porturilor și căilor navigabile românești. Managerul  de Portofoliu al Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, spunea că  aprobarea modificărilor legislative ar putea duce la apariția unor ‘băieți deștepți’. Imediat ce Parlamentul a aprobat legea privind modificarea administrării porturilor, Fondul Proprietatea  a contestat-o la Curtea Constituțională. Împreună cu sindicatele din companiile în care Fondul este acționar, sindicatele portuare amenință acum cu protese la sediul din București al Fondului Proprietatea.

http://www.evz.ro/razboi-intre-portuari-si-fondul-proprietatea-din-cauza-port.html

Portuarii acuză politica dusă de Fondul Proprietatea împotriva investiţiilor

La sfârşitul anului trecut, Parlamentul României a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile. Actul normativ a fost rezultatul consultărilor la care au luat parte operatorii privaţi, sindicatele din domeniu, administraţiile portuare şi ale căilor navigabile, reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi parlamentarii din comisiile de specialitate. Este unul dintre puţinele exemple când un act normativ a avut o atât de largă susţinere.
Scopul legii este acela de a crea mecanisme prin care să se asigure buna întreţinere, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii din transporturile pe apă, punerea ei la dispoziţia agenţilor economici în condiţii nediscriminatorii şi la preţuri corect fundamentate, care să încurajeze creşterea traficului maritim şi fluvial de mărfuri şi călători.

Principalul merit al noului act normativ este că realizează un echilibru între actorii acestei industrii, obligând entităţile care administratrează infrastructura în numele statului să colaboreze cu agenţii economici care o utilizează. Legea precizează mult mai clar şi detaliat obligaţiile administraţiilor portuare, stabilind indicatori de performanţă pentru conducătorii lor, indicatori care vizează întreţinerea infrastructurii portuare şi asigurarea adâncimilor minime.

Actul normativ dă un impuls investiţiilor din această industrie, stabilind cum se face concesionarea, subconcesionarea şi închirierea domeniului public portuar. Pe de altă parte, se prevede ca, în cazul în care veniturile obţinute de administraţii din exploatarea infrastructurii portuare sunt insuficiente pentru întreţinerea, reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea acesteia, statul să aloce fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor.
Sunt lămurite aspectele privind rolul de autoritate al administraţiilor portuare, prin delegare de competenţă, şi cele privind regimul concurenţial al serviciilor de siguranţă a navigaţiei.

Este reglemetată, de asemenea, înfiinţarea Consiliului de supraveghere din domeniul naval, un organism indepedent, care va funcţiona în cadrul Consiliului Concurenţei. El va urmări ca administraţiile portuare să pună infrastructura la dispoziţia utilizatorilor în condiţii nediscriminatorii, să avizeze mecanismul de fundamentare a tarifelor de utilizare a infrastructuri portuare, să supravegheze dialogul dintre administraţii şi comunitatea portuară şi să rezolve o serie de plângeri.

Pe viitor, administraţiile portuare vor fi obligate să utilizeze peste 50% din venituri pentru repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii. Prin derogare de la prevederile OG nr. 64/2001, pe viitor, maximum 25% din profitul net va putea fi repartizat sub formă de dividende acţionarilor. Aceste schimbări legislative fac ca interesul naţional, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de transport a României să treacă înaintea interesului mărunt al acţionarilor administraţiilor portuare.
Preşedintele României nu a apucat să promulge legea, întrucât aceasta a fost contestată, la Curtea Constituţională, de către Guvernul Cioloş şi Fondul Proprietatea. Instanţa urmează să judece contestaţia pe data de 21 februarie 2017, după ce a amânat-o de două ori până acum.

Ieri, 16 februarie 2017, Organizaţia Patronală „Constanta Port Business Association” (Operatorul Portuar) şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare au organizat o conferinţă de presă dedicată acestei teme de mare interes pentru economia naţională.

Ştefan Muntoiu – vicepreşedintele Operatorului Portuar, Mircea Burlacu – vicepreşedintele FNSP şi avocatul Lucian Danilescu au criticat acţiunile Fondului Proprietatea, în calitate de acţionar minoritar al CNAPMC şi al altor companii cu capital majoritar de stat. Ei au subliniat faptul că presiunile acestuia pentru creşterea profitului şi a dividendelor, cu preţul neglijării întreţinerii infrastructurii şi a investiţiilor, pun în pericol interesele întregii economii naţionale. Din documentele prezentate de organizatorii conferinţei rezultă că pasaje întregi din contestaţia înaintată de Fondul Proprietatea la Curtea Constituţională se regăsesc în cea depusă de Guvernul Cioloş. De-aici se poate trage concluzia că între aceştia ar fi avut loc o coordonare, că fostul Executiv ar fi lucrat la comandă. Instituţiile abilitate ar trebui să lămurească aceste aspecte.
Înfiinţat în anul 2005, de Guvernul României, ca un sistem de despăgubire a persoanelor expropriate în mod abuziv, de regimul comunist, Fondul Proprietatea avea următoarea structură a acţio-nariatului la data de 30 decembrie 2016 (după capitalul subscris şi vărsat): Ministerul Finanţelor Publice – 0,05%; persoane fizice române – 17,91%; acţionari instituţionali români – 14,12%; The Bank of New York Mellon – 35,89%; acţionari instituţionali străini – 21,24%; persoane fizice nerezidente – 3,32%; însuşi Fondul Proprietatea – 7,59%.
După cum se constată, 60,45% din acţiunile cu drept de vot sunt în mâna străinilor, fapt ce demonstrează că Fondul Proprietatea s-a transformat într-o companie multinaţională. Acţionarul principal, The Bank of New York Mellon, este, la rândul său, o multinaţională cu sediul în SUA.

Prin intermediul Fondului Proprietatea, acţionarii instituţionali străini numesc administratori la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, Oil Terminal şi la multe alte companii ale statului. Grav este faptul că aceştia fac presiuni pentru creşterea profitului şi dividendelor în dauna investiţiilor, a dezvoltării infra-structurii, iar în unele cazuri, abuzând la dreptul la justiţie, ajung să blocheze bunul mers al companiilor şi modificarea legislaţiei.

Ţinând cont de gravitatea acţiunilor Fondului Proprietatea, este necesară intervenţia urgentă a Guvernului şi a Parlamentului României. Pe de o parte, e necesară elaborarea unui act normativ care să reglementeze etica acţionarilor şi responsabilităţile lor în menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii şi a capacităţilor strategice pentru economia şi societatea românească, iar pe de altă parte, ar trebui constituită o comisie parlamentară care să analizeze rolul jucat de Fondul Proprietatea în raport cu infrastructura economiei naţionale.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cine-pune-in-pericol-portul-constanta-312176

Fondul Proprietatea reprezintă o vulnerabilitate la adresa interesului economic al statului şi al Portului Constanţa, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare, Mircea Burlacu, după ce Fondul s-a opus unui proiect de lege privind administrarea porturilor, luând în calcul chiar o serie de proteste în faţa sediului Fondului Proprietatea.

Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare şi organizaţia patronală Constanţa Port Business Association au organizat, ieri, o conferinţă de presă, pentru a prezenta situaţia în care se află proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, aprobat de Parlament în toamna anului trecut, dar atacat la Curtea Constituţională de Fondul Proprietatea, acţionar la Portul Constanţa, şi de Guvernul Cioloş.

„OUG 22 vrea să rezolve multe chestiuni şi avem contestaţie dată de Fondul Proprietatea, avem contestaţie din partea Guvernului Cioloş. În Parlament au votat toţi, a fost un moment extraordinar, inclusiv Ministerul Transporturilor a fost de acord şi ne trezim cu contestaţie de la Guvern. O greşeală extraodinară ni s-a părut, şi cu aceleaşi motive ca şi Fondul Proprietatea, Fondul Proprietatea care vrea profit”, a spus Ştefan Muntoiu, reprezentantul Constanţa Port Business Association, citat de News.ro.

El a precizat că directorul Fondului Proprietatea, un cetăţean polonez, vorbeşte despre strategia Portului Constanţa.
„Fondul Proprietatea are un polonez care vorbeşte despre Portul Constanţa. Este portul nostru, al românilor, eu aşa ştiu după ultimele detalii, acesta din Polonia, care zice că în România există chilipiruri din punct de vedere al evaluărilor, domnul acesta vine şi vorbeşte despre strategia Portului Constanţa ? Dar dacă ne ducem în Polonia credeţi că ne lasă să vorbim de strategia Poloniei sau mai ştiu eu ce?”, s-a întrebat Muntoiu.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare, Mircea Burlacu, susţine că Fondul Proprietatea reprezintă o vulnerabilitate pentru interesul economic al României în general şi al Portului Constanţa în special.

„Am discutat şi cu alţi colegi din mişcarea sindicală care sunt afectaţi profund de interesele şi de modul în care acţionează acest Fond Proprietatea, care din punctul meu de vedere reprezintă o vulnerabilitate pentru interesul economic general al statului şi pentru interesul economic special al Portului Constanţa. Nu putem vorbi de dezvoltare fără investiţii de capital, nu poţi să vorbeşte de investiţii de dezvoltar fără să vorbeşti de dimensionare, creştere de locuri de muncă sau concedieri, în funcţie de interesul pe care îl ai”, a precizat Mircea Burlacu.

El a menţionat că Fondul Proprietatea s-a folosit de Guvernul Cioloş în această situaţie, determinând Executivul să atace la CCR OUG22.
„Constatăm acum că Fondul Proprietatea vine nu numai şi pune barieră unui interes legitim de dezvoltare al Portului Constanţa, dar se foloseşte de Guvernul României fost, prin persoana domnului Dacian Cioloş Julien în a ataca el personal la CCR actul normativ prin care comunitatea portuară şi toţi cei interesaţi au ajuns la o soluţie comună, aceea de a dezvolta Portul Constanta prin investiţii de capital, în special investiţii din profitul pe care această autoritate portuară îl realizează, a afirmat liderul FNSP.
El crede că cele mai profitabile companii ale statului sunt trase în jos de Fondul Proprietatea şi consideră că o soluţie prin care Fondul Proprietatea să nu mai fie acţionar la Portul Constanţa este ca să fie atacată la Curtea Constituţională legea prin care FP a primit 20 de procente din acţiunile portului.
Mircea Burlacu ia în calcul chiar şi proteste în faţa sediului Fondului Proprietatea.
„Sper să nu fie cazul, dar dacă se va ajunge ca Fondul Proprietatea să înceapă să fie arbitrul din umbră al dezvoltării economice a portului, vom relua acţiunile de protest, dar de data asta nu le vom mai face la Adminstraţia Porturilor, le vom face la sediul Fondului Proprietatea, indiferent cu ce efect. Nu vrem să stăm pasivi acum când am reuşit să creem dialogul la Constanţa, care a lipsit atâta amar de vreme, să vină individul ăsta numit Fondul Proprietatea să ne dea pe toţi la o parte şi să-şi satisfacă ei interesele”, a mai spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare.

rganizaţia patronală Constanţa Port Business Association şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare susţin proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, aflat în prezent în procedură de promulgare, precizând că această iniţiativă legislativă propune protejarea interesului statului de a întreţine şi dezvolta infrastructura de transport naval pe care o are în proprietate, astfel încât să se asigure competitivitatea porturilor româneşti.
„Precizăm că scopul principal al proiectului de lege este asigurarea întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii de transport naval, proprietate publică a statului român. Pentru aceasta, este nevoie de investiţii de anvergură, având în vedere valoarea totală a infrastructurii de transport naval din România, pe de o parte, şi faptul că în ultimii 26 de ani aceste investiţii au fost întârziate sau amânate în mod constant. Motivul pentru Fondul Proprietatea se opune acestei legi devine simplu: investiţiile ar anula profitabilitate pe perioada în care sunt făcute, astfel că Fondul nu ar mai putea încasa dividende. În 2016, Fondul încasează dividende de 20% din 90 milioane de lei, conform participaţiei la profit. Aceste companii la care FP este acţionar au reprezentat în ultimii ani o sursă importantă de venituri pentru entitate şi, în mod direct sau indirect, pentru administratorii acestuia”, se arată în comunicat.

Proiectul de lege mai cuprinde şi alte reglementări la fel de importante menite să alinieze legislaţia naţională la cadrul legal european privind accesul la piaţa serviciilor portuare şi transparenţa financiară a porturilor, se mai arată în comunicat.

Fondul Proprietatea anunţase anul trecut că acest proiect de lege va genera pierderi financiare uriaşe companiilor de administrare a porturilor şi căilor navigabile româneşti.
„Suntem extrem de îngrijoraţi de modificările din proiectul legislativ aprobat de Comisia pentru Transporturi si Infrastructură din Camera Deputaţilor. Considerăm că este unul din cele mai alarmante proiecte legislative din ultimii ani cu impact asupra activităţii companiilor în care Fondul Proprietatea este acţionar minoritar. Aprobarea acestor modificări legislative de către Parlament este de natură să creeze premisele pentru apariţia unor noi < băieţi deştepţi > în relaţiile comerciale între companiile cu capital de stat şi operatorii privaţi”, afirma prin intermediului unui comunicat de presă Greg Konieczny, CEO al FTIML şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Potrivit noilor prevederi incluse în propunerea legislativă, nivelul chiriei pentru terenul portuar şi infrastructura concesionate operatorilor va fi stabilit pentru o perioadă de 10 ani la nivelul minim al tarifelor de utilizare a domeniului portuar prevăzute în contractele aflate în vigoare.
„Având în vedere că în prezent nivelul tarifelor de utilizare a domeniului portuar din anumite contracte pe termen lung este semnificativ mai scăzut comparativ cu valoarea chiriilor la care au fost încheiate recent contracte de închiriere în urma unor licitaţii publice, Fondul estimează că această prevedere din proiectul de lege va conduce la daune de zeci de milioane de euro pentru companiile de stat afectate şi transferul acestor sume in buzunarul operatorilor portuari privaţi”, se arăta în comunicatul Fondului Proprietatea.
Fondul Proprietatea este acţionar la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

http://www.bursa.ro/federatia-sindicatelor-portuare-fondul-proprietatea-reprezinta-o-vulnerabilitate-la-adresa-intere…&s=piata_de_capital&articol=317307.html

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare, Mircea Burlacu, consideră că Fondul Proprietatea reprezintă o vulnerabilitate la adresa interesului economic al statului şi al Portului Constanţa, după ce acesta s-a opus unui proiect de lege privind administrarea porturilor, luând în calcul chiar o serie de proteste în faţa sediului Fondului Proprietatea.
Continuarea cu abonament.

http://www.news.ro/economic/federatia-sindicatelor-portuare-fondul-proprietatea-reprezinta-o-vulnerabilitate-la-adresa-interesului-economic-al-portului-constanta-1922415716122017021716648835

Pentru că modalitatea cea mai transparentă de a face cunoscute licitaţiile publice este cea online, ZIUA de Constanţa prezintă achiziţiile din Regiunea Sud-Est în cel mai accesibil şi uşor format. Firme norocoase, firme mai puţin norocoase în adjudecarea contractelor pe bani publici. Societăţi patronate de persoane care au legături directe cu instituţiile publice, „norocoasele“ se îmbogăţesc de la an la an, în timp ce alte firme nu au nicio şansă la achiziţiile publice. Contracte câştigate de firme deja celebre, contracte adjudecate de firme care se află la primele reuşite şi contracte obţinute de societăţi nou-înfiinţate.
Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

În urma unei licitaţii publice, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunţat cine şi-a adjudecat contractul cu numărul 62 având ca obiect „Modernizare şi optimizare sistem de operare cereale pe molul IV din Portul Constanţa – dana 55-56“.Valoarea totală a contractului este de 1.730.249,13 lei, iar locul principal de desfăşurare este Mol IV Port Constanţa – dana 55-56.
Societatea care şi-a adjudecat contractul cu CFR se numeşte Euro Construct SA, din Constanţa.

Despre Euro Construct SA
Firma are un capital social subscris de 200.000 de lei, integral vărsat, împărţit în 10.000 de acţiuni în valoare de 20 de lei fiecare. Sediul social al firmei se află în municipiul Constanţa pe strada Justiţiei nr. 24.

Acţionarii firmei sunt Constantin Străinu (născut pe 21.01.1960, în Constanţa), Gheorghe Şerbănescu (născut la data de 23.10.1940, în Bucureşti), Niculina Bolchiş (născută pe 24.02.1951, în localitatea Plevna, judeţul Călăraşi), Ovidiu Mugurel Cherţ (născut la 6.03.1962, în Târgu Neamţ, judeţul Neamţ) şi Vlad Tudor (născut la 27.05.1958, în localitatea Peretu, judeţul Teleorman). Fondatorii societăţii sunt Constantin Străinu, Gheorghe Şerbănescu şi Niculina Bolchiş, în timp ce administratorul şi conducătorul firmei este Vlad Tudor. Nicoleta Papuc, născută la data de 16.08.1956, în localitatea Izimşa, judeţul Mehedinţi, ocupă funcţia de director economic al firmei Euro Construct SA.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cfr-face-modernizari-in-portul-constanta-iata-cine-a-prins-contractul-si-care-este-valoarea-acestuia-623939.html

Organizaţia Patronală „Constanta Port Business Association” (Operatorul Portuar) şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare organizează, astăzi, o conferinţă având ca temă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile. Actul normativ a fost contestat de Guvernul Cioloş la Curtea Constituţională a României, pe data de 29 noiembrie 2016. În cadrul conferinţei se va discuta, de asemenea, despre implicarea şi presiunile exercitate de către Fondul Proprietatea şi administratorul acestuia în contestarea actului, în scopul majorării propriilor beneficii financiare.
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-nemultumirile-portuarilor-constanteni-312053?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

De ce i-a evitat ministrul Transporturilor pe ziariştii constănţeni

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a efectuat marţi, 14 februarie 2017, o vizită de lucru la Constanţa, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii conducerii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA, se arată într-un comunicat dat de biroul de presă al ministerului.
În cadrul întâlnirii, ministrul a fost informat despre situaţia economică a CN APMC. S-a discutat despre stadiul proiectelor existente şi despre strategia portuară pentru perioada următoare. Răzvan Cuc a cerut termene clare pentru toate proiectele menţionate, cât şi o analiză detaliată care să vizeze demararea de noi investiţii.

Vizita a fost efectuată fără invitarea presei, care ar fi avut de pus o mulţime de întrebări. Eu, spre exemplu, aş fi vrut să-i pun următoarele întrebări: Ce face ministerul pentru scoaterea portului Constanţa din starea de semiizolare faţă de ţară şi Europa, din cauza conexiunilor rutiere, feroviare şi fluviale catastrofale? Va cere ministerul refacerea master-planului portului Constanţa şi punerea lui în concordanţă cu realitatea? Cum va dialoga cu patronatul şi sindicatele portuare, la fel ca predecesorii săi sau va avea un dialog real, constructiv? Va acţiona pentru înfiinţarea celui de-al doilea pavilion maritim naţional, în vederea atragerii de nave străine, locuri de muncă pentru marinarii şi cadeţii români, a comenzilor pentru şantierele navale şi a fondurilor la bugetul statului? De ce niciuna dintre măsurile dispuse în perioada 2013 – 2016, de către autorităţile de control ale statului roman (Curtea de Conturi a României şi Corpul de Control al Ministerului Transporturilor), cu privire la activităţile autorităţilor portuare, nu au fost încă puse in aplicare?

Din faptul că ministrul ne-a evitat, pe noi, ziariştii, se poate înţelege orice: fie că este adeptul discreţiei, ceea ce ar fi în contradicţie cu declaraţia primului ministru Sorin Grindeanu, care susţinea că va guverna transparent; fie că se teme de întrebările incomode ale ziariştilor; fie că nu e încă stăpân pe problematica parohiei sale şi n-ar vrea ca ziariştii să-l prindă cu lecţia neînvăţată.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-de-ce-i-a-evitat-ministrul-transporturilor-pe-ziaristii-constanteni-312052

CERONAV a prezentat proiectul „Danube SKILLS” la Strasbourg

Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV a prezentat proiectul „Danube SKILLS” în faţa membrilor Comitetului European de Elaborare a Standardelor în Domeniul Navigaţiei Interioare (CESNI), în cadrul întrunirii care a avut loc la Strasbourg, Franţa. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin, Comisiei Dunării, Comisiei Sava, EDINNA, Ministerului Transporturilor din Austria, Ministerului Infrastructurii şi Mediului din Olanda, Ministerului Transporturilor din Franţa, Ministerului Transporturilor din Germania. Participanţii şi-au exprimat interesul faţă de activităţile cuprinse în proiect şi faţă de posibilitatea utilizării platformei „Danube SKILLS” pentru promovarea şi creşterea vizibilităţii CESNI în regiune.
„Prin Danube SKILLS, CERONAV continuă tradiţia proiectelor anterioare implementate pe programul de cooperare pentru Europa de Sud Est şi aduce o contribuţie crucială la procesul de armonizare a sistemului de educaţie şi instruire pe ape interioare, cu impact major asupra mobilităţii forţei de muncă din regiunea Dunării, inclusiv a ţării noastre”, a declarat directorul general CERONAV, Ovidiu Sorin Cupşa.
Proiectul condus de CERONAV şi având un consorţiu alcătuit din 14 parteneri din 8 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Croaţia, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi România) şi 7 parteneri strategici din Franţa, Olanda, Belgia, Cehia şi Germania se va derula pe o perioadă de 30 de luni, până la finele lunii iunie 2019, şi va avea o contribuţie semnificativă la promovarea şi implementarea în macroregiunea Dunării a viitoarei Directive Europene privind recunoaşterea calificărilor profesionale în navigaţia pe ape interioare.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ceronav-a-prezentat-proiectul-danube-skills-la-strasbourg-312054

Oficialii Ministerului Transporturilor au anunţat astăzi că, prin Direcția Transport Naval a dispus activarea “Comandamentului de acţiune împotriva gheții”, începând cu 9.01.2017, pentru gestionarea situației apărute pe Dunăre, ca urmare a fenomenelor de îngheț înregistrate și prognozate pentru luna ianuarie a.c., în coordonarea directorului general al RA Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ RA).

AFDJ RA coordonează activitatea operatorilor economici și a altor organisme care participă la acțiuni de spargere a gheții și nu are în obiectul de activitate spargerea acesteia, conform Regulamentului de Organizare și Funcționare.

Printre măsurile întreprinse în cadrul Comandamentului menționăm:
• În data de 10 ianuarie 2017, AFDJ RA a emis Avizul către navigator, prin care a interzis navigaţia pe sectorul românesc al Dunării cuprins între km 1075 – 175, începând cu ora 12.00. Autoritățile din Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia și Bulgaria, au dispus interzicerea navigației pe anumite sectoare ale fluviului, începând din 8 ianuarie 2017.
• Comandamentul de acţiune împotriva gheţii s-a adresat societăţilor Canal Sea Services SRL Constanţa, Black Sea Services Constanţa, SC Remologistic SRL Constanţa şi Coremar Constanţa, pentru închirierea unor remorchere cu pescaj și clasă de gheață adecvate, în scopul degajării zonelor cu blocaje de gheaţă şi asigurării scurgerii acestora în aval. Nu s-a primit un răspuns favorabil la solicitare.
• Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a solicitat Ministrului Apărării Naționale, domnul Gabriel – Beniamin Leș, să dispună măsurile necesare pentru executarea unei misiuni de intervenţie a remorcherului maritim de salvare „Grozavul”, alături de navele aparţinând AFDJ RA Galaţi, pentru spargerea gheţii pe Dunăre, între porturile Sulina şi Galaţi, începând cu data de 09.01.2017.
• Autoritatea Navală Română, prin Căpităniile de port, monitorizează în permanență navele blocate pe Dunăre, urmare a apariției fenomenelor de îngheț pe Dunăre.
AFDJ îndeplineşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării, de la intrarea în ţară, la km 1.075, până la ieşirea în Marea Neagră. Pe sectorul româno-sârbesc al Dunării, AFDJ are doar atribuții de asigurare a semnalizării, balizării și realizare de măsurători hidromorfologice.
Sectorul dintre km 610 (amonte port Somovit) şi km 375 (aval port Silistra) este întreţinut de către Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea – IAPPD Ruse (BG). Pe acest sector, partea română, prin AFDJ RA Galaţi, execută numai semnalizarea costieră de pe malul stâng al Dunării.
Din cauza restricțiilor impuse de autoritățile bulgare, unele nave şi convoaie aflate în trafic au fost nevoite să aştepte/ancoreze în sectorul cuprins între km 411 – km 400, până la apariţia condiţiilor de navigare în siguranţă.
Pe sectorul Călărași-Silistra (km 375) – Brăila (km175) – administrat de România, brațele secundare Borcea, Bala și Măcin diminuează debitul albiei principale, provocând o accelerare a fenomenului de îngheț în secțiunile înguste. Scurgerea gheții din acest sector este condiționată de eliberarea Dunării de ghețuri din sectorul maritim. În general, acțiunea de intervenție contra ghețurilor în acest sector este eficientă numai în situația în care Dunărea maritimă a fost eliberată de gheață în procent de cel puțin 50%.
Pe sectorul de Dunăre maritimă, cuprins între Brăila şi Bara Sulina, din cauza lățimilor mari ale fluviului, a vitezelor reduse ale curenților și a frecvenței vânturilor intensive, ghețurile apar mai devreme, comparativ cu Dunărea din sectorul din amonte.
• AFDJ RA, în cadrul comandamentului de acţiune, a pus la dispoziție trei nave remorcher cu clasă de gheaţă adecvată. Aceste nave tip remorcher asigură spargerea gheţii din aval către amonte în diverse sectoare dificile, menţinând fluenţa scurgerii gheţii spre mare, pentru a nu se produce zăpoare sau poduri de gheaţă, facilitând astfel și menţinerea navigaţiei navelor maritime pe sectorul de Dunăre maritimă.
• Incepând cu data de 11.01.2017, braţele Chilia şi Sf. Gheorghe s-au blocat cu gheaţă, iar navele care asigură spargerea gheţii au fost concentrate pe Canalul Sulina, singurul braţ capabil să asigure curgerea gheţii spre mare.
• Din motive umanitare, AFDJ RA Galaţi, cu nava Mamaia 2, a asigurat curse pentru transportul de pasageri şi alimente pe ruta Sulina – Tulcea şi retur, până la asigurarea condiţiilor privind transportul acestora cu nava clasică de pasageri, în condiţii de siguranţă.
• De câte ori a fost necesar, în zonele critice, Remorcherul Gheorghieni 2 a oferit asistenţă prin crearea unui culoar de siguranţă de navigaţie pentru aceste transporturi.

http://observator.ro/masuri-drastice-pentru-deblocarea-dunarii-pe-anumite-sectoare-navigatia-fost-interzisa-411035.html

Fondul Proprietatea a actualizat în ultima lună a anului trecut valoarea participațiilor din portofoliu, cea mai importantă deținere fiind considerată participația de 19,94% din acțiunile companiei de stat Hidroelectrica, care valorează 3,38 miliarde lei, arată raportul financiar publicat miercuri de Fond.
La o valoare de 3,384 miliarde lei pentru 19,94%, valoarea întregii companii Hidroelectrica este, astfel, estimată la 16,97 miliarde lei, echivalent cu 3,77 miliarde euro, la cursul actual de schimb, potrivit calculelor News.ro. pe baza datelor publicate de FP.

Hidroelectrica este principala candidată, dintre companiile de stat, pentru o listare la bursă în următorul an, însă o astfel de mișcare depinde de decizia Guvernului.
Dintre companiile de stat nelistate la bursă la care FP are acțiuni, următoarea cea mai valoroasă după Hidroelectrica este Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care administrează cele două aeroporturi din zona Capitalei – Otopeni și Băneasa.

Pachetul de 20% din acțiunile CNAB deținut de FP este evaluat, la 31 decembrie 2016, la 761 milioane lei, astfel că întreaga companie valorează de cinci ori mai mult, adică 3,8 miliarde lei (circa 845 milioane euro, la cursul actual).
Dintre companiile controlate de stat, următoarea ca valoare din portofoliul deținerilor FP este Administrația Porturilor Maritime, care administrează Portul Constanța și câteva porturi mai mici de la Marea Neagră (Mangalia, Midia și portul turistic Tomis).

Participația de 19,99% din acțiunile companiei este evaluată la 216 milioane lei, astfel că valoarea întregii companii este estimată la 1,08 miliarde lei (240 milioane euro).
Societatea Națională a Sării SA, monopolul sării din România, are o valoare totală estimată la 369,5 milioane lei (82 milioane euro), în condițiile în care pachetul de 48,99% din acțiuni deținut de FP este evaluat la 181 milioane lei.
La finalul anului trecut, Fondul Proprietatea avea active de 11,4 miliarde lei, față de 12,1 miliarde lei la finalul anului precedent.
Fondul Proprietatea avea la finalul lui 2016 participații la 45 de companii, din care 13 listate la bursă și 32 nelistate, atât societăți private, multe dintre ele controlate de stat. Dividendele acordate de companii generează cele mai importante câștiguri pentru Fond.

Fondul Proprietatea este administrat, din septembrie 2010, de către Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom, sucursala București.
La presiunea unor fonduri speculative care au participații importante în cadrul Fondului Proprietatea, administratorii au recurs în ultimii ani la lichidarea mai multor participații și la diminuarea capitalului social, pentru a le aduce câștiguri cât mai mari acționarilor.
Fondul Proprietatea, creat în 2005 pentru a-i despăgubi pe românii care au avut proprietăți confiscate de regimul comunist, este listat la Bursa de Valori București și are o valoare de piață de 9 miliarde lei (2 miliarde euro), la ultimul preț de închidere, de 0,894 lei/acțiune.

http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/fondul-proprietatea-estimeaza-ca-hidroelectrica-valoreaza-3-8-miliarde-euro-iar-cnab-circa-850-milioane-euro-16643235

Sloiurile de gheață de pe Dunăre au blocat întreaga activitate! Astfel, Ministerul Transporturilor, prin Direcția Transport Naval, a dispus activarea Comandamentului de acțiune împotriva gheții încă din luna ianuarie anul curent, însă operatorii înregistrează pierderi foarte mari, de milioane de dolari! Astfel, miercuri a avut loc o ședință, acolo unde s-au luat în calcul soluțiile. La discuție au participat și reprezentanți ai armatorilor și operatorilor portuari din Constanța.

La Comisia de Transport şi Infrastructură din Camera Deputaţilor, miercuri, 15 februarie anul curent, a avut loc o ședință în care s-a discutat despre situația de pe Dunăre, una alarmantă, dacă e să ne luăm după pierderi! „A fost o întâlnire cu reprezentanții armatorilor fluviali și ai operatorilor portuari la care i-am invitat noi, din Comisie, și cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, în legătură cu situația de pe Dunăre și cu soluțiile pentru deblocare. Operatorii înregistrează pierderi foarte mari, de milioane de dolari!

A venit și directorul de la AFDJ, de la Galați, și am discutat despre ce se poate face. Noi am primit o solicitare de la armatori și atunci i-am invitat și pe cei la Transporturi, au venit și vreo 7 – 8 reprezentanți ai armatorilor și operatorilor portuari din Constanța, de la Dunăre”, a declarat, pentru Replica, deputatul constănțean, Mircea Banias. Acesta a precizat și faptul că s-a luat decizia sprijinirii reprezentanților Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJ) chiar și cu modificări legislative.

„S-a luat decizia să-i sprijinim pe cei de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) să se doteze corespunzător, pentru că în momentul de față în România nu există un spărgător de gheață. Există niște nave tehnice, dar ele nu sunt exlcusiv destinate pentru spargerea gheții și atunci trebuie să găsim soluții, să-i sprijinim cu modificări legislative dacă e cazul, în așa fel încât să se doteze și să facă față unor asemenea provocări. Pe de altă parte, după cum au spus și cei de la Minister, este o situație atipică. Dunărea nu a mai înghețat de multă vreme, de prin 2002. Nu se întâmplă în fiecare iarnă”, a declarat, pentru „Replica”, a adăugat Mircea Banias.

http://www.replicaonline.ro/situatie-alarmanta-din-pricina-sloiurilor-de-pe-dunare-pierderi-de-milioane-de-dolari-308322/

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, s-a aflat marți, 14 februarie 2017, într-o vizită de lucru la Constanța, unde s-a întâlnit cu reprezentanții conducerii CN Administrației Porturilor Maritime Constanța SA.

În cadrul întâlnirii, Ministrul Transporturilor a fost informat despre situația economică a APMC și s-a discutat despre stadiul proiectelor existente, dar și despre strategia portuară pentru perioada următoare.

Răzvan Cuc a cerut termene clare pentru toate proiectele menționate, cât și o analiză detaliată care să vizeze demararea de noi investiții.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, și-a continuat vizita de lucru la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, unde a avut o întrevedere cu reprezentanții conducerii pentru a discuta aspecte care țin de îmbunătățirea condițiilor de operare pe aeroport și creșterea nivelului de siguranță.

http://www.agerpres.ro/comunicate/2017/02/14/comunicat-de-presa-ministerul-transporturilor-17-16-43

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, s-a aflat marți, 14 februarie 2017, într-o vizită de lucru la Constanța, unde s-a întâlnit cu reprezentanții conducerii CN Administrației Porturilor Maritime Constanța SA.
În cadrul întâlnirii, Ministrul Transporturilor a fost informat despre situația economică a APMC și s-a discutat despre stadiul proiectelor existente, dar și despre strategia portuară pentru perioada următoare.

Răzvan Cuc a cerut termene clare pentru toate proiectele menționate, cât și o analiză detaliată care să vizeze demararea de noi investiții.
Ministrul Transporturilor și-a continuat vizita de lucru la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, unde a avut o întrevedere cu reprezentanții conducerii pentru a discuta aspecte care țin de îmbunătățirea condițiilor de operare pe aeroport și creșterea nivelului de siguranță.

http://www.replicaonline.ro/ministrul-transporturilor-in-vizita-de-lucru-la-constanta-308126/

Recent, Curtea de Conturi a făcut public controlul situaţiei, al evoluţiei şi al modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC).
În urma controlului, Curtea de Conturi a constatat că au fost contractate servicii de prevenire şi stingere a incendiilor, fiind efectuate plăţi în sumă de 26.196 mii lei, în lipsa unor documente justificative pentru prestarea acestor servicii la platforme şi domeniul portuar.

Despre CN APM SA Constanţa
Compania a luat fiinţă în anul 1998, cu sediul social în municipiul Constanţa, incinta Port, Gara Maritimă. Dovada sediului o face hotărârea de restituire în natură a proprietăţii nr. 517 din data 2.09.1998. Capitalul social subscris, de 132.906.430 de lei, integral vărsat, este compus din 13.290.643 de acţiuni, în valoare de 10 lei fiecare. Acţionari Persoane Juridice sunt Ministerul Transporturilor, cu 80% din capitalul social, şi Fondul Proprietatea, cu 20% din capitalul social.

Persoane Împuternicite (persoane fizice) sunt: Nicolae Dan Tivilichi – membru în CA, director general interimar, administrator executiv provizoriu, conform prevederilor art. 64, indice 1, alin. 5 din OUG 109/2011, aprobat prin Lg. 111/2016. A fost numit pe data de 12.12.2016; Gabriela Murgeanu – administrator, membru CA, administrator neexecutiv provizoriu, conform prevederilor art. 64, indice 1, alin. 5 din OUG 109/2011, aprobat prin Lg. 111/2016, numită în funcţie pe 12.12.2016; Adrian Cighi – administrator, membru CA, numit pe 29.03.2012; Ioana Cristina Cuc – administrator, preşedinte CA, numită 21.03.2016; Mihuţ Constantin Crăciun – administrator provizoriu, numit pe 21.03.2016; Viorel-Ion Olea – administrator, numit pe 22.10.2014; Marcela Mariana Frigioiu – administrator, membru în CA, numită pe 6.08.2012; Valeriu Nicolae Ionescu – administrator nexecutiv, vicepreşedinte CA, numit pe 22.10.2012; Flavia Cristina Teodosiu – administrator, membru CA, numită pe 15.10.2012; Lucian Băluţ – administrator, preşedinte CA, numit pe 22.10.2014; Victor-Alexandru Frunză – administrator, membru CA, numit pe 12.12.2016; Ioana-Alexandra Bradea – administrator, membru CA, numită pe 12.12.2016; Tudor Baltă – administrator, numit pe 13.06.2014.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa desfăşoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/serviciile-de-prevenire-si-stingere-a-incendiilor-platite-ilegal-de-cn-apm-constanta-623720.html

Recent, Curtea de Conturi a făcut public controlul situaţiei, al evoluţiei şi al modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC).
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa este persoană juridică română, organizată ca societate pe acţiuni, prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Portului Constanţa, în baza HG nr. 517/24.08.1998, autoritate portuară în porturile a căror infrastructură i-a fost concesionată de către Ministerul Transporturilor, în vederea administrării.
Curtea de Conturi a constatat că au fost angajate şi plătite nelegal servicii juridice şi servicii externe de consultanţă şi asistenţă juridică în achiziţii în sumă de 294.000 de lei, contrar prevederilor legale care interzic achiziţionarea acestora şi în condiţiile în care aceste servicii puteau fi realizate de către personal cu pregătire de specialitate, existent în structura internă a companiei.
În consecinţă, Curtea de Conturi a recomandat în cazul plăţii serviciilor juridice nelegale recuperarea acesteia, inclusiv a foloaselor necuvenite pentru reîntregirea fondurilor CN APMC.

Recomandările Curţii de Conturi
Curtea de Conturi a recomandat întocmirea unei proceduri operaţionale care să stabilească condiţiile legale pentru asigurarea de răspundere profesională, referitor la cuantumul sumei asigurate şi la modul de executare a poliţei, precum şi circuitul documentelor şi persoanele răspunzătoare. De asemenea, a fost recomandată încheierea poliţei de asigurare de răspundere profesională în condiţii de eficienţă, atât ca valoare, cât şi în ceea ce priveşte cuprinderea de clauze favorabile asiguratului, punerea în executare a poliţelor de asigurare pentru pagube produse administraţiei; stabilirea mărimii şi întinderii prejudiciului, reprezentând indemnizaţii nelegale plătite administratorilor, precum şi luarea măsurilor de recuperare. Pentru remedierea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate, precum şi pentru recuperarea prejudiciilor, a fost emisă o decizie prin care au fost dispuse măsuri pe care conducerea entităţii trebuie să le ducă la îndeplinire.

Despre CN APM SA Constanţa
CN APM SA Constanţa a luat fiinţă în anul 1998, cu sediul social în municipiul Constanţa, incinta Port, Gara Maritimă. Dovada sediului o face hotărârea de restituire în natură a proprietăţii nr. 517 din data 2.09.1998. Capitalul social subscris, de 132.906.430 de lei, integral vărsat, este compus din 13.290.643 de acţiuni, în valoare de 10 lei fiecare. Acţionari Persoane Juridice sunt Ministerul Transporturilor, cu 80% din capitalul social, şi Fondul Proprietatea, cu 20% din capitalul social.

Persoane Împuternicite (persoane fizice) sunt: Nicolae Dan Tivilichi – membru în CA, director general interimar, administrator executiv provizoriu, conform prevederilor art. 64, indice 1, alin. 5 din OUG 109/2011, aprobat prin Lg. 111/2016. A fost numit pe data de 12.12.2016; Gabriela Murgeanu – administrator, membru CA, administrator neexecutiv provizoriu, conform prevederilor art. 64, indice 1, alin. 5 din OUG 109/2011, aprobat prin Lg. 111/2016, numită în funcţie pe 12.12.2016; Adrian Cighi – administrator, membru CA, numit pe 29.03.2012; Ioana Cristina Cuc – administrator, preşedinte CA, numită 21.03.2016; Mihuţ Constantin Crăciun – administrator provizoriu, numit pe 21.03.2016; Viorel-Ion Olea – administrator, numit pe 22.10.2014; Marcela Mariana Frigioiu – administrator, membru în CA, numită pe 6.08.2012; Valeriu Nicolae Ionescu – administrator nexecutiv, vicepreşedinte CA, numit pe 22.10.2012; Flavia Cristina Teodosiu – administrator, membru CA, numită pe 15.10.2012; Lucian Băluţ – administrator, preşedinte CA, numit pe 22.10.2014; Victor-Alexandru Frunză – administrator, membru CA, numit pe 12.12.2016; Ioana-Alexandra Bradea – administrator, membru CA, numită pe 12.12.2016; Tudor Baltă – administrator, numit pe 13.06.2014.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa desfăşoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/serviciile-juridice-si-de-consultanta-prejudiciu-imens-in-bugetul-cn-apmc-ce-recomandari-a-facut-curtea-de-conturi-623718.html

Controlul efectuat de Curtea de Conturi la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a scos la iveală o serie de nereguli în ceea ce priveşte mai multe aspecte.
Astfel, în condiţiile în care durata unui contract de execuţie lucrări de reparaţii a fost stabilită iniţial la trei ani, conducerea executivă şi Consiliul de Administraţie au aprobat prelungirea nelegală şi actualizarea incorectă a valorii anuale a contractului prin majorarea valorii cu 875 mii lei/an (fără TVA), pentru o durată de încă trei ani, motivat de extinderea externalizării, prin Secţia de Reparaţie Nave din cadrul Sucursalei Nave Tehnice, coroborat cu suplimentarea numărului de persoane transferate la prestator, după care contractul a fost prelungit cu încă zece ani (durata totală fiind de 16 ani).

De asemenea, raportul a arătat că au fost angajate şi plătite nelegal cheltuieli în sumă de 2.573 mii lei, reprezentând reparaţii curente la un drum de acces în terminalul RO-RO Port Constanţa Sud şi în zona MOL I SUD, suprafaţă care face obiectul unor contracte de asociere/închiriere ce prevăd clauze privind efectuarea reparaţiilor curente de către chiriaşi, situaţie în care sumele trebuiau recuperate de la aceştia. În plus, nu au fost respectate prevederile legale şi clauzele contractuale în derularea unui contract de lucrări, având drept consecinţă executarea unor lucrări necorespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ faţă de cerinţa achizitorului.

Curtea de Conturi a emis o serie de recomandări care prevăd plata cheltuielilor pentru lucrările de reparaţii efectuate în perioada 2011-2016, la bunurile pentru care obligaţia legală a reparaţiilor era în sarcina locatarului, recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor necuvenite pentru reîntregirea fondurilor companiei.
În plus, s-a recomandat stabilirea mărimii şi întinderii prejudiciului cauzat de execuţia neconformă a lucrărilor de înlocuire rame cu capace şi aducerea la nivel a căminelor de scurgere şi telecomunicaţii, printr-o expertiză care să stabilească realitatea lucrărilor, sub aspect cantitativ şi calitativ, recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor necuvenite, pentru reîntregirea fondurilor companiei.

Pentru remedierea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate, precum şi pentru recuperarea prejudiciilor, a fost emisă o decizie prin care au fost dispuse măsuri, pe care conducerea entităţii trebuie să le ducă la îndeplinire.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ce-a-descoperit-curtea-de-conturi-la-cn-apm-constanta-cum-se-vor-recupera-prejudiciile-623719.html

Organizaţia Patronală „Constanta Port Business Association” a dat publicităţii un comunicat de presă în care întreabă: „De ce niciuna dintre măsurile dispuse în perioada 2013 – 2016, de către autorităţile de control ale statului român (Curtea de Conturi a României şi Corpul de Control al Ministerului Transporturilor), cu privire la activităţile autorităţilor portuare, nu au fost încă puse în aplicare.

Constatăm astfel că, deşi au fost identificate o serie de aspecte grave, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri, cât şi asupra intereselor publice ale statului român, şi ne referim inclusiv la neregulile majore descoperite de inspectorii Curţii de Conturi în cadrul ultimului control efectuat în anul 2016, până în prezent nu a fost aplicată niciuna din măsurile indicate de autorităţile de control ale statului.”

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-au-controlat-de-pomana-autoritatile-portuare-311960

Nava avariată de sloiuri este o dragă aflată la ancoră pe malul fluviului. A fost răsturnată de gheaţă şi este pe jumătate sub apă. Armatorii spun că vor face toate demersurile juridice pentru ca statul să suporte daunele pentru că nu a ţinut navigabil şenalul.
Ceea ce am anticipat în ultimele zile în paginile cotidianului „Adevărul”, s-a întâmplat: în seara zilei de 13 februarie a fost descoperită prima navă avariată grav de gheaţa de pe Dunăre.

Este vorba despre o dragă folosită la extragerea pietrişului, aparţinând firmei Pronav SRL din Constanţa, care era la ancoră în apropiere de Călăraşi. Nava era în conservare şi, din fericire, niciun marinar nu se afla la bordul ei în momentul în care s-a produs nenorocirea. Patronul firmei constănţene, Mitică Vulturu, a declarat că deocamdată nu poate evalua paguba deoarece accesul la nava avariată este imposibil, aceasta fiind în zona extrem de periculoasă acoperită de o uriaşă banchiză instabilă, în aval de Călăraşi. „Este o dragă cu cupe şi a fost răsturnată de gheaţă la kilometrul 308, la Cochirleni. Era legată la mal, a venit gheaţa şi a răsturnat-o. Nu ştim ce se va întâmpla, asteptăm să treacă gheaţa, să mai scadă apele şi după aceea să vedem cum acţionăm şi ce recuperăm”,  a declarat Mitică Vulturu. O veste bună este că draga nu se află pe şenalul navigabil, motiv pentru care conducerea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi spun că nu au în competenţă scoaterea acesteia.
„Acolo este o zonă unde se extrag produse de balastieră. Nu este pe şenalul navigabil, ci pe un braţ secundar. Nu ţine de noi şi nu ne-a trimis nimeni nicio comunicare în acest sens”, a declarat Dorian Dumitru, directorul general al AFDJ.

Navigaţia- închisă, armatorii privaţi – sparg gheaţa
Deşi au trecut deja 35 de zile de la închiderea navigaţiei pe Dunăre din cauza podurilor de gheaţă din porţiunea din amonte de Brăila a fluviului, autorităţile nu au reuşit nici acum să deblocheze situaţia. În acest moment, navigaţia pe Dunăre rămâne închisă între kilometrii 300 şi 390 pe sectorul Cernavodă – aval Olteniţa din cauza gheţii. „Am extins deschiderea navigaţiei de la Olteniţa, de la 430 până la km 390. Navigaţia rămâne închisă de pe sectorul Cernavodă – aval Olteniţa. În rest se poate circula pe timp de zi. Curg sloiuri între 10 şi 50%, iar semnalizarea e avariată”, a declarat directorul AFDJ.
Marea problemă este că AFDJ nu poate, în continuare, să acţioneze pentru spargerea uriaşei banchize din aval de Călăraşi, care are o lungime de 25 de kilometri şi acoperă complet albia fluviului. „Nu avem spărgătoare pentru acea zonă. Suntem angrenaţi acum pe Dunărea maritimă, unde avem dificultăţi în a menţine navigaţia pe timp de iarnă”, a mai spus Dorian Dumitru. În faţa neputinţei autorităţilor, armatorii privaţi au decis să spargă singur blocajul de gheaţă din zona Călăraşi-Izvoarele. Din păcate, ei nu au dotarea necesară, dar au modificat un împingător al companiei Trading Line – Bondar 95 – căruia i-au întărit prova cu tablă de 12. Potrivit lui Paul Ivanov, administratorul Trading Line, în cursul zilei de 13 februarie nava a reuşit să spargă circa 2,5 kilometri din banchiză, în partea dinspre amonte a acesteia,  reuşind să elibereze mai multe nave, printre care „Shir Khan (blocată din 5 ianuarie) şi un convoi bulgăresc de barje. Partea proastă este că „Bondar 95” nu poate face acelaşi lucru ca un spărgător de gheaţă specializat. „Acolo trebuie spart doar din aval, iar împingătorul nostru este în amonte. Sunt o grămadă de nave blocate în maluri. Dacă AFDJ avea două spărgătoare bune, treba era rezolvată de la sfîrşitul lui ianuarie”, a declarat administratorul Trading Line. În acelaşi timp, armatorii au acuzat Ministerul Transporturilor de nepăsare şi li-au confirmat intenţia de a cere despăgubiri consistente din partea statului român, deoarece acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a menţine şenalul liber.

http://adevarul.ro/locale/galati/prima-nava-scufundata-gheata-dunare-In-fata-neputintei-autoritatilor-armatorii-sparg-banchiza-singuri-1_58a2c6d85ab6550cb8757216/index.html

 

Economie

Pentru că modalitatea cea mai transparentă de a face cunoscute licitaţiile publice este cea online, ZIUA de Constanţa prezintă achiziţiile din Regiunea Sud-Est în cel mai accesibil şi uşor format. Firme norocoase, firme mai puţin norocoase în adjudecarea contractelor pe bani publici. Societăţi patronate de persoane care au legături directe cu instituţiile publice, „norocoasele“ se îmbogăţesc de la an la an, în timp ce alte firme nu au nicio şansă la achiziţiile publice. Contracte câştigate de firme deja celebre, contracte adjudecate de firme care se află la primele reuşite şi contracte obţinute de societăţi nou-înfiinţate. Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) cumpără două autobasculante cu accesorii pentru deszăpezire. Potrivit anunţului publicat pe licitatiapublica.ro, contractul „Autobasculantă cu accesorii deszăpezire – două bucăţi“ a fost câştigat de societatea MHS Truck & Bus SRL.
Obiectul achiziţiei constă în furnizarea a două autobasculante cu accesorii pentru deszăpezire, achiziţia fiind destinată să determine creşterea operativităţii şi a siguranţei în lucrările efectuate, precum şi reducerea cheltuielilor legate de exploatare şi reparaţii. Valoarea contractului atribuit este de 1.091.028 de lei.
Despre MHS Truck & Bus SRL

Cu sediul social în Bucureşti, bulevardul Iuliu Maniu nr. 592A, firma a fost înmatriculată în anul 2007. Capitalul social subscris, de 6.200.000 de lei, integral vărsat, este compus din 620 de părţi sociale. Firma este deţinută de MHS IMMO SARL, cu sediul în Luxemburg, care deţine 10% din capitalul social, şi MHS Holding GMBH, cu sediul în Austria, care deţine 90% din capitalul social. Persoană Împuternicită este Michael Horst Schmidt, născut pe 20.07.1960. MHS Truck & Bus SRL desfăşoară activităţi de comerţ cu alte autovehicule. În anul 2015, societatea cu 116 angajaţi a declarat o cifră de afaceri de 331.348.547 de lei.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-sa-cumpara-doua-autobasculante-cat-vrea-sa-dea-pe-ele-document-623940.html

Compania Black Sea Oil & Gas va începe producţia de gaze în Marea Neagră la mijlocul anului viitor, moment în care România va deveni şi exportator de gaze, a declarat, miercuri, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
‘De anul viitor, o nouă sursă de gaze naturale importantă, de 4 miliarde de metri cubi pe an, va intra în activitate, este vorba de structura gazelor descoperite în Marea Neagră. Operatorii şi investitorii din zona respectivă ne-au prezentat că, începând cu anul viitor, la 1 iulie, va intra în producţie o structură nouă. Deci practic, din momentul acela, România va deveni şi exportator, pentru că această structură aduce un plus de gaze faţă de solicitările normale din România’, a spus Havrileţ.

El a precizat că este vorba despre compania Black Sea Oil & Gas, care a concesionat două perimetre petrolifere pe platforma continentală românească a Mării Negre, respectiv perimetrele Midia şi Pelican.

Potrivit lui Havrileţ, în primul an, producţia va fi de un miliard de metri cubi de gaze şi va creşte treptat în următorii ani până la 4 miliarde de metri cubi pe an.
‘Pentru primul an, producţia va fi de un miliard de metri cubi, urmând ca în următorii ani să crească etapizat până la 4 miliarde de metri cubi pe an, faţă de un consum (al României – n.r. ) de 12 miliarde în acest an şi de un import în condiţii normale între 500 şi 600 de milioane de metri cubi pe an. Practic, cu aportul din primul an nu va mai fi nevoie de import, ci, mai mult, va trebui să creăm condiţii pentru exportul gazelor, pentru ca acest investitor să aibă posibilitatea de a-şi recupera investiţia’, a mai spus Havrileţ.
Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Carlyle International Energy Partners, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale, potrivit unui comunicat de presă al companiei, remis AGERPRES în noiembrie 2016.
Portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, la care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.

Potrivit comunicatului, BSOG a atribuit, la acea dată, un contract pentru servicii de inginerie de bază pentru dezvoltarea perimetrului de gaze Midia firmei Xodus Group, anticipând că ar putea lua în anul 2017 decizia finală de investiţii în acest proiect.
‘Black Sea Oil & Gas SRL (BSOG) are plăcerea să anunţe că, împreună cu partenerii săi de concesiune, a atribuit contractul pentru servicii de inginerie de bază (Front End Engineering and Design sau FEED) pentru instalaţiile de exploatare offshore şi onshore aferente proiectului de punere în producţie a descoperirilor Ana şi Doina localizate în perimetrul XV Midia, Zona de Apă de Mică Adâncime, din sectorul românesc al Mării Negre (‘Proiectul de Dezvoltare Gaze Midia’)’, anunţa compania în noiembrie.
‘Odată cu acest contract, facem progrese majore în realizarea Proiectului de Dezvoltare Gaze Midia din sectorul românesc al Mării Negre, cu speranţa că decizia finală de investiţie va putea fi luată în anul 2017’, a declarat Mark Beacom, CEO BSOG, citat în comunicat.

De asemenea, americanii de la ExxonMobil explorează, alături de OMV Petrom, un perimetru de mare adâncime în Marea Neagră, unde se estimează rezerve de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Companiile nu au luat deocamdată decizia finală de investiţii pentru exploatarea acestor zăcăminte.

http://www.economica.net/anre-anunta-ca-productia-de-gaze-naturale-in-marea-neagra-romaneasca-va-incepe-anul-viitor_133309.html

RZD International a finalizat reconstructia liniei feroviare Belgrade-Pancevo in centrul Serbiei. Reconstructia liniei a ridicat limita de viteza a trenurilor la 120 de km/h, dar si capacitatea de manipulare a trenurilor si siguranta traficului. Infrastructura a fost incredintata clientului cu o perioada de garantie de trei ani. Valoarea contractului este de 90 de milioane de dolari.

Lucrarile pe linia de cale ferata au inceput in martie 2014 si includ reabilitarea liniei de cale ferata simple de 16 km, constructia si electrificarea unei a doua linii, constructia a doua statii si a doua peroane pentru opriri, a unui pod de 242 de metri peste raul Tamish si a unor poduri feroviare mai mici.

In plus, au fost construite trei substatii de transformare, precum si o cladire de semnalizare si telecomunicatii in statia Glavna, Pancevo. Alte lucrari includ constructia sistemelor de drenaj, reabilitarea sistemului de catenare si sistemele de semnalizare si telecomunicatii.  RZD International a realizat si inlocuirea completa a doua pasaje prin instalarea noilor cadre metalice.

http://clubferoviar.ro/a-fost-finalizata-reconstructia-liniei-belgrad-pancevo/

Ucraina este pe punctul de a redeveni grânarul Europei, exporturile de grâu, orz şi ulei de floarea-soarelui atingând sau fiind pe cale să atingă maxime istorice, scrie Bloomberg. Revigorarea sectorului agricol al acestei ţării este vizibilă încă din 2013. Creşterea exporturilor agricole coincide cu scăderea livrărilor de mărfuri tradiţionale ca oţelul şi minereul de fier, produse în mare parte în regiunea estică a ţării.

Producţia din est a avut de suferit din cauza războiului de acolo dintre armata guvernamentală şi forţe separatist susţinute de Rusia. Agricultura a devenit „o locomotivă a economiei ucrainene”, a declarat vice-guvernatorul băncii centrale ucrainene Dmitro Sologub. „Cifrele sunt cu adevărat uluitoare”. Ascensiunea agriculturii ar putea fi doar la început. Proiectele legate de irigaţii ar putea impulsiona recolta de cereale la 100 milioane de tone de la 66 milioane, potrivit ministrului agriculturii Taras Kutovyi. Alte potenţiale motoare de creştere ar fi anularea unei interdicţii asupra vînzării de terenuri arabile, o condiţie a programului de bailout încheiat de ţară cu FMI. Creşterea sectorului se poate vedea în exporturile de bunuri ale Ucrainei, peste 40% dintre acestea fiind constituite din produse agricole. Ucraina, cu o populaţie de 45 milioane de oameni, ar putea ajunge să producă suficientă hrană pentru o jumătate de miliard de oameni, anticipează Kutovyi.

http://www.zf.ro/business-international/ucraina-redevine-granarul-europei-16161092